BasicIP-1 - CAP 1-11

Cap.
1
Introducere in Retea
Conexiune Internet
• Internetul este cea mai mare retea de date din lume.
• Internetul este alcatuit dintr-o multitudine de retele mari
sau mici interconectate intre ele.
• Conexinea la Internet este alcatuita din:
– conexiune fizica
– conexiune logica
– aplicatie
Conexiune fizica
• O conexiune fizica se realizeaza prin conectarea unor
card-uri de expansiune specializate ca de exemplu
modem-uri sau interfete de retea (NIC) de la un PC la o
retea.
• Conexiunea fizica este utilizata pentru a transfera
semnale intre PC-uri din reteaua locala catre un
dispozitiv sau PC aflat in Internet.
Conexiune logica
• Conexiunile logice folosesc protocoale de chemare
standard.
• Un protocol este o descriere formala a unui set de reguli
si conventii care guverneaza comunicarea dintre
echipamentele unei retele
• Conexiunea la Internet poate utiliza mai multe tipuri de
protocoale.
Aplicatie
• Aplicatia care interpreteaza datele si afiseaza informatiile intr-
un format inteligibil este ultima parte a unei conexiuni.
• Aplicatiile lucreaza cu protocoale pentru a putea trimite si
receptiona date catre si dinspre Internet.
• Ex. Un program de navigare pe internet afiseaza informatia

de tip HTML( Hypertext Markup Language) ca pagina de
internet.
• Ex. File Transfer Protocol (FTP) este utilizat pentru a
descarca fisiere si programe din Internet.
PC – Notiuni Generale
• Calculatorul este o parte importanta a retelei.
• Este foarte important sa recunoastem cele mai
importante parti componente ale unui calculator.
• Multe echipamente ale unei retele sunt asemanatoare cu
un calculator, avind in structura lor parti componenete ca
acesta.
Componentele unui PC
Componente discrete:
• Tranzistor
• Circuit Integrat (IC)
• Rezistenta
• Condensator
• Conector
• Dioda luminoscenta (LED)
Parti componente ale unui PC
• Printed circuit board (PCB)
• CD-ROM drive
• Central processing unit (CPU)
• Floppy disk drive
• Hard disk drive
• Microprocessor
• Motherboard (placa de baza)
• Bus
• Random-access memory (RAM)
• System unit
• Expansion slot
• Power supply (Sursa)
Componentele de pe placa din spate a PC-ului:
• Placa de retea (NIC)
• Placa audio
• Port paralel
• Port Serial
• Cablu de alimentare
Fluxul Informativ
• Informatiile si curentul electric au un flux continuu intr-un
calculator.
• Fluxurile informationale care ies din Ram sau CPU prin
BUS si sloturile de expansiune catre imprimanta, placa
video sau placa de retea arata in felul urmator:
Placa de retea (NIC)
• Placa de retea (network interface card) este o placa de
tip circuit integrat care asigura functiile de comunicare in
retea pentru un PC.
• Este denumita si adaptor de LAN, isi are locul intr-un slot
pe placa de baza si asigura o interfata pentru
conexiunea cu mediul fizic al retelei.
Placa de retea (NIC)
Cind alegem o placa de retea trebuie sa luam in
considerare urmatorii factori:
• Protocolul – Ethernet, Token Ring, sau FDDI
• Tipul de suport – pereche de Cu torsadata, coaxial,
wireless, fibra optica
• Tipul de placa – PCI sau ISA
Modemul
• Un modem, sau modulator-demodulator, este un
echipament care asigura calculatorului conectivitate printr-o
linie telefonica
• Modemul converteste (moduleaza) datele dintr-un semnal
digital intr-un semnal analogic care este compatibil cu o
linie telefonica standard
• Modemul care este la celalalt capat al liniei telefonice
receptioneaza si demoduleaza semnalul, convertindu-l in
digital.
• Modemul poate fi instalat intern sau extern prin conectarea
acestuia pe un port serial sau o interfata USB
Conectivitatile Dial-up si de mare viteza
• Modemul standard
– 56 kbps
– Fiecare sesiune necesita o conectare prin dial–up a
utilizatorului
• Linie digitala de abonat (DSL – digital subscriber line)
– Conectivitate de viteza mare
– Serviciu de tip“Always on” (nu necesita conectare)
– Nu blocheaza linia telefonica
• Modemul de cablu
– Conectivitate de viteza mare
– Serviciu de tip “Always on” (nu necesita conectare)
– Nu blocheaza linia telefonica
TCP/IP
• Transmission Control
Protocol/Internet Protocol
(TCP/IP) este un set de
protocoale sau reguli create
pentru a ajuta PC-urile sa
imparta resursele peste o
retea
• Pentru a activa TCP/IP la o
statie PC, trebuie sa il
configuram utilizind uneltele
sistemului de operare
Comanda “Ping”
• Ping-ul este un utilitar utilizat pentru a verifica

conectivitatea la Internet.
• Comanda ping functioneaza prin trimiterea de pachete
IP multiple catre o destinatie specifica
• Fiecare pachet trimis este o cerere de raspuns
• Comanda ping este utilizata pentru a testa functiile de
transmitere/receptie ale placii de retea, configuratia
TCP/IP si conectivitatea retelei.
Comanda “Ping”
• Raspunsul rezultat pentru un ping contine raportul de
succes si distanta in timp pina la destinatie. Pornind de
la aceste informatii ne putem da seama daca destinatia
pe care o verificam noi are sau nu conectivitate
Tipuri de teste ping
• ping 127.0.0.1 - acest tip de ping este unic si este definit
ca fiind un test intern de loopback. Acest tip de ping
verifica functionarea stivei de tip TCP/IP si functiile de
transmisie si receptie ale placii de retea.
• ping IP address of host computer - acest tip de ping
verifica configuratia adresei TCP/IP de pe calculatorul
local si daca acesta este conectat la retea
Tipuri de teste ping
• ping default-gateway IP address - acest tip de
ping se foloseste pentru a putea verifica daca routerul
care conecteaza reteaua noastra locala cu alte retele
este conectat .
• ping remote destination IP address - acest tip

de ping se foloseste pentru a vedea daca un calculator
alfat la o destinatie indepartata este conectat sau nu.
Programe de navigare pe Internet
• Cele mai populare programe de navigare pe Internet sunt
Internet Explorer (IE) si Netscape Communicator
• Un program de navigare pe internet este un soft care
interpreteaza limbajul de tip hypertext markup language
(HTML).
• Un program de navigare pe internet indeplineste
urmatoarele functii:
– Contacteaza un web server
– Solicita informatii
– Primeste informatii
– Afiseaza rezultatul pe ecran
Programe si sub-programe de conectivitate la Internet
• Exista multe tipuri speciale de fisiere pe care programele

standard de navigare pe internet nu pot sa le afiseze.
Pentru a le vizualiza, web browserele trebuie sa fie
configurate sa utilizeze sub-programe. Acestea lucreaza
impreuna cu browserul pentru a porni programul cerut si
pentru a vizualiza fisierele speciale, ca de exemplu:
– Flash – porneste fisiere multimedia create de
Macromedia Flash
– Quicktime – porneste fisiere video create de Apple
– Real Player – porneste fisiere audio
Reprezentarea binara
• Calculatoarele lucreaza si stocheaza informatiile folosind
intrerupatoare electronice care pot fi numai ON sau OFF.
• Calculatoarele pot intelege si utiliza informatii in sistem
binar:
– 1 este reprezentat de starea ON
– 0 este reprezentat de starea OFF
• 1 si 0 sunt identificati ca fiind digiti binari sau bits.
• Un 0 binar poate fi reprezentat de 0 volti de electricitate
(0 = 0 volts).
• Un 1 binar poate fi reprezentat de +5 volti de electricitate
(1 = +5 volts).
Bits & Bytes
• Calculatoarele sunt proiectate sa utilizeze grupuri de cite
8 bits
• Un grup de 8 bits este denumit ca 1 byte.
• In calculator, 1 byte reprezinta o singura locatie
adresabila de stocare.
• Adresa de stocare este o valoare sau un singur caracter
• Numarul total de combinatii de 8 intrerupatoare care pot
fi in starea ON sau OFF este de 256. Plaja de valori a
unui byte este de la 0 la 255
Unitati de masura pentru stocarea datelor
• Bit (b) – binar 1 sau 0

• Byte (B) – 8 bits
• Kilobyte (KB) – 1024 bytes sau aproximativ 1,000 bytes
• Megabyte (MB) – aproximativ 1 milion bytes
• Gigabyte (GB) – aproximativ 1 miliard bytes
• Terabyte (TB) – aproximativ 1000 miliarde bytes
Sisteme de numere
• Sistemul zecimal (Baza 10)
– utilizeaza 10 simboluri
– 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9
• Sistemul Binar (Baza 2)
– Utilizeaza 2 simboluri
– 0, 1
• Sistemul Hexazecimal (Baza 16)
– utilizeaza 16 simboluri
– 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, A, B, C, D, E, F
Sisteme de numere
Baza 10 10^4 10^3 10^2 10^1 10^0 Zecimal
10,000 1,000 100 10 1
4 2 6 426
Baza 2
2^7 2^6 2^5 2^4 2^3 2^2 2^1 2^0 Zecimal
128 64 32 16 8 4 2 1
1 0 0 1 1 19
Baza 16 16^4 16^3 16^2 16^1 16^0 Zecimal

65,536 4,096 256 16 1
1 2 A 298
Numaratoare Binara
Zecimal Binar Zecimal Binar

0 0 13 1101
1 1 14 1110
2 10 15 1111
3 11 16 10000
4 100 17 10001
5 101 18 10010
6 110 19 10011
7 111 20 10100
8 1000 21 10101
9 1001 22 10110
10 1010 23 10111
11 1011 24 11000
12 1100 25 11001
Conversia din Zecimal in Binar - Metoda 1
Sa convertim numarul zecimal 192 intr-un numar binar
192/2 = 96 cu un rest 0
96/2 = 48 cu un rest 0
48/2 = 24 cu un rest 0
24/2 = 12 cu un rest 0
12/2 = 6 cu un rest 0
6/2 = 3 cu un rest 0
Vom scrie in ordine inversa ceea ce a rezulta si vom obtine
numarul binar 11000000.
Vom converti numarul zecimal 235 intr-un numar binar.
235/2 = 117 cu un rest 1
117/2 = 58 cu un rest 1
58/2 = 29 cu un rest 0
29/2 = 14 cu un rest 1
14/2 = 7 cu un rest 0
Vom scrie in ordine inversa ceea ce a rezulta si vom obtine
Vom converti numarul zecimal 192 intr-un numar binar.Mai
intii vom cauta care este cel mai mare numar putere de 2
pe care il putem scadea din numarul initial. Repetam acest
proces pina nu mai gasim nimic sa extragem.
192-128 = 64 128 foloseste 1
64-64 = 0 64 foloseste 1
32 foloseste 0
16 foloseste 0
8 foloseste 0
4 foloseste 0
2 foloseste 0
1 foloseste 0
Vom scrie sirul de 0 si 1 incepind de sus in jos si gasim
Vom converti numarul zecimal 213 intr-un numar binar. Mai intii gasim
numarul cel mai mare putere de 2 pe care il putem scadea din numarul
initial. Repetam acest proces pina nu mai avem ce scadea.
213-128 = 85 128 foloseste 1
85-64 = 21 64 foloseste 1
*(32 nu poate fi scazut din 21) 32 foloseste 0
21-16 = 5 16 foloseste 1
5-4 = 1 4 foloseste 1
1-1 = 0 1 foloseste 1
Vom scrie formatia de 0 si 1 incepind de sus in jos si vom avea
Conversia din Binar in Zecimal – Metoda 1
De la dreapta la stinga vom scrie valorile puterilor lui 2 si

dedesubt numarul binar. Apoi vom aduna valorile acolo
unde avem valoarea 1 pentru numarul binar.
27 26 25 24 23 22 21 20
128 64 32 16 8 4 2 1
1 0 1 1 0 1 0 1
128 + 32 + 16 + 4 + 1 = 181
De la dreapta la stinga vom scrie valorile puterilor lui 2 si

dedesubt numarul binar. Apoi vom aduna valorile acolo
unde avem valoarea 1 pentru numarul binar.
27 26 25 24 23 22 21 20
128 64 32 16 8 4 2 1
1 1 0 1 1 1 0 0
128 + 64 + 16 + 8 + 4 = 220
•Incepem de la stinga cu primul 1 din numarul binar. Vom scrie
un 1 sub acesta.
•Ne uitam la urmatorul numar din dreapta
• Daca este 0, dublam numarul anterior si il scriem dedesubt
• Daca este 1, dublam numarul anterior, adaugam 1 la
acesta si il scriem dedesubt
•Continuam pina cind ajungem la ultimul 0 sau1 din numarul
binar.
•Ultimul numar pe care il scriem dedesubt este echivalenetul
zecimal al numarului binar.
Locul val binare 128 64 32 16 8 4 2 1
Numar binar 1 1 0 1
Conversie 1 3 6 13
Locul val binare 128 64 32 16 8 4 2 1

Numarul binar 1 1 0 1 0
Conversie 1 3 6 13 26
Locul val binare 128 64 32 16 8 4 2 1

Numarul binar 1 0 0 1 1 1
Conversie 1 2 4 9 19 39
Locul val binare 128 64 32 16 8 4 2 1

Numarul binar 1 1 1 1 0 1 1
Conversie 1 3 7 15 30 61 123
Adresele IP
• In mod curent, adresele destinate unui calculator in Internet sunt
numere binare pe 32 bits.
• Pentru a face munca mai usoara cu aceste adrese, numerele
binare pe 32 bits sunt impartite intr-o serie de numere zecimale.
• Pentru a face acest lucru, impartim numerele binare in 4 grupe
de cite 8 digiti binari.
• Convertim fiecare grup de 8 digiti, cunoscut si sub denumirea de
octet intr-un numar zecimal echivalent.
Adresele IP
• Numarul binar complet este reprezentat de un numar de

4 grupe de digiti zecimal separate prin puncte.
• Acesta este cunoscut ca sistemul de notare zecimala
punctata.
Hexazecimal
• Sistemul hexazecimal (hex) se utilizeaza frecvent atunci
cind lucram cu calculatoare deoarece putem reprezenta
numere binare intr-o forma mult mai explicita..
• Calculatoarele efectueaza calcule in sistem binar, dar
sunt citeva operatii in care raspunsul binar al unui
calculator este exprimat in sistem hexazecimal pentru a
putea fi citit mai usor.
Numar binar
11101011001110
Numar hexazecimal
3ACE
Conversia din hexazecimal in zecimal
Baza 16
16^4 16^3 16^2 16^1 16^0 Zecimal
65,536 4,096 256 16 1
1 2 A 298
•Fiecare loc de numar este reprezentat ca fiind multiplu de

16
•Se da numarul hexazecimal 12A
• 1 X 256 = 256
• 2 X 16 = 32
• AX1 = +10 (A = 10 in hex)

298
Conversie din hexazecimal in binar
Pentru a converti un numar hexazecimal intr-un numar
binar, fiecare bit in format hexa e reprezentat prin 4 digiti
binari
Se da numarul hexa A 3
A este numarul zecimal 10
10 in binar este 1 0 1 0
8 4 2 1 (locul numerelor binare- 4 bits)
1 0 1 0
3 este numarul zecimal 3

3 in binar este 0 0 1 1
8 4 2 1 (locul numerelor binare- 4 bits)
0 0 1 1
hex A 3 = 1 0 1 0 0 0 1 1 in binar
Logica Booleana
•Logica Booleana este o logica binara care permite ca
doua valori sa fie comparate si sa se genereze un rezultat.
•Optiunile logice sunt SI, SAU si NU.
•Calculatoarele sunt construite din diverse tipuri de circuite

electronice.
•Aceste circuite tin de “portile logice” precum SI, SAU si NU
•Portile sunt caracterizate prin raspunsul pe care il dau la

semnalele de intrare.
Logica Booleana – SI
•Operatia SI are doua valori de intrare.

•Daca amindoua sunt 1, poarta logica genereaza la iesire 1,
altfel iesirea este 0.
•Sunt 4 combinatii ale valorilor de intrare.
•Trei dintre aceste combinatii genereaza la iesire valoarea 0 si
una genereaza valoarea 1.
Logica Booleana - SAU
•Operatia SAU are doua valori de intrare.
•Daca cel putin una din intrari este 1, rezultatul este 1.
•Sunt 4 combinatii ale valorilor de intrare..
•Trei combinatii genereaza la iesire valoarea 1 si una
genereaza valoarea 0.
Logica Booleana - NU
•Operatia NU preia orice valoare i se trimite, 0 sau 1, si o

inverseaza.
•1 devine 0 si o devine 1.
•Regula logica pe care o urmareste este ca indiferent de ce
intrare avem, raspunsul este opus.
Adrese IP si “Masca” retelei
•Cind o adresa IP este desemnata unui calculator, citiva

dintre bits aflati in partea stinga a numarului IP pe 32 de bit
reprezinta reteaua.
•Numarul de bits desemnati depind de clasa de adresa.
•Restul de bits din adresa IP pe 32 de bits identifica un
anume calculator din retea.
•Un calculator este cunoscut ca fiind si “gazda”
•Adresa IP a unui computer este compusa dintr-o
componenta de retea si componenta “gazda” care
reprezinta un calculator dat dintr-o retea anume.
•Pentru a informa un calculator cum a fost impartita adresa
IP pe 32 de bits se foloseste o alta adresa IP pe 32 de bits
denumita “subnet mask”.
•Aceasta “masca” este un ghid care indica cum trebuie
interpretata adresa IP prin identificarea numarului de bits
folisiti pentru identificarea retelei calculatorului.
•“Subnet mask” va contine mereu valoarea 1 pina la
identificarea adresei de retea si apoi va contine numai
valoarea 0 pentru fiecare bits al “masti de retea”
•Citeva exemple de subnet mask:

– 11111111.00000000.00000000.00000000 scrisa in
zecimal punctat 255.0.0.0
sau
– 11111111.11111111.00000000.00000000 scrisa in
sau
– 11111111.11111111.11111111.11000000 scrisa in
•Aplicind regula Booleana SI pentru adresa IP10.34.23.134
si subnet mask 255.0.0.0 rezulta adresa de retea a
calculatorului “gazda” :
00001010.00100010.00010111.10000110
11111111.00000000.00000000.00000000
00001010.00000000.00000000.00000000
•Convertind rezultatul in sistemul zecimal punctat , 10.0.0.0
este o parte de retea din adresa IP cind utilizam o masca
de forma 255.0.0.0
Capitolul 2
Conceptele de
baza ale retelei
Retea de date
• Reteaua de date a fost creeata ca rezultat al aplicatiilor de
birou care au fost concepute pentru micorprocesoare.
• Mediile de afaceri aveau nevoie de o solutie care sa raspunda
la urmatoarele trei probleme:
– Cum poate fi evitata dublarea echipamentelor si a resurselor
– Cum se poate comunica eficient reducind copiile duble dupa
fisiere
– Cum se poate dezvolta si intretine o retea
• Mediile de afaceri au realizat ca folosind technologiile de retea
poate sa le creasca productivitatea si pot economisi bani.
Retea de date
• La mijlocul anilor 1980 tehnologiile de retea erau diverse,
iar retelele erau construite prin implementarea unei
multitudini de soft-uri si echipamente hard.
• Fiecare companie isi crease o retea de date atit hard cit si
soft folosind propriile standarde.
• Aceste standarde individuale au fost create datorita
competitiei care exista intre companii.
• Ca o consecinta a acestui fapt, multe dintre tehnologiile de
retea erau incompatibile una cu cealalta.
• Era necesar ca vechile echipamente de retea sa fie
inlocuite cu noi echipamente.
Retea de date
• O solutie rapida de rezolvare a problemelor a fost
crearea unui standard pentru retelele locale (LAN).
• Deoarece standardul retelelor de tip LAN oferea un set
deshis de indicatori pentru constructia unui retele atit
hard cit si soft, echipamentele diverselor companii
producatoare au inceput sa devina compatibile.
Echipamente de retea
• Prin echipamente de retea se intelege toata gama de dispozitive
care conecteaza toate echipamentele utilizatorului final si le permite
acestora sa comunice intre ele.
• Echipamentele utilizatorului final pot fi urmatoarele: calculatoare,
imprimante, scanere si orice alt dispozitiv care ofera servicii direct
utilizatorului final.
• Echipamentele utilizatorului final care ii faciliteaza acestuia
conexiune la o retea se mai numesc si “host-uri” (gazde).
• Echipamentele de tip host pot exista si fara retea dar capabilitatile
acestora sunt mult reduse.
• Echipamentele de tip host sunt conectate fizic la mediul retelei
utilizind o placa de retea (NIC).
Echipamente de retea
• Echipamentele de retea asigura transportul datelor care
trebuie sa fie transferate intre echipamentele
utilizatorului
• Echipamentele de retea pot asigura urmatoarele:
extensie a cablarii existente, o concentrare de conexiuni,
conversia formatului de date, managementul transferului
de date.
• Exemple de echipamente: repetitoare, hub-uri, bridge-
uri, switch-uri, si routere.
Dispozitive de retea
Echipamente de retea - repetitorul
• Un repetitor este un dispozitiv de retea utilizat pentru a

regenera semnale.
• Repetitoarele regenereaza semnale anologice si digitale
care au fost distorsionate la transmisie sau care au
atenuare mare.
• Un repetitor nu executa functii inteligente de rutare
Echipamente de retea - Hub
• Hub-ul concentreaza conexiuni.
• Cu alte cuvinte, permite ca un grup de calculatoare sa fie
vizibile din retea ca unul singur.
• Acest lucru se face in mod pasiv, neavind nici o influenta
asupra transmisiei de date.
• Hub-urile active nu numai ca asigura concetrarea de
conexiuni dar si regenereaza semnale.
Echipamente de retea - Bridge
• Bridge-ul converteste formatul transmisiei de date al
retelei si executa management asupra transmisiei de
date.
• Bridge-ul asigura conexiunea intre retele de tip LAN.
• Bridge-ul executa si operatiuni de verificare a datelor
pentru a determina care dintre ele trebuie sa ramina in
reteaua locala si care nu.
Echipamente de retea – Switch de retea
• Switch-ul de retea este cel care adauga un plus de
intelingeta managementului tranferului de date.
• Acesta nu numai ca determina ce date trebuie sa ramina
in interiorul retelei dar si poate transfera date catre
conexiunea care are nevoie de ele.
• O alta diferenta intre switch si bridge este aceea ca
switch-ul nu face conversie a formatului datelor
transmise.
Echipamente de retea - Routere
• Routerele pot regenera semnale, pot sa concentreze

conexiuni multiple, pot converti formatul transmisiei de
date si pot asigura coordonarea transferului de date.
• Ele se pot conecta si la retele pe arii extinse (WAN),
ceea ce le permite sa conecteze retele locale (LAN) care
sunt separate de distante mari.
Topologii de retea
• Topologia retelei defineste structura acesteaia.

• Reteaua este definita prin topologia fizica, care este
forma actuala a mediului de transport a informatiilor.
• O alta compenenta este topologia logica, care defineste
cum se face accesarea mediului de transport a
informatiilor pentru ca un calculator sursa sa trimita
datele.
Topologii fizice
• Cele mai intilnite topologii fizice
Topologii fizice - BUS
• O topologie de tip BUS foloseste un singur cablu
magistral care este terminat la ambele capete.
• Toate calculatoarele sunt conectate in mod direct la
aceasta magistrala.
Topologii fizice - Ring
• O topologie de tip RING conecteaza un calculator la

celalalt, iar ultimul calculator din retea se conecteaza la
primul.
• Aceasta topologie creaza un cerc fizic de cablu.
Topologii fizice - Stea
• O topologie de tip stea asigura conectarea tuturor

cablurilor unei retele la un punct central de concentrare.
Topologii fizice – Stea Extinsa
• O topologie de tip Stea extinsa uneste topologii

individuale de tip Stea prin conectarea acestor intr-un
Hub si/sau switch
• Acest tip de topologie poate extinde scopul si aria de
acoperie a unei retele.
Topologii fizice - Ierarhica
• O topologie ierarhica este similara cu o topologie de tip

stea extinsa.
• Diferenta intre ele este faptul ca in loc sa fie conectate
impreuna intr-un hub si/sau switch, sistemul este
conectat la un calculator care controleaza traficul in
structura topologiei.
Topologii fizice - Mesh
• O topologie de tip mesh este implementata pentru a

putea avea o protectie mai mare in cazul aparitiilor
intreruperilor de servicii pe o retea.
• In acest tip de topologie fiecare calculator sau
echipament este conectat cu fiecare echipament sau
calculator din retea.
Topologii Logice
• Topologia logica a unei retele se refera la modul in care
reuseste un echipament sau calculator sa comunice
peste mediul fizic al retelei.
• Cele mai intilnite doua tipuri de topologii logice sunt cele
de tip broadcast si token passing.
Topologii Logice - Broadcast
• Topologia de tip Broadcast inseamna in mod simplist ca
un calculator sau echipament al unei retele trimite datele
sale catre toate echipamentele sau calculatoarele aflate
in retea peste mediul fizic al retelei.
• Nu exista nici o regula care sa se aplice calculatoarelor
atunci cind vor sa utilizeze reteaua.
• Modelul care se urmeaza este primul venit – primul
servit
• Ethernet-ul lucreaza in acest fel.
Topologii logice – Token Passing
• Topologia logica de tip Token passing controleaza accesul in
retea prin trimiterea unei secvente electronice de token-uri
catre toate echipamentele sau calculatoarele dintr-o retea.
• Cind un calculator sau echipament al unei retele
receptioneaza un token atunci el poate sa inceapa sa trimita
date in retea.
• Daca calculatorul nu are de trimis nici o informatie in retea,
trimite token-ul catre sursa urmatoare si procesul se reia.
• Ca exemplu de retea care foloseste topologie logica de tip
Token Passing sunt Token Ring si Fiber Distributed Data
Interface (FDDI).
Protocoale de retea
• Suita de protocoale este o colectie de protocoale care permit
comunicatia in retea de la un calculator catre alt calculator.
• Un protocol este o descriere oficiala a unui set de reguli sau
conventii care prezinta in mod particular cum pot comunica
intre ele dispozitivele unei retele.
• Protocoalele determina formatul, succesiunea, timpul si
controlul erorilor pentru o comunicatie de date .
Reteaua locala (LAN)
• LAN-urile sunt proiectate pentru:
– Sa opereze intr-o arie geografica limitata
– Sa permita acces multiplu la medii fizice care au largime
de banda mare
– Control asupra retelei in mod securizat sub administrare
locala
– Sa furnizeze conectivate non–stop la servicii locale
– Conectarea fizica a unor dispozitive adiacente
• Reteaua de tip LAN a facut sa fie posibil pentru mediul de
afaceri sa foloseasca tehnologia calculatoarelor pentru a
avea acces partajat la documente, a utiliza imprimantele
eficient si pentru a face comunicarea interna posibila
Reteaua Locala (LAN)
• Reteaua LAN este alcatuita din urmatoarele componente:
– Calculatoare
– Placi de retea
– Echipamente periferice
– Mediul fizic al retelei
– Echipamente de retea
• Cele mai intilnite tehnologii pentru o retea sunt:
– Ethernet
– Token Ring
– FDDI
Wide-area Network (WAN)
• WAN-urile interconecteaza retele locale (LAN), ceea ce
furnizeaza calculatoarelor accesul la servere de fisiere
aflate in alte locatii.
• WAN-urile sunt proiectate pentru:
– Sa opereze peste o arie geografica extinsa
– Permit accesul peste interfete seriale care lucreaz la
viteza mica
– Asigura conectivitate de tip non-stop sau partiala
– Conecteaza dispozitive separate intre ele de distante
foarte mari
Wide-area Networks (WAN)
• Cele mai intilnite tehnologii pentru retele de tip WAN
sunt:
– Modemurile
– Retea Digitala de Servicii Integrate (ISDN)
– Linie digitala de abonat (DSL)
– Frame Relay
– US (T) and Europe (E) Carrier Series – T1, E1, T3,
E3
– Retea optica sincrona (SONET)
Retea Metropolitana (MAN)
• O retea de tip MAN acopera o suprafata metropolitana

ca de exemplu un oras sau o suburbie.
• O retea de tip MAN este formata din doua sau mai multe
retele locale LAN aflata in acea zona geografica.
• Un asemena exemplu de retea este cea care exista intre
sediul central al unei banci si filialele sale.
Retea de Storage (SANs)
• O retea de tip SAN (storage area network) este o retea
dedicata si ultra performanta utilizata pentru a transfera
date intre servere si resursele de stocare.
• Deoarece este o retea dedicata si separata, este evitat
orice conflict de trafic intre echipamentele de tip client si
echipamentele de tip server.
• Reteaua de tip SAN ofera urmatoarele facilitati:
– Perfomanta
– Disponibilitate
– Scalabilitate
Retea privata virtuala (VPN)
• O retea privata virtuala este un servicu care ofera o
conectivitate stabila si securizata peste infrastructura unei
retele publice de tipul Internetului.
• VPN-ul mentine aceleasi politici de management si securitate
ca si cele ale unei retele private.
• Este cea mai eficienta metoda din punct de vedere financiar
pentru a stabili o conexiune punct la punct intre utilizatori
indepartati ai unei companii si sediul central al acesteaia
• Exista trei tipuri de VPN:
– VPN de tip Access
– VPN de tip Intranet
– VPN de tip extranet
VPN de tip Access
• VPN-ul de tip access permite accesul unui lucrator mobil

sau al unui birou mic la reteaua Intranet sau Extranet a
sediului central al companiei folosind o infrastructura
partajata.
• VPN-ul de tip Access poate folosi urmatoarele tehnologii
pentru a conecta in mod securizat utilizatorii mobili:
analogice, dial-up, ISDN, DSL, Cablu TV si GPRS
VPN-ul Intranet
• VPN-ul de tip Intranet uneste in reteaua interna toate
sediile unei companii cu sediul central folosind conexiuni
dedicate aplicate peste o infrastructura partajata.
• VPN-ul Intranet difera de VPN-ul de tip Extranet prin
faptul ca cel de tip Intranet permite accesul la reteaua
interna numai personalului firmei respective.
VPN-ul Extranet
• VPN-ul de tip Extranet permite partenerilor de afaceri ai
unei firme sa se conecteze in mod securizat la reteaua
interna a sediului central folosind conexiuni dedicate pe
aplicate peste o infrastructura partajata.
• VPN-ul de tip Extranet difera de cel de tip Intranet prin
faptul ca se permite conectarea la reteaua interna a unei
companii a persoanelor care nu apartin companiei
respective.
Intranet si Extranet
• Retelele de tip Intranet sunt configurate sa permita
accesul utilizatorilor care au anumite privilegii in interiorul
retelei de tip LAN aflata la client .
• Serverele publice din interiorul Intranetului difera de
serverele publice aflate in Internet prin faptul ca utilizatorii
trebuie sa aiba drepturi, permisiuni si sa se conecteze
utilizind un nume de utilizator si o parola pentru a accesa
Intranetul companiei .
• Extranet-ul se refera la aplicatii si servicii care sunt bazate
pe Internet si care folosesc acces securizat pentru
utilizatorii care nu fac parte din companie.
Bandwidth – largimea de banda
• Bandwidth-ul este definit ca fiind cantitatea de informatii
care poate fi transmisa printr-o conexiune de retea intr-o
anumita perioada de tip data.
• De ce este importanta largimea de banda:
– Largimea de banda este limitata de legile fizice aplicate
tehnologiei (este limitata)
– Largimea de banda nu este gratis
– Cerinta de largime de banda creste intr-un mod rapid
– Largimea de banda este critica pentru performantele
unei retele
Analogii pentru Largimea de banda
Masurarea largimii de banda
• In sistemul digital unitatea de masura pentru largimea de
banda este bits pe secunda (bps).
• Largimea de banda este cantitatea de informatie sau bits
care poate fi transportata dintr-o parte in alta intr-o
unitate de timp predefinita sau in secunde.
Cele mai intilnite unitati de masura

Limitarile largimii de banda
• Largimea de banda depinde de tipul mediului de transport
precum si de tehnologia aplicata pentru creearea retelelor
de tip LAN sau WAN.
• In acest moment largimea de banda a unei retele este
determinata de o combinatie intre proprietatile fizice ale
mediului de transport si de tehnologiile alese pentru
semnalizarea si detectarea semnalelor dintr-o retea.
• Cu alte cuvinte, in acest moment largimea de banda este
determinata de metoda de semnalizare, de placa de retea
si de orice alt element al unui echipament de retea.
Throughput – consumul efectiv de banda
• Consumul efectiv de banda (Throughput) se refera la
largimea de banda masurata, la un moment specific al unei
zile, folosind rute din Internet, in timp ce un set specific de
date este transmis in retea.
• Consumul efectiv de banda este deseori mai mic decit
largimea de banda maxima a mediului de transmisii pe care
il utilizam.
• Factorii care influenteaza consumul efectiv de banda pot fi:
– Echipamentele care lucreaza pe Internet
– Tipul de date transferat
– Topologia retelei
– Numarul de utilizatori din retea
– Calculatoarele utilizatorilor
– Serverele din retea
– Conditiile de alimentare cu energie electrica
Calcularea transferului de date
• Utilizind formula
– timpul de transfer = marimea fisierului / bandwidth (T=S/BW)
permite unui administrator de retea sa estimeze performantele
unor componenete importante ale retelei.
• Daca cunoastem marimea unui fisier standard al unei aplicatii,
impartim dimensiunea acestuia la largimea de banda a retelei si
putem estima cel mai rapid timp in care putem transfera acest fisier.
• Trebuie sa avem in vedere atunci cind facem acest calcul doi factori.
1. Rezultatul este estimativ deoarece nu se ia in calcul si faptul ca
este posibil atunci cind se realizeaza incapsulare sa apara
informati noi adaugate la fisier..
2. Rezultatul este timpul de transfer in cel mai fericit caz, deoarece
largimea de banda disponibila a unei retele nu este aproape
niciodata la nivelul maxim teoretic pentru tipul de retea. Un rezultat
mult mai precis il putem obtine daca in ecuatie inlocuim consumul
de banda cu largimea de banda.
• Desi calculul transferului de date este relativ simplu,
trebuie sa fim foarte atenti in a folosi acceasi unitate de
masura in ecuatie pentru throughout.
• Cu alte cuvinte daca largimea de banda este masurata
in megabits pe secunda (Mbps), marimea fisierului
trebuie sa fie in megabits (Mb), nu megabytes (MB).
• Deoarece marimea unui fisier este data in megabytes,
este necesar sa inmultim numarul de megabytes cu 8
pentru a afla numarul de megabits.
• Formula S
T=
BW
timpul de transfer = marime fisier / bandwidth
• Exemplu – Cit de mult ne va lua sa transferam un fisier de 10

Mb peste o conexiune T1?
10 Mb = 10,000,000 bits
T1 = 1.544 Mbps sau 1,544,000 bits pe secunda
10,000,000 / 1,544,000 = 6.477 secunde

SAU
10 / 1.544 = 6.477 secunde
Modelul de comunicatii stratificat
• Informatia pe care o regasim in cadrul unei retele este
denumita in mod generic ca fiind “date” sau “pachete”.
• Un pachet este un segment bine definit de informatie care
circula intre sistemele calculatorului..
• Pentru ca un pachet sa circule de la o sursa catre o
destinatie printr-o retea, este important ca toate dispozitive
retelei sa foloseasca acelasi limbaj sau protocoale.
• Un protocol este un set de reguli care realizeaza o
comunicatie eficienta in cadrul unei retele.
• Un protocol pentru comunicatia datelor este un set de reguli
sau o intelegere care determina formatul si tipul de
transmisie al datelor.
Modelul de comunicatii stratificat
• Nivelul 4 (Layer) al unui calculator sursa comunica ca nivelul
(Layer) 4 al unui calculator destinatie.
• Regulile si conventiile utilizate pentru acest nivel sunt
cunoscute ca fiind protocoale de nivel 4 (Layer 4 protocols).
• Este important sa ne amintim faptul ca protocoalele pregatesc
datele intr-un mod liniar.
Modelul OSI
• Pentru a rezolva problemele de incompatibilitate intre
retele, Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a
dezvoltat modele de retea pentru a gasi un set general de
reguli care se pot aplica tuturor retelelor.
• Utilizind aceste cercetari, ISO a creeat un model de retea
care ii ajuta pe furnizori sa creeze retele care sunt
compatibile cu alte retele.
• Modelul de referinta Open System Interconnection (OSI)
lansat in 1984 a fost un modelelul descriptiv de retea creat
de ISO.
• Acest model furniza vinzatorilor un set de standarde care
asigurau o mai buna compatibilitate si inter operabilitate
intre tehnologii de retea diferite.
Modelul OSI
• Modelul de referinta OSI a devenit principalul model pentru
cumunicatii intr-o retea..
• Desi mai exista si alte modele, cei mai multi furnizori de
echipamente isi aliniaza produsele la modelul de referinta OSI.
• Beneficiile modelului OSI sunt:
– Reduce complexitatea
– Standardizeaza interfetele
– Faciliteaza ingineria modulara
– Asigura inter operabilitate intre tehnologii
– Accelereaza evolutia
– Simplifica predarea si invatarea tehnologiilor
Modelul OSI
• Modelul de referinta OSi este un cadru care este utilizat
pentru a intelege cum calatoreste informatia intr-o retea.
• Modelul de referinta OSI explica cum pachetele de date
calatoresc prin diferite nivele (layere) catre alt dispozitiv al
retelei, chiar daca emitatorul si destinatia au tipuri de retea
diferita.
Modelul OSI
• Impartirea retelei in 7 nivele asigura urmatoarele avantaje::
– Imparte comunicatia unei retele in bucati mici care sunt
mai simplu de controlat si gestionat..
– Standardizeaza echipamentele de retea ceea ce permite
furnizorilor sa dezvolte aceste echipamente si sa poata
asigura suport.
– Permite diferitelor tipuri de echipamente hard ale retelelor
si soft-urilor sa comunice unele cu altele.
– Permite sa facem schimbari intr-un nivel fara a afecta si
alt nivel.
– Imparte comunicatiile intr-o retea in parti mai mici pentru a
le putea invata si intelege mai usor.
Modelul OSI
Modelul OSI
Modelul OSI
Modelul OSI
Modelul OSI
Modelul OSI
Modelul OSI
Modelul OSI
• Ca informatia sa se deplaseze de la sursa la destinatie,
fiecare nivel al sursei trebuie sa comunice cu nivelul
identic al destinatiei.
• Acest mod de comunicatii este denumit ca fiind punct la
punct (peer-to-peer).
• In timpul acestui proces, protocoalele fiecarui nivel
schimba informatii, numite informatiile unitatilor de
protocoale (PDU).
Modelul OSI
• Pachetele de date dintr-o retea sunt creeate de catre
sursa si traverseaza reteaua catre destinatie.
• Fiecare nivel depinde de functiile specifice nivelului OSI
inferior.
• Pentru a furniza aceste servicii, nivelul inferior utilizeaza
incapsularea pentru a pune informatiile unitatilor de
protocoale ale nivelului superior, in cimpurile de
informatie ale lui, apoi se adauga orice tip de antet
necesar stratului pentru a executa functiile.
Modelul OSI
Modelul TCP/IP
• Departamentul de Aparare al Armatei Americane a creat
modelul de referinta TCP/IP deoarece au dorit sa creeze
o retea care sa functioneze in orice conditie, chiar si in
cazul unui razboi nuclear.
• TCP/IP a fost dezvoltat ca un standard deschis
publicului.
• Acest lucru inseamna ca oricine poate folosi gratis
modelul TCP/IP.
Modelul TCP/IP
• Modelul TCP/IP are urmatoarele 4 nivele:
Modelul TCP/IP
• Oricum citeva dintre nivelurile modelului TCP/IP au
acelasi nume ca si cele din modelul OSI, dar nivelurile
celor doua modele nu corespund exact.
Modelul TCP/IP
• Figura ilustreaza citeva dintre protocoalele specifice
modelului TCP/IP referinta fiind modelul stratificat.
Incapsularea
• Toate comunicatiile dintr-o retea sunt initiate de catre o
sursa si sunt trimise catre o destinatie.
• Informatia trimisa intr-o retea este denumita ca date sau
ca pachete de date.
• Daca un calculator (sursa A) doreste sa trimita date catre
alt calculator (sursa B), data trebuie sa fie impachetata
printr-un proces denumit incapsulare.
• Incapsularea realizeaza procesul de impachetare al
informatiilor cu informatiile de protocol necesare inainte de
a fi transmise in retea.
Incapsularea
• 5 pasi de conversie pentru a incapsula datele:
1. Creearea datelor – Nivelul 7 - 5
2. Pachete de date pentru transportul end-to-end –
Nivelul 4
3. Adaugarea adresi IP la antet – Nivelul 3
4. Adaugarea antetului nivelului de legatura de date –
Nivelul 2
5. Convertirea bits-ilor pentru transmisie – Layer 1
Incapsularea
Sursa Destinatie
Segmente
Pachete Adrese IP
Cadre Adresa MAC
Bits
Capitolul 3
Mediul fizic al
retelei
Atomii si electronii
• Toata materia este compusa din atomi. Tabelul Periodic al
Elementelor contine o lista a tuturor tipurilor de atomi cunoscuti
si ale proprietatilor acestora.
• Atomul este compus din:
– Electron – Particula incarcata cu energie negativa care se
afla pe orbita nucleului
– Nucleu – Partea centrala a unui atom formata din protoni si
neutroni
– Proton – Particula incarcata cu energie pozitiva
– Neutron – Particula fara nici o incarcatura (neutra)
Atomii si electronii
• Atomii sau grupurile de atomi (care se mai numesc si
molecule) pot fi definiti ca materiale.
• Materialele sunt clasificate ca apartinind a trei grupe, in
functie de electricitate, electroni liberi si fluxurile dintre ele.
• Trei grupe:
– Conductoare
– Semiconductoare
– Izolatoare
• Baza pentru toate dispozitivele electronice este a intelege
cum aceste trei clasificari controleaza fluxul electronilor si
cum pot sa lucreze impreuna in diverse combinatii.
Tensiune
• Tensiunea este denumita in unele cazuri ca si forta
eletromotoare (EMF).
• EMF este o forta electrica, sau presiune, care apare atunci
cind electronii si protonii sunt separati.
• Forta care este creeata atrage intre ele sarcinile cu potential
opus si respinge sarcinile electrice cu acelasi potential.
• Tensiunea este reprezentata prin litera V si in unele cazuri
prin litera E pentru forta electromotoare.
• Unitatea de masura pentru tensiune este volt-ul (V).
• Volt-ul este definit ca fiind cantitatea de munca, pe unitatea
de sarcina electrica, necesara pentru a separa sarcinile
electrice.
Rezistenta si Impedanta
• Toate materialele care conduc electricitate prezinta
rezistenta la miscarea electronilor.
• Materialele care opun o rezistenta minima sau chiar deloc
se numesc conductoare.
• Materialele care nu permit curentului sa treaca prin ele se
numesc izolatoare.
Rezistenta si Impedanta
• Toate materialele care conduc electricitatea prezinta o
usoara rezistenta la miscarea electronilor.
• Aceste materiale au si alte efecte, denumite capacitati sau
inductii, asociate fluxului de electroni.
• Aceste trei caracteristici (rezistenta, capacitatea si inductie)
cuprind si impedanta, termen similar care include si notiunea
de rezistenta.
• Atenuarea se refera la rezistenta la fluxul de electroni si la
explicarea modului in care un semnal se degradeaza pe
masura ce circula printr-un conductor.
• Litera R reprezinta rezistenta. Unitatea de masura a
rezistentei este ohm (W).
Curentul
• Curentul electric este un flux de sarcini electrice create de
miscarea electronilor.
• Intr-un circuit electric, curentul este cauzat de un flux de
electroni liberi.
• Cind tensiunea sau presiunea electrica se dezvolta si se
creeaza o “cale” pentru curent electronii se muta din terminalul
negativ catre cel pozitiv folosind “calea” ca mijloc de transport.
• Litera I reprezinta curentul.
• Unitatea de masura pentru curent este Amper-ul (Amp).
Circuitele
• Curentul electric circula intr-un inel inchis numit circuit.
• Aceste circuite pot fi compuse din materiale conductoare
si trebuie sa aiba o sursa de tensiune.
• Tensiunea permite curentului sa “curga”, in timp ce
rezistenta si impedanta i se opun.
Specificatii cabluri
• Cablurile au diferite tipuri de specificatii si avantaje ce
conduc la performanta:
– Care este viteza maxima care poate fi atinsa folosind
un tip particular de cablu ?
– Ce tip de transmisie se ia in considerare?
– Ce distanta poate sa parcurga un semnal printr-un
anume tip de cablu inainte ca atenuarea semnalului
sa devina o problema?
Specificatii cabluri
• Citeva exemple de specificatii pentru cabluri Ethernet le
gasim mai jos:
– 10BASE-T
– 10BASE5
– 10BASE2
• 10BASE-T face referire la o viteza a transmisiei de10
Mbps.
• Tipul de transmisie este “base band” sau interpretata
digital.
• T reprezinta perechea torsadata.
Cablul Coaxial
• Cablul coaxial consta dintr-un conductor cilindric care
inconjoara un singur cablu interior realizat din doua elemente
conductoare..
• Unul dintre aceste elemente situat in centrul cablului este
conductorul de cupru.
• Imprejurul acestui conductor de cupru este un strat flexibil
izolator.
• Deasupra acestui material izolator se afla o folie metalica
sau panglica tesuta de cupru care actioneaza ca al doilea fir
al circuitului sau ca ecran pentru interiorul conductorului.
Cablul Coaxial
Cablul Coaxial
• Pentru retelele de tip LAN cablul conexial ofera citeva
avantaje:
– Poate fi folosit pe distante foarte mari in comparatie
cu cablurile de perechi torsadate ecranate, STP, si
cablul de perechi torsadate ne-ecrante, UTP,
deoarece nu are nevoie de repetitoare.
– Cablul coaxial este mai ieftin decit un cablu de fibra
optica, iar tehnologia este cunoscuta bine.
Pereche torsadata ecranata
• Cablurile din perechi torsadate ecranate (STP) combina tehnologiile
de ecranare, de anulare si de torsadare a firelor.
• Fiecare pereche de fire este invelita in folie metalica.
• Patru perechi de fire sunt invelita in intregime intr-o folie metalica
continua.
• STP ofera o protectie foarte mare pentru toate tipurile de interferente
externe, dar este mai scump si mai dificil de instalat decit un cablu de
tip UTP.
• Materialele metalice de ecranare la un cablu STP trebuie sa aiba
impamintare la ambele capete.
Pereche torsadata ne-ecrananta
• Cablul cu perechi torsadate ne-ecranate (UTP) este un
mediu format din 4 perechi de fire utilizat la o multitudine
de retele.
• Fiecare dintre cele 8 fire de cupru care se asesc intr-un
cablu UTP sunt acoperite de un material izolator.
• Fiecare pereche de fire este infasurata in jurul celeilalte.
• Acest tip de cablu se bazeaza numai pe efectul de anulare
produs prin torsadarea perechilor de cablu, pentru a limita
degradarea semnalului produs de EMI si RFI.
• CAT 5 este astazi cea mai frecventa recomnadare pentru
a se implementa la instalari de cablari structurate.
Pereche torsadata ne-ecrananta
• Cablul format din perechi torsadate ne-ecranate are foarte
multe avantaja. Este foarte simplu de instalat si este mai ieftin
decit alt tip de mediu de retea.
• Oricum cel mai mare avantaj al sau este dimensiunea sa.
Deoarece diametrul extern este mic, UTP-ul nu umple canalele
de cablu la fel de repede ca orice alt tip de cablu.
Mediul Optic
• Legile reflexiei si refractiei ne explica cum sa proiectam o fibra
care sa ghideze impulsurile de lumina prin fibra avind un consum
mic de energie. Urmatoarele doua conditii trebuie indeplinite
pentru ca razele de lumina sa se reflecte innapoi in interiorul fibrei
fara sa avem pierderi in timpul reflectiei:
– Miezul fibrei optice trebuie sa aiba un indice de refractie (n) la
fel de mare ca cel al materialului care il inconjoara. Materialul
care inconjoare mijlocul fibrei se numeste camasa - “cladding”.
– Unghiul de incidenta al razelor de lumina este mai mare decit
unghiul critic pentru miezul fibrei si camasa sa.
• Atunci cind ambele conditii sunt indeplinite, lumina ce intra in fibra
optica este reflectata de peretii fibrei inapoi in mediul optic. Acest
fenomen este numit reflexie interna totala si este principiul de baza
al constructiei fibrei optice.
Mediul Optic
• Partea fibrei optice prin care trec razele de lumina este numita
miezul fibrei optice.
• Daca diametrul miezului de fibra optica este destul de mare,
atunci vom avea destule cai prin care razele de lumina pot
trece prin fibra, iar fibra se va numi “multimode”.
• Fibra Single-mode are un miez mul mai mic care permite
razelor de lumina sa treaca prin interiorul acesteia printr-o
singura cale.
Mediul Optic
• Orice cablu de fibra optica utilizat pentru retele este alcatuit din
doua fibre de sticla acoperite de invelisuri separate.
• O fibra asigura transportul datelor de la dispozitivul A la
dispozitivul B.
• A doua fibra transporta datele de la dispozitivul B la dispozitivul
A.
• Acest sistem asigura o cale de comunicatie de tip full-duplex.
Cablul de fibra optica multi–mode
• Un cablu de fibra optica de tip
multimode utilizeaza o fibra optica
care are diametrul miezului fie de
62.5 sau de 50 microni si un
diametrul al camasii de 125
microni.
• Acest tip de fibra este definita ca
fiind o fibra de tip 62.5/125 sau de
tip 50/125. Un micron este o
milionime dintr-un metru (1µ).
Cablul de fibra optica single-mode
• Fibra single-mode se aseamana in
mare parte cu cea multimode.
Invelisul exterior al fibrei single-mode
este de obicei galben.
• Diferenta majora intre fibra de tip
multi-mode si fibra de tip single-mode
este aceea ca fibra single-mode
permite luminii sa se propage intr-un
singur mod prin miezul fibrei.
• Diametrul miezului unei fibre single-
mode poate fi cuprins intre 8 si 10
microni.
• Cel mai intilnit este diametrul de 9
microni.
Cablul de fibra optica single-mode
• Din cauza configuratiei, fibra optica de tip single-mode, este capabila sa
aiba o largime de banda foarte mare, iar distanta pe care poate fi folosita
este mai mare decit distanta pe care poate fi folosita fibra de tip multi-
mode.
• Fibra de tip single-mode asigura transmisii de date pe distante mai mari
de 3000 m.
• Fibra de tip multi-mode este capabila sa asigure transportul pe distante
de pina la 2000 m.
• Laserele si fibra single-mode sunt mult mai scumpe decit LED-urile si
fibra multi-mode.
• Datorita acestor caracteristici fibra de tip single-mode este utilizata
frecvent pentru a asigura conectivitate intre caldiri.
Transmisia pe fibra optica
• Multe dintre datele trimise intr-o retea de tip LAN sunt de
forma unui semnal electric.
• In orice caz, legaturile de fibra optica utilizeaza lumina
pentru a trimite datele.
• Este nevoie de un echipament care sa converteasca
semnalul eletric in semnal optic la sursa si alt echipament
care sa transforme semnalul optic in semnal electric la
destinatie.
• Inseamna ca pentru a transmite datele este nevoie de un
transmitator si un receptor.
Receptoarele reactioneaza la unda de
lumina si folosesc o fotodioda PIN
pentru a converti pulsul luminos in puls
electric.
• Cablurile de fibra optica nu sunt afectate de surse externe
de zgomot (care afecteaza cablurile de cupru), deoarece
lumina externa nu poate intra in interiorul.
• O suprafata tampon si o invelitoare externa opresc lumina
sa intre si sa iasa din cablul acoperit de camasa.
• In afara de acest lucru, transmisia luminii pe o fibra intr-un
cablu nu genereaza interferente care sa deranjeze
transmisia pe orice alta fibra.
• Desi fibra optica este cel mai bun mediu dintre mediile de
transmisie existente care transporta o cantitate mare de
informatii la distante mari, fibra optica nu este fara probleme.
• Cind lumina traverseaza fibra optica, unele dintre energiile
luminoase se pierd.
• Atenuarea semnalului se datoreaza citorva factori datorati
naturii fibrei:
– Imprastiere – cauzata de distorsiunile microscopice ale
fibrei optice care reflecta si imprastie din energia luminii.
– Absorbtie – impuritatile pot absorbi o parte din energie
– Dispersia – imprastierea pulsului de lumina
Instalarea fibrei optice
• Una dintre cauzele aparitiei unei atenuari foarte mari in
cablul de fibra optica este instalarea gresita.
• Cind fibra optica este trasa, capatul fibrei optice trebuie taiat
si finisat pentru a ne asigura ca finalul cablului este neted.
• Apoi conectorul este atasat cu atentie la finalul fibrei.
• In momentul in care fibra optica si conectorii au fost instalati,
conectorul de la capatul fibrei trebuie sa fie tinut in
permaneneta curat.
• Capatul final de fibra optica trebuie acoperit cu un material
de protectie pentru a preveni eventualele stricaciuni ale
acestuia.
Instalarea fibrei optice
• Imprastierea, absorbtia, dispersia, instalarea proasta si
murdaria pe capatul fibrei diminueaza puterea semnalului
luminos, acest lucru denumindu-se zgomotul fibrei.
• Atunci cind dorim sa implementam un circuit cu fibra optica,
trebuie sa calculam care este pierderea de semnal pe care
o putem tolera.
• Acest lucru se refera la bugetul de pierderi pentru legaturi
optice.
• Decibel-ul (dB) este unitatea de masura pentru cantitatea
de putere pierduta.
Retea Wireless (Radio)
• Standardul IEEE 802.11a a fost dezvoltat pentru retele

radio.
• Noutatea tehnologica a standardului 802.11 este Direct
Sequence Spread Spectrum (DSSS).
• DSSS se aplica dispozitivelor radio care lucreaza in plaja
1–2.
• Un sistem DSSS poate functiona la peste 11 Mbps dar
nu va putea functiona in parametrii optimi peste 2 Mbps.
• Standardul IEEE 802.11b a crescut capabiliatatea de
transmisie la 11 Mbps.
• Standardul 802.11b poate fi denumit Wi-Fi™ sau high-
speed wireless si se refera la sistemul DSSS care
lucreaza la 1, 2, 5.5 si 11 Mbps.
• Dispozitivele care au standardul 802.11b obtin o rata de
transfer mai mare prin utilizarea unei tehnici de codare
diferita de cea a standardului 802.11, permite sa se sa
transmita o cantitate mai mare de informatie in acelasi
interval de timp.
• O retea radio poate fi alcatuita din doua sau mai multe
echipamente.
• Nodurile unei retele radio pot fi calculatoare de tip desktop sau
notebook.
• Echipate cu placi de retea radio aceste calculatoare se pot conecta
instantaneu la o retea radio, in comapratie cu o retea cablata de tip
punct la punct.
• O problema a acestui tip retea este compatibilitatea.
• Foarte multe tipuri de placi de retea ale diferitilor producatori nu
sunt compatibile.
• Pentru a rezolva problema de compatibilitate, un punct de acces
(access point AP) este instalat in mod uzual sa functioneze ca un
HUB central pentru modelul de infrastructura de tip WLAN.
• Performanta retelei poate fi afectata de puterea

semnalului, degradarea calitatii acestuia datorata
distantelor si interferentelor.
• Pe masura ce semnalul scade ca intensitate, se va
aplica Adaptive Rate Selection (ARS).
• Unitatea de emisie va scadea rata de transfer a datelor
de la 11 Mbps la 5.5 Mbps, de la 5.5 Mbps la 2 Mbps
sau de la 2 Mbps la 1 Mbps.
• Cind un nod sursa de retea trimite un semnal, nodul
receptor trimite catre cel sursa o confirmare pozitiva de
primire.(ACK).
• Acest lucru poate duce la o ocupare in proportie de 50%
din disponibilul de largime de banda.
• Indicatorul de tip 'overhead' combinat cu protocolul de
evitare a coliziunilor reduce transmisia de date la un
maximum de 5 pana la 5.5 Mbps in cadrul unei retele de
tip LAN wireless de 11 Mbps .
Autentificari
• Autentificarea WLAN-urilor se face la Nivelul 2 (Layer 2)
din Nivelul OSI.
• Este un proces de autentificare al echipamentelor si nu
al utilizatorilor.
• Un echipament wireless trimite o cerere de autentificare
catre un Access Point (AP), iar acesta o va accepta sau
nu.
• Echipamentul va fi notificat asupra raspunsului printr-un
mesaj trimis de catre Access Point (AP).
Autentificari
• Tipuri de autentificari si asocieri:
– Neautentificat si neasociat – Nodul de retea este
deconectat de la retea si nu este asociat unui Access
Point
– Autentificat si neasociat – Nodul de retea este
autentificat in retea dar nu este inca asociat ca fiind un
Access Point.
– Autentificat si Asociat – Nodul retelei este conectat la
retea si este disponibil sa primeasca si sa trimita
informatii prin Access Point.
Transmisia radio
• Exista trei feluri in care un semnal radio poate fi mudulat:
– Modulat in amplitudine (AM) Amplitude Modulated (AM) –
statiile radio moduleaza in inaltime (amplitudine) semnalul
purtator.
– Modulat in Frecventa (FM) – statiile radio moduleaza
frecventa semnalului purtator in functie de semnalul electric
al microfonului.
– In WLANuri, al treilea tip de modulare numit modulat in faza
este utilizat pentru a suprapune un semnal de date peste un
semnal purtator care este difuzat de catre transmitator.
Capitolul 4
Testarea Cablurilor
Undele
• Retelele profesionale trebuie sa tina seama de undele electrice
pentru firele de cupru, undele optice pentru fibra optica si de
cimpul electric alternativ si magnetic (numite unde
electromagnetice).
• Amplitudinea unui semnal electric este reprezentata de
inaltimea acelui semnal si se masoara in volti.
• Perioada este suma totala a timpului pentru a finaliza un ciclu si
se masoara in secunde.
• Frecventa este numarul de cicluri complete pe secunda si se
masoara in Hertzi.
• Generarea unui semnal, in mod intentionat, de durata fixa sau
previzibila, se numeste impuls. Impulsurile sunt semnale
electrice importante deoarece determina valoarea datelor
transmise
Undele
Amplitudine
Ce sa
schimbat in
graficele
alaturate?
Frecventa
Unde sinusoidale
• Undele sinusoidale sau sinusoidele sunt graficele unor
functii matematice.
• Undele sinusoidale au urmatoarele caracteristici:
– Sunt periodice, ceea ce inseamna ca repeta acelasi
model la un interval de timp regulat.
– Undele sinusoidale variaza continuu, ceea ce
inseamna ca doua puncte adiacente pe grafic au valori.
– Undele sinusoidale sunt reprezentari grafice a mai
multor fenomene naturale ce se modifica in mod
regulat in timp.
– Exemple de unde analogice
Undele patrate
• Undele patrate ca si cele sinusoidale sunt periodice.
• Graficul undelor patrate nu variaza in mod continuu in timp.
• Unda pastreaza o valoare pentru un anumit interval de timp si
apoi isi schimba dintr-o data valoarea.
• Aceasta valoare este tinuta pentru o perioada de timp si apoi se
schimba rapid la valoarea initiala.
• Undele patrate reprezinta semnale digitale sau pulsuri.
Sisteme numerice si exponenti
• In retelistica, sunt trei sisteme numerice importantante:
– Baza 2 – sistem binar
– Baza 10 – sistem decimal
– Baza 16 – sistem hexadecimal
• Sisitemul numeric se refera la numerele diferitelor
simboluri care pot ocupa o pozitie (un singur digit).
• Baza unui sistem numeric se refera la valoare fiecarui
digit.
• Cea mai mica valoare de digit este 0, iar cea mai mare
este (baza-1).
Decibel-ul
• Decibel-ul (dB) este o unitate de masura importanta in
descrierea semnalelor intr-o retea.
• Cele mai importante unitati de masura folosite in formulele
de calcul pentru aflarea pierderilor sau cistigurilor de semnal
sunt:
– Decibel
– Watt
– Volt
• Acestea sunt folosite pentru a descrie toate semnalele dintr-
o retea, chiar daca aceste semnale sunt de tipul undelor
electrice prin mediu de cupru, pulsuri optice in fibra optica
sau microunde intr-un sistem radio.
Decibel-ul
• Decibel-ul este asociat cu functiile exponentiale sau
logaritmice
• Exista doua formule pentru calcularea decibel-ilor:
– dB = 10 log10 (Pfinal / Pref)
– dB = 20 log10 (Vfinal / Vreference)
Nota: Nu suntem obligati sa retinem si sa demonstram aceste

formule, ci trebuie sa recunoastem faptul ca decibel-ul este
cheia de masura a unui semnal si a zgomotului care poate
aparea intr-un sistem de comunicatii.
Decibel-ul
• Prima formula descrie decibel-ul sub forma de putere (P)
dB = 10 log10 (Pfinal / Pref)
• Variabilele reprezinta urmatoarele valori:
– dB masoara pierderile sau cistigurile de putere ale
undei.
– log10 ne arata ca numarul aflat intre paranteze va fi
transformat utilizind regulile logaritmilor in baza 10
– Pfinal este puterea livrata masurata in Watt
– Pref este puterea originala masurata in Watt
• In mod curent, undele optice dintr-o fibra sau undele radio
din aer sunt masurate folosind formula de putere.
Decibel-ul
• A doua formula descrie decibel-ul sub forma de voltaj (V)
dB = 20 log10 (Vfinal / Vreference)
• Variabilele reprezinta urmatoarele valori:
– dB masoara pierderea sau cistigul de putere al unei
unde.
– log10 ne arata ca numarul aflat intre paranteze va fi
transformat utilizind regulile logaritmilor in baza 10
– Vfinal este voltajul livrat masurat in Volt
– Vref este voltajul original masurat in Volt
• In mod curent, undele electromagnetice care se regasesc
intr-un cablu de cupru se masoara utilizind formula
voltajului.
Osciloscopul
• Un osciloscop este un dispozitiv electronic important
utilizat pentru a vizualiza semnalele electrice ca pulsurile
si undele electrice.
• Axa X de pe ecran reprezinta timpul
• Axa Y reprezinta tensiunea sau curentul
• De obicei se folosesc doua axe Y la intrare, deci putem
observa si masura in acelasi timp doua unde.
Osciloscopul
• Analizarea semnalelor utilizind un osciloscop se

numeste analiza timp-domeniu deoarece axa X sau
domeniul unei functii matematice reprezinta timpul.
Zgomotul
• Zgomotul este un concept important in sistemele de
comunicatii, aici incluzind si retelele de tip LAN.
• Prin zgomot intelegem zgomote neplacute, iar cind ne
referim la comunicatii zgomotul este un semnal nedorit.
• Zgomotul poate aparea din cauze naturale ale surselor
tehnologice, si este adaugat la semnalele de date in
sistemele de comunicatii.
Zgomotul
• Toate sistemele de comunicatii au o anumita cantitate de zgomot.
• Chiar daca zgmotul nu poate fi eliminat, efectele acestuia pot fi
minimizate daca intelegem care este sursa zgomotului.
• Sunt mai multe surse posibile de zgomot:
– Cabluri care transporta date aflate foarte aproape unul de
celalalt (efectul crosstalk)
– Interferente radio (RFI), care este zgomotul unui alt semnal
transmis aflat in apropiere.
– Interferente electromagnetice, care sunt zgomote produse de
catre surse aflate in apropiere ca de exemplu motoare sau
lumini.
– Zgomot laser la receptorul sau transmitatorului unui semnal
optic.
Zgomotul
• Zgomotul care afecteaza in egala masura toate

freceventele de transmisie se numeste zgomot alb.
• Zgomotul care afecteaza numai o mica categorie de
frecevente se numeste inteferenta de banda ingusta.
• Cind sunt identificate intr-o retea locala LAN, zgomotole
albe vor afecta toate transmisiile de date pe cind
zgomotele de banda ingusta pot influenta numai anumite
semnale.
Largimea de banda
• Largimea de banda este un concept extrem de important
intr-un sistem de comunicatii.
• Mediile fizice, tehnologiile curente si legile fizicii limiteaza
largimea de banda.
• Atunci cind studiem o retea de tip LAN din punct de
vedere al largimii de banda putem lua in considerare
urmatoarele:
– Largime de banda analogica
– Largime de banda digitala
Largimea de banda analogica
• Largimea de banda analogica in mod uzual se refera la o
plaja de frecevente a unui sistem electronic analogic.
• Unitatea de masura pentru largimea de banda analogica
este Hertz, la fel ca unitatea de masura pentru
freceventa.
• Un hertz este echivalent cu un ciclu pe secunda.
Largimea de banda digitala
• Largimea de banda digitala masoara cit de multa
informatie poate trece de la un punct la altul intr-o anumita
perioada de timp data (viteza transmisiei).
• Unitatea fundamentala de masura pentru largimea de
banda digitala este bits pe secunda (bps).
• Intrucit retelele locale sunt capabile sa aiba viteze de
milioane de bits pe secunda, unitatea de masura poate fi
exprimata in kilobits pe secunda (kbps) sau megabits pe
secunda (Mbps).
Largimea de banda
• In timpul testarii cablelor, largimea de banda analogica
este utilizata pentru a determina largimea de banda
digitala a unui cablu de curpu.
• Frecventele analogice sunt transmise de la un capat
catre altul si sunt receptionate la capatul opus.
• Atunci cele doua semnale sunt comparate si se
calculeaza suma atenuarii semnalului.
Semnalizarea peste cablul de Cupru
• In cablul de cupru, semnalele de date sunt reprezentate de
nivelul volajului descris binar de 1 si 0.
• Pentru ca o retea locala sa funtioneze cum trebuie,
dispozitivul receptor trebuie sa fie in stare sa interpreteze in
mod corect acei 0 si 1 binari transmisi ca nivel de voltaj.
• Sunt doua tipuri de cabluri de curpu:
– Protejate
– Neprotejate
• La cablurile protejate, materialul de protectie asigura
protectia semnalelor de date fata de sursele externe de
zgomot si fata de zgomotul generat de semnalele electrice
din interiorul cablului.
Cablul Coaxial
• Cablul coaxial este unul dintre tipurile de cabluri protejate.
• Este format dintr-un conductor de cupru inconjurat de material
izolator si apoi o banda conductoare de sirma ecranata si
rasucita.
• In retelele locale, banda de sirma impletita ecranata este
impamintata electric pentru a proteja conductorul de cupru de
zgomotele electrice externe si pentru a elimina pierderile de
semnal prin tinerea semnalului transmis in interiorul cablului.
• Nevoia de impamintare si dimensiunea mare a cablului coaxial,
face ca acest tip de cablu sa fie mult mai dificil de instalat decit
orice alt cablu de cupru.
Cablul de perechi torsadate
• Sunt doua tipuri de cabluri cu perechi torsadate:
– Perechi torsadate ecranate (STP)
– Perechi torsadate ne-ecranate (UTP)
• Cablul de tip STP contine un scut conductiv exterior care este
impamintat electric si care izoleaza semnalul fata de zgomote
electrice externe. STP foloseste de asemenea si un scut interior
acatuit dintr-o folie metalica care protejeaza fiecare pereche de
zgomotul generat de alta pereche.
• Cablu de tip UTP nu are ecranare si este mai sensibil la zgomot

extern, dar este cel mai adesea folosit deoarece nu este scump
si este usor de instalat.
Cablul de Fibra Optica
• Cablul de fibra optica este folosit pentru a transmite
semnale de date prin cresterea sau descresterea intensitatii
luminii reprezentata in mod binar prin 1 si 0.
• Fibra optica nu este afectata de catre zgomot electric.
• La fibra optica nu este necesara impamintarea.
• Fibra optica este cel mai adesea folosita pentru a uni din
punct de vedere al comunicatiilor doua cladiri sau etajele
unei cladiri.
Atenuarea
• Atenuarea este micsorarea amplitudinii semnalului si se
calculeaza in functie de lungimea circuitului.
• Circuitele cu lungimi mari si care sunt tranzitate de semnale
cu frecvente inalte sunt cel mai des afectate de o atenuare
a semnalului foarte mare.
• Atenuarea este exprimata in decibeli (dB) si foloseste
numere negative.
• O valoare negativa mica a dB indica o performanta buna a
circuitului.
Atenuarea
• Sunt mai multi factori care contribuie la atenuare:
– Lungime mare de circuit
– Rezistenta cablului de cupru converteste un numar de
energii electrice in caldura.
– Energia semnalului se pierde atunci cind izolatia cablului
nu este ermetica.
– Aparitia impedantei din cauza conectorilor defecti.
Zgomotul de tip Crosstalk
• Prin zgomot se intelege orice energie electrica care apare pe
un cablu de transmisii de date si care face dificila interpretarea
datelor trimise de catre un echipament emitator catre un
echipament receptor.
• Zgomotul de tip Crosstalk implica transmitere de semnal de la
un cablu la un alt cablu alaturat.
• Zgomotul de tip Crosstalk poate fi cauzat si de semnale
separate pe cabluri alaturate.
• Zgomotul de tip Crosstalk este foarte distrugator la transmisiile
de frecventa inalta.
Standarde pentru testarea cablurilor
• Standardul TIA/EIA-568-B specifica 10 teste pe care un cablu de cupru
trebuie sa le treaca pentru a putea fi utilizat intr-o retea locala moderna
si rapida.
• Cei 10 parametri care trebuie verificati prin teste pentru a indepli
standardul TIA/EIA sunt:
– Harta firelor
– Anuntarea pierderilor (Insertion loss)
– Zgomotul de tip Near-end crosstalk (NEXT)
– Suma puterii zgmotului de tip near-end crosstalk (PSNEXT)
– Nivelul egal al zgomotului de tip far-end crosstalk (ELFEXT)
– Nivelul egal al sumei puterii zgomotului de tip far-end crosstalk
(PSELFEXT)
– Intoarcerea pierderilor
– Propagarea intirzierilor
– Lungimea cablului
– Intirzierea nesimetrica
Testarea Cablurilor
Propagarea intirzierilor
• Propagarea intirzierilor este o masuratoare simpla care ne arata cit
timp ii ia unui semnal sa traverseze un cablu.
• Intirzierile intr-o pereche de cablu depind de lungimea acestuia, de
rata de impachetare si de proprietatile electrice.
• Masurarea propagarii intirzierilor sta la baza masuratorilor lungimii
de cablu.
• Dispozitivul de testare masoara lungimea sarmei functie de
intarzierea electrica masurabila prin intermediul unui test denumit
'Time Domain Reflectometry' si nu prin masurarea lungimii fizice a
cablului .
• Propagarea intirzierilor la diferite perechi de fire aflate intr-un cablu
poate diferi putin datorita numarului de rasuciri ale firelor si datorita
proprietatilor electrice ale fiecarei perechi de fire.
Fibra optica
• O legatura de fibra este formata din doua fibre de stica care
functioneaza ca doua cai de date independente.
• Una dintre fibre transporta semnalul transmis intr-o directie in
timp ce a doua fibra transporta semnalul in directia opusa
(aceast sistem permite transmisia de tip full–duplex).
• Fiecare fibra de sticla este inconjurata de un strat de protectie
prin care lumina nu poate sa treaca, deci nu pot exista
zgomote de tip crosstalk intre fibrele de sticla.
• Interferentele electromagnetice externe sau zgomotele nu au
efect asupra cablurilor de fibra optica.
• Atenuarea nu poate aparea pe lagaturile de fibra optica la fel
de mare asa cum apare pe cablurile de cupru.
Fibra optica
• Cind lumina intilneste o discontinuitate optica, o parte din

semnalul luminos este reflectat in directia opusa iar o mica
parte din semnalul luminos original continua drumul catre
echipamentul receptor.
• Instalarea defectuoasa a conectorilor este cauza majora
pentru reflectarea luminii si pierderea puterii semnalului in
fibra optica.
Testarea Fibrei Optice
• Testarea unui cablu de fibra optica presupune trimiterea
unei raze de lumina prin fibra si masurarea cantitatii de
lumina care ajunge la echipamentul receptor.
• La o legatura de fibra optica, trebuie calculata cantitatea
acceptabila de pierderi de putere a semnalului care poate
aparea, fara insa a cobori sub nivelul minim al unui
echipament de tip receptor.
• Acest calcul se refera la bugetul de pierderi de putere a
semnalului pentru o legatura de fibra optica.
• In mod curent, problema apare din cauza unuia sau mai
multor conectori atasati gresit la fibra.
Noi standarde pentru cabluri
• Categoria 6 (sau Cat 6) a fost adaugata la standardul TIA-
568
• Numele oficial al standardului este ANSI/TIA/EIA-568-B.2-1.
• Cu toate ca testele pentru cabluri de Cat 6 sint
asemanatoare cu cele de la standardul de Cat 5, pentru a fi
certificate trebuie sa obtina un puntaj mai mare.
• Cat 6 trebuie sa aiba un anumit nivel al zgomotului de tip
crosstalk si pierderi cit mai mici.
Capitolul 5
Cablarea retelelor
de tip LAN si WAN
Nivelul fizic al retelelor LAN
• Sunt folosite diferite simboluri pentru a reprezenta mediile
fizice ale retelelor.
• Fiecare retea de calculatoare poate fi construita utilizind
diferite medii fizice.
• Principala functie a unui mediu fizic este sa transporte
fluxul de informatii in interiorul unei retele de tip LAN.
Nivelul fizic al retelelor LAN
• Mediul fizic al retelei este considerat a fi Nivelul 1 sau
nivelul fizic, componenta principala a unei retele de tip
LAN.
• Fiecare tip de mediu fizic are avantajele si dezavantajele
lui. Citeva dintre caracteristicile care ne intereseaza sunt:
– Lungimea circuitului
– Pretul
– Usor de instalat
– Sensibilitate la interferente
Tehnologia Ethernet
• Tehnologia Ethernet este cea mai des folosita pentru
retelele de tip LAN.
• Tehnologia Ethernet a fost implementata pentru prima
oara de DIX (companiile Digital, Intel, si Xerox)
• DIX a creat si implementat primele specificatii pentru
retele LAN – Ethernet, care au fost folosite de Institute of
Electrical and Electronics Engineers (IEEE) ca element
de baza in crearea standardului 802.3.
• Marea majoritate a retelelor de tip Ethernet suporta viteze
de 10 Mbps si 100 Mbps.
Mediul fizic Ethernet si cerintele de conectica
• Specificatiile tehnice pentru cabluri si conectori, utilizate
pentru a ajuta in implementarea tehnologiei Ethernet, sunt
derivitate din standardul Asociatie Industriei Electornice si
al Asociatiei Industriei de Telecomunicatii (EIA/TIA).
• Categoria de cabluri folosite pentru tehnologia Ethernet
este derivata din Standardul Cablarii pentru Comunicatii
folosit la Cladirile Comerciale EIA/TIA-568 (SP-2840).
Tip Mediu Distanta Conector

10BASE2 50-Ohm coaxial (Thinnet) 185 m BNC
10BASE5 50-Ohm coaxial (Thicknet) 500 m Attachment Unit Interface (AUI)
10BASE-T CAT 3, 4, 5 UTP 100 m RJ-45
Conectica
• Diferite tipuri de lagaturi sunt folosite in implementarea
fiecarui nivel fizic.
• Cei mai intilniti conectori sunt mufele de tip RJ-45 si jack-
urile.
In anumite cazuri tipul de
conector al unei placi de
retea nu se potriveste cu
circuitul fizic la care trebuie
sa se conecteze. In astfel
de cazuri se folosesc
adaptori – dispozitive care
fac legatura intre doi tipi de
conectori.
Conectica
• Standardul EIA/TIA specifica faptul ca pentru cabluri de tip
UTP se folosesc conectori RJ-45.
• Literele RJ reprezinta “Registered Jack”, iar numarul 45 se
refera la secventa specifica de trasee.
• Conectorul RJ-45 este o componeneta de tip “tata”
atasata la capatul cablului.
Conectica
• Componenta de tip “mama” sau jack-ul este regasit in
echipamentele de retea, in panouri de legatura si in
punctele de acces ale retelei care sunt montate pe un
perete.
Standarde pentru cabluri
• Pentru ca semnalele electrice sa treaca de la conector la
mufa, comenzile de circuitele trebuie sa indeplineasca
standardul EIA/TIA-T568-A sau standardul T568-B.
• Identificam corect standardul EIA/TIA al unui cablu pe
care dorim sa il folosim pentru a conecta un echipament la
retea prin determinarea standardului utilizat de mufa din
echipamentul de retea.
Cablul Straight (direct)
• Daca tinem unul linga altul si in aceeasi directie doi
conectori de tip RJ-45 vom observa faptul ca amindoi au
acelasi cod al culorilor.
• Daca firele colorate sunt ordonate la fel in ambele parti ale
cablului, atunci acesta se numeste cablu de tip straight.
Cablu Straight (direct)
• Folosim cablu de tip straight pentru a conecta
urmatoarele:
– Switch la router
– Switch la PC sau la server
– Hub la PC sau la server
Cablul Crossover (incrucisat)
• La cablul de tip crossover, conectorii RJ-45 de la capetele
cablului ne arata faptul ca firele aferente unor pini dintr-o
parte a cablului sunt inversate la cealalta parte a cablului
si sunt pozitionate la alti pini.
• Pinul 1 si 2 dintr-o parte a cablului sunt regasiti la pinii 3 si
6 din partea cealalta a cablului.
Perechile verzi
si portocalii isi
schimba locul
la cablul
crossover.
Cablul Crossover (incrucisat)
• Utilizam cablu de tip crossover pentru a conecta

urmatoarele:
– Switch la switch
– Switch la hub Dispozitive asemantoare
– Hub la hub
– Router la router
– PC la PC
– Router la PC
Repetitoare
• Termenul de repetitor vine din zilele de inceput ale
telecomunicatiilor pe distante lungi.
• Telegrafia, telefonia, microundele si comunicatiile optice
folosesc repetitoare pentru a intari semnalele trimise pe
distante foarte lungi.
• Un repetitor primeste semnalul, il regenereaza si il trimite
mai departe.
• Repetitorul poate regenera semnalele retelei la nivel de bit
pentru a ii putea permite sa parcurga distante foarte mari
prin mediul respectiv.
Repetitoare
• Regula celor patru repetitoare pentru o retea de tip
Ethernet de 10-Mbps este utilizata ca standard atunci cind
dorim sa extindem un segment al unei retele LAN.
• Aceasta regula spune ca nu se pot folosi mai mult de 4
repetitoare intre un calculator sursa si o retea locala LAN.
• Aceasta regula este utilizata pentru a limita latenta pe
care o induce fiecare echipament repetitor.
Hub-uri
• Hub-urile sunt de fapt repetiroare multiple.
• In multe cazuri diferenta dintre cele doua echipamente este de
fapt diferenta dintre numarul de porturi pe care il ofera fiecare.
• Utilizarea unui HUB schimba topologia retelei dintr-o retea de
tip liniara (BUS) intr-o retea de tip stea.
• Datele ajung peste circuite la un port al unui hub si apoi sunt
replicate electric pe toate porturile conectate la acelasi segment
de retea, exceptie face portul care a trimis datele.
Hub-uri
• Hub-urile sunt de trei feluri:
– Pasive – Un hub pasiv este folosit numai pentru a
imparti un mediu fizic. Nu are nevoie de alimentare
electrica.
– Active – Un hub activ trebuie sa fie conectat la o sursa
de energie deoarece are nevoie de energie pentru a
amplifica semnalul de intrare inainte de a-l trimite catre
alte porturi.
– Inteligente – Un hub inteligent este denumit citeodata
si hub destept. Aceste dispozitive functioneaza ca si un
hub activ, dar includ un microprocesor care
diagnosticheaza parametrii.
Hub-uri
• Dispozitivele atasate la un hub, receptioneaza tot traficul
care tranziteaza Hub-ul.
• Daca sunt atasate la un Hub mai multe dispozitive, exista
un risc mare de aparitie a blocajelor de informatie in
cadrul hub-ului.
• Aceste blocaje apar atunci cind doua sau mai multe
calculatoare trimit date catre retea in acelasi moment.
• In momentul aparitiei blocajelor toate datele trimise in
retea vor fi compromise.
• O retea wireless fata de orice alt tip de retea, poate fi creeata
folosid foarte putine cabluri (nu necesita legaturi prin cabluri
intre calculatoare).
• Semnalele radio sunt unde electromagnetice care sunt
transmise prin aer.
• Retelele Wireless folosesc Frecvente Radio (RF), unde
laser, unde infrarosii (IR), sau microunde prin satelit pentru
a transporta semnalul de la un calculator la altul fara sa
foloseasca o legatura permanenta asigurata prin cabluri.
• Retelele de tip wireless sunt folosite cel mai des pentru
comunicatii de date mobile.
• Cele mai des intilnite tehnologii pentru retelele wireless
sunt tehnologiile prin Infrarosii (IR) si prin Frecvente Radio
(RF).
• Tehnologia prin Infrarosii (IR) are dezavantajele ei. Statiile
de lucru si echipamentele digitale trebuie sa fie fata in
fata cu transmitatorul pentru a lucra in conditii bune.
• Tehnologia prin frecvente radio permite echipamentelor
aflate in camera sau cladiri diferite sa comunice intre ele.
Un factor restrictiv la aceasta tehnologie este numarul
limitat de frecvente radio care se pot folosi.
Segmentarea retelelor LAN
• Exista situatii cind este necesar sa impartim o retea locala
mare (LAN) in retele mai mici si mai usor de intretinut.
• Aceasta segmentare asigura o descrestere a cantitatii de
trafic dintr-o retea locala si se poate extinde suprafata
geografica de acoperire pe care o poate deservi o retea
locala.
• Dispozitivele utilizate pentru a conecta aceste segemente
de retea pot fi bridge-uri, switch-uri, routere.
Segmentarea retelelor LAN
• Switch-urile si bridge-urile functioneaza pe nivelul
“legatura de date” al modelului OSI.
• Functiile bridge-ului sunt acelea de a lua decizii inteligente
in legatura cu trimiterea sau nu a unui semnal catre alt
segment al retelei.
• Cind un bridge primeste din retea o secventa de informatii,
adresa placii de retea a destinatarului este inregistrata in
tabela de adresa a bridge-ului pentru a putea determina
daca e cazul sa filtreze sau sa trimita aceasta secventa de
informatii catre alt segment al retelei.
Switch-ul
• Un switch este deseori descris ca fiind un bridge cu mai
multe porturi
• Ca si bridge-urile, switch-urile cunosc informatii sigure
despre pachetele de date care sunt primite de la mai
multe calculatoare din retea.
• Switch-urile folosesc aceste informatii pentru a construi
tabele de trimitere si pentru a determina destinatia datelor
care sunt trimise de la un calculator catre alt calculator al
retelei.
Switch-ul
• Beneficiile unui switch in comparatie cu un hub includ:
– Reducerea congestiilor
– Maximizarea largimii de banda
– Reducerea numarului de conflicte in interiorul retelei
– Microsegmentarea
Switch-ul
• In momentul de fata toate echipamentele de tip switch

executa doua operatii de baza.
• Prima operatie este numita comutarea secvetelor de date.
Comutarea secventelor de date este procesul prin care o
seceventa de date este primita pe un mediu de intrare si
este transmisa catre un mediu de iesire.
• A doua operatie este intretinerea operatiilor de comutare
atunci cind switch-urile creeaza si mentin tabelele de
comutare si cauta neregulile ce pot aparea.
Conectivitatea echipamentelor de tip sursa
• Functia de baza a unei placi de retea este aceea de a
conecta un echipament de tip sursa la mediul fizic al
retelei.
• Placile de retea sunt considerate ca fiind dispozitive de
Nivel 2 (Layer 2) deoarece fiecare placa de retea
transporta un cod unic numit adresa placii de retea.
Retele punct la punct (peer-to-peer)
• Intr-o retea de tip punct la punct, calculatoarele retelei
functioneaza ca fiind parteneri egali sau membrii.
• Ca membru al retelei, fiecare calculator poate avea functie
de “client” sau de “server”.
• Intr-o retea de tip peer-to-peer utilizatorii individuali au
control asupra resurselor proprii.
• Din moment ce fiecare utilizator ia decizii asupra
resurselor proprii, nu avem un punct central de control sau
de administrare in retea.
Retele punct la punct (peer-to-peer)
• Retelele de tip peer-to-peer sunt relativ usor de instalat si de
administrat.
• Nu sunt necesare echipamente aditionale care sa se adauge la
sistemul de operare instalat deja pe fiecare calculator.
• Din moment ce utilizatorii detin controlul resurselor, nu este
necesar sa avem un administrator de retea dedicat.
• Atunci cind reteaua creste, relatia peer-to-peer devine din ce in
ce mai dificil de coordonat. O retea de tip peer-to-peer lucreaza
foarte bine cu pina la 10 calculatoare.
Retea de tip client/server
• Intr-o configuratie de retea de tip client/server, serviciile de
retea sunt localizate pe un calculator dedicat numit server.
• Serverul raspunde cerintelor clientilor.
• Un server este un calculator central, disponibil tot timpul
sa raspunda cerintelor clientilor sai de a avea access la
fisiere, la aplicatii sau alte servicii.
• Serverele sunt concepute pentru a putea sustine in mod
simultan cerintele clientilor.
• Clientul trebuie sa fie identificat si autorizat pentru a folosi
resursele.
• Acest lucru se face prin asignarea unui cont de access
pentru fiecare client si a unei parole care sunt verificate
printr-un serviciu de autentificare.
• Serviciul de autentificare functioneaza ca un paznic la
accesul in retea.
• Folosind sistemul centralizat de conturi pentru utilizatori,
securitatea si control de access, serverele de retea
simplifica administrarea unor retele foarte mari.
• Avantajele unei retele de tip client/server sunt:
– Mareste numarul de servicii in retea
– Securitate centralizata
– Backup centralizat
Nivelul fizic al retelelor WAN
• Implementarea unui nivel fizic pentru o retea de tip WAN
depinde de distanta echipamentului fata de serviciu, de
viteza si de tipul serviciului.
• Conexiunile seriale sunt folosite pentru a suporta servicii
de WAN, ca de exemplu linii inchiriate dedicate care
folosesc protocol point-to-point (PPP) sau Frame Relay.
• ISDN ofera conexiuni de tip dial-on-demand sau
conexiune de backup.
• O interfata de tip BRI (Basic Rate Interface) a unui ISDN
este compusa din doua canale purtatoare cu viteza de 64
kbps pentru date (canale B), si un canal delta (canal D) cu
viteza de 16 kbps utilizat pentru semnalizare sau pentru
orice alta sarcina pentru managementul lagaturii. PPP
este utilizat in mod curent pentru a transporta date peste
un canal de tip B
• O data cu cresterea cererilor de servicii de access de
viteza mare din partea clientilor rezidentiali, legaturile de
tip DSL sau CATV au devenit foarte populare.
• Pentru comunicatii pe distante mari, retelele de tip WAN
utilizeaza transmisii seriale.
• Acesta este un proces prin care bitsii de date sunt trimisi
printr-un singur canal de comunicatii.
• Acest proces furnizeaza comunicatii sigure pe distante
mari
• Ca exemplu, pentru un router Cisco, nivelul fizic de
conectare la sediul clientului este furnizat prin unul dintre
urmatoarele tipuri de conectori seriali:.
– Conector pe 60 de pini
– Conector de tip ‘smart serial’.
• Daca conexiunea este realizata direct cu un furnizor de
servicii sau cu un echipament care furnizeaza un semnal
de sincronizare ca de exemplu o unitate de servcii
canal/date (CSU/DSU), atunci routerul va fi un echipament
terminal de date (DTE) care utilizeaza un cablu serial de
date DTE.
• Cu toate acestea, sunt anumite situatii cind este necesar
sa avem un router local care sa furnizeze rata de
sincronizare si de aceea va utiliza un cablu pentru
echipamentele de comunicatii de date (DCE).
• Routerele sunt responsabile de rutarea pachetelor de date
de la sursa catre destinatie in interiorul unei retele locale,
si sunt responsabile si cu furnizarea conectivitatii pentru o
retea de tip WAN.
• In interiorul unei retele locale (LAN) routerele includ
adrese de broadcast, furnizeaza servicii de translatare a
adreselor locale, ca de exemplu servicii de tip ARP si
RARP, si pot segmenta reteaua folosind structuri de sub-
retele.
• Pentru a determina tipul de cablu pe care il folosim, este
nevoie sa determinam care dintre conectorii DTE sau
DCE sunt necesari.
• Conectorul DTE este punctul final al unui dispozitiv al
utilizatorului de la capatul legaturii unei retele WAN
• Conectorul de tip DCE este folosit in mod curent atunci
cind responsabilitatea trimiterii datelor este in seama
furnizorului de servicii.
• Atunci cind cablam un router pentru conectivitate seriala,
routerul va avea porturi fixe sau modulare.
• Tipul de port utilizat va afecta mai tirziu sintaxa de
configurare a fiecarei interfete.
Setarea consolei de conexiuni
• Pentru a configura un dispozitiv de retea (CISCO), o
conexiune de management trebuie sa fie direct conecta la
dispozitiv.
• Pentru echipamentele CISCO accesul pentru
management se face prin portul de consola.
• Acest port de consola permite monitorizarea si
configurarea echipamentelor CISCO (hub, switch si/sau
router)
• Cablul folosit intre un terminal si portul de consola se
numeste cablu de tip rollover si are conectori de tip RJ-45.
• Cablul de tip rollover, cunoscut ca si cablu de consola, are
pinii de iesire diferiti fata de ai cablurilor de tip straight sau
de tip crossover
Pair 3 FLUKES Pair 3

12635478
Pair 2 Pair 1 Pair 4 87364521 Pair 2 Pair 1 Pair 4
Graphic Map
1 1
1 2 3 4 5 6 7 8 2 2 1 2 3 4 5 6 7 8
3 3
4 4
5 5
6 6
7 7
T568B 8 8
• Pentru a realiza o conexiune intre un terminal si un port de
consola al unui echipament trebuie sa indeplinim urmatorii
pasi.
• Mai intii, conectam dispozitivul utilizind un cablu rollover
intre postul de consola al routerului si portul serial al
statiei de lucru.
• Poate fi necesar sa folosim un adaptor de tip RJ-45-la-DB-
9 sau un RJ-45-la-DB-25
• Apoi, se configureaza aplicatia HyperTerminal necesara
conectarii portului serial cu urmatoarele setari: 9600 bps,
8 data bits, no parity, 1 stop bit, si no flow control.
Capitolul 6
Ethernet - Principii
De ce are Ethernet-ul succes ?
• In 1973, putea transporta date la viteza de 3 Mbps
• Acum poate transporta date la viteza de 10 Gbps
• Ethernet-ul poate fi:
– Simplu si usor de intretinut
– Poate incorpora tehnologii noi
– Este usor de utilizat
– Instalarea si upgrade-ul sunt relativ ieftine
– Largimea de banda poate fi marita fara sa se schimbe
tehnologia (scalabila)
• Utilizeaza inca standardul 802.3
• Foloseste access de tip muti-user pe un mediu partajat (a fost
dezvoltat pentru prima oara de Universitatea din Hawaii si s-a
numit Alohanet)
Ce este “10 Base T” ?
Regulile de definire a Ethernet-ului:
10 Base T
Rata de transmisie Pereche torsadata
neprotejata de Cu
Semnalizarea “Baseband”
Utilizeaza intreaga largime de banda a mediului de transmisie

Layer 1 si Layer 2
• Layer 1 nu poate comunica cu nivelul superior
• Layer 2 face acest lucru cu ajutorul Legaturi de Control Logice (LLC)
• Layer 1 nu poate identifica calculatoare

• Layer 2 foloseste un proces de adresare
• Layer 1 poate numai sa descrie curentul de bits

• Layer 2 foloseste esantionarea pentru a organiza sau a grupa bitsii
• Layer 1 nu poate descifra care calculator dintr-un grup va transmite

date binare deoarece toate incearca sa transmita in acelasi timp.
• Layer 2 foloseste un sistem numit Media Access Control (MAC).
Standarde Ethernet
Specifica lungimea maxima a segmentului de retea.
Specifica numarul maxim de statii de lucru pe un

segment de retea.
Specifica numarul maxim de repetitoare intre

segmentele retelei.
Standarde Ethernet
Standard Lungimea maxima
a cablului in metri
10Base5 500
10Base2 185
10BaseT 100
100Base-TX 100
100Base-FX 400
Adresa MAC
• Lungime de 48 de bits
• 12 digiti hexazecimali
• Scrisa in memoria de tip ROM sau in placa de retea
Layer 2 Framing
• Cadrele generale au:
– Campul de start al cadrului
– Campul de adresa
– Lungimea/tipul campului
– Campul de date
– Campul de verificare a frecventei cadrelor.
• Toate cadrele au:
– Ceva care indica inceperea cadrului (inceperea
frecventei bitilor)
– O sursa si o destinatie a adresei MAC in campul de
adresa
Structura cadrelor
(Mediile Ethernet de viteze diferite folosesc
aproape aceeasi structura a frame-ului)
Sau versiunea DIX
Campul de TIP este

> 0x600 – Ethernet II
Camp
timp Data bytes impreuna cu
finalizat, restul frame-ului nu
initiere
nou
Cimpuri Cadru trebuie sa depaseasca
1518 bytes
cadru
Synchro
nizer
pentru
Ethernet
Verifica
MAC – < 0x600, atunci valoarea e lungimea – LLC cadrele
unicast, furnizeaza protocolul deteriorate
multicast,
MAC – de > 0x600, atunci tipul si continutul campului Date
broadcast
la sursa
sunt decodate in functie de protocolul indicat.
Media Access Control (MAC)
• 2 categorii
– Deterministic (pe rind)
• Ex. Token Ring si FDDI
• CSMA/CA
• Fara coliziuni
– Non-deterministic (primul venit, primul servit)
• Ex. Ethernet
• CSMA/CD
• Coliziuni datorate mediului partajat
Detectarea coliziunilor
Funtiile CSMA/CD:
1. Transmit si primesc pachete de date

2. Decodifica pachetele de date pentru
adresele valide inainte de a le trimite catre
un nivel OSI superior
3. Detecteaza erori in pachetele de date sau
in retea
Diagrama detectarii coliziunilor
Un dispozitiv al retelei
stie daca a avut loc o
coliziune deoarece
amplitudinea semnalului
creste.
Dupa o coliziune,
fiecare nod al
retelei are din nou
sansa egala sa
transmita – nu
sunt prioritati.
Sincronizarea Ethernet-ului
• Exista o intirziere naturala in trimiterea mai departe a secventelor de
date.
• Daca o statie de lucru nu detecteaza vreo transmisie in retea, ea va
incepe sa transmita – dar intotdeauna este o intirziere deoarece
semnalul are nevoie de un timp pentru a calatori.
• Nu sunt probleme pentru legaturile de tip full duplex deoarece pentru
trimitere si receptie se folosesc canale diferite de comunicatii. Timpul
necesar pentru a trimite o secventa de date trebuie sa fie destul de
lung pentru ca statia care transmite sa nu termine de trimis inainte de
a detecta orice coliziune care poate influenta secventa.
• Aceasta perioada se numeste “slot time” si depinde de dimensiunea
minima a seceventei, de largimea de banda a circuitului, si de
lungimea cicuitului.
• Daca o statie detecteaza coliziuni, atunci ea va continua sa transmita
pina cind timpul total al transmisiei este cel putin cit un “slot
time”(pentru a se asigura ca toate statiile care transmit detecteaza
coleziunea).
Spatiul dintre secvente
• Spatiul dintre secvente este intervalul minim de timp,
exprimat in bit-times, pe care o statie de lucru trebuie sa il
astepte inainte de a trimite o alta secventa de date
• Permite statiilor de lucru care lucreaza mai lent, sa
proceseze secventa si sa se pregateasca pentru
urmatoarea secventa.
Trimiterea secventelor de date
• Daca nivelul MAC nu poate trimite o secventa de date

din 16 incercari, pot fi urmatoarele explicatii:
- O problema la nivel fizic in interiorul retelei
- Incarcare de trafic foarte mare
Coliziuni si Erori
• Coliziunile se vor intimpla

• Majoritatea se intimpla la inceputul transmisiei
• Nivelele superioare nu stiu nimic despre coliziuni daca
se intampla inainte de startul secventei de date
• Daca sunt multe “resturi” (pachete ramase in urma
coliziunilor), acest lucru ne va indica faptul ca sunt multe
coliziuni in cadrul retelei si largimea efectiva de banda se
va reduce.
3 tipuri de coliziuni
Detectate tirziu in
transmisie – NIC nu
Mai putin de 64 stie nimic –
bytes, CRC este rest protocoalele de
La fel ca cele locale,
(vor fi pe un nivel superior
exceptind cele
segment local) trebuie sa rezolve
filtrate pe un alt
segment de retea
(de cealalta parte a
repetitorului)
Capitolul 7
Ethernet - Tehnologii
Ethernet - Istorie
10BASE2 10BASE5 10BASE-T
Aceeasi parametrii de sincronizare

Ethernet - Istorie
Acelasi format al secventelor

Ethernet - Istorie
Aceleasi procese de transmisie.
Codare de
linie de tip
Manchester
Ethernet - Istorie
Aceleasi reguli de baza pentru proiectare sau cele mai intilnite
caracteristici arhitecturale
•5 segmente de retea conectate la aceasta

•4 repetitoare
•3 segmente din cele 5 pot avea statii de lucru conectate. Celelalte
doua segmente trebuie sa fie segmentele de circuit aflate intre
repetitoare si nu au statii de lucru conectate.
10BASE5 & 10BASE2
10BASE5 10BASE2
• Cablu coaxila gros • Cablu coaxial subtire
• Necostisitor • 185 m lungimea
• Fara configuratii segmentului
• 500 m lungimea • Lucreaza in mod Half-
segmentului duplex
• Lucreaza in mod Half-
duplex
10BASE-T
• Ieftin si usor de instalat
• La inceput se folosea UTP de categoria 3
• Poate utiliza si cablu UTP de Cat 5 sau Cat 5e
• Conectori de tip RJ-45
• Topologie de tip stea sau stea extinsa
• Dispozitive de partajare a magistralei de date (hub)
• Perechea de transmisie de pe receptor este conectata la
perechea de receptie
• Poate functiona in sistem Half Duplex (10 Mbps) sau Full
Duplex (20 Mbps)
• Lungimea segmentului maxim este de 100 m
Fast Ethernet
100BASE-TX 100BASE-FX
UTP de Cu Fibra Optica

Multimode
Fast Ethernet
• Parametrii de sincronzare sunt identici
• Formatul cadrelor este la fel
• 2 pasi separati de codare
– 4B/5B
– A doua parte specifica mediului fizic (cupru sau fibra)
Codare de tipul 4Bit/5Bit
Codarea de tipul 4B/5B este numita uneori “Codarea blocurilor”. La

fiecare 4 biti de date primiti se adauga un al cincilea bit. Daca
datele de intrare se masoara in 4 data biti, atunci rezulta 16
modele aplicabile (de biti). Pentru pachete de 5 biti, rezulta 32
modele aplicabile. Acest lucru permite sincronizarea semnalelor
necesare pentru un transfer de date sigur.
Fast Ethernet
• Doua cai separate pentru • Poate fi utilizat pentru aplicatii de
transmisie si pentru backbone, conexiune intre etajele unei
receptie. cladirii unde cablurile de cupru sunt
• Full-duplex sau half- putin dorite (backbone intre cladiri), si
duplex de asemenea in medii cu zgomot mare.
• Nu prea a fost acceptata deoarece a
intrat pe piata tehnologia Gigabit
Ethernet.
• A fost proiectata pentru conectivitate
de tip backbone intre cladiri
Repetitor de Clasa I
• Poate fi utilizat intre segmente de retea formate din

medii fizice diferite care folosesc diferite tehnici de
semnalizare (100BASE-TX la 100BASE-FX)
• Numai un Repetitor de Clasa I poate fi folosit pentru
gestionarea coliziunilor.
Repetitor de Clasa II
• Utilizat intre tipuri de segmente de retea care folosesc

aceleasi tehnici de semnalizare (100BASE-TX la
100BASE-TX)
• Se pot utiliza 2 repetitoare cu lungime de cablu maxima.
• Nu se pot amesteca doua tipuri de segmente de retea
diferite (100BASE-TX la 100BASE-FX)
Gigabit Ethernet (1000BASE-X)
(1000 Mbps sau 1 Gbps)
• Nevoie de infrastructura noua

• Conectivitate de mare viteza
• Folosit pentru Backbone
• Necesar standardul IEEE 802.3z specific pentru viteza de
1Gbps full duplex peste fibra optica
• Un nivel de codare mult mai complex datorat sincronizarii
Gigabit Ethernet
• Asigura viteza foarte mare pentru un backbone intre
cladiri
• Circuit folosit intre switch-uri
• Trebuie sa fie compatibil cu 10BASE-T si 100BASE-TX
• Toate cele patru perechi de fire sunt utilizate in acelasi
timp, full-duplex
– Transmisia si receptia datelor are loc in ambele
directii pe aceleasi fire si in acelasi timp
Toate tipurile de Gigabit Ethernet impart aceasi
sincronizare, format al cadrelor si transmisia.
1000BASE-X
• Foloseste linii de codare de tip NRZ
– Stabilleste care bit este 0 si care este 1 prin nivelul
semnalului atunci cind semnalul isi schimba nivelul.
• Semnalul de tip NRZ este apoi trimis in interiorul fibrei
optice utilizind ori lungimi de unda scurte ori lungimi de
unda lungi pentru sursa de lumina.
Lungimi de unda scurte Lungimi de unda lungi
1000BASE-SX 1000BASE-LX
10 Gigabit (GbE) Ethernet
• Viteza de 10 Gbps full duplex numai peste fibra
optica(standard 802.3ae)
• Formatul cadrelor este la fel cu cel de la standardul
Ethernet
• Nu sa mai ia in considerare standardul CMSA/CD
10 Gigabit (GbE) Ethernet
• Durata unui bit de date este acum de 0.1 nanosecunde
• Foloseste 2 pasi separati de codare
• 10GBASE-LX4 foloseste multiplexarea prin diviziuni de
largimi de unda (WWDM) pentru a multiplexa simultan
patru biti ai unui sir de biti la fel ca multiplexarea
simultana a patru lunigimi de unda luminoasa trimise
printr-o fibra in acelasi timp.
• Nu sunt definite reguli pentru repetitoare din moment ce
nu este suportat modul half-duplex
Multiplexare prin diviziuni de lungimi de unda
• Lungimile de unda sunt reflectate in interiorul unei fibre iar
la capatul fibrei sunt reflectate in afara acesteia.
• Cind propagarea luminii este intoarsa, multiplexorul
devine demultiplexor.
Dezvoltarea fibrelor bazate pe Ethernet
• De obicei limitarile sunt:
– Din cauza tehnologiei electronice:

• Emitatoare
• Detectoare
– Si :
• Din cauza procesului de fabricatie
Procesul de incapsulare a datelor
• Nivelul aplicatie
– FTP (Protocolul de transfer de fisiere) un calculator
trimite documente de tip text catre un alt calculator
care este server de FTP
• Nivelul de prezentare
– Textul este codat in ASCII (Standardul American de
Coduri pentru Schimbul de Informatii)
• Nivelul de sesiune
– Coordoneaza dialogul intre doua calculatoare
• Nivelul de transport
– Imparte fluxul de date de la nivelul superior
– Construieste un circuit virtual intre doua calculatoare
– FTP-ul la acest nivel este asigurat de catre TCP
(Protocolul de Control al Transmisiei)
– TCP-ul urmareste comunicatia de date utilizind
numarul portului sursa si cel de destinatie
– Portul pentru protocolul FTP are numarul 20 pentru
date si 21 pentru control
– Porturile pentru un client FTP se pot seta dinamic de la
un calculator folosind IANA (Internet Assigned
Numbers Authority) avind plaja de alocare intre 49152
si 65535; fiecare sesiune de comunicatii face referinta
la un port diferit
• Nivelul de retea
– Se introduc segmente TCP in pachetele IP (Internet
Protocol)
– Asigura rutare de tip end-to-end de la reteaua sursa,
peste reteaua intermediara, catre reteua destinatie
– IP identifica TCP si il incarca prin punerea cifrei “6” in
cimpul sau de protocol
• Nivelul legatura de date

– Pregateste pentru transmisie pachetele de IP catre
retea, in acest caz o retea locala Ethernet
– Pachetele IP sunt puse intr-un cadru de tip Ethernet
care acceseaza reteaua folosind protocolul CSMA/CD
– Cadrul identifica capacitatea drept IPv4 acordand
valoarea 'ox0800' in campul de inserare
– Pe masura ce subnivelul MAC transfera fiecare octet
din frame catre Nivelul Fizic, reordoneaza totul, cu
exceptia FCS, pentru a codifica mai intai fiecare bit.
• Nivelul fizic
– Codeaza cadrele de Ethernet pentru nivelul fizic
– Ethernet foloseste schema de codare Manchester
– Valoare binara este determinata de traseul tranzitiei
catre nivelul mediu al ferestrei de sincronizare “1”
este reprezentat de o crestere a voltajului (la mediile
de cupru) sau de nivelul de putere (la mediu de fibra)
– “0” este reprezentat de o scadere a voltajului sau a
nivelului de putere
• Nivelul legaturii de date / Nivelul Fizic

– Incadrarea si codarea se schimba la fiecare router si
se aloca protocoale de nivel 2 / nivel 1 pentru a-i
arata calea catre destinatie.
Cadrele Ethernet
• Preambul (7 byte)
– Stabileste si mentine sincronizarea ceasului; cu toate
ca versiunile mai rapide sunt sincrone, Ethernetul
este asincron
– Evita devierea liniilor de baza
– Hexazecimal “55 55 55 55 55 55 55”
– Binar “0101 0101 … 0101 0101”
Cadrele Ethernet
• Startul delimitatorului de cadre (1 byte)
– Hexazecimal “D5”
– Binar “1101 0101”
– Cind se reorganizeaza codarea pentru nivelul fizic, ea
va aparea de forma “1010 1011”
– Doi “1” consecutivi vor marca frontiera dintre
introducere si cadrul adresei de destinatie.
Cadrele Ethernet
• Adresa de destinatie (6 byte)
– Adresa MAC (Media Access Control) a unui calculator
destinatie
– Destinatia este in aceeasi retea locala LAN ca si
calculatorul sursa
– Poate apartine unui router de LAN, daca pachetele
sunt destinate unei alte retele
– 48 bits lungime, scrisa in 12 digiti hexazecimal
– Primi 6 digiti hexazecimali reprezinta OUI
(Organizational Unique Identifier) al producatorului de
echipament; IEEE administreaza asignarea de OUI.
– Ultimi 6 digiti hexadecimal ne indica numarul de serie
asignat de catre producator.
Cadrele Ethernet
• Lungime/Tip (2 bytes)
– La inceput IEEE 802.3 folosit pentru Ethernet utiliza acest
camp pentru a indica numarul de bytes din cimpul de date
– Apoi aceasta versiune permitea acestui camp sa indice
daca lungimea campului de date sau protocoalele de nivel
3 sunt transportate
– Aceasta permite compatibilitate intre standardele IEEE
802.3 si Ethernet versiunea 2 dezvoltata de DIX (DEC,
Intel, Xerox)
– O valoare hexazecimala < “0600” (zecimal 1536) indica
lungimea, pe cind >= “0600” indica un cod de Ethernet II
– O valoare hexazecimala de tipul “0800” indica faptul ca un
cadru transporta pachete de tipul IPv4
Cadrele Ethernet
• Date / Umplere (de la 46 la 1500 byte)
– Pachete la nivelul retelei
– La mai putin de 46 bytes va rezulta un pachet
Ethernet de tip “runt” (mic) ceea ce va duce la
coleziuni nedetectabile
– Mai mare de 1500 bytes va duce la aparitia de
pachete Ethernet de tip “giant” (urias) care vor depasi
lungimea maxima a unui cadru
– Pentru cadre cu lungime/tip< 0x0600, acest cimp
include informatiile de tip 802.2 LLC (Logical Link
Control) pentru a indica protocolul de Nivel 3 al
pachetelor.
Cadrele Ethernet
• Secventa de control a cadrelor (4 bytes)
– Utilizata pentru a asigura receptia cadrelor fara erori
– Consta intr-un CRC (Cyclic Redundancy Check)
folosit inaintea Adresei Destinatie, Adresei Sursa si
cimpurilor de date si lungime/tip
– Calculata de calculatorul sursa, valoarea va fi atasata
la cadru
– Calculata de calculatorul destinatie si comparata cu
valoarea calculatorului sursa (= good / bad)
Capitolul 8
Ethernet Switching
Ethernet Switching
• Ethernet-ul este un mediu partjat
– Un nod de retea poate transmite date la un anumit
moment de timp
• Mai multe noduri intr-o retea duc la cresterea
necesarului de largime de banda
– Creste probabilitatea coliziunilor, rezultind mai
multe retransmisii
• Solutionare problemei este sa se segmenteze
reteaua locala
• Prin segmentare se creeaza mai multe domenii de
coliziuni (coliziuni specifice fiecarui segment)
Medii partajate de retea
• Mediul partajat
– Numeroase surse au acces la acelasi mediu fizic
• Mediul partajat extins
– Utilizind dispozitive de retea se extinde mediul de
retea pentru a permite accese multiple sau lungimi
de cablu mari
• Mediul de retea Point-to-point
– Un dispozitiv este conectat numai la un alt
dispozitiv (ex. Conexiunile dial-up)
Medii partajate de retea
Echipamente de Nivel 1
• Dispozitive de Nivel 1
– Repetitoare si hub-uri
• Se extinde domeniul de coliziuni
• Functia primara este de a extinde lungimea cablurilor
• Daca se adauga surse pe retea va creste cantitatea
de trafic din retea
• Trafic mare = sanse mai mari de coliziuni
– Rezultatul este diminuarea performantelor
Reguli pentru repetitoare
• Exista patru reguli pentru repetitoare:
– Nu se pun mai mult de patru repetitoare intre doua
calculatoare
– Factorii care influenteaza performantele
• Latenta repetitoarelor
• Propagarea intirzierilor
• Latenta NIC-urilor
– Coliziunile adauga intirzieri
Domeniul coliziunilor
• Domeniul coliziunilor
– Conecteaza segmentele fizice de retea unde pot
aparea coliziuni
• Cauza coliziunilor
– Reteaua este ineficienta
– Transmisia este oprita pentru o perioada de timp
• Tipul de echipamente care interconecteaza
segmentele de retea dau numele domeniului de
coliziuni
• Echipamentele sunt clasificate ca fiind echipamente
de Nivel OSI 1, 2 sau 3
• Dispozitivele de Nivel 1 nu fragmenteaza domeniul
de coliziuni
• Dispozitivele de Nivel 2 si de Nivel 3 fragmenteaza
domeniul de coliziuni
– Creste numarul de domenii de coliziuni, eveniment
numit segmentare
Segmentarea
Segmentul de retea
Echipamente de Nivel 2
• Echipamente de Nivel 2
– Bridge-uri si Switch-uri
– Segmenteaza domeniul de coliziuni
– Controleaza propagarea cadrelor utilizind adresa
MAC
– Urmaresc adresele de tip MAC si segmentele de
retea pe care se regasesc
Nivelul 2 Bridging
Bridge-ul
• Are numai doua porturi si imparte domeniul de
coliziuni in doua parti
• Intreaga retea va imparti acelasi spatiu de adresa

logica de broadcast
• Creeaza mai multe domenii de coliziuni dar nu se

adauga domenii de broadcast
• Toate deciziile luate sunt bazate pe MAC sau pe

adresarea de Nivel 2
• Nu are nici un efect asupra adresarii logice de Nivel 3

Nivelul 2 Switching
Switch-ul
• Un switch este un bridge rapid cu porturi multiple
• Fiecare port isi creeaza propriul sau domeniu de

coliziuni
• Un switch construieste si mentine in mod dinamic o

tabela de memorii adresabila prin continut (CAM).
• CAM-ul tine toate informatiile necesare despre MAC

pentru fiecare port
Operatiile Switch-ului
• Micro segmentele sunt alcatuite din porturi de switch
si host-urile conectate la acestea.
• Comunicatia in ambele directii in acelasi timp este
cunoscuta sub numele de full duplex
• Marea majoritate a switch-urilor sunt capabile sa
suporte comunicatie full duplex, la fel ca si marea
majoritate a placilor de retea (NIC)
• In modul Full duplex, nu exista dispute asupra
mediului
– Nu mai exista domeniu de coleziuni
– Teoretic largimea de banda este dubla atunci cind
avem comunicatie full duplex
Tipuri de Switch
• Metoda de switching “Cut-through”
– Un switch transfera informatiile in momentul in

care adresa MAC este receptionata
– Latenta mica
– Nu verifica daca sunt erori

Tipuri de Switch
• Metoda de switching “Store-and-forward”
– Latenta mare
– Switch-ul receptioneaza intregul cadru de

informatie inainte de a-l trimite mai departe
– Verifica suma de control a cadrelor (FCS)
– Cadrele invalide sunt inlaturate de switch

Tipuri de Switch
• Metoda de switching “Fragment-free”
• O combinatie intre metodele de tip “cut-through” si
“store-and-forward”
• Comutarea incepe inainte ca intregul cimp de date
si controlul sumei sa fie citite
• Citeste primii 64 byte
• Include aici si antetul cadrelor
• Verifica siguranta :
• Adresarii
• Protocolul Control Legatura Logica – LLC
(Logical Link Control )
Tipuri de Switch
• Switching sincron
– Portul sursa si portul destinatie trebuie sa lucreze
la aceeasi rata de bit
• Switching asincron
– Rata de bit nu este acceasi
– Cadrele trimise la o anumita rata de bit sunt mai

intai stocate inainte de a fi trimise la o alta rata de
bit
– Trebuie utilizat “Store-and-forward” switching

Tipuri de Switch
• Switching asincron
– Comutarea legaturilor de date intre porturi cu diferite

largimi de banda
– Switching-ul asincron este optimizat pentru aplicatii

client/server
– Un server necesita o largime de banda mare dedicata

pentru portul de server pentru a putea preveni
congestionarea portului
Protocolul Spanning Tree
• Buclele dintr-un switch pot duce la aparitia unei “furtuni” de
transmisii in interiorul retelei ceea ce va duce la blocarea
retelei.
• Pentru a contracara buclele, switch-urile sunt configurate cu
protocol de tip Spanning-Tree Protocol (STP)
• Switch-urile dintr-un LAN folosesc STP-ul pentru:
– Trimit Bridge Protocol Data Units (BPDUs) catre toate
porturile sale
– Isi fac cunoscuta prezenta in retea pentru alte switch-uri
– Aleg un switch de baza (master) pentru retea
– Switch-urile folosesc algoritmul Spanning-Tree (STA)
pentru a rezolva si a stopa rutele redundante
STP
• Fiecare port care foloseste protocolul Spanning-Tree
Protocol este intr-una dintre urmatoarele 5 stari:
– Blocat
– Asculta
– Invata
– Trimite mai departe
– Dezactivat
STP
• Un port trece prin cele 5 stari dupa cum urmeaza:
– De la initializare la blocat
– De la blocat la asculta sau dezactivat
– De la asculta la invata sau dezactivat
– De la invata la trimite mai departe sau dezactivat
– De la trimite mai departe la dezactivat
• Rezolvarea si eliminarea buclelor creeaza un copac logic

ierarhic fara bucle
• Rutele alternative sunt disponibile daca este nevoie
Protocul Spanning tree
Nivelul 2 Broadcasts
• Ethernet Broadcast
– Cand un nod al retelei doreste sa comunice cu

alte echipamente gazda din retea
– Este trimis un cadru de broadcast cu adresa MAC-

ului de destinatie 0xFFFFFFFFFFFF
– Cardurile pentru interfata cu reteaua ale fiecarui

echipament gazda trebuie sa raspunda.
Nivelul 2 Broadcast
• Dispozitivele de Nivel 2 trebuie sa genereze un trafic
de tip broadcast si multicast catre toate disozitivele
atasate la el
• Emisia de tip Broadcast
– Acumularea de trafic de tip broadcast si multicast
de la fiecare dispozitiv
• “Furtuna” de tip Broadcast
– Emisie de tip broadcast care satureaza reteaua
– Nu mai ramine nici un pic de largime de banda
disponibila pentru aplicatiile de date
Nivelul 2 Broadcast
• Intr-o retea sunt trei surse generatoare de trafic de tip
broadcast si multicast:
– Statiile de lucru
– Routerele
– Aplicatiile de tip multicast

Broadcast-ul si Domeniul de Coliziuni
Collision Domain
Collision Domain
Dispozitive de Nivel 3
• Dispozitivele de Nivel 3
– Routerele
– Nu trimit mai departe coliziunile
– Impart domeniul de coliziuni
– Controleaza domeniul de broadcast

Domeniul de Broadcast
Domeniul de Broadcast
• Domeniul de Broadcast
– O grupare de domenii de coliziuni

– Toate nodurile care fac parte dintr-un segment de
retea delimitate de un dispozitiv de Nivel 3
– Broadcast-ul trebuie sa fie reglat de un dispozitiv
de Nivel 3
– Dispozitivele de Nivel 2 si de Nivel 1 nu
controleaza broadcast-ul
Debitul de date
• Dispozitivele de Nivel 2 filtreaza datele in functie de
adresa MAC de destinatie
– Dispozitivele de Nivel 2 vor trimite mai departe
cadrele de date in afara de cazul cand ceva le
impiedica sa faca acest lucru
• Dispozitivele de Nivel 3 filtreaza pachetele de date in

functie de adresa IP a destinatiei
– Un dispozitiv de Nivel 3 nu va trimite mai departe
cadrele de date cu exceptia cazului in care trebuie
– Dispozitivele de Nivel 3 creeaza mai multe
domenii de coliziuni si de broadcast
Debitul de date
Latenta
Latenta este distanta in timp dintre momentul in care un cadru
de date paraseste echipamentul sursa si timpul cit ii ia acestui
cadru sa ajunga la destinatie
• Urmatoarele conditii pot produce intirzieri:

– Mediul fizic
– Intirzierea circuitelor
• Dispozitivele electronice care proceseaza semnalul de-
a lungul traseului
– Intirzieri cauzate de software
• Deciziile care trebuie sa fie luate pentru a implementa
protocoalele si switching-ul
– Intirzierile pot fi cauzate de continutul fiecarui cadru de
date
• Adresa MAC de destinatie trebuie sa fie citita
Latenta
Capitolul 9
Protocoale TCP/IP
si Adresare IP
Istoria TCP/IP-ului
• Departamentul de Aparare al U.S.A. a creeat modelul de
referinta TCP/IP deoarece dorea sa aiba la dispozitie o
retea de date care sa functioneze in orice conditii
• Modelul TCP/IP a devenit de atunci standardul care sta la

baza functionarii Internet-ului
• In 1992 s-a standardizat o noua generatie de adrese IP,

denumita adeseori IPng, standard care a fost sustinut si
de Internet Engineering Task Force (IETF). IPng este
cunoscut ca IPv6.
Modelul TCP/IP
Modelul TCP/IP are patru nivele: Aplicatie, Transport,
Internet si Acces.
Nivelul Aplicatie
• Nivelul Aplicatie din Modelul TCP/IP are grija de
protocoalele de nivel inalt, codare, control a dialogului si
problemele de forma.
• Nivelul Aplicatie al modelului TCP/IP contine protocoale

care ajuta la transferul de fisiere, e-mail, conectarea de la
distanta, si multe alte aplicatii
Nivelul Aplicatie
Nivelul Aplicatie
• File Transfer Protocol (FTP) – protocol pentru transferul de fisiere
• Trivial File Transfer Protocol (TFTP) – TFTP este un serviciu neorientat pe
conexiune care foloseste User Datagram Protocol (UDP).
• Network File System (NFS) – NFS este o colectie de protocoale de
distributie a fisierelor de sistem dezvoltat de Sun Microsystems ce permite
accesul la fisierele aflate pe dispozitive de de stocare aflate la distanta ca de
exemplu un hard disk din retea.
• Simple Mail Transfer Protocol (SMTP) – SMTP administreaza transmisia de
e-mail-uri prin reteaua de calculatoare.
• Terminal emulation (Telnet) – Telnet asigura accesul de la distanta intr-un
calculator.
• Simple Network Management Protocol (SNMP) – SNMP este un protocol
care furnizeaza o cale de a monitoriza si a controla un dispozitiv de retea, de
a administra configuratii, a colecta statisiticile, performantele si securitatea.
• Domain Name System (DNS) – DNS este un sistem utilizat in Internet pentru
a translata nume de domenii in adrese de tip IP si de a anunta acest lucru
nodurilor de retea
Nivelul Transport
• Nivelul de transport asigura servicii de transport de la
echipamentele sursa catre echipamentele destinatie.
• Nivelul de transport este alcatuit din legaturi logice intre

punctele finale ale retelei, echipamentele care trimit si
cele care primesc informatia.
• Controlul End-to-end este principala functie a nivelului de

transport atunci cind foloseste TCP.
Nivelul Transport
Nivelul Transport
Serviciile de transport includ urmatoarele:
• TCP si UDP
– Segmenteaza nivelul superior de aplicatii de date
– Trimit segmente de la un dispozitiv final catre alt
dispozitiv final
• Numai TCP
– Stabileste operatii de tip end-to-end
– Controlul de trafic este asigurat prin metoda “sliding
windows”
– Siguranta oferita prin secventele de numere si prin
confirmari
Nivelul Internet
• Scopul Nivelului Internet este de a selecta cea mai buna
ruta de calatorie a pachetelor prin retea.
• Principalul protocol care functioneaza la acest nivel este
Protocolul Internet (IP).
Nivelul Internet
Urmatoarele protocoale lucreaza la Nivelul Intertnet TCP/IP:
• Protocolul IP nu este orientat catre conexiune, furnizeaza
rutarea pentru un numar maxim de pachete. IP nu este
interesat de continutul pachetelor dar cauta ruta catre
destinatie.
• Internet Control Message Protocol (ICMP) asigura control si
capabilitati de comunicare.
• Address Resolution Protocol (ARP) determina adresa
nivelului legaturii de date, adresa MAC, pentru adresele IP
cunoscute.
• Reverse Address Resolution Protocol (RARP) determina
adresa IP atunci cind se cunoaste adresa MAC
Nivelul Acces
• Nivelul de acces este denumit si Nivelul host-to-network.
• Include detalii ale tehnologiilor de retea de tip LAN si
WAN
Comparatie intre OSI si TCP/IP
Amindoua au nivelul TCP/IP combina nivelele de
aplicatie, cu toate ca ele prezentare si sesiune in nivelul
contin servicii foarte diferite aplicatie. Combina nivelele de
legatura de date si fizic in nivelul
Acces retea
Amindoua au nivele TCP/IP pare mult mai simplu
comparabile de transport si deoarece are mai putine nivele
retea
Pachete comutate, nu Nivelul transport din modelul TCP/IP
circuite comutate foloseste UDP care nu garanteaza
de fiecare data o livrare sigura a
pachetelor ca Nivelul transport din
modelul OSI
Comparatie intre OSI si TCP/IP
Modelul OSI este folosit ca ghid pentru a

intelege procesele de comunicatii
Adresare
• Fiecare calculator dintr-o retea de tip TCP/IP trebuie sa
aiba un identificator unic, sau o adresa IP
– Aceasta adresa functioneaza la Nivel 3
• Toate calculatoarele au si o adresa fizica unica cunoscuta

ca adresa MAC. Aceasta adresa este alocata de catre
producatorul placii de retea.
– Adresa MAC functioneaza la Nivelul 2 din modelul OSI

Adresele IPv4
• O adresa IP este o secventa de “1” si “0” scrisa pe 32 de biti
• Fiecare adresa IP are doua parti:
– Partea de retea
– Partea de sursa
• O adresa IP este o adresa ierarhica
• Adresele IP sunt impartite in clase pentru a defini retele mari,
medii si mici
– Clasa A
– Clasa B
– Clasa C
Clasele de adrese IP
Adrese IP rezervate
• Unele adrese sunt
rezervate si nu pot fi
alocate nici unui
echipament al retelei
– Adrese de retea –
folosite pentru a
identifica reteaua
– Adrese de Broadcast
– folosite pentru a
difuza pachete de date
catre toate
echipamentele din retea
Adrese private
• O data cu cresterea rapida a Internetului, adresele IP
publice au inceput sa se imputineze.
• Solutiile de extindere a numarului de adrese IP destinate
utilizatorilor sunt::
– Rutarea claselor intre domenii (CIDR)
– IPv6
– Adrese IP private
Adrese private
• Internet-ul impune translatarea adreselor private in
adrese publice.
• Procesul de translatare se numeste Network Address
Translation (NAT)
Subnet (sub-retea)
• Pentru a creea o adresa de subnet, un administrator de
retea imprumuta bits din cimpul de adresa al sursei si ii
desemneaza in cimpul de subnet
• Numarul minim de bits care poate fi imprumutat este 2
• Numarul maxim de biti care poate fi imprumutat este
oricare, atata vreme cat raman cel putin doi biti pentru
identificarea sistemelor
IPv4 si IPv6
• IPv6 foloseste 128
bits, mai bine decit 32
bits
• Asigura 640 x 1018 de
adrese
• Adresele IPv6 au 128
de bits in lungime,
scrise in format
hexazecimal,si sunt
separate de doua
puncte. Cimpul IPv6
are 16 bits lungime.
Asignarea adreselor IP
• Administratorii de retea utilizeaza doua metode de
asignare a adreselor IP.
– Static
• Asignate de administratorul de retea
– Dinamic
• Asignate in mod automat
Adrese IP statice
• Asignarea statica functioneaza foarte bine in retele mici
care se modifica rar
• Este bine de stiut care adrese IP au fost alocate pentru a
nu avea probleme cu adrese IP duplicat
• Pentru servere trebuie alocata o adresa IP statica pentru
ca statiile de lucru si alte dispozitive sa stie tot timpul cum
sa acceseze serviciile necesare
• Alte dispozitive care au nevoie sa li se desemneze adrese
IP statice sunt imprimantele, serverele de aplicatii si
routerele
RARP
• Reverse Address Resolution Protocol (RARP) asociaza
unei adrese MAC cunoscuta o adresa de IP
• Un dispozitiv de retea, ca de exemplu o statie de lucru
fara hard disk, pot sa-si cunoasca adresa de MAC dar nu
si adresa IP. RARP permite dispozitivului sa faca o cerere
de a invata adresa IP
• Dispozitivele care folosesc RARP au nevoie de un server
de tip RARP in retea, server care sa raspunda cerintelor
de RARP
BOOTP
• Protocolul “bootstrap”(BOOTP) funtioneaza intr-un mediu de
lucru de tipul client-server
• Pachetele BOOTP pot include adrese IP, la fel de bine ca si
adrese de routere, servere sau informatii specifice ale
vendorului
• Una din problemele protocolului BOOTP este aceea ca nu a
fost proiectat sa asigure alocare de adrese in mod dinamic.
• Cu protocolul BOOTP, un administrator de retea creeaza
manual fisierul de configurare pentru fiecare echipament din
retea care contine profil de BOOTP cu o adresa IP asignata
acestuia
DHCP
• Dynamic host configuration protocol (DHCP) este succesorul
protocolului BOOTP
• Spre deosebire de BOOTP, DHCP permite unui echipament sa-
si obtina o adresa IP in mod dinamic fara ca administratorul de
retea sa seteze un profil individual pentru fiecare echipament
• O plaja de adrese IP trebuie sa fie setata pe serverul de DHCP
• Cind un echipament intra in retea, el contacteaza serverul de
DHCP si solicita o adresa. Serverul de DHCP alege o adresa
pe care o inchiriaza echipamentului
• Marele avantaja al DHCP-ului fata de BOOTP este acela ca
permite utilizatorilor sa fie mobili
ARP
• Address Resolution Protocol (ARP)
– Aloca in mod automat o adresa IP unei adrese MAC
cunoscute
• Pentru comunicatiile TCP/IP, o datagrama intr-o retea
locala trebuie sa contina atit adresa MAC a destinatiei cit
si adresa IP. Aceste adrese trebuie sa fie corecte si sa se
potiveasca cu adresa IP si MAC a sistemului
• Pentru comunicatia intre doua segmente LAN avem
variatii de ARP numite Proxy ARP care vor furniza
adresele MAC ale dispozitivelor intermediare de transmisii
in exteriorul retelei locale catre alt segment de retea
ARP
•Unele dispozitive vor pastra
tabele care contin adresele MAC si
adresele IP ale altor dispozitive
conectate la aceeasi retea locala
LAN
•Acestea sunt denumite tabele
Address Resolution Protocol
(ARP).
•Tabelele ARP sunt stocate in
memoria RAM, unde informatia
depozitata este mentinuta automat
in fiecare echipament
Capitolul 10
Fundamentele
Routing si Subnetting
Protocoale rutabile
• Un protocol reprezinta un set de reguli care stabileste
comunicarea intre calculatoare din diferite retele
• Un protocol descrie urmatoarele:

– Formatul pe care un mesaj trebuie sa-l ia
– Modul in care calculatoarele trebuie sa schimbe un
mesaj in contextul unei activitati particulare
Protocoale rutabile
• Un protocol rutabil permite router-ului sa transmita date

intre nodurile diferitelor retele.
– Trebuie sa aiba capabilitatea de a atribui un numar de
retea si un numar de sursa fiecarui echipament
• De asemenea, aceste protocoale necesita o masca de
retea (subnet mask) pentru a se face diferenta intre
retea si partea de adrese a surselor.
Protocoale rutabile
• O retea contine adresele IP ale calculatoarelor si adresa
IP de retea. Este nevoie sa existe amblele tipuri de adrese
pentru a avea o retea vizibila in Internet. Masca unei
retele este folosita pentru a separa partea de retea si
partea de sursa din adresa IP de 32 de biti. Procesul
ANDing produce o adresa de retea care identifica interfata
care trebuie rutata catre reteaua destinatie
Procesul de incapsulare
Date
Segmente
Packete
Cadre
Bits
Nivelul transport
Protocolul Internet (IP)
• Protocolul de Internet (IP) este cea mai folosita

schema de adresare intr-o retea
• IP-ul este un protocol neorientat catre conexiune,

nesigur si care furnizeaza informatii in regim de
best-effort
• IP-ul nu verifica daca datele au ajuns la destinatie:

aceasta functie este indeplinita de catre protocoalele
de nivel superior
IP
• Datele sunt incapsulate in pachete, cunoscute ca
fiind datagrame ale Nivelului retea din modelul OSI.
Atunci cind datele sunt receptioante de catre

protocoalele de nivel superior, nivelul retea
deschide header-ul IP al datelor
Retele orientate si neorientate catre conexiune
• Retele neorientate catre conexiune
– Se refera la procese de tipul comutare de pachete
– Protocoale IP
– Internet-ul
• Retele orientate catre conexiune
– Se refera la procese de tipul comutare de conexiuni
– Mai intai este stabilita o conexiune cu destinatarul, apoi
incepe transferul propriu-zis
– TCP adauga pentru Nivelul 4, o conexiune orientata si
sigura pentru serviciile IP
Antetul IP
• Lungimea antetului (HLEN) – indica lungimea antetului
unei datagrame in cuvinte de 32-bit.
• Padding – se adauga un 0 suplimentar pentru a ne
asigura ca antetul adresei IP este totdeauna un multiplu
de 32 bits.
• Flags – un camp de 3 biti, in care primii doi biti
controleaza fragmentarea
Nivelul retea
• Rutarea este o functei
de nivel 3 din modelul
OSI
• Rutarea este un proces
de gasire a celei mai
eficiente rute de la un
dispozitiv la altul
• Primul dispozitiv care
efectueaza procese de
rutare este routerul
Routerele
• Un router este un
echipament de Nivel
retea care foloseste
una sau mai multe
matrici de rutare
pentru a determina
calea optima de-a
lungul careia traficul
trebuie trimis
• Routerele iau decizii Matricile de rutare sunt
logice cu privire la cea valori folosite pentru a
mai buna cale de determina avantajul unei
trimitere a datelor rute in fata alteia
Routerele
• Procesele de incapsularea si decapsularea au loc de
fiecare data cind un pachet este transmis printr-un router
• Acest proces imparte fluxul de date in segmente, adauga
antetul si finalul potrivit pentru pachete si apoi se transmit
datele. Procesul de decapsulare este opus celui de
incapsulare, se scot antetele si finalurile de pachete, se
recombina datele intr-un flux continuu
Routing versus Switching
• Switching-ul apare la Nivelul
2 din Modelul OSI
• Routing-ul apare la Nivelul 3
• Switch-ul de nivel 2 poate
numai sa-si recunoasca
adresa sa locala MAC si nu
poate gestiona adrese IP de
Nivel 3
• Un switch de Nivel 2 uneste
segmente de retea care
apartin aceleiasi retele sau
subretele logice
• Fiecare calculator sau router mentine o tabela ARP pentru
comunicatiile de Nivel 2. Tabela ARP are efect asupra
domeniului de broadcast la care este conectat.
• Routerul mentine o tabela de rutare ceea ce permite sa
ruteze date in afara domeniului de broadcast
• Fiecare tabela ARP contine o pereche de adrese IP-MAC
• Switch-ul de nivel 2 poate numai sa-si recunoasca
adresa sa locala MAC si nu poate gestiona adrese IP de
Nivel 3
• Cind un echipament doreste sa trimita date catre o

adresa IP care nu este locala, el va trimite datele catre
cel mai apropiat router denumit si ruta default a
echipamentului
• Echipamentul foloseste adresa MAC a routerului ca fiind

adresa MAC de destinatie
• Alta diferenta intre retelele pe baza de switch-uri si routere
este aceea ca la retelele pe baza de switch-uri nu se
blocheaza transmisia de tip broadcast
• Routerele blocheaza transmisia de tip broadcast intr-o
retea
• Deoarece routerele blocheaza transmisia de tip
broadcast, ele pot furniza un nivel mult mai mare de
securitate si un control mai bun asupra largimi de banda
fata de switch-uri
Protocoale rutate versus Protocoale rutabile
• Protocoalele rutate
transporta datele peste retea
• Example de protocoale
rutate:
– Internet Protocol (IP)
– Novell's Internetwork
Packet Exchange (IPX)
– DECnet
– AppleTalk
– Xerox Network Systems
(XNS)
Protocoale rutate versus Protocoale rutabile
• Protocoalele de rutare permit routerelor sa
aleaga cea mai buna cale pe care datele
trebuie sa o parcurga de la sursa la
destinatie
• Routerele folosesc protocoale de rutare
pentru a schimba intre ele tabele de rutare
si a imparti imfomatii despre rutare
• Protocoalele de rutare permit routerelor sa
routeze protocoale rutabile
• Exemples de protocoale de rutare:
– Routing Information Protocol (RIP),
Interior Gateway Routing Protocol
(IGRP), Open Shortest Path First
(OSPF), Border Gateway Protocol
(BGP), si Enhanced IGRP (EIGRP).
Determinarea caii
• Determinarea caii de transport are loc la Nivelul Retea
• Ii permite unui router sa compare adresa de destinatie cu
routele disponibile din tabela sa de rutare, si sa selecteze
cea mai buna cale
• Routerele invata sa aleaga ruta disponibila atit prin
rutarea statica cit si prin cea dinamica
– Rutele configurate manual de catre administratorul de
retea se numesc rute statice
– Rutele invatate de la alte routere utilizind protocoale de
rutare se numesc rute dinamice
• Fiecare router pe care un pachet il intilneste de-a lungul
caii se numeste Hop. Hopurile trecute de un pachet
reprezinta distanta parcursa de pachete
Tabele de rutare
• Routerele folosesc protocoale de rutare pentru a creea si
mentine o tabela de rutare care contine informatii despre rute
• Routerele tin urme ale infomatiilor importante in tabela de
rutare proprie, care includ:
– Tipul de protocol – Tipul protocolului de rutare care a
creeat o inregistrare in tabela de rutare
– Destinatia/asocierea cu urmatorul hop
– Metrica rutari
– Interfata de iesire
• Routerele comunica unele cu altele pentru a mentine tabelele
de rutate prin intermediul transmisiilor sau al mesajelor de
update a rutarii
Algoritmi si matrici de rutare
• Protocoalele de rutare au de obicei una sau mai multe scopuri:
– Optimizare
– Simplicitate si depasiri mici
– Robustete si stabilitate
– Flexibilitate
• Algoritmii de rutare folosesc diferite matrici de rutare pentru a
determina ruta cea mai buna. Cele mai des folosite metrici sunt:
– Bandwidth Delay
– Load Reliability
– Hop count
– Ticks
– Cost
IGP si EGP
• Doua dintre tipurile de protocoale de rutare sunt Interior
Gateway Protocols (IGPs) si Exterior Gateway Protocols
(EGPs)
• IGP ruteaza datele in interiorul unui sistem autonom
• EGPs ruteaza datele intre sisteme autonome
IGP si EGP
• Example de protocoale IGP:
– Routing Information Protocol (RIP) si (RIPv2)
– Interior Gateway Routing Protocol (IGRP)
– Enhanced Interior Gateway Routing Protocol (EIGRP)
– Open Shortest Path First (OSPF)
– Intermediate System-to-Intermediate System Protocol
(IS-IS)
• Un exemplu de protocol EGP este:

– Border Gateway Protocol (BGP)
Link State si Distance Vector
• IGP poate fi caracterizat ca fiind ori protocol de tip distance-vector
sau protocol de tip link-state
• Rutarea Distanta-vector determina distanta si directia fiecarei
legaturi in reteaua interna
– Routerele folosesc algoritmul distante-vector pentru a trimite o
parte sau intreaga tabela de rutare catre routerele adiacente la
perioade ciclice de timp
• Algoritmul Link-state foloseste in mod curent baza sa de date
pentru a creea o intreaga tabela de rutare in care sunt preferate
rutele scurte
– Protocoalele de rutare de tip Link-state raspund in mod rapid la
schimbarile care au loc intr-o retea prin trimiterea de update-uri
numai cind schimbarile au avut loc in cadrul retelei
Protocolul de rutare Dinstanta-Vector
• Exemple de protocoale de tip distante-vector:
– Routing Information Protocol (RIP) – Cel mai intilnit IGP din
Internet, RIP foloseste numarul de hop-uri ca matrice de rutare.
RIP nu poate ruta un pachet dincolo de 15 hop-uri
– Interior Gateway Routing Protocol (IGRP) – Acest IPG a fost
dezvoltat de CISCO. IGRP poate selecta cea mai rapida cale
disponibila bazindu-se pe intirzieri, largime de banda, incarcare si
siguranta. IGRP are o limita de hop-uri peste care poate ruta un
pachet mai mare ca RIP.
– Enhanced IGRP (EIGRP) – Acest protocol este proprietate
CISCO si include multe dintre caracteristicile protocolului de rutare
link-state. EIGRP furnizeaza eficienta sporita de lucru ca
acoperire rapida si depasiri de largime de banda mici. Din aceasta
cauza a fost numit protocol de tip balanced-hybrid, dar in realitate
este un protocol de rutare de tipul distante-vector avansat
Protocoale de rutare de tip Link-State
• Exemple de protocoale de rutare de tipul link-state:

– Open Shortest Path First (OSPF)
– Intermediate System-to-Intermediate System (IS-IS).
Utilizat pentru protocoale rutabile altele decit IP
Impartirea in Subretele (Subnetting)
• Subnetting-ul furnizeaza flexibilitate, permite administratorului
de retea sa ofere o transmisie broadcast sigura, si un nivel
scazut de securitate in LAN
• Adresele de Subnet includ portiuni adrese de retea de Clasa A,
Clasa B, si Clasa C, plus un cimp de subnet si un cimp al
sursei. Cimpul de subnet si cel ai sursei sunt creeate dintr-un
fragment al adresei IP a sursei initiale.
• O retea LAN este privita ca o retea de sine statatoare fara a
avea cunostiinta despre structa interna a acesteaia. Aceasta
abordare a LAN-ului mentine tabela de rutare in mod eficient si
simplist.
Masca de Subnet
• Masca de subnet ofera routerului infomatiile necesare
pentru a determina in care retea sau subretea putem gasi
un echipament individual
• Octetul sau octetii subnet-ului sunt determinati prin
adaugare valorii pozitiei bit-ului care a fost imprumutat.
Daca sunt imprumutati 3 bits, masca pentru o calsa C de
adrese va avea forma 255.255.255.224.
• Aceasta masca poate fi si altfel reprezentata, in formatul
“slash”, ca de exemplu /27. Numarul care este dupa
“slash” este numarul total de bits care au fost folositi
pentru fragmentele de retea si subretea.
Formula de Subnetting
• Numarul de subnet-uri folosibile este egal cu 2 la puterea
numarului de bits imprumutati, minus 2 (adrese rezervate
pentru identificatorul subretelei si al transmisiei de tip
broadcast a subretelei)
2 power of borrowed bits –2 = Subnet-uri folosibile
23 = 8 - 2 = 6 Subnet-uri folosibile
• Numarul de “gazde” folosibile este egal cu 2 la puterea
numarului de bits ramasi, minus 2 (adrese rezervate
pentru identificatorul de subnet si transmisia de tip
broadcast a acestuia)
2 power of remaining host bits –2 = “gazde” folosibile
25 = 32 – 2 = 30 “gazde” folosibile per subnet
Procesul ANDing
• Routerele folosesc masti de subnet pentru a determina
adresa subretelei pentru fiecare nod. Acest proces face
referinta la un proces de tip ANDing logic.
• ANDing este un proces binar prin care routerele
calculeaza ID-ul subretelei pentru pachetele primite.
Capitolul 11
TCP Aplicatie si
Transport
Nivel Transport
• Principala functie a nivelului de transport (nivelul 4 al modelului OSI)
este de a transporta si regla (potrivi) debitul de informatie de la
sursa catre destinatie, intr-un mod sigur si precis.
• Controlul si siguranta transmisiei end-to-end sunt asigurate de
ferestre ajustabile, succesiune de numere si de confirmari.
Un transport sigur indeplineste urmatoarele conditii:

• Se asigura ca segmentele de date transmise vor fi confirmate la
primire
• Se asigura de re-transmiterea oricaror segmente care nu au fost
confirmate
• Plaseaza segmentele de date in secventa lor corecta la destinatie
• Evita si controleaza congestia
Controlul fluxului de date
• Controlul fluxului de date evita problema ca o sursa de
transmisie sa supraincarce buffer-ul sursei destinatie.
• TCP asigura mecanismul de control al fluxului de date
permitand surselor care transmit si care primesc datele sa
comunice intre ele.
• Mai apoi se stabileste rata de transfer pe care cele doua
surse o agreaza.
Three-Way Handshake
• TCP este un protocol de comunicare, ce necesita stabilirea
conexiunii inainte de initializarea transferului de date.
• Pentru ca o conexiune sa fie realizata sau initializata, cele
doua surse trebuie sa se sincronizeze. Sinconizarea
presupune ca fiecare sursa sa transmita propria secventa
initiala, si sa primeasca in schimb o confirmare de la cealalta
sursa.
Acest schimb de informatie

este numit “the three-way
shake”.
Windowing
• Windowing este un mecanism de control al fluxului de
date.
• Windowing cere ca o sursa sa primeasca confirmarea
dupa ce este transmisa o anumita cantitate de informatie.
Confirmarea
• Confirmarea pozitiva
impreuna cu re-transmisia
datelor, este una din
tehnicile care garanteaza
livrarea sigura a datelor.
• Confirmarea pozitiva cere un
destinatar pentru a comunica
cu sursa si transmite inapoi
un mesaj de confirmare cand
datele sunt primite.
• Segmentele care nu sunt
confirmate intr-o perioada de
timp stabilita vor avea ca
rezultat o re-transmisie.
TCP/IP
• Transmission Control Protocol (TCP) este un protocol Layer 4
pentru legatura intre doua surse
• TCP este responsabil pentru spargerea mesajelor in segmente,
re-asamblarea lor la sursa destinatie, re-transmiterea tuturor
informatiilor care nu au fost primite, si re-asamblarea mesajelor
din segmente.
• Printre protocoalele care folosesc TCP amintim:
– FTP (File Transfer Protocol)
– HTTP (Hypertext Transfer Protocol)
– SMTP (Simple Mail Transfer Protocol)
– Telnet
UDP
• User Datagram Protocol (UDP) este un protocol care nu
depinde de o conexiune pre-stabilita intre cele doua surse
• UDP este un protocol simplu ce transfera pachete de date fara
confirmare sau garantarea livrarii informatiilor
• UDP nu foloseste Windowing sau Confirmare, asa ca siguranta
transmiterii datelor este furnizata de protocoalele nivelului
Aplicatii.
• Protocoale care utilizeaza UDP:
– TFTP (Trivial File Transfer Protocol)
– SNMP (Simple Network Management Protocol)
– DHCP (Dynamic Host Control Protocol)
– DNS (Domain Name System)
Numerele Porturilor pentru TCP si UDP
• Atat TCP cat si UDP folosesc numere de porturi pentru a
transmite informatia catre nivelurile superioare.
• Numerele de port sunt folosite pentru a pastra urma diferitor
comunicatii ce traverseaza reteaua in acelasi timp.
• Numerele de port au urmatoarele asignatii:
– Numerele sub 1024 sunt considerate numere de port
“cunoscute”.
– Numerele peste 1024 sunt numere de port atribuite
dinamic.
– Numerele de port inregistrate, sunt acele numere
inregistrate special pentru diferite aplicatii. Majoritatea sunt
peste 1024
Numerele Porturilor
Modelul TCP/IP Nivelul Aplicatie
• Nivelul Aplicatie TCP/IP

include nivelurile Sesiune si
Prezentare ale modelului
OSI
• Aceasta inseamna ca
expunerea, codarea si
controlul dialogului sunt
tratate in nivelul Aplicatie si
nu in niveluri separate ca in
cazul modelului OSI.
Protocoale TCP/IP
• Protocoalele TCP/IP care suporta transfer de fisiere, e-
mail, si adminstrare remote sunt probabil cele mai
familiare utilizatorilor de Internet.
• Aceste protocoale includ urmatoarele aplicatii:
– Domain Name System (DNS)
– File Transfer Protocol (FTP)
– Hypertext Transfer Protocol (HTTP)
– Simple Mail Transfer Protocol (SMTP)
– Simple Network Management Protocol (SNMP)
– Telnet
DNS
• Domain Name System (DNS) este un sistem folosit peste
Internet pentru a translata nume de domenii in adrese IP
publice.
• Un domeniu reprezinta un grup de calculatoare care sunt
asociate dupa localizarea lor geografica sau dupa specificul
afacerii.
• Exista peste 200 de domenii top-level, ca de exemplu:
.us – United States .uk – United Kingdom
• Exista deasemenea si domenii generice, ca de exemplu:
.edu – site-uri educatiuonale .com – site-uri comerciale
.gov – site-uri guvernamentale .org – site-uri non-profit
.net – servicii de retea
FTP si TFTP
• FTP este un serviciu sigur bazat pe legatura dintre surse ce
utilizeazeaza TCP pentru a transfera fisiere intre sisteme care
suporta FTP
• In momentul in care se copiaza fisiere de pe un server, FTP mai
intai stabileste o legatura
de control intre client si server
• Transferul de date se poate
realiza in modul ASCII sau in
modul binar
• Dupa ce transferul fisierului
sa incheiat, legatura se
intrerupe automat.
TFTP
• TFTP este un serviciu fara legatura ce utilizeaza protocolul
UDP
• TFTP este folosit pe router pentru a transfera fisiere de
configurare si imagini CISCO IOS
• TFTP a fost proiectat pentru a fi usor de implementat si a nu
ocupa mult spatiu.
• TFTP poate citi, scrie sau transmite pe email fisiere catre
sau dinspre un server indepartat, dar nu poate afisa
directoare, si in prezent nu are facilitati de autentificare
• Este util in anumite retele, deoarece opereaza mai rapid
decat FTP, iar intr-un mediu adecvat este stabil.
HTTP
• Hypertext Transfer Protocol (HTTP) lucreaza peste
World Wide Web
• Locatia unei adrese este cunoscuta drept Uniform
Resource Locator (URL)
SMTP
• Serverele de email comunica intre ele folosind Simple
Mail Transfer Protocol (SMTP) pentru a transmite si a
primi mesaje.
• In momentul in care server-ul de email primeste un mesaj
destinat unui client local, il stocheaza si asteapta ca acel
client sa colecteze emailul.
• Cele mai cunoscute protocoale de email sunt POP3 si
IMAP4, ambele folosind TCP pentru a transporta datele.
• Protocolul SMTP nu oferta facilitati in privinta securitatii
datelor si nu necesita autentificare.
SMTP
SNMP
• Simple Network Management Protocol (SNMP) este un
protocol peste nivelul Aplicatie care faciliteaza schimbul
managementului de informatie intre echipamentele unei
retele.
• SNMP permite administratorilor de retea sa administreze
performanta retelei, sa identifice si sa rezolve
problemele de retea, si sa planifice dezvoltarile retelei.
• SNMP foloseste UDP ca protocol la nivel Transport
SNMP
• O retea administrata SNMP se reduce la urmatoarele trei componente
cheie:
– Network Management System (NMS) – NMS executa aplicatii
care monitorizeaza si controleaza echipamentele cu management.
Majoritatea resurselor alocate pentru procesare si memorie in
scopul administrarii retelei sunt furnizate de NMS.
– Managed devices –Echipamentele cu management, cateodata
denumite si elemente de retea (router, access server, switch,
bridge, hub, imprimante).
– Agents – Un agent are cunostinte despre informatii de
administrare, si traduce aceste informatii intr-o forma compatibila
cu SNMP.
SNMP
Telnet
• Programul TELNET ofera posibilitatea de conectare pe o
unitate distanta pe care este instalata o aplicatie Telnet
server, si apoi executa diferite comenzi
• Telnet lucreaza peste nivelul Aplicatie al modelului
TCP/IP.
De aceea, Telnet lucreaza in primele trei niveluri ale
modelului OSI

BasicIP-1 - CAP 1-11

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BasicIP-1 - CAP 1-11

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap.

• Ex. Un program de navigare pe internet afiseaza informatia

• Ping-ul este un utilitar utilizat pentru a verifica

• ping remote destination IP address - acest tip

• Exista multe tipuri speciale de fisiere pe care programele

• Bit (b) – binar 1 sau 0

Baza 16 16^4 16^3 16^2 16^1 16^0 Zecimal

Zecimal Binar Zecimal Binar

De la dreapta la stinga vom scrie valorile puterilor lui 2 si

De la dreapta la stinga vom scrie valorile puterilor lui 2 si

Locul val binare 128 64 32 16 8 4 2 1

Locul val binare 128 64 32 16 8 4 2 1

Locul val binare 128 64 32 16 8 4 2 1

• Numarul binar complet este reprezentat de un numar de

•Fiecare loc de numar este reprezentat ca fiind multiplu de

• AX1 = +10 (A = 10 in hex)

3 este numarul zecimal 3

•Calculatoarele sunt construite din diverse tipuri de circuite

•Aceste circuite tin de “portile logice” precum SI, SAU si NU

•Portile sunt caracterizate prin raspunsul pe care il dau la

•Operatia SI are doua valori de intrare.

•Operatia NU preia orice valoare i se trimite, 0 sau 1, si o

•Cind o adresa IP este desemnata unui calculator, citiva

•Citeva exemple de subnet mask:

• Un repetitor este un dispozitiv de retea utilizat pentru a

• Routerele pot regenera semnale, pot sa concentreze

• Topologia retelei defineste structura acesteaia.

• O topologie de tip RING conecteaza un calculator la

• O topologie de tip stea asigura conectarea tuturor

• O topologie de tip Stea extinsa uneste topologii

• O topologie ierarhica este similara cu o topologie de tip

• O topologie de tip mesh este implementata pentru a

• O retea de tip MAN acopera o suprafata metropolitana

• VPN-ul de tip access permite accesul unui lucrator mobil

Cele mai intilnite unitati de masura

• Exemplu – Cit de mult ne va lua sa transferam un fisier de 10

10,000,000 / 1,544,000 = 6.477 secunde

Cadre Adresa MAC

• Standardul IEEE 802.11a a fost dezvoltat pentru retele

• Performanta retelei poate fi afectata de puterea

– dB = 10 log10 (Pfinal / Pref)

– dB = 20 log10 (Vfinal / Vreference)

Nota: Nu suntem obligati sa retinem si sa demonstram aceste

• Analizarea semnalelor utilizind un osciloscop se

• Zgomotul care afecteaza in egala masura toate

• Cablu de tip UTP nu are ecranare si este mai sensibil la zgomot

• Cind lumina intilneste o discontinuitate optica, o parte din

Tip Mediu Distanta Conector

• Utilizam cablu de tip crossover pentru a conecta

• In momentul de fata toate echipamentele de tip switch

Pair 3 FLUKES Pair 3

Utilizeaza intreaga largime de banda a mediului de transmisie

• Layer 1 nu poate identifica calculatoare

• Layer 1 poate numai sa descrie curentul de bits

• Layer 1 nu poate descifra care calculator dintr-un grup va transmite

Specifica lungimea maxima a segmentului de retea.

Specifica numarul maxim de statii de lucru pe un

Specifica numarul maxim de repetitoare intre

Sau versiunea DIX

Campul de TIP este

1. Transmit si primesc pachete de date

• Daca nivelul MAC nu poate trimite o secventa de date

• Coliziunile se vor intimpla