Colegiul Tehnic de Cai Ferate Unirea, Pascani

Lucrare de sustinere a examenului de certificare

a calificarii profesionale
Nivel IV

Tema: TOTUL DESPRE PLACA DE RETEA

Calificare profesionala: Tehnician Operator Tehnica de Calcul

Prof. indrumator: Elev:

Siminciuc Daniela Baiceanu Andrei

Clasa a XII-a F

1
ARGUMENT

2
 CUPRINS
Capitolul 1: Capitolul 1.1: Generalitati despre placa de retea ……………………….. pg 4

Capitolul 1.2: Rolul placii de retea ………..………………….……………………pg 5

Capitolul 1.3: Caracteristici ale placii de retea ……………………………….pg 6

Capitolul 2: Capitolul 2.1: Transmiterea datelor prin intermediul placii de retea ....pg 9

Capitolul 2.2: Modul de conectare la magistrala. Topologia de retea ….pg 10

3
 Capitolul 1.1: Generalitati despre placa de retea

Placa de rețea numită și „adaptor de rețea” sau „placă cu interfață de rețea”, este un circuit imprimat ce
permite comunicarea între calculator și retea (Internet, LAN). Termenul corespunzător
în engleza este Network Interface Card, abreviat NIC. I se spune placă, deoarece are aspectul unei plăci cu
cablaj imprimat pe care sunt montate componentele electronice necesare conectării și comunicării cu
rețeaua. Se montează, de obicei, într-un slot de pe placa de baza a calculatorului.

Prima placă de rețea a apărut odată cu standardul Ethernet în 1979, creat de DEC, Intel și Xerox.

4
 Capitolul 1.2: Rolul placii de retea

Rolul placii de retea Placile de retea actioneaza ca interfata fizica intre gazda si retea. Ele sunt instalate intr-
unul dintre sloturile de expansiune ale fiecarei gazde din retea. Dupa ce placa de retea a fost instalata la
portul ei, se conecteaza cablul de retea, pentru a putea realiza legatura fizica cu restul retelei. Rolul placii de
retea este de a pregati datele din calculator pentru a fi transmise prin cablul de retea, de a transmite datele
catre alt calculator si de a controla fluxul de date intre calculator si cablul de retea. De asemenea, placa de
retea receptioneaza datele sosite prin cablu si le transforma in octeti pe care unitatea centrala a
calculatorului ii poate intelege. In termeni tehnici, o placa de retea contine circuitele hardware si
programele firmeware (rutine software pastrate in memorii protejate la scriere), care implementeaza
functiile nivelului legatura de date al modelului OSI. Deci placa de retea este formata din doua componente
principale: interfata cu magistrala calculatorului si interfata de legatura cu mediul de retea. Acestea sunt
printr-o cale de comunicatie. In figura urmatoare este prezentata structura placii de retea.

5
 Pregatirea datelor. Inainte ca datele sa fie transmise in retea, placa de retea trebuie sa le
converteasca din forma in care ele sunt intelese de calculator, intr-o forma in care acestea pot
circula prin cablul de retea. Datele circula in calculator de-a lungul unor circuite numite magistrale
(bus). Acestea constau din mai multe cai alaturate, pe care datele pot circula in paralel, grupate,
spre deosebire de modul de transfer serial, in care exista un singur flux de date, transmise bit dupa
bit. Magistralele pot transmite simultan (in paralel) 8, 16 sau 32 de biti. Pe cablul de retea datele
circula serial, adica intr-un singur sir de biti. Daca bus-ul putem spune ca poate fi comparat cu o
autostrada cu 8, 16 sau 32 de benzi pe care circula in paralel 8, 16 sau 32 de masini, cablul este
similar cu o sosea cu o singura banda. Datele pe cablul de retea circula intr-o singura directie.
Calculatorul fie transmite, fie receptioneaza date. Placa de retea preia datele care circula in paralel,
sub forma de grup si le restructureaza astfel incat sa devina un flux serial de biti, ce va fi transportat
prin cablul de retea. Acest lucru se realizeaza prin transformarea semnalelor digitale din calculator
in semnale analogice care parcurg cablul de retea. Componenta responsabila pentru aceasta functie
este transceiverul (TRANSmitter reCEIVER). In plus, transceiverul detecteaza cand cablul este liber
si directioneaza semnalul cand gazda il transmite. Transceiverul este conectat la placa de retea, care
este incorporata in gazda. Placa de retea implementeaza toata logica comunicatiei intre gazda si
mediul de comunicatie.

Placa de retea participa si la alte functii de preluare a datelor din calculator si de pregatire a
acestora pentru transmiterea prin cablu. Pentru a transfera datele din calculator la placa de retea,
calculatorul si placa trebuie sa comunice. Astfel, placa de retea semnaleaza calculatorului faptul ca
are nevoie de date si magistrala calculatorului transfera datele din memoria calculatorului catre
placa de retea. Acest lucru se realizeaza prin intermediul unui registru de control CSR(Control Status
Register), ce poate fi citit sau modificat de catre CPU. CPU scrie in CSR pentru a transmite faptul ca
trabuie sa transmita sau sa primeasca un cadru sau citeste continutul lui CSR pentru a cunoaste
starea placii de retea.

6
 Capitolul 1.3: Caracteristici ale placii de retea

Placa de rețea comunică cu rețeaua printr-o conexiune serială (biții se transmit unul câte unul), iar cu
calculatorul printr-o conexiune paralelă (mai mulți biți simultan).

Fiecare placă de rețea are un număr de identificare hexadecimal unic pe 48 de biți atribuit de către producătorii
de hardware numit adresă MAC, de asemenea cunoscut ca o adresă fizică, care este independentă de protocolul
de rețea care este utilizat.

O placă de rețea poate utiliza una sau mai multe tehnici pentru a indica disponibilitatea pachetelor care urmează
să fie transferate:

• asignarea unei cereri de întrerupere (IRQ), prin intermediul căruia un periferic poate
informa UCP de apariția unui eveniment.
• asignarea unei adrese de intrare/ieșire - o locație de memorie folosită pentru transferul de
informație spre/dinspre placa de rețea.
Fiecare placă de rețea poartă un identificator unic propriu, care îi permite să fie adresată și regăsită chiar și în
rețelele cele mai mari, de întindere globală.

Placă de rețea încorporată în placa de bază

Tipuri[modificare | modificare sursă]
Din punct de vedere al modului de instalare în calculator, plăcile de rețea pot fi :

• încorporate în placa de bază

• dedicate, care se montează în slot-urile ISA, PCI, PCIe, ale plăcii de bază. Acestea sunt în general mai
performante decât plăcile de rețea integrate.
• plăci de rețea care se conectează extern prin USB, Bluetooth, FireWire, etc.
Pentru laptop-uri, se folosește și slotul PCMCIA, la care se atașează plăci de rețea de dimensiunea unor cărți de
credit.

Placă de rețea cu conexiune RJ-45

Viteza de transfer[modificare | modificare sursă]
7
O caracteristică importantă a unei plăci de rețea, este viteza de transfer a datelor (cantitatea maximă de date pe
care o poate transfera în unitatea de timp) și se măsoară în Mbit/s (megabit pe secundă).

• 10 Mbit/s – viteză mică, plăci de rețea mai vechi

• 100 Mbit/s – viteză obișnuită, plăcile de rețea folosite cel mai des
• 1000 Mbit/s – viteză mai mare de transfer, sunt placile de rețea mai noi
• > 1000 Mbit/s – plăcile de rețea profesionale.

Placă de rețea PCI pentru rețeaua fără fir Wi-Fi

Conectare[modificare | modificare sursă]
Plăcile de rețea permit utilizatorilor să creeze conexiuni în principal pe două căi:

• cablu fizic: în mod obișnuit, plăcile de rețea se conectează la rețea prin intermediul unui cablu cu
fire din cupru și mufă RJ-45, care se inserează într-un conector aflat pe partea superioarǎ a plǎcii,
pentru a asigura conectarea fizică.
• tehnologie fără fir: placa de rețea este dotată cu antenă Wi-Fi. De regulă, laptop-urile folosesc o
placă de rețea wireless, care are avantajul de a se conecta la internet prin Wi-Fi, în orice loc unde
există un router sau un dispozitiv de rețea.
Pentru controlul prin software, este necesar instalarea unui driver, fie cel dat de firma producătoare, fie unul
compatibil cu sistemul de operare utilizat.

Producători

• 3Com
• Belkin
• DLink
• Intel
• NetGear
• Novell
• AMD
• ASIX Electronics
• Broadcom
• Cisco
• Realtek
• VIA Networking

8
 Capitolul 2.1: Transmiterea datelor prin intermediul placii de
retea

Inainte ca placa de retea emitatoare sa transmita date in retea, ea

poarta un dialog electronic cu placa de retea receptoare, pentru a
se pune de acord asupra urmatorilor parametrii:
a) Dimensiunea maxima a grupurilor de date ce vor fi transmise
b) Volumul de date transmise fara a se astepta condirmarea
c) Intervalul de timp dintre blocurile de date
d) Intervalul de timp pana la transmiterea confirmarii
e) Capacitatea memoriei tampon, pentru a se evita depasirea
acesteia
f) Viteza transmisiei de date

Fiecare placa semnalizeaza celeilalte propria parametrii,

precum si acceptarea sau adaptarea la parametrii celeilalte
placi. Cand toate detaliile comunicarii sunt puse la punct,
cele doua placi incep sa transmita si sa receptioneze date.

Putem imparti o placa de retea in doua mari componente : o parte care se ocupa de traficul pe ca-blul de
retea si pe care o vom numi tranceiver si o parte care asigura intrefata cu bus-ul calculatorului si care este
interfata cu calculatorul .

- tranceiverul primeste de la intrefata pachetele de date codate pe care le amplifica si verifi-

ca daca apar sau nu coliziuni pe cablu in timpul transmisiei conform CSMA .

- CSMA este un protocol de transmisie al nivelului legaturii de date implementat aici pen-tru
a asigura o viteza mai mare de rejectare a pachetelor incomplete . Amplificarea semnalului trebuie sa fie
suficient de puternica astfel incat chiar si in cel mai defavorabil caz cand avem un segment intreg (500 m)
ocupat (100 de statii) toate statiile sa primeasca un semnal suficient de puternic si in acelasi timp sa nu fie
atat de puternic incat statiile apropiate sa sesizeze ca a aparut o coliziune ( se considera coliziune cand
nivelul semnalului in cablu depaseste o referinta care este reglabila cu componente externe).

- o alta problema a tranceiverelor este impedanta pe care o prezinta conectorului si

care daca depaseste limitele standardului va afecta forma semnalului si deci vor apare receptii
eronate putan-du-se ajunge la deteriorarea inregului trafic de retea

9
 Datele fac parte din fisiere de dimensiuni mari . Retelele insa nu ar putea functiona daca fiecare
calculator ar plasa pe cablu la un moment dat o cantitate mare de date . In primul rand , transmiterea in
bloc a unor cantitati mari de date stranguleaza (blocheaza) reteaua , impiedicand interactiune si comuni-
catiile rapide , din cauza unui calculator care „inunda” cablul cu date . In al doilea rand , daca apar erori in
transmisie , sarcina de tratare a erorii se simplifica , trebuind retransmise mai putine date , daca blocu-rile
mari de date sunt mai intai formate in pachete mai mici .

Pentru ca mai multi utilizatori sa poata transmite simultan informatii in retea , datele trebuie frag-
mentate in unitati mai mici si mai usor de manevrat .Aceste unitati sunt numite pachete sau cadre . Pache-
tele reprezinta unitatea de baza a comunicatiilor in retea.

Daca datele sunt fragmentate in pachete , transmisiile individuale vor fi accelerate si fiecare calcu-
lator din retea va avea mai multe ocazii de a transmite si receptiona date .

La calculatorul tinta (destinatar) , pachetele sunt preluate si reasamblate in ordinea corespunza-

toare pentru a readuce datele la fforma initiala.

Capitolul 2.2: Modul de conectare la magistrala. Topologia de

retea

Dispunerea fizica in spatiu a calculatoarelor , cablurilor si a celorlate componente care alca-tuiesc reteaua se
numeste topologie de retea .

Topologia unei retele afecteaza direct pereformantele acesteia . Alegerea unei topologii in
detrimentul alteia influenteaza :

- tipul d echipament necesar ;

- caracterisitcile echipamentului ;
- extinderea ulterioara a retelei ;
- modul in care este administrata reteaua .
Exista trei topologii standard principale de retea :

- Magistrala ( BUS ) : topologie in care calculatoarele sunt legate la rand , de-a lungul
unui singur cablu ;
- Stea (Star) : topologie in care calculatoarele sunt conectate prin segmente de cablu la
un dispozitiv central , numit concentrator (hub) ;

- Inel (Ring) : topologie in care calculatoarele sunt legate printr-un cablu care formeaza o
bucla inchisa.
Topologia Magistrala (BUS) :

Este cea mai simpla si mai utilizata metoda de conectare calculatoarelor in retea .

Consta dintr-un singur cablu (blackbone , trunck –segment , trunchi , coloana) , care conecteaza
toate calculatoarele din retea pe o singura linie .

Calculatoarele dintr-o retea cu topologie de magistrala comunica adresand datele unui anumit cal-culator si
transmitandu-le prin cablu sub forma de semnale electronice.

10
 Un semnal transmis de un calculator se raspandeste pe toata coloana si ajunge la toate calculatoa-
rele aproape instantaneu . Desi semnalele electronice sunt transmise tuturor calculatoarelor conectate , in-
formatia este acceptata doar de calculatorul acruia ii este adresat semnalul ( a carui adresa este codificata in
semnalul transmis) . La un moment dat , un singur calculator poate transmite mesaje . Din aceasta cau-za
performantele retelei depinde de numarul de calculatoare tasate la ma-gistrala . Cu cat sunt mai multe
calculatoare conectate cu atat mai multe dintre ele vor astepta sa plaseze date pe magistrala , si deci reteua
va fi mai lenta .

Mgistrala este o topologie pasiva . Calculatoarele legate la o magistrala receptioneaza datele care
sunt transmise in retea. Dac un calculator se defecteaza , el nu afecteaza restul retelei . Deoarece datele sau
semnalele electronice sunt transmise in intreaga retea acestea vor parcurge cablul de la un capat la al-tul.

Daca semnalului i s-ar pemite sa se deplaseze fara intrerupere , el ar continua sa se reflecte inainte
si inapoi de-a lungul cablului , impiedicand celelalte calculatoare sa transmita semnale . Din acest motiv ,
semnalul trebuie oprit dupa ce a ajuns la adresa de destinatie .

Pentru a opri reflectarea semnalului , la fiecare capat al cablului este plasata o componenta numita
terminator , care are rolul de a absorbi semnalele libere .

Topologia stea ( STAR ) :

In topologia stea , calculatoarele sunt conectate prin segmente de cablu la o componenta centrala ,
numita concentrator ( hub ).Semnalele sunt transmise de la calculatorul emitator , prin intermediul con-
centratorului , la toate calculatoarele din retea . Aceasta topologie isi are originea in perioada de inceput a
informaticii ,cand toate calculatoarele dintr-o institutie erau conectate la un calculator central (mainframe)

Daca un calculator , sau cablu care il conecteaza la concentrator se defecteaza numai calculatorul
respectiv este in imposibilitate de a transmite sau receptiona date in retea , restul retelei va continua sa
functioneze normal . Daca insa se defecteaza concentratorul , cade intrega retea .

Majoritatea concentratoarelor sunt active , in sensul ca regenereaza si transmit semnale , la fel ca

receptoarele . Pentru ca intre 8 si 12 porturi pentru conectarea calculatoarelor din retea , concentratoarele
se mai numesc repetoare multiport. Pentru a functiona ,concentratoarele active trebuie alimentate cu ener-
gie electrica .

11
 Anumite tipuri de concentratoare sunt pasive , de exemplu panourile de cablare sau blocurile de
conectare.Ele actioneaza doar ca puncte de conectare , fara sa amplifice sau sa regenereze semnalul , care
trece prin concentrator nemodificat .

Concentratoarele pasive nu au nevoie de energie electrica pentru a functiona .

Concentratoarele moderne , la care se pot conecta diferite tipuri de cabluri , se mai numesc con-
centratoare hibride .

O retea poate fi extina prin conectarea mai multor concentratoare .

Topologia inel ( RING ) :

Topolgia inel conecteaza calculatoarele printr-un cablu in forma de bucla . Nu exista capete libere.

Semnalul parcurge bucla intr-o singura directie , trecand pe la fiecare calculator .Spre deosebire de topo-
logia magistrala , care este pasiva , aici fiecare calculator actioneaza ca un repetor , amplificand semnalul si
transmitandu-l la calculatorul urmator. Deoarece semnalul traverseaza fiecare calculator defectarea unuia
dintre ele afecteaza intreaga retea.Una dintre metodele de transmitere a datelor intr-o retea cu topo-logie
inel este trnsferul jetonului . Jetonul este transferat de la un calculator la altul , pana cand ajunge la un
calculator care are date de transmis. Calculatorul emitator modifica jetonul , adauga datelor o adresa
electronica si transmite jetonul mai departe. Datele trec de la un calculator la altul , pana ajung la calcula-
torul a carui adresa corespunde cu cea a datelor transmise. Calculatorul receptor returneaza un mesaj ca-
tre calculatorul emitator , notificand faprul ca datele au fost receptionate . Dupa verificare , calculatorul
emitator genereaza un nou jeton , pe care il lanseaza in retea . Aceasta metoda pare lenta , insa in realitate
jetonul circula cu o viteza apropiata de cea a luminii . Un jeton poate inconjura un inel cu diametrul de 200
m de aproximativ 10000 de ori pe secunda .

In prezent , majoritatea topologiilor sunt combinatii de magistrala , stea si inel . In cadrul topolo-giei
magistrala – stea , exista mai multe retele cu topologie stea , conectate prin intermediul unor trun-chiuri
lineare de tip magistrala.Daca un calculator se defecteaza , acest lucru nu va afecta restul retelei , celelalte
calculatoare vor putea sa comunice in continuare . Daca se defecteaza un concentrator , toate calculatoarele
conectate la concentratorul respectiv vor fi incapabile sa mai comunice.

Topologia inel – stea , numita si inel cablat in stea , este asemanatoare cu topologia magistrala –
stea . Ambele includ un concentrator , care contine de fapt inelul , respectiv magistrala . Concentratoarele
din topologia inel-stea sunt conectate prin concentratorul principal intr-o topologie stea .

12
13