NICOLAE MARCU $1 TOTUSI CANCERUL POATE FI INVINS... VINDECAREA CANCERULUI S$! A BOLILOR DE PIELE PRIN METODA MARCU (O seamai de retete pe bazi de plante medicinale) Volumul 1 Hditat’ de Grupu! de Publicatii si Editura »CALAUZA*® COLECTIA BIBLIULECA POrULARA ,CALAUZA” |Coperta de: GHEORGHE KISS Redactori : MARIANA ‘PANDARU TOAN. VASIU : MIRON TIC Vehneredactori: IOAN DRAGUS si NICOLAE MATEI Corecturé: DANA ALDEA EAUR. BORCA : FEORIN USCATU @olectia BIBLIOTECA POPULARA ,,CALAUZA" apare sub ingrijirea lui VALERIU. BARGAU e utorul NICOLAE MARCU isi ‘rezerva dreptul: asupra:.. _ reeditdrii acestei lucrdtiBOLILE VIN IN URMA CALCARH LEGILOR NATURH" Un cuvint eStre suferinzi Sdndtatea este cea mai preticasd comoaraé «a -omului.., Si-cu toate acestea sint destul de putini oameni-cate se in- tereseazé concret de sdndtatea lor. Bolile de care a ‘suferit $i suferé omenirea si le-au pricinuit oamenii singuri prin necunoaslerea legilor organismului lor dat de ‘Dumnezev, Bolile vin in urma calcdrii legilor naturii. Prima noastraé datorie fata de Dumnezeu. fata de seme- vii nostri si de noi insine, este si ascultaém de legile lui Dumnezeu gi de legile sénatatii. Orice cdlcare sau abatere de la legile fixate de Dumnezeu la_creatiune, facuta fara grijaé, asupra fiintei minunate — OMUL — este egalé cu calcarea (nesocotirea) celor zece porunci sfinte ale Crea- torului. A pastra corpul in perfecti stare de sinitate, ca toate organele lui sé funcfioneze in desévirsité armonie, se cere sd fie studiul intregii noastre vieti. Din toate cercetirila oamenilor’ de stiinfaé, reiese clar ca alimentatia joacd cel mai fnsemnat rol in viata si sindtalea omului. Alimentatia contine in ea puterile vitale de care are nevoie organismul nostru. Multimea bolilor si suferintelor de orice fel, care le ve~ dem peste tot, au navalit si navalesc ca niste’ avalanse de nisip asupra lumii, Trebuie si dobindimi cunostinte precise cu privire la mincare, bdutura si cu privire la vestimentatie (cum sd ne imbraécém) ca sa ne pastrim corpul-in sdéndtate, Daca nu ne ingrijim cu seriozitate de sindtatea noastré, netmbolnavim si ajungem o grea povara pentru rudele si prie- tenii nostri si nu mai sintem capabili de munca pentru a fndeplini datoriile faté de familie. Prin aceasté carte vreaa 84 fiu de folos tuturor celor ce sufera fara pic de speran{a. Lumea e plina de boli, de suferinte, de necazuri si este o mare lipsa de cunostinte care le pot fi oamenilor de folos in astfel de situatii. . Este sénatatea averea celui ce o ate? Desigur si-numai acel care o are — e fericit cu adevarat. Cancerul (Racul) e o boala des intilnitaé In secolu! aces- ta. O boala fara leac, de care atunci cind auzim, ne cutre- murém cu spaima ca de necuratu’. Cancerul prevesteste moartea, lipsa de orice speranja pentru viata. Si totusi can- cerul s-ar putea vindeca dacd am respecta ce afirma cel mai de seam medic al antichitajii care a spus: ,,A dobindi windecarea este mai presus de orice stiinjaé medicaldé, mai multe cai, ins& ducind calre tintd, trebuie s-o alegem pe cea mai putin vatématoare... Alimentele voastre sa fie medica- mentele voastre si medicamentele voastre sa fie alimentele voastre..." (Hipecrate}. AUTORULINTRODUCERE Boala canceroasé este una dintre cele mai mari proble- me ale -medicinei moderne, ducind la moarte oameni de toate virstele, de toate bogatiile si din toate tarile. Canceru! era cunoscut si de Hipocrate — parintele medicinei. fl studia si el. Meédicui roman Galenius vindeca aceast boala in stadiu ~ incipient. Desi civilizatia a ajuns la culme — omul urca pe luna sau vede-planetele fara si urce la ele cu ajutorul aparaturii mo- derne pe care a descoperit-o — in fafa cancerului a capitu- lat. Lumea minuieste aceasti aparaturi cu mult& Intelepciu- ne si usurintai, stapineste stiinte inalte, dar gustul nu si-1 poate stdpini, Pofta de. mincaruri excitante, carnuri, afumaturi. pra- jeli picante, grasimi, alcool, tutun, cafea, stresul, tulburarile hormonale, chimicalele, medicamentele, raceala, hrana rece, radiatiile, lipsa de vitamine, enzime (hrana vie ~organica), Sdrurj minerale, hrana fiartd,. stint toate posibile cauze care ‘declanseaza un cancer. Aceasté carte vine la timp potrivit, ca sa redea sana- tatea celor ce vor s& asculle de sfaturile ei, lar altora le va Satisface cel putin curiozitatea. Va reda la multi bucuria de a trai, de a fi sindtosi si fericifi in caminele lor. Pentru ca fericirea este strins legaté.de s&natatea omului. ~ NICOLAE MARCUCAPITOLUL | ‘Ce spune bibliografia de spectalitate tiespre formarea eancerului ? Formarii, cancerului, acestei boli atit de ingrezitoare, “ mai putin i se pot. atribui influente provenite din afara si mai mult unor factori ce se intimpla in interiorul ofganis+ mului omenesc si devin cauza aparifiei acestei ‘bol. «fxisté o corelafie izbitoare intre lipsa de hrana croda si formarea cancerului. Prin lipsa enzimelor, divizarea cel Istor -—— dupd cum am mai spus — sufera si ea, nemey ca nu mai poate fi corect dirijata”. - Astfel, iau fiinté, asa-numitele ..celule false” care de~ genhereazd In excrescente, care duc la formarea de abcese,, cancere, tumori si mioame”. 2 .Formarea cancerului este favorizata de actiunea atu.’ mitor chimicale si otrévuri, de exemplu mijloace vegetale de prevenire, conservanti (toxici}, medicamente chimize, clor si fluor in apa de baut, nicolina, sarea de bucdtarie si multe altcle", 2 «Daca numai prin lipsa enzimelor se pot naste * Gelaite: false" cu atit mai mult se infiltreazé si toxine ametitoare? Astfel.cé nu este de mirare dac& enzimele pierd total: con= _ roll asupra unora din celule si prin aceasta, cehuleté anor~ male se fmmultesc vertiginos ca tumori cancerigene’’. © --s,Exista diferite-feluri de cancer. Fiecare fel reprezint& © excrescenta cauzaté de o conditie deosebild, fara sd fie vorba de un virus cancerigen transm's fn celula in care «reste depozitul de deseuri, pentru ca lupsese enzimele viicare acfioneazd si .curaé‘d. sau unde putinele enzime siat amenintate si dis'ruse de toxine, acolo apare aceasta siri- Caciune si exisia ipolteza ca sq pol forma tumori canceroase. Sintem din ce in: mat convinsi, ca boala de cancer + de-a face c-un virns special, De accea este garantat fa a aceasté boaté nu este malipsitoare Factorii amintiti ma; sus si excilatiile, incarcaturite ner- voase, senzafiile puternice sint incd probleme holdriloare asupra cresterii numarului de cazuri de cancer. Corpul ome- nesc suferé ani multi ajungind la intrebuintarea modica- mentelor de sintezd: aer se atita din ce in ce mai malt pina cind nu Je ma) poate suporta si organismul nu mai poa- te fi ajutal de cle Cere altele din ce in ce mai puternice, ca s& amorteass a tureriis un timp foarte scurl. Dar cea mai dureroasd problema este aceea de a incer- ca prin intermediui operatiilor sa se indepaérteze cauza bolii, sau prin diferite cauterizari, Incercind sé inléturaém. cauza prin intermediu! operatiilor si cauterizarti formatiam:lor tumorale, vegetaliunilor noi crezind ca ast{el se vindecé, nu facem decit sa agitam si mai tare boala, 0 provocém astfel sd se rdézbune asupra bolnavului. grébindu-i fn acest fel moartea. Simptomele ce insotesc cancerele $i gangrenele, sint ade- sea dureri de esuportat,.stari foarte neplacute insotile aproape intotdcauna de niste bufeuri de cdlduré nelinistitoa- Te. Pentru amortitea acestor dureri chinujloare, medicina aplicé-morfina, care amorteste putin limp, dar nu vindecé, avind $i efecie nedorite in tot corpul si mai ales asupra sis temului nervos, Pentru ce sé folosim atunci aceste medica- mente, care se dau numai ia cazuri exceptionale ? Avem mijloace de vindecare si de anestezie, de origine naturala, ,care dacé. nu vindecad nici rau nu fac". Aceste fratamente de provenienjé naturala usureazi durerile ner- vilor mai bine ca morfina gi intéresc organismul. Daca se va favadfe: corpul cu morfind, bolnavul va cere sé i se administreze mai. des, acest drog ca pina la urmé sa sfirseasci prin a nu mai avea.-efectuh doerit, ne mai eahnind durerile. Numai un tratament natural poate: schimba. aceasti afitare ce creste neincétat. Cancerul se poate vindeca -prin remedii naturale, Totugi surcestl sigui i} putea: avea numai atunci cind mis-tuirea s-a indreptat si puterea bolnavului e incé indestuld- toare, pentru a putea fi in stare s8 se impotriveascd violen- telor crize ce nu vor putea fi evitate in cazul acestor boli; Cresterea cazurilor de_cancer este simtitd si din cauza utilizarii ingrasdmintelor in agricultura si substantelor colo- rante in industria alimentara. ff SINGELE GLOBULELE ROSII Globulele rosii, sau cum se mai numesc hematiile sau eritrocitele, sint lipsite de nucleu la om. La barbat se gasese normal: 4500 000/mm?—5000000/mm3, iar la femcier 400 000—-4 500 000/mm3, Aproximativ 5 lilri de singe: la adult, Valoarea normalé a hemoglobinci continuté in singe este de 130—160 mg/100 mi la barbati $i L10—150 mg/100 ml la femei. ‘ a BOLILE GLOBULELOR ROSII Policitemie Face singele viscos de peste 6 000 000 globule rosii/mm3, Ise mai adauga bolii creyterea ficatului si a splinei, deve- nind si aceste organe producdtoare de hematii, alituri de maduva din oase. Boala dureazd 10 ani si e gravé dacd nu se va aplica tratamentul natural, fi : Eritroblastozele Se aseamana cu cancerul serie: albe (leucemie),NOTA IMPORTANTA Unii subiecti (bolnavi) nu suporta ceaiurile la concen- trafia pe care o fac eu fn aceasta carte si de aceea recomand sa se fac& infuzie din 6—8 lingurite (din amestecul retetei dorite). Se bea fractionat piné la 2—3 céni/zi de obicei inain- tea meselor principale. In general, pe pdartile afectate, se pun comprese cu coada-caiului crud& pusd intr-o sité pe un vas cu aburi. Pentru aceasta este necesar un pumn de planté (100 g). Autorul1. ANEMHULE Provin din scdderea numérului de globule rosii. Anemia posthemoragici Aceasta boala apare mai des la cei cu ulcer duodenal singerind, hemoroizi, colité ulceroasa, cancer gastric sau in- testinal, metroragii, hematuri, Ca tratament natural este ‘ine dical fieru] si vilamina B-12, Ceai intern pentru anemic posthemoragica Ceai: . “.— Troscot 30 g -— Stejar coaja 10g — Coada calulvi - 30g — T&taneasa sei 20g — Hamei 10g — Urzicd wg — Urzicé moarta 20 g Se pun toate la fiert In cantitatile mentionate in 1500 mI apa. Se fierbe 30' la foc moale. Se strecoard si se bea 50 ml de cite 3 ori/zi inaintea meselor cu 30’, Inainte de a se fierbe in apa se lasé plantele la macerat 12 ore. Anemia Feripriva Lipsa de ficr la gravide, fcte la pubertate, tumori malige ne si infectii: Ceai: — Oviz 40g — Urzicé 10 g ° — Secara 40g — Urzicé moarla 20g — Patrunjel 10g — Griu 40 g — Morcov seminfe 10g Anemie percinoasd (Biermer) — din lipsi de maturiza« te a globulelor rosii, datorindu-se insuficientei de factor anti< anemic (Castle) in mucoasa gastricé. Dac& bolnavil vor # ajutati cu vitamina B-12 faturalé vom realiza vindecarea acestei anemii. Se gaseste fm griu, orez, oud. lapte, in anumite legume verzi etc, Se poate rezolva cel mai simplu cu griu mncolfit, #0Anemie percinoasi Ceai — Pedicuta 10g — Cucuté 1g — Scaiul magdrese 10g — Curpen de pddure 10g -—~ Chimen 10g Anemie hemolitica . Apare prin scdderea exageraté a globulelor rosii. Se datoreste: fie calitatii cu defect a hematiei sau anticorpilor din plasma sangvina, ori a distrugerii prea accelerate a glo- bulelor rosii de cdtre splina. Se mai datoreaza si foxicitatit. + Ceai impotriva intoxicatici — Trei frati patati 15g -— Coada soricelului i5g — Brusture 20g — Arnicé 10g — Pelin 5g — Mesteacdin 10g — Gicoare 15g — Urzicd log | Anemie hemolitich Ceai: — Urzicé moarta 20 q = Marul lupului 1g — P&padie 20g — Coada calului 30g — Pelin é Sg — Urzicd 10g — Ovaz 40g f Anemic prin defect de generare a eritrocitclor Ceai:z — Trei frafi patati sg — Soc, flori 10 g —~— Curpen de p&dure, — lenupar 10g frunze 15g — Urzicd 10g = Roinifa 20g — Plop «= Nuco, frunze 15g — coajd 10g | = Papadie 20g — frunze 49g — Scai vindt 10g — Sapunarita: — Cinepa codrului 10g radacind ue g "+ Salvie nes (Beg sau floare 10g i2. BOLILE GLOBULELOR ALBE Leucopenta Apare prin sciderea numarului de globule albe — nor- mal de 5 000—8 000 globule-albe/mm3. Ceai pentru leucopenie — Marul lupului 1g -— Coada soricelului 15 q — Cicoare 15g — Chimen 10g — Musetel 20g — Nuc, frunze sg — Anason 10g LIMFOCITOZA Ceai: — Turijé mare -10g — Boz, flori 10g — Tintaura 15g — Cicoare 15g — Urzicé 10g — Crusin 10g — Urzicé moarta 20g — Traistaciobanului 10g — Floarea soarelui, — Patrunjel 109g petale 10g — Unguras i0g —- Stejar, coaja 10g -— Iedera, frunze ig — Rostopasca 5g -— Coada soriceluluk 159 — Coada calului 30g — Papidie 20g Mononucleozi (infectioas’) Ceai: — Scai vinat 10g — Pedicuté 10g — Marul lupului 1g -- Troscot 30 g — Coada calului 30g — Pelin 5q — Nuc, frunze 15g — Flori de pai 10g — Musetel 20g — Ovaz ag — Scortisoara 10 g — Pochivnic 1g -— Rosmarin 10g — Varga ciolanului f0g -— Maghiran 10 g — Pétrunjel 5g Se iau 8 linguri din acest amestec si se pune la macerat timp de 12 ore intr-un litru si ium’ de de apa rece, apoi i se pune capac si se ascazd pe sursa de foc. Se fierhe timp de 12treizeci de minute de cind incepe s& fiarba apa. Se d& vasul de pe foc si se pdstreaz& tot cu capac inca 15 minute. Se sirecoar& si se mdsoaré dacd e mai putin de un litru, se com- pleteaz& cu ap& fiarta pind la un litru. Se administreazé cite 50 ml, de cite 3 ori pe zi inaintea meselor cu 30’, In general ceaiurile se fac cu 2—4 linguri la 1) apd, dar mai sint si exceptii. GLOBULELE ALBE Leucocite sau globule albe. Numarul lor normal este de 5000—8000 de leucocite pe mm TROMBOCITELE Valodrea normalé a numarului este de 18 000—300 000 pe mm}, . BOLILE TROMBOCITELOR Cresterea numérului lor se numeste Trombocitoza, iar scaderea lor se numeste Trombopenie. Yrombocitoza . Ceai: — Nuc, frunze 10g -~ Iederé 16g — Urzicd 10g -- Patrunjel 5g — Hamei 10g -— Anason 10g — L&snicior $q —— Chimen 5g — Suniatoare 10 g »- Scai vindt 10 g — Tei, flori i0g LEUCEMIILE 3. LEUCEMIA MELOIDA CRONICA Se recunoaste dupa numarul crescut foarte mult al leuco- citelor (50 000—200 000/mm4), avind elemente granulocitare adulte si tinere, Cind invadeaza sira spin&rii, prinde si cele- lalte serii de cclule 1 rosii $i trombocitare. Apare o anemie regrava, cu hemoragii, prin scdderea trombocitelor. e@vansate alinge si splina. 44 Coada calului Urzicé — Roinitd _ — Floarea soarelui, TJintaura Urzicé moarta Ceai: Soe, Hori Tenupar Urzicé Roinitaé Nue, frunze Ceai: Turita mare Urzich Urzicé moarta petale Stejar coaja Rostopasca Tedera, frunze Ceai: Angelica (radaci Cicoare Hamei g2acaa In cazurl Ceai pentru anemie 30g — Pipadie 20 10 g — Cimbrisor 2 20g — Talpa gistii 15 15g — Ghinfuraé ig 20g — Pelin 5 TROMBOCITE — Papadie 20g — Scai vinat wg 10g — Cinepa codrului 10g 10g — Salvie 5g 10g — Trei fraji palati lng 20g — Curpen de padure, 15g frunze ag SPLINA UMFLATA — Boz, flori 19g 10 g — Cicoare 15g 10g — Traista ciobanului 20g 10g — Crusin 10 g 10g — Unguras log 10g — Pétrunjcl, seminje 5g ori frunze 10.9 15g -—- Goada calului 30 g Pofta de mincare — Nuc, frunze 15g — Pelin Sg né) 10g — Podbaf - 30 g 15g — Tintaura 10 g 10g — Trifoi rosu, fori 30 g4. A. LEUCEMI® MFELOIDA CRONICA ‘Ceai : moarta 10g — Maru! lupului 1g 10-9 — ‘Saschiu Mic — Salvie 5g (Fonghin) e 10 g — Trifoi rosu,-fleri 30-4 — Brusture 20g | 4. B. LEUCEMIE LIMFATICA CRONICA Este localizaté pe organele limfatice. Este mai ‘benignad ca cea meloidé. Ea se manifesta asemanator cu cea ‘meloida, » insé elementele ce predominéd in formula leucocitara sint limfocitele. Ceai pentru ganglioni intariti sau inflamati si cu dureri a) — Gialbenele 10 g — Angelica (radacina) 10 g — Pir 10 g — Coada soricelulai 15 g —— Sovirf 30g —'Nalba mare 10g — Nuc, frunze 15 g -— Osul iepurelni 20g -— Curpen, frunze 10g. — Rostopascd 5g In toate cazurile de gangliéni int&rifi din cauza Jeuce- miei limfatice se utilizeazd si ccaiul. de la (vezi) splind umflata. b) — Rostopascd 5g — Urzicé-moarta 209 ~~ Nuc, frunze 15.9 — Saschiu mare 10-9 = Coada soricelului 10g -—~ Cicoare wg =— Coada calului 80g — Ienupar 10g @— Marul lupului 1g — Curpen, frunze 10g = Gilbenele 10g In cazurile de leucemie limfaticd cronicé se mai utili- weaza si ceaiurile de la (vezi) POFTA DE MNCARE si (vezi) ANEMIE. 5. LEUCEMIE ACUTA (GALOPANTA) Este forma cea mai gravd a leucemiilor, putind si evo- Weze normal in 2—3 siptaimini. fn circulatia singelui, globue Jele albe sint inlocuite aproape in intregime de un singur tip = a5de celule tinere. firé functiile pe care le au globulele albe. Aceasté forma de leucemie este rar vindecaté. dar dac& de- pdseste acest timp ea poate fi vindecata. Pe lingaé aceste tratamente cu ceaiuri de plante medici- nale mai exista unele sucuri si hrana natural. Dar sucurile se beau proaspete. stoarse repede, fiindré dacd depasesc 6—7 ore, se oxideaza. SUCURI PENTRU LEUCEMII a) — 450 g suc morcov c} — 350 g suc de morcov b) — 300 g suc morcov — 90g suc de pdpadie — 150 g suc de varzi — 60g suc de lucerné — 90g suc de salata d) — 260 g suc morcov — 90g suc de sfecld — 100 g suc sfecla rosie tosie — 90g suc de lucernad 6. CANCER MAMAR Dureri de-sini: Sinti, cele douaé formajiuni glandulare si totodata prin- tre cele mai frumoase podoabe ale femeii, pot fi durerosi in imprejurari fiziologice {menstyuatie, sarcind. tumori benigne, tumori maligne, noduli de ta lapte cind intarcd sau ganglioni mariti in axila — sub brat}. Mai pot deveni durerosi in caz de inflamatie (aprindere de sin) sau traumatisme. Canceru] mamar apare in general fn urma tulburdarilor hormonale sau in momentul instalarii menopauzei ori tn ju- rul acesteia, Mai poate s4 aparé in momentul ivirii primei menstrua|ii, lipsa graviditdtii pind la 45 de ani, traumatisme diverse otc. Tumorile de sin Ce trebuie sa stie o femeie ? 5 — ca nu orice marire de volum a sinului insemneazd tumoare si cd nu orice tumoare este un cancer, Ce trebuie sé facé o femeie pentru depistarea cit mai. urgentaé a cancerului de sin? 16it~ _. ssi examineze sinii cit mai des posibil in fata oglinzii, iar lunar sa gi-i:palpeze, in primele zile dupa ciclu (menstruatie) stind in picioare si culcat&é la orizontalé. Daca va descoperi una din urm&toarele. anomalii s& se prezinie de urgen{& la un medic specialist pentru a i se face mam)- grafia (radiologia) sinului, termografia (temperatura sini tui), ecografia (evidenja tumorii cu ajutorul ultrasunetelor ¢ — o marire de volum (umflarea) ~— fncretirea sau inrosirea sinului — devierea mamelonului > —~ noduli durerosi sau nedurerosi — ganglioni mariti in axilé (sub brat) ‘-— febra de sin, dispartjia tn interior a mamelonului (sfircului) intdrirea siniler- . secretia sinilor durerile sinilor ran la sini ++ coacerea sinilor Descoperirea uncia dintre aceste modificéri, nu va fi fi- nuld in secret, cum fac din nefericire, cele mai multe bol- | nave, de teama unui cancer, fn cele din urma de durere witd de rusine si merg la medic, dar probabil va fi prea tirziu, $i daca totusi se cere ajutorul lui Dumnezeu, ca EL sa fie Medicul cel Mare, cel adevarat si noi ca niste unelte slabe (ispravnici} facind lucrul acesta cu credinciosie, rugindu-] pe Hsus sa faci el ce nw poti face tu in aceasté mare prea, Jucrare, El va da vindecare bolnavei si bucurie familiei el si lucraétorului misionar medical care a facut aceasta lucra- te, Pe lingi tratamentul natural si hrana de cruditati o incurajare este foarte necesaré. Cei care sint in jurul bolnavei, trebuie s&-i facd inima veselA cum stiu ei mai bine. ,O inim& veselé ec un bun leac, dar un duh mihnit usue ca oasele", Fie ca aceasta carte (tucrare misionaraé med in noua ei forma, s& aducd fn multe inimi s&natate, feric Pace si viafaé lunga. = f Dureri de ‘sin | Ceai: — Galbenele 10g ; — Sovirl 30 g — Musetel 20 9 bo Frasin, frunze 10g — Uraic’ 10g 7Se face Intr-un litru si jumatate de api, se flerbe'30’. se bea Cite 50 m1 de cite 3 ori pe 21 inaintea meselor cu 30". Se pun comprese din 2 cartofi cu coajé cu tot si o ceapa curdtataé de coaja. tase toate pe razdtfoaro, puse intre 2 buctti de pinzdé din in sau cinepa incalzite, dar stropite inainte de incalzire cu tincturd suedezd si de arica.. Se pun apoi pe sinii. goi si in spate in aceeasi direclic. Dupd care se acope- r& cu o bucaté de pinzd uscaté de 2--3 ori pe zi {in 24 ore). Sin care coace, gangreneaza, supureaza Ceai: —- Mighiran 10g —h_ 10g — Mur, frunze 209 — Luminaricd 10g — Urzicd moarta 209g — Musetel 20g — Banutet 10g ' — Patrunjel 10g —~ Galbenele 0g -— Taténeasa 20g — Urzicd 410 g Cancer mamar (de sin) Ceai: — Gilbencle 10g — Vise 10g — Patrunjet 10 g — Maghiran 10g — Taldneasd 209 — Banutel 10g —~ Mur, frunze 20g -— Turité mare 10 g — Trifoi rogu, flori 80g — Marul lupului 1g — Sovirf 30g Modalitatea de consum a ceaiulni a fost tratat& mai ftnainte. SUCURI PENTRU CANCER DE SIN a) — 450 g suc de morcov — 40g suc de felina | b} — 300 g suc de morcov — 90g suc de sfecli — -— 90-g suc de patrunjel — 60 g suc de pipidie Se consumé proaspete intre orele 7—I1. Nu se pistreazi mai mult de 6—7 ore — nici chiar tw frigider (dupa acest termen se oxideaza), Tn loc de comprese se mat pot pune si frunze de vats cTudd ta care i se taie nervurile acelea mai groase; se strie vesc -apoi cu ajutorul unei sticle sau sucitor, pe o mas& 4. a 13,Se pune compresd si se tine 6—8 ore. Inainte de a se fclosi compresa se aplicaé un strat de tincturé de arnicd. Peste ea, imediat se aplicé din nou un strat de alifie de plop negru, téténeasd sau gilbenele. Ali- fia se dai intr-un strat subtire. Dupa ce se ia compresa se maseazi usor cu tincturd de arnicé suedeza saw cantitati egale de spirt si parfum de conifere sau ldcrémioare ori le- vanticé, Calmeazd durerile, descongestioneazd intariturile. pune locul compresat tn situatia de a-i pune in miscare sin- gele. Face aerisirea si deschide porii. Comprese se mai pot face si din 200 g frunze de iedera Ta 1 1 apa. Se fierbe 10 minute, se strecoard si se pun com- Pprese cu bucdti de pinzd de in sau cinepa timp de 30° pind la o ord, de 2—6 ofi pe zi. Regim alimentar Nu se consuma nici un fel de carne, unturd,. excitante, Ofet, piper, sucuri din magazin, bauturi alcoolice, cafea, tu- tun. ceai rusesc, chinezesc, zahar (se tnlocuieste cu miere do albine), Nu se consum4 fructe crude sau acre, ci numai fructe bine coapte. Tratamentul ce se face cu acest regim, nu va 4vea nici un succes fata respectarea lui integral. in timpul fratamentului trebuie ca bolnavul sa se fereascd de raceald, de soare, de umezeala, de efort fizic, greutafi etc. Se cere odihna cit mai multd, plimbarj fm aer curat, fn- viorare sau gimnasticé, La toate acestea mai trebuie adau- gate si urmdloarele vitamine: A, G, D, E, F. Acestea vor fi explicate la capitolul vitamine (Cap. 2) si in ce anume se ga- sesc fiecare. 7. CANCER UTERIN i Neoplasm de col uterin In cazu) neoplasmului de col uterin, stint intilnite mai multe leziuni cronice displazice, vechi cicatrici, ulceratii. placi albe sidefii, inflamatii cronice ale colului uterin, Se mai pot ivi accidente, traumatisme, tinceperea timpurie a vietii Sexuale, manevre necorespunzdtoare, igiena sexuali detec- tnoasa.., 19a) Ceai pentru neoplasm de col uterin — Afin, frunze 30g. — lenupar 10 ~~ Bulbuci de munte 5g — Linarité 10 3 —'Cinepa 10g. — Plop, 9 — Angelicé, rédicind 10g frunze 40g — Curpen, frunze 10g coaja 10g — Coada soricelului 15 g -— Porumbar, ftori 15g — Degetelul rosu sau — Splinuta 30g galben 0.5 g -— Sclipeti, rédécinaé’ 20 g —— -Galbenele - 10g — Stejar, coaja° 10g — Hameij 10g — Patrunjel, frunze 10g — Dovieac, seminte 30g -— Marul lupului lg + T&tineasd 20g - b) Ceai pentru spalaturi — Turijé mare 100 g — Plop, coajé 100 g ~~ Coada calului 100g —~ Hamei 30g — Giailbenele _ 70g == Salvie 20g — Tataneasa 40 g | — Nalba mare 100 g —— Méarul lupului 5g -~ Porumbar, fori 40g ~—— Stejar, coaja 100 g -— Urzicé moarté 60g — Plop, frunze 150 g In cazurile cind bolnava are hemoragii, aceste ceaiuri opresc hemoragiile si provoacd bolnavei‘niste dureri ingro- zitoare de burté. Durerile stint provocate de cheagurile for- mate din acel singe care produsese mai inainte hemoragiile. Pentru aceasta se face un ceai din 6 lingurti de vise Ta 1500.ml apa, so fierbe timp de 30’, se strecoara si se bea cite 50 ml de cite 3 ori pe zi imaintea meselot cu 30’. Acest ceai va fi folosit numai pind cind se elimin&’ cheagurile. In- s& dacé bolnava este hipertensiva se continua’, el este un bun anticanceros si hipertensiv. ce) Ceajuri pentru spalaturi Mod de preparare 1 Se amesteca toate la un loc, apoi se impart in doua parfi egale, Se pun la ficrt in 3 litri apa, se fierb timp de 30', se 20 a