Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SCHIMBĂM FOAIA!
schimbăm funcţiile
schimbăm priorităţile
schimbăm preocupările
schimbăm discursul
Intenţionez ca această foaie să fie mai ales veselă, pentru că eu cred în ceea ce am aflat de curînd:
“nu încetăm să mai rîdem pentru că am îmbătrînit, ci îmbatrînim pentru că încetăm să mai rîdem”!
Înainte, însă, de a trece la “ale noastre”, vreau să-i aducem în gîndurişi suflete pe colegii/colegele şi profesorii
care au plecat dintre noi în ultima vreme, şi pe toţi cei ce au apărut în chenar negru în cataloagele
întîlnirilor anterioare, cu credinţa că astfel, vom fi iar cu toţii, măcar pentru cîteva momente!
Să ne gîndim, de asemenea, la soţiile/soţii care ne-au părăsit - ele/ei sunt o pierdere şi pentru noi,
pentru că am devenit o altă/un alt fel de familie, empatizînd nu doar la bucurii, ci şi (poate, mai ales!) la necazuri.
Cred că am mai putea face ceva, în acest sens: să mai luăm, din cînd în cînd, legătura cu văduvele colegilor noştri
plecaţi dintre noi, să le chemăm la întrunirile noastre, pentru a le/ne oferi, cu aceste ocazii, amintiri - “urme”
pamîntene ale unor ani frumoşi, vii şi pentru a eterniza astfel, apartenenţa la promoţia noastră.
Încă de la întîlnirea anterioară am observat că mulţi dintre noi, deşi erau încă în plină activitate
profesională (unii chiar de succes), au avut discursul axat mai mult pe realizarile familiale - căsătoria
copiilor, realizările sociale şi profesionale ale acestora, nepoţii…
Regret că în intervenţia mea de atunci v-am atras atenţia asupra faptului că sunteţi ingineri activi şi ar
trebui să vorbiţi mai mult despre munca voastră! Trăiam perioada aceea ambiguă de după pensionare, încă
legată de meserie dar şi cu planuri active personale pentru viitorul apropiat!... Nu ştiam cît îţi schimbă viaţa
noul statut de soacră, apoi de bunică! Acum abia aştept să vă ascult povestirile despre minunile din noua
voastră viaţă!
Pentru că nu vreau “să-mi sară inima” cînd vă telefonez, vreodată şi nu-mi răspundeţi - sau invers!-
(că eu, de ex., mă mai încurc la setările telefoanelor “reciclate” de la copii!) vă propun să facem o listă şi cu
numerele de telefon şi adresele de e-mail ale copiilor noştri (adică, să schimbăm foaia cu adrese de contact!)!
Ai un “bairam” şi vecinii
nici nu-şi dau seama.
Nu te mai gândeşti
la viteze limită
ca la nişte provocări.
Batrîneţea este atunci cînd foştii colegi de facultate sînt atît de cărunţi, ridaţi şi chei, încît
… nu te mai recunosc!
CEA MAI FRUMOASĂ PARTE A ÎMBĂTRÎNIRII O CONSTITUIE NEPOŢII
Nepoţii, cu un simplu zîmbet, creează punţi peste ani.Suntem iar tineri, descoperind
lumea prin ochii lor.Prin ei, noi vedem viitorul, iar prin noi, ei văd trecutul.
Dumnezeu a amestecat un vârf de cuţit de pozne,
cu două părţi de dragoste şi bucurie şi ne-a dat
astfel nepoţii, să ne ţină plini de energie, şi
întotdeauna cu picioarele pe pămînt, să ne
binecuvînteze cu rîsete şi să ne pastreze
amintirile, să ne facă zilele luminoase şi căile
pline de strălucire, să ne împodobeasca
dimineţile cu razele soarelui şi serile cu muzici
celeste, să binecuvinteze vechile noastre sălaşuri cu voie bună care
durează şi să “reactiveze” zona de tandreţe a sufletelor noastre.
Şi mai fiţi foarte atenţi la răspunsurile pe care şi le dau – uneori pot avea legătură cu noi! Ca, de exemplu:
- Respect înseamnă să te scoli şi să stea babele pe scaun.
- Tristeţe înseamnă cînd un om vine la altul şi bea mult.
- Modern e cînd vezi ceva frumos si e scump şi n-ai bani.
- Pământul este rotund. Noi nu cădem de pe el, că noi nu mergem
acolo unde se face el rotund.
- Secretul este un om, care îi spune secretar de partid.
- Noi ne spălam, ca să dăm săpun în ochi la microbi.
- Lichidul la injecţie e otrăvicios, ca să-i omoare pe microbi.
- Ministru e un om care sta pe scaun şi le spune la alţii să facă cerere.
- Ţăranii sînt oameni săraci, care nu au ce să mănânce şi vorbesc pe altă limbă, pe ţărăneşte.
- Unii păianjeni au cruce, că ei sunt popa la păianjeni.
- Ceasurile sunt cu cuc şi nu cu cocoş, deoarece cucul a fost prima pasăre sculătoare.
Un copil poate să înveţe oricând un adult trei lucruri: cum să fie mulţumit fără motiv,
cum să nu stea locului niciodată şi cum să ceară cu insistenţă ceea ce îşi doreşte.(Paulo Coelho)
Pentru a fi aşa, este nevoie să avem mai multă grijă de noi, (re)activîndu-ne iubirea de sine!
Cu toate că teoretic ştim cu toţii că alimentaţia este factorul de bază în menţinerea unei sănătăţi şi a unei
forme fizice care măcar să nu ne provoace prea mari greutăţi, bătăi de cap şi disconfort accentuat (observaţi
cît de puţin cerem şi cu cîtă modestie?!), practic nu prea facem nimic ce depinde de noi, în această privinţă!
Pun aici această reprezentare ilustrativa, tehnico-inginereasca a modului de alimentaţie şi viaţă sănătoasă,
cunoscută ca piramida alimentară - adaptată pentru vîrsta noastră, pentru a ne uşura alegerea alimentelor
sănătoase şi a sugera tipuri de activităţi care să ne menţină în forma. Eu am s-o ţin mereu în preajmă - un alt
fel de imbold!
Pînă la întîlnirea următoare, să “ţinem mai aproape” şi să ne dorim, pentru noi şi toţi ai noştri,
sănătate generală, pace în suflet, limpezime în minte, linişte în trup, înţelegere, iubire….