Postelnicu Sistemul Administratiei Publice

UNIVERISTATEA BUCUREŞTI
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
STRUCURA INSTITUŢIONALĂ
a sistemului administrativ public
din ROMÂNIA
Moto : Statul este o instituţie de instituţii
Prof.dr. I. Deleanu
- note de curs -
Romeo Paul Postelnicu
- BUCUREŞTI 2005 -
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
Cuprins
I. CLARIFICĂRI CONCEPTUALE
1. Noţiunea de instituţie/instituţie publică şi de structură instituţională
2. Diferenţieri terminologice : instituţie/autoritate
2. Sistemul administrativ public
II. CATEGORII DE AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII PUBLICE. ORGANIZAREA
ŞI FUNCŢIONAREA AUTORITĂŢILOR ŞI INSTITUŢIILOR PUBLICE
1. Consideraţii generale. Criterii de clasificare. Radiografia cadrului legal al
organizării administrative
2. Autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei publice de stat la
nivel central şi teritorial: Preşedintele, Guvernul, ministerele şi alte
organe centrale de specialitate, prefectul şi serviciile publice
deconcentrate, comisia consultativă.
3. Autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei locale: autorităţi
comunale şi orăşeneşti - consiliul local şi primarul - şi consiliul judeţean
III. ORGANIZAŢII DE TIP PROFESIONAL
1. Dreptul constituţional de asociere. Limite
2. Originea, rolul organizaţiilor de tip profesional
3. Relaţia organizaţiilor de tip profesional cu autorităţile şi instituţiile
publice din România
ANEXE
1. Constituţia României (forma revizuită)
2. Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
României şi a ministerelor
3. Legea administraţiei publice locale nr. 215/ 2001.
Bibliografie
FG
2
Capitolul I
CLARIFICĂRI CONCEPTUALE
2. Sistemul administrativ public
FG
3
I. CLARIFICĂRI CONCEPTUALE
Termenul de instituţie provine din limba latină - institutio/institutionis1 - şi

a fost împrumutat în limba română ca neologism din limba franceză - institution.
Conform definiţiei din Dictionnaire Encyclopédique Larousse, institution
înseamnă, în înţelesul pe care îl vom folosi pe parcursul acestui curs, „un ansamblu
de reguli stabilite în vederea satisfacerii unor interese generale” 2 , dar şi
„organismul care le va aplica” 3. Acesta este sensul juridic. Nu de puţine ori
termenul de instituţie poate avea şi un sens politic 4 , care este destul de greu de
diferenţiat de sensul juridic atunci când acesta desemnează un organism 5.
Definiţia pe care o regăsim în Dicţionarul explicativ al limbii române -
DEX vine să clarifice polisemia cuvântului prin cele două sensuri de bază pe care
le descrie :
1. organ sau organizaţie de stat care desfăşoară activităţi din domeniul
conducerii statului sau al serviciilor publice;
2. formă de organizare a raporturilor sociale, repetate şi tipizate potrivit
normelor juridice, stabilite pe domenii de activitate.
Primul sens este cel avut în vedere de această lucrare.
Fără a avea pretenţia unei definiţii acoperitoare, vom defini INSTITUŢIA
ca fiind entitatea juridică organizată printr-un act constitutiv în scopul
satisfacerii unor interese generale. Elementele esenţiale ale unei instituţii sunt:
1
Din lat. instituo, ui, utum, uere (in statuo)=a întemeia, a începe.
2
Ex: funcţia publică
3
Ex: Statul, Parlamentul, o fundaţie
4
Ex:instituţii democratice
5
Ex: Guvernul ca instituţie de drept public şi ca instituţie politică
4
scopul,competenţa sau activitatea, structura, sfera relaţională 6. Astfel, o instituţie

poate fi atât o organizaţie de drept privat, cât şi un organism de drept public. În
sens restrâns este folosită în sintagma INSTITUŢIE PUBLICĂ care desemnează
un organ al administraţie publice centrale sau teritorial, de regulă, doar cu
atribuţii executive.
O definiţie acoperitoare, dar confuză în acelaşi timp, este cea din
Dicţionarul de administraţie publică (Anton P. Parlagi): „instituţie=structură
politică, socială sau administrativă care are ca obiect de activitate un anumit
domeniu” 7.
Termenul de „structură” este un neologism preluat din limba franceză (fr.
structure) şi provine din latinescul structura/struere, care înseamnă a construi, a
clădi. În definiţia de dicţionar (DEX) a termenului de „structură” regăsim şi sensul
(II) pe care îl folosim în titulatura prezentului curs: „mod de organizare a unui
domeniu de activitate”. Din punct de vedere teoretic, un sistem se poate organiza
sub forma a două tipuri de structuri:
- structura lineară (ierarhică) care asigură unitatea în conducere;
- structura funcţională care determină pluralitatea conducerii;
Există, de asemenea, şi o structura mixtă (ierarhic-funcţională) care îmbină
cele două tipuri de structuri şi este mai răspândită în realitatea administrativă 8.
Şcoala franceză defineşte „administraţia” din punct de vedere material -
activitatea de a administra9, adică de a gera o afacere, dar şi din punct de vedere
organic - adică ansamblul organelor care realizează activitatea administrativă 10.
6
Pentru o amplă vizualizare a conceptului de „instituţie” a se vedea I. Alexandru, Administraţie publică. Teorii,
realităţi perspective, Editura Lumina Lex, Bucureşti 1999, p. 70-74
7
Anton P. Parlagi - Dicţionarul de administraţie publică, Editura Economică,Bucureşti 2000, p.79
8
Prof. univ. dr. Ioan Alexandru - Administraţia publică. Teorii. Realităţi. Perspective, Editura Lumina Lex,
Bucureşti 1999, p.236
9
din latinescul administro= a da o mână de ajutor şi administer=agent, ajutor, servitor, instrument.
10
Jean Rivero, Jean Waline - Droit administratif (14 édition), Dalloz, Paris 1992, p. 9-12
5
Dacă avem în vedere accepţiunea organică, la baza organizării

administrative stau două criterii de bază :
I. CRITERIUL TERITORIAL - funcţie de care entităţile publice pot fi :
CENTRALE (Guvern, ministere, alte organe centrale), TERITORIALE(serviciile
publice descentralizate ale ministerelor) şi LOCALE (consiliile locale şi primarii);
II. CRITERIUL FUNCŢIONAL - după care entităţile publice pot avea o
COMPTENŢĂ GENERALĂ (Guvern, consiliile locale şi primarii) şi o
COMPETENŢĂ SPECIALĂ (ministerele şi celelalte organe de specialitate
subordonate sau autonome, serviciile publice descentralizate ale ministerelor) 11.
STRUCTURA INSTITUŢIONALĂ cuprinde ansamblul funcţional şi
coerent organizat al entităţilor juridice dintr-un anumit domeniu de activitate. În
ceea ce priveşte sistemul administrativ din România, STRUCTURA
INSTITUŢIONALĂ PUBLICĂ înglobează ansamblul autorităţilor şi
instituţiilor publice reglementate de Constituţie, legi, acte normative
constitutive. Acest ansamblu de entităţi publice nu este unul amorf, ci unul
organizat după reguli bine definite, cum ar fi principiul separaţiei puterilor în stat
sau principiul autonomiei locale.
Aşa cum am arătat, noţiunea de instituţie este atotcuprinzătoare şi

polisemantică. Sensul restrâns din sintagma „instituţie publică” creează însă o
confuzie cu noţiunea de „autoritate publică” care, deşi este tot o entitate a
sistemului administraţiei publice, se distinge prin modul de constituire, conducere
şi modalitatea de desemnare a conducătorului, atribuţiile sau prerogativele de
putere publică cu care este investită12 . Astfel, conform definiţiei date în DEX,
acest înţeles al termenului de „autoritate” este ambiguu deoarece poate reprezenta
11
ibidem, p.241
12
Ex: primarul este autoritate publică, pe când un minister este o instituţie publică.
6
atât „un organ al puterii de stat competent să ia măsuri şi să emită dispoziţii cu

caracter obligatoriu”, dar şi „un reprezentant al unui asemenea organ al puterii de
stat” 13.
În acelaşi timp, o diferenţiere prea rigidă nu este posibilă decât făcând
abstracţie de peisajul administrativ atât de divers şi în continuă prefacere.
Dicţionarul de administraţie publică mai sus amintit nu aduce nici o lămurire,
preferând definirea noţiunii de „autoritate publică” prin cea de instituţie,
accentuând confuzia existentă : „autoritate publică=denumirea generică atribuită
instituţiilor care îşi exercită autoritatea conferită de lege pentru realizarea funcţiei
publice specifice (legislativă, executivă sau judecătorească)”. Nu primim un
răspuns satisfăcător nici la întrebarea „autoritatea publică este o persoană sau o
instituţie ?”, deoarece la definiţia „autorităţilor publice independente” acelaşi
dicţionar foloseşte explicitarea deloc clară „persoane/instituţii care îndeplinesc o
funcţie publică în mod autonom” 14.
În aceste condiţii, apreciem că nu se poate realiza o diferenţiere
terminologică absolută între instituţie şi autoritate, tocmai de aceea apreciem
rezonabilă formula preferată şi de legiuitor „autorităţi şi instituţii publice”. Singura
diferenţiere sesizabilă este cea semantică dedusă pe cale etimologică :
INSTITUŢIE= cel întemeiat să…/AUTORITATE=cel împuternicit să…; această
diferenţiere este clară în cazul în care în titulatura unei entităţi publice se regăseşte
termenul de „autoritate” 15 sau în situaţia în care există o normă care foloseşte
13
Despre o altă confuzie terminologică, AUTORITATE PUBLICĂ/ORGAN DE STAT, a se vedea o interesantă
dezbatere doctrinară a prof. univ. dr. Mircea Preda - Drept administrativ - Partea generală -(Ediţie revăzută şi
actualizată) Editura Lumina Lex, Bucureşti 2000, p.17-23 Principala sursă de confuzie este lipsa de standardizare în
limbajul de specialitate, datorată, în principal, unei varietăţi terminologice, începând cu legea fundamentală. Actuala
Constituţie operează cu o varietate terminologică, folosind în accepţie sinonimă concepte ca „organ”, „autoritate
publică”, „instituţie publică”, „serviciu public” ş.a. Pentru un punct de vedere referitor la aceste aspecte a se vedea şi
aserţiunea prof.univ.dr. Genoveva Vrabie - Organizarea politico-etatică a României. Drept constituţional şi
instituţii politice (ediţia a II-a), vol. II, Editura Cugetarea, Iaşi 1996, p.58-61
14
Ex: Avocatul poporului
15
Ex: Autoritatea Naţională de Control
7
termenul de autoritate atunci când se referă la o entitate publică 16. Diferenţierea se

mai poate realiza şi prin prisma analizei competenţelor entităţii publice în discuţie;
astfel, pentru a stabili dacă o entitate publică este autoritate sau instituţie publică va
trebui să analizăm atribuţiile statornicite prin actul constitutiv (de organizare şi
funcţionare); în cazul în care atribuţiile esenţiale, specifice, tind să contureze o
latură punitivă, de impunere, apreciem că ne aflăm în faţa unei autorităţi publice,
iar în cazul în care astfel de atribuţii fie nu sunt esenţiale, fie nu există, considerăm
că ne aflăm în faţa fie a unei instituţii publice, fie în faţa unui serviciu public (am
preferat să reprezentăm grafic această diferenţiere graduală
AUTORITATE/INSTITUTIE/SERVICIU PUBLIC - vezi fig.1- Piramida puterii
publice). Dacă acceptăm acest criteriu de diferenţiere între cele trei entităţi
publice, putem concluziona că esenţialul în calificarea entităţilor publice ale unui
sistem administrativ este puterea publică pe care o reprezintă în raporturile cu
mediul. Prerogativele de putere publică le vom regăsi preponderente şi specifice la
autorităţile publice, ele reprezintă baza piramidei deoarece sunt entităţile care
preiau integral puterile de bază ale statului: legislativă, executivă sau
jurisdicţională. La mijlocul piramidei puterii publice se află instituţiile publice,
care preiau doar o parte din puterile publice, în competenţa lor intrând şi atribuţii
non-etatice. În sfârşit, în vârful piramidei se află serviciile publice care sunt
entităţile publice cu cea mai slabă reprezentare a puterii etatice, specificul
activităţii lor fiind non-etatic (tocmai de aceea există şi tendinţa de externalizare a
non-etaticului din sistemul administraţiei publice).
N.B. Această expunere teoretică este mai mult o propunere de lege ferenda deoarece, din
cadrul legal actual, nu se poate desprinde un asemenea criteriu de diferenţiere entităţilor publice
anvizajate.
16
Ex: art. 48 alin. (1), art. 58 alin. (1), art. 80 alin. (2), art. 116 alin. (3), art. 120 alin. (1), art. 121 alin. (1) din
Constituţia din 1991
8
SERVICII
PUBLICE
INSTITUŢII
PUBLICE
AUTORITĂŢI
PUBLICE
Fig.1 Piramida puterii publice
3. Sistemul administrativ public 17
Teoria sistemelor provine din ştiinţele informaţiei (cibernetică). Aceste teorii

au avut un larg ecou în rândul specialiştilor din ştiinţele sociale care au încercat să
aplice aceste teorii în domeniile lor de cercetare.
Forma cea mai elaborată a unei analize sistemice o regăsim la David
Easton care, în cartea sa „Analyse du système politique”, care caracteriza viaţa
politică drept un „sistem comportamental la influenţele căruia este el însuşi expus
şi reacţionează” 18. Mutatis mutandis, profesorul Ioan Alexandru consideră că şi
sistemul administrativ are un asemenea comportament ca urmare a interacţiunii cu
17
În legătură cu sistemul administraţiei publice din România, acesta se divide în subsistemul administraţiei publice
de stat şi în subsistemul administraţia publice locale. Unii autori, precum profesorul Ion Deleanu preferă o
terminologie nuanţată - „structură sistemică multipolară” atunci când se referă la administraţia publică (I.Deleanu,
op.cit., p. 25 ş.u.). Alţi autori, Mircea Preda, afirmă că „organele administraţiei publice, ca subiecţi ai raporturilor
juridice de drept administrativ, sunt constituite într-un sistem” (M.Preda, Autorităţile administraţiei publice,
Editura Lumina Lex, Bucureşti 1999, p.28-30).
18
D. Easton, Analyse du système politique, Armand Colin, Paris 1974, p. 19
9
mediul său (intern sau extern) 19. O teorie interesantă a lui David Easton este şi
teoria persistenţei sistemului administrativ, dar nu în sens de echilibru remanent
sau homeostazie aşa cum a fost interpretată abuziv de Catherine Lalumière - care
apreciază că „sistemul administrativ prezintă calităţi homeostatice care tind să îl
reconstituie identic cu el însuşi, oricare ar fi atacurile şi reformele al căror obiect
este” 20.
Noţiunea de sistem administrativ diferă de la un regim politic la altul. Modul
în care sunt organizate instituţiile este reglementat în legea fundamentală a statului.
Astfel, în regimurile politice totalitare un sistem administrativ este organizat
piramidal, toate organele statului formând aşa-numitul „aparat de stat”.
aparat de
stat
Fig. 2 Regim totalitar
Într-un regim administrativ autoritar există o separare formală a puterilor,

cel puţin din punct de vedere funcţional, ca organe de stat specializate
preponderent într-o anumită activitate, dar acestea sunt subordonate conducătorului
statului.
CONDUCĂTORUL
STATULUI
ACTIVITATEA ACTIVITATEA ACTIVITATEA

LEGISLATIVĂ EXECUTIVĂ JURISDICŢIONALĂ
Fig. 3 Regim autoritar
19
I. Alexandru, op.cit., p.191-192
20
C. Lalumière, A la recherche dùn cadre théorétique pour l`étude de làdministration politique, Bulletin de
lÌnstitut International dÀdministration 1975, no. 33, p.7-35
10
Regimurile politice democratice se caracterizează prin separaţia şi

colaborarea puterilor în stat şi nu pe subordonarea ierarhică din treaptă în treaptă în
cadrul unui „aparat de stat”. Prin Constituţia României din 1991, deşi nu a fost
consacrat expres, s-a făcut o deplină aplicare a principiului separaţiei puterilor în
stat (principiul era dedus din tehnica legislativă folosită de legiuitor - Titlul III, în
prezent principiul separaţiei puterilor în stat a primit o consacrare expresă în forma
revizuită a Constituţiei din 1991). Datorită complexităţii relaţiilor
interinstituţionale generate de principiul separaţiei, colaborării şi echilibrului
puterilor în stat reprezentarea acestora sub o formă grafică presupune o relevare a
tuturor relaţionărilor posibile. Astfel, trebuie evidenţiate şi relaţiile care există între
autorităţile şi instituţiile publice, pe de o parte, şi societatea civilă cu formele sale
organizatorice nestatale, pe de altă parte.
SOCIETATEA CIVILĂ
PUTEREA
LEGISLATIVĂ
PUTEREA PUTEREA
EXECUTIVĂ JURISDICŢION
ALĂ
Fig. 4 Regimul democratic
În sfârşit, în ceea ce priveşte regimurile politice anarhice, datorită

disoluţiei etatice accentuate, apreciem că nu putem să mai vorbim de un sistem
administrativ public şi nici de o structură instituţională. Anarhia este un factor
entropic cu efecte distructive asupra sistemului administrativ.
11
Fig.5 Anarhie
Analiza sistemică a entităţilor publice (în calitatea lor de subiecte ale

activităţii etatice) ce compun mediul administrativ dintr-o anumită ţară presupune,
în primul rând, identificarea regimului politic. Regulile de relaţionare între
autorităţile şi instituţiile publice, dar şi de relaţionare cu mediul extern sistemului
administrativ sunt stabilite prin legea fundamentală şi legile de organizare a
administraţiilor (centrale şi locale). Relaţiile se stabilesc la nivel formal pe baza
unor raporturi juridice dintre cele mai diverse :
- de subordonare,
- de colaborare,
- de participare.
În viziune sistemică entităţile publice ale statului democratic se organizează
pornind de la principiul separaţiei puterilor în stat, un primum movens al
cristalizării raporturilor de drept public. Separaţia puterilor în stat, ca principiu
modern, democratic, nu trebuie văzută în mod rigid, ca o regulă strictă de
segregare, ci, aşa cum a dovedit-o şi practica îndelungată a acestui principiu
constituţional, de o manieră flexibilă, complexă şi dinamică ce presupune simultan
îmbinarea unor principii adiacente absolut necesare : cooperarea, colaborarea şi
echilibrul.Administraţia, în accepţiune materială, face parte din ansamblul
activităţilor publice, ca forme de realizare a puterilor în stat, separate şi , totodată,
integrate, în interdependenţă şi echilibru. Astfel, administraţia trebuie văzută
12
separat de activitatea de legiferare, de activitatea de guvernare şi de activitatea

jurisdicţională. Limita de demarcaţie cel mai greu de stabilit este cea dintre
activitatea de guvernare şi administraţie21.
Activitatea administrativă nu este însă una închisă, suficientă sieşi. În viaţa
administrativă democratică societatea civilă, prin agenţii săi reprezentativi,
participă în mod direct la luarea deciziilor. Mai mult decât atât, asumarea unor
politici administrative care afectează pe termen lung o comunitate sau care sunt de
natură sa aducă prefaceri profunde în existenţa ei cotidiană, impune aplicarea unor
modele ale democraţiei participative (ex: referendumul) care să justifice asumarea
respectivei politici administrative. Toate acestea ne conduc o structură
instituţională complexă a sistemului administrativ, deoarece actorii vieţii
publice (în sens politic şi administrativ) nu sunt numai autorităţile şi instituţiile
publice, ci şi organizaţiile nonstatale ca reprezentante ale societăţii civile. Aşadar,
cele două componente ale acestei structuri sunt subsistemul etatic şi cel non-
etatic. Dacă avem în vedere criteriul teritorial sistemul administrativ public, în
înţelesul restrâns de subsistem etatic, este compus din :
- autorităţi şi instituţii publice ale administraţiei centrale
- autorităţi şi instituţii publice ale administraţiei locale
- autorităţi şi instituţii publice autonome (centrale/locale).
Unii autori, precum Ion Deleanu sau Antonie Iorgovan, nu sunt de acord cu
noţiunea de sistem al administraţie publice. Astfel, profesorul Ion Deleanu
argumentează pentru o „structură sistemică multipolară” 22 atunci când vorbeşte
despre administraţia publică, în accepţie organică. Principalul argument critic pe
2121
În acest sens, autorii francezi Jean Rivero şi Jean Waline, consideră că „există, fără îndoială, o diferenţă: a
guverna înseamnă a lua deciziile esenţiale care privesc viitorul naţiunii (începerea unor negocieri internaţionale,
opţiunea pentru o anume politică economică […] administraţia înseamnă o activitate cotidiană, continuă şi concretă,
care coboară până la actele mărunte precum gestul agentului de poliţie care dirijează circulaţia). […] În practică însă
activitatea de guvernare şi cea de conducere a administraţiei este desfăşurată de aceleaşi organe prin acelaşi tip de
acte. Distincţia nu are, deci, un suport juridic” - J.Rivero, J. Waline, op.cit., p.10-11
22
I. Deleanu, op.cit., p. 25
13
care îl folosesc aceşti autori referitor la sintagma „sistem al administraţiei publice”

este acela că noţiunea de „sistem” presupune o structură perfect integrată,
omogenă, fapt care nu este valabil decât în cazul regimurilor totalitare. Or,
folosirea conceptului de „sistem” atunci când vorbim de organele administraţiei
publice într-un regim democratic este în opinia autorilor.
La polul opus al acestei poziţii doctrinare se află profesorul Mircea Preda
care argumentează pentru un „sistem al administraţiei publice”, considerând că
„organele administraţiei publice, ca subiecţi ai raporturilor juridice de drept
administrativ, sunt constituite într-un sistem” 23. Este adevărat că acest sistem nu
mai vizează doar administraţia publică de stat, ci şi administraţia publică
locală. Administraţia în sens restrâns (lato sensu), este o activitate executivului,
mai puţin activitatea de guvernare. Sfera administraţiei publice (lato sensu)
cuprinde, ca structură şi activitate, Guvernul (în calitate de organ al administraţiei
publice centrale) şi celelalte organe ale administraţiei publice, Preşedintele
României (de asemenea, în calitatea sa de autoritate a administraţiei publice de
stat) precum şi autorităţile administraţiei publice reglementate în Capitolul V al
Titlului III al Constituţiei României 24, adică:
- administraţia publică centrală de specialitate : ministerele şi alte organe
centrale de specialitate subordonate (Guvernului sau ministerelor) sau autonome;
- administraţia publică locală : pe de o parte, primarii şi consiliile locale, în
calitatea lor de autorităţi comunale şi orăşeneşti şi consiliul judeţean ca autoritate
de coordonare a acestora şi, pe de altă parte, prefectul în calitate de reprezentant al
Guvernului pe plan local şi serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale
celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-
teritoriale.
23
M. Preda, op.cit., p.28 ş.u.. La rândul său profesorul Ioan Alexandru foloseşte terminologia apreciind că „scopul
oricărui studiu în ştiinţa administraţiei este de a construi un model al sistemului administrativ, pe baza căruia
administraţia să fie înţeleasă ca proces evolutiv”, I. Alexandru, op.cit., p. 47
24
A. Iorgovan, op.cit.,p.72
14
Capitolul II
CATEGORII DE AUTORITĂŢI ŞI
INSTITUŢII PUBLICE.
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
AUTORITĂŢILOR ŞI INSTITUŢIILOR
PUBLICE
1. Consideraţii generale. Criterii de clasificare. Radiografia cadrului legal al
organizării administrative
2. Autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei publice de stat la
nivel central şi teritorial: Preşedintele, Guvernul, ministerele şi alte
organe centrale de specialitate, prefectul şi serviciile publice
deconcentrate, comisia consultativă.
3. Autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei locale: autorităţi
comunale şi orăşeneşti - consiliul local şi primarul - şi consiliul judeţean
FG
15
II. CATEGORII DE AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII PUBLICE
1. Consideraţii generale. Criterii de clasificare. Radiografia cadrului legal

al organizării administrative
Reforma administraţiei publice a condus la îmbogăţirea peisajului

administrativ cu noi entităţi, de natură să dinamizeze şi să eficientizeze procesul de
reformă. Astfel, alături de organele centrale de specialitate (ministere şi organe
subordonate, fie Guvernului, fie ministerelor) au apărut organele centrale de
specialitate autonome. La acestea se adaugă serviciile publice deconcentrate care
formează administraţia teritorială de stat. Nu în ultimul rând un rol din ce în ce mai
activ îl au organizaţiile non-etatice, profesionale, în calitatea lor de reprezentanţi ai
societăţii civile ori a diferitelor categorii profesionale.
Într-o primă analiză aceste categorii pot fi identificate după criteriul
teritorial:
- autorităţi şi instituţii publice centrale;
- autorităţi şi instituţii publice locale.
Este criteriul folosit şi de constituant în Capitolul V din Titlul III al
Constituţiei. Trebuie să observăm însă că realitatea administrativă nu este atât de
simplă şi cele două categorii sunt insuficiente. Tocmai de aceea unii autori 25
adaugă la aceste două categorii o a treia, servicii publice teritoriale, o categorie
intermediară, care ar cuprinde acele organe ale administraţiei de stat care sunt
deconcentrate şi îşi desfăşoară activitatea la nivelul unităţilor administrativ-
teritoriale sau la nivelul unei anumite suprafeţe determinate din teritoriul naţional.
Un al doilea, criteriu de diferenţiere a categoriilor de subiecţi ai raporturilor
de drept public este cel al competenţei materiale (rationae materiae). După acest
25
I. Alexandru, op.cit., p.241
16
criteriu, denumit de unii autori criteriu funcţional 26, organele administraţiei

publice pot fi împărţite în două categorii :
- autorităţi şi instituţii publice de competenţă generală : care exercită
puterea executivă, administraţia publică, în orice domeniu de activitate :
Preşedintele României, Guvernul, prefecţii, consiliile judeţene, consiliile
locale (comunale şi orăşeneşti) şi primarii;
- autorităţi şi instituţii publice de competenţă specială - care formează aşa
numita „administraţie publică de specialitate” şi activează în anumite
domenii de activitate : ministerele (mai puţin cele de sinteză precum fostul
Minister al Administraţiei Publice) şi celelalte organe de specialitate ale
administraţiei publice subordonate (Guvernului sau ministerelor) sau
autonome, precum şi serviciile publice deconcentrate ale acestora.
În fine, un al criteriu de stabilire a categoriilor de organe ale administraţiei
publice (autorităţi şi instituţii publice) este criteriul ontologic. Conform acestui
criteriu subiecţii raporturilor de drept public pot fi :
- organe politice;
- organe administrative;
- organe mixte, politico-administrative.
La acestea putem adăuga şi organizaţiile neguvernamentale ale societăţii
civile precum şi organizaţiile de tip profesional.
Pentru a determina care sunt categoriile de autorităţi şi instituţii publice este
necesară o radiografiere a cadrului normativ existent, începând cu legea
fundamentală şi terminând cu actul constitutiv al unei entităţi publice. Aşadar,
organizarea autorităţilor şi instituţiilor publice se realizează în conformitate
cu dispoziţiile constituţionale, a legilor organice speciale (Ex: Legea nr.
90/2001, Legea nr. 215/2001) şi a celorlalte acte normative cu referire la
organizarea şi funcţionarea structurilor administrative.
26
I. Alexandru, op.cit., p.237-241
17
1. CONSTITUŢIA ROMÂNIEI 27
Organizarea autorităţilor şi instituţiilor publice se realizează în primul rând
conform principiului separaţiei şi echilibrului puterilor. Spre deosebire de textul
constituţional, forma revizuită a Constituţiei României prevede expresis verbis
principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în art. 1 alin. (4). Conform acestei
boi prevederi constituţionale „statul se organizează potrivit principiului separaţiei
şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul
democraţiei constituţionale”.
Deşi Titlul III pare să se refere doar la „autorităţi publice”, sau foloseşte
sintagma într-un sens generic ce cuprinde şi noţiunea de instituţie publică,
dispoziţiile legii fundamentale din acest titlu se referă la :
1. Parlament (Capitolul I şi IV), organul reprezentativ suprem şi unica
autoritate legiuitoare (art. 61 alin. (1) din Constituţia României) format din:
a. Camera Deputaţilor şi
b. Senat (art. 61 alin. (2))
2. Preşedintele României (Capitolul II) care exercită funcţia de mediere între
puerile statutului precum şi între stat şi societate (art.80 alin.(2) teza a II-a);
3. Guvernul (Capitolul III şi IV) care exercită conducerea generală a
administraţiei publice (art.102 alin. (1)) dar poate fi abilitat de Parlament să
emită ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice (art. 115).
4. administraţia publică centrală de specialitate (Capitolul V, Secţiunea 1):
a. ministere;
b. organe de specialitate subordonate (Guvernului/ministerelor);
c. autorităţi administrative autonome (art. 116).
27
Constituţia României a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 şi a intrat în vigoare
în urma aprobării ei pin referendum naţional în 8 decembrie 1991. Textul Constituţiei României a fost publicat în
M.Of. nr. 233 din 21 nov. 1991. Forma la care facem referire este cea revizuită prin referendumul din 18-19
octombrie 2003. La momentul redactării prezentului curs, datorită faptului că nu exista o încă formă republicată, am
folosit forma pe care republicabilă de pe pagina de web a Camerei Deputaţilor, www.cdep.ro
18
5. administraţia publică locală (Capitolul V, Secţiunea a 2 -a) organizată pe

baza principiilor descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării
serviciilor publice (art 120 alin. (1)):
a. consiliile locale şi primarii ca autorităţi administrative autonome
alese (art. 121);
b. consiliul judeţean ca autoritate administrativă aleasă pentru
coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti (art.122);
c. prefectul ca reprezentant al Guvernului pe plan local, conduce
totodată serviciile publice deconcentrate (art. 123)
6. autoritatea judecătorească (Capitolul VI) este compusă din :
a. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b. instanţele judecătoreşti :
i. judecătorii;
ii. tribunale;
iii. curţi de apel.
c. Ministerul Public :
i. parchetele de pe lângă judecătorii;
ii. parchetele de pe lângă tribunale;
iii. parchetele de pe lângă curţi de apel.
iv. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
d. Consiliul Superior al Magistraturii - garantul independenţei
justiţiei (art. 133 alin. (1)).
Alte autorităţi şi instituţii publice prevăzute de Constituţia României :
Avocatul Poporului (Titlul II, Capitolul IV), Consiliul Legislativ (art. 79);
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (art.119), Curtea de Conturi (art. 140),
Consiliul Economic şi Social (art. 141), Curtea Constituţională (Titlul V).
19
2. LEGI ORGANICE SPECIALE ŞI ALTE ACTE NORMATIVE,

CONSTITUTIVE (privind organizarea şi funcţionarea structurilor
administrative)
În conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) al Legii nr. 90/2001 privind
organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi ministerelor, 28 Guvernul
este autoritatea publică a puterii executive care funcţionează pe baza votului de
încredere acordat de Parlament. Alături de Preşedintele României, Guvernul
reprezintă cel de-al doilea element al puterii executive.
Art. 103 alin. (3) din Constituţia României stabileşte structura de bază a
Guvernului, acesta fiind un organ colegial, solidar, format din :
- primul ministru;
- miniştri şi
- alţi membri stabiliţi prin lege organică.
Legea nr. 90/2001 stabileşte în art. 3 că din Guvern pot face parte, alături
de prim-ministru şi miniştri, şi miniştri delegaţi, cu însărcinări speciale pe lângă
primul-ministru. Guvernul României este un organ colegial neierarhizat, primul-
ministru putând fi considerat un primus inter pares.
În vederea exercitării atribuţiilor care revin Guvernului se organizează şi
funcţionează un aparat de lucru. Conform H.G. nr.27/2001 privind organizarea
şi funcţionarea aparatului de lucru al Guvernului 29, cu modificările şi
completările ulterioare (H.G. nr. 428/2001), aparatul de lucru al Guvernului este
compus din :
1. Aparatul de lucru al primului-ministru;
2. Secretariatul General al Guvernului;
3. Departamentul pentru analiză instituţională şi socială;
28
Legea nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi ministerelor a fost
publicată în Monitorul Oficial nr. 164 din 2 aprilie 2001.
29
Hotărârea Guvernului nr. 27 din 4 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea aparatului de lucru al
Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 23 ianuarie 2001. Acest act normativ a suferit
modificări succesive, dintre care Hotărârea Guvernului nr. 428 din 3 mai 2001.
20
4. Departamentul pentru relaţia cu investitorii străini;

5. Agenţia Naţională a Rezervelor de Stat.
Ministerele, organe de specialitate ale administraţiei centrale, constituie o
categorie distinctă de autorităţi administrative care au rolul de organizare a
executării legii în anumite domenii de activitate. Conform art. 34 din Legea nr.
90/2001 ministerele sunt autorităţi statale ale administraţiei care prestează servicii
publice de interes naţional. Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea, organigrama şi
numărul de posturi sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, ordonanţe sau chiar
prin lege - acte normative cu caracter constitutiv.
Alte organe centrale de specialitate sunt organizate fie în subordinea
Guvernului, fie în subordinea ministerelor. De asemenea, există şi organe
centrale de specialitate autonome, organizate în baza dispoziţiilor constituţionale
şi unor acte normative constitutive proprii :
- Avocatul Poporului (Legea nr. 35/1997 30);
- Curtea de Conturi (Legea nr. 94/1992 31);
- Consiliul Legislativ (Legea nr. 73/1993 32)
- Consiliul Naţional al Audiovizualului (Legea nr. 48/1992);
- Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (Legea nr. 39/1990 33);
- Serviciul Român de Informaţii (Legea nr. 14/1992 34).
Administraţia teritorială de stat cuprinde serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale. Aceste structuri ale
administraţiei de stat sunt conduse, conform art. 123 alin. (2) din Constituţie şi art.
30 alin. (3) din Legea 90/2001, de către prefect, în calitatea sa de reprezentant al
Guvernului în teritoriu. Însuşi prefectul, conform art. 123 din Constituţie şi art. 30
alin. (1) şi (2) din Legea 90/2001, respectiv, art. 130 alin.(1) din Legea nr.
30
M.Of. nr. 48 din 20 martie 1997
31
M.Of. nr. 224 din 9 septembrie 1994
32
33
M.Of. nr. 142 din 13 decembrie 1990
34
21
215/2001, este numit de către Guvern ca reprezentant al său la nivelul fiecărui

judeţ şi în municipiul Bucureşti, reprezentând o autoritate administrativă
deconcentrată a Guvernului 35.
N.B. Din punct de vedere terminologic urmează o etapă de armonizare legislativă, actele
normative care făceau referire la serviciile publice descentralizate (terminologia fostului art.
122 alin (2) din Constituţie) trebuind să preia sintagma servicii publice deconcentrate,
consacrată prin actualul art. 123 alin.2 din Constituţia României după revizuirea prin
referendumul din 18-19 octombrie 2003.
Majoritatea ministerelor şi organelor centrale de specialitate au organizate
astfel de servicii deconcentrate (Ex: direcţiile generale ale finanţelor publice -
servicii publice deconcentrate ale Ministerului Finanţelor Publice, inspectoratele
şcolare - servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului). De asemenea, există servicii publice deconcentrate ale unor organe
centrale de specialitate autonome (Ex: camerele judeţene ale Curţii de conturi).
În cele ce urmează vom analiza autorităţile şi instituţiile publice după

criteriul teritorial, autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei de stat
la nivel central şi la nivel teritorial (1)/ autorităţi, instituţii şi servicii publice ale
administraţiei publice locale (2).
În măsura în care vor fi relevante vor fi evidenţiate şi aspectele care ţin de
celelalte criterii :
- funcţional (competenţa materială) şi
- ontologic (originea instituţiei).
35
Pentru această opinie a se vedea Ion Deleanu, op.cit., vol. II, p.59
22
2. Autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei de stat la nivel

central şi teritorial
2.1. Preşedintele României - şeful statului
Preşedintele României este şeful statului, autoritatea publică cu rol de

reprezentare a statului. În acelaşi timp Preşedintele este jumătatea unui executiv
bicefal, exercitând în acelaşi funcţia de mediere între puterile statutului precum şi
între stat şi societate (art.80 alin.(2) teza a II-a din Titlul III, Capitolul II al
Constituţiei revizuite). În condiţiile în care mulţi autori califică regimul politic
instituit prin Constituţia din 1991 ca fiind un regim politic semiprezidenţial
parlamentarizat sau atenuat 36 rolul şi locul Preşedintelui României între
autorităţile şi instituţiile politico-administrative din cadrul regimului de putere
publică în ţara noastră rămâne unul central. Nu mai puţin, funcţia de mediere
conferită de dispoziţiile constituţionale confirmă această poziţie specială.
Din punct de vedere strict administrativ interesează doar atribuţiile
Preşedintelui României în raporturile cu Guvernul şi cu alte organe ale
administraţiei publice.
a) Raporturile cu Guvernul privesc trei direcţii importante :
- desemnarea unui candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numirea
Guvernului pe baza votului de încredere acordat de Parlamentul României (art. 85
din Constituţie);
- consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente şi de importanţă
deosebită (art. 86 din Constituţie);
- participarea Preşedintelui României la şedinţele Guvernului şi prezidarea
acestora (art. 87 din Constituţie);
36
Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru,, Florin Vasilescu, Ioan Vida,
Constituţia comentată şi adnotată, R.A. Monitorul Oficial, Bucureşti 1992, p. 183-184
23
b) Raporturile cu alte organe ale administraţiei publice:

- conducerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în calitate de preşedinte
al acestui organ central de specialitate autonom (art. 92 din Constituţie);
- propune numirea sau numeşte persoane în anumite funcţii sau numeşte în
funcţiile publice (art. 94 lit. c) din Constituţie).
De exemplu :
- propune Parlamentului numirea directorului Serviciului Român de
Informaţii (art. 23 din Legea nr. 14/1992);
- numirea judecătorilor Curţii de Conturi (cf. Legii nr. 94/1992);
- doi membrii din cadrul Consiliului Naţional al Audiovizualului (cf.
Legii nr. 48/1992).
Preşedintele României este o autoritate publică, unipersonală, în sprijinul
căruia este organizată şi funcţionează Administraţia Prezidenţială (Preşedinţia
României) conform Legii nr. 47/1992 (modificată şi completată) 37. Administraţia
Prezidenţială înglobează totalitatea serviciilor publice puse la dispoziţia
Preşedintelui României, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale. Aceste servicii
publice ale Administraţiei Prezidenţiale colaborează cu autorităţile şi instituţiile
publice pentru realizarea sarcinilor ce le revin.
2.2. Guvernul României - executivul
Potrivit art. 102 din Constituţie Guvernul are rolul de a asigura realizarea
politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei
publice. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) al Legii nr.
90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi
ministerelor, 38 Guvernul este autoritatea publică a puterii executive care
37
M.Of. nr. 175 din 11 iulie 1994.
38
Legea nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi ministerelor a fost
publicată în Monitorul Oficial nr. 164 din 2 aprilie 2001.
24
funcţionează pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Alături de

Preşedintele României, Guvernul reprezintă cel de-al doilea element al puterii
executive.
Art. 102 alin. (3) din Constituţia României stabileşte structura de bază a
Guvernului, acesta fiind un organ colegial, solidar, format din :
- PRIMUL MINISTRU;
- MINIŞTRI şi
- alţi membri stabiliţi prin lege organică.
Legea nr. 90/2001 stabileşte în art. 3 că din Guvern pot face parte, alături
de prim-ministru şi miniştri, şi MINIŞTRI DELEGAŢI, cu însărcinări speciale pe
lângă primul-ministru. Guvernul României este un organ colegial neierarhizat,
primul-ministru putând fi considerat un primus inter pares.
Principalele funcţii al Guvernului României în vederea îndeplinirii
programului de guvernare sunt stabilite în art. 1 alin (5) din Legea nr. 90/2001 :
a) functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere
in aplicare a Programului de guvernare;
b) functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului
normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice;
c) functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura
administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si gestionarea
serviciilor pentru care statul este responsabil;
d) functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman,
reprezentarea pe plan intern si extern;
e) functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul
aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice
si sigurantei nationale,precum si in domeniile economic si social si al
functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in
subordinea sau sub autoritatea Guvernului.
25
Conform art.11 din Legea nr. 90/2001 Guvernul are următoarele atribuţii:
a) exercita conducerea generala a administraţiei publice;
b) iniţiază proiecte de lege si le supune spre adoptare Parlamentului;
c) emite hotărâri pentru organizarea executării legilor, ordonanţe în temeiul unei
legi speciale de abilitare si ordonanţe de urgenta potrivit Constituţiei;
d) asigura executarea de către autorităţile administraţiei publice a legilor si a
celorlalte dispoziţii normative date în aplicarea acestora;
e) elaborează proiectele de lege a bugetului de stat si a bugetului asigurărilor
sociale de stat si le supune spre adoptare Parlamentului;
f) aproba strategiile si programele de dezvoltare economica a tarii, pe ramuri si
domenii de activitate; g) asigura realizarea politicii în domeniul social potrivit
Programului de guvernare;
h) asigura apărarea ordinii de drept, a liniştii publice si siguranţei cetăţeanului,
precum si a drepturilor si libertăţilor cetăţenilor, în condiţiile prevăzute de lege;
i) aduce la îndeplinire masurile adoptate, potrivit legii, pentru apărarea tarii, scop
în care organizează si înzestrează forţele armate;
j) asigura realizarea politicii externe a tarii si, în acest cadru, integrarea României
în structurile europene si internaţionale;
k) negociază tratatele, acordurile si convenţiile internaţionale care angajează statul
român; negociază si încheie, în condiţiile legii, convenţii si alte înţelegeri
internaţionale la nivel guvernamental;
l) conduce si controlează activitatea ministerelor si a celorlalte organe centrale de
specialitate din subordinea sa;
m) asigura administrarea proprietăţii publice si private a statului;
n) acorda si retrage cetăţenia româna, în condiţiile legii; aproba renunţarea la
cetăţenia româna, în aceleaşi condiţii;
o) înfiinţează, cu avizul Curţii de Conturi, organe de specialitate în subordinea sa;
p) cooperează cu organismele sociale interesate în îndeplinirea atribuţiilor sale;
26
r) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau care decurg din rolul si
funcţiile Guvernului.
Conform art. 12 din Legea nr. 90/2001, pentru rezolvarea unor probleme din
competenta sa Guvernul poate constitui organisme cu caracter consultativ. De
asemenea, în scopul elaborării, integrării, corelării si monitorizării de politici
Guvernul poate constitui consilii, comisii si comitete interministeriale.
În exercitarea atribuţiilor sale Guvernul emite următoarele categorii de acte
juridice :
- acte normative de reglementare a relaţiilor sociale din diverse domenii pe baza şi
în vederea executării legilor : HOTĂRÂRILE GUVERNULUI şi
ORDONANŢELE GUVERNULUI ŞI ORDONANŢELE DE URGENŢĂ -
ultimele două tipuri de acte normative fiind emise pe baza unei proceduri speciale
de delegare legislativă (art. 115 din Constituţie) 39 ;
- acte cu caracter individual prin care aplică direct dispoziţiile legale la diferite
cazuri concrete.
În vederea exercitării atribuţiilor care revin Guvernului se organizează şi
funcţionează un aparat de lucru. Conform H.G. nr.27/2001 privind organizarea
şi funcţionarea aparatului de lucru al Guvernului 40, cu modificările şi
completările ulterioare (H.G. nr. 428/2001). Conform art. 20 din Legea nr. 90/2001
APARATUL DE LUCRU AL GUVERNULUI este compus din :
1. Aparatul de lucru al primului-ministru;
2. Secretariatul General al Guvernului;
3. Departamente (Ex: Dep. pentru analiză instituţională şi socială)
4. Alte structuri stabilite prin hotărâre a guvernului (Ex: Agenţia Naţională
a Rezervelor de Stat).
39
N.B. Folosirea excesivă a procedurii delegării legislative a determinat o implicare tot mai accentuată în activitatea
legislativă, acesta fiind şi un factor de inflaţie legislativă.
40
Hotărârea Guvernului nr. 27 din 4 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea aparatului de lucru al
Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 23 ianuarie 2001. Acest act normativ a suferit
modificări succesive, dintre care Hotărârea Guvernului nr. 428 din 3 mai 2001.
27
Aparatul de lucru al primului-ministru
Structura Aparatului de lucru al Primului-ministru

Corpul de consilieri ai primului-ministru
Aparatul tehnic al corpului de consilieri
Cabinetul primului-ministru
Cancelaria primului-ministru
Compartimentul cu probleme speciale
Compartimentul documente secrete
Compartimentul care asigură protocolul primului-ministru
Fig. 6 - Aparatul de lucru al primului ministru (sursa www.gov.ro )
2.3. Ministerele şi alte organe centrale de specialitate subordonate

Guvernului - administraţia ministerială
Administraţia ministerială este o componentă a administraţiei publice de

stat şi cuprinde :
- ministerele, organizate numai în subordinea Guvernului;
- şi alte organe de specialitate subordonate sau autonome.
Organele centrale de specialitate se pot clasifica după mai multe criterii:
a. după poziţia în ierarhia administraţiei ministeriale:
- organe centrale subordonate :
¾ GUVERNULUI
¾ MINISTERELOR
¾ ORGANELOR CENTRALE AUTONOME
- organe centrale autonome
b. după actul normativ constitutiv :
- organe centrale înfiinţate prin lege organică (organe autonome);
- organe centrale înfiinţate prin lege ordinară (ministere);
- organe centrale înfiinţate prin acte ale Guvernului şi
ministerelor (organe centrale de specialitate subordonate).
28
c. după denumire :
- ministere (Ex: Ministerul Administraţie şi Internelor);
- consilii (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii);
- agenţii (Ex: Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici) 41;
- comisii (Ex: Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2000);
- secretariate de stat (Ex: Secretariatul de Stat pentru Culte);
- oficii (Ex: Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci);
- birouri (Ex: Biroul Român de Audit al Tirajelor);
- comitete (Ex: Comitetul Român pentru Adopţii) ş.a.
Unele organe centrale de specialitate autonome au denumiri strict
personalizate, cum ar fi Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Serviciul Român
de Informaţii, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi 42.
În exercitarea atribuţiilor ce le revin, organele centrale de specialitate emit
ORDINE (cu caracter normativ şi individual) şi INSTRUCŢIUNI (numai cu
caracter normativ). În practica administrativă există o varietate terminologică
pentru desemnarea diferitelor acte emise de organele centrale de specialitate :
PRECIZĂRI, NORME TEHNICE, CIRCULARE, PRINCIPII, NORME
METODOLOGICE, NORME OBLIGATORII, DECIZII, REZOLUŢII ş.a.
2.3.1. Ministerele
Ministerele, organe de specialitate ale administraţiei centrale, constituie o

categorie distinctă de autorităţi administrative care au rolul de organizare a
executării legii în anumite domenii de activitate. Conform art. 34 din Legea nr.
90/2001 ministerele sunt autorităţi statale ale administraţiei care prestează servicii
publice de interes naţional. Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea, organigrama şi
41
Înfiinţată iniţial în subordinea Guvernului, în prezent în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.
42
Referitor la această persoană juridică (A.V.P.S.) înfiinţată în baza Legii nr. 21 din 16 februarie 1924 instanţa s-a
pronunţat în sensul calificării ei ca „autoritate autonomă a administraţiei centrale”.
29
numărul de posturi sunt stabilite prin acte normative cu caracter constitutiv (legi,
hotărâri ale guvernului, ordonanţe ale guvernului).
Ministrii indeplinesc in domeniul lor de activitate urmatoarele atributii
generale stabilite prin art. 53 alin (1) din Legea nr. 90/2001:
a) organizeaza, coordoneaza si controleaza aplicarea legilor, ordonantelor si
hotararilor Guvernului, a ordinelor si instructiunilor emise potrivit legii, cu
respectarea limitelor de autoritate si a principiului autonomiei locale a institutiilor
publice si a agentilor economici;
b) initiaza si avizeaza proiecte de lege, ordonante, hotarari ale Guvernului, in
conditiile stabilite prin metodologia aprobata de Guvern;
c) actioneaza pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului, integrata celei de
dezvoltare economico-sociala a Guvernului;
d) fundamenteaza si elaboreaza propuneri pentru bugetul anual, pe care le
inainteaza Guvernului;
e) urmaresc proiectarea si realizarea investitiilor din sistemul ministerului, in baza
bugetului aprobat;
f) reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme internationale, in
conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu alte
intelegeri stabilite in acest scop, si dezvolta relatii de colaborare cu organe si
organizatii similare din alte state si cu organizatii internationale ce intereseaza
domeniul lor de activitate;
g) initiaza si negociaza, din imputernicirea Presedintelui Romaniei sau a
Guvernului, in conditiile legii, incheierea de conventii, acorduri si alte intelegeri
internationale sau propun intocmirea formelor de aderare la cele existente;
h) urmaresc si controleaza aplicarea conventiilor si acordurilor internationale la
care Romania este parte si iau masuri pentru realizarea conditiilor in vederea
integrarii in structurile europene sau in alte organisme internationale;
i) coordoneaza si urmaresc elaborarea si implementarea de politici si strategii in
domeniile de activitate ale ministerului, potrivit strategiei generale a Guvernului;
30
j) avizeaza, in conditiile legii, infiintarea organismelor neguvernamentale si

coopereaza cu acestea in realizarea scopului pentru care au fost create;
k) colaboreaza cu institutiile de specialitate pentru formarea si perfectionarea
pregatirii profesionale a personalului din sistemul lor;
l) aproba, dupa caz, editarea publicatiilor de specialitate si informare.
De asemenea, conform art. 54 din Legea nr. 90/2001, ministrul conduce
aparatul propriu al ministerului, stabilit prin hotarare a Guvernului, numeste si
elibereaza din functie personalul acestuia.
Ministere
1 MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
2 MINISTERUL INTEGRĂRII EUROPENE
3 MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
4 MINISTERUL JUSTIŢIEI
5 MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
6 MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
7 MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂŢII SOCIALE ŞI FAMILIEI
8 MINISTERUL ECONOMIEI ŞI COMERŢULUI
9 MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ŞI MEDIULUI
10 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI

TURISMULUI
11 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
12 MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR
13 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
14 MINISTERUL COMUNICAŢIILOR ŞI TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI
Fig. 7 Actuala structură a Guvernului României (www.gov.ro)
31
2.3.2. Organe centrale de specialitate în subordinea Guvernului sau a

ministerelor
Alte organe centrale de specialitate sunt organizate fie în subordinea

Guvernului, fie în subordinea ministerelor.
INSTITUTII AFLATE IN SUBORDINEA GUVERNULUI ROMANIEI

• Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
• Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare
• Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie
• Agentia Romana pentru Investitii Straine
• Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap
• Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului
• Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii
• Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat
• Agenţia Naţională pentru Sport
• Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
• Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
• Comisia Naţională de Prognoză
• Autoritatea Naţională de Control
• Institutul Naţional de Statistică
• Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor
• Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
Fig. 7 - Instituţii în subordinea Guvernului (sursa www.gov.ro )
2.3.3. Organe centrale de specialitate autonome
De asemenea, există şi organe centrale de specialitate autonome,

organizate în baza dispoziţiilor constituţionale şi unor acte normative constitutive
proprii :Avocatul Poporului (Legea nr. 35/1997 43);Curtea de Conturi (Legea
nr. 94/1992 44);Consiliul Legislativ (Legea nr. 73/1993 45)Consiliul Naţional al
43
44
M.Of. nr. 224 din 9 septembrie 1994
45
32
Audiovizualului (Legea nr. 48/1992);Consiliul Suprem de Apărare a Ţării

(Legea nr. 39/1990 46);Serviciul Român de Informaţii (Legea nr. 14/1992 47).
Acestea pot avea la rândul lor în subordine organe de specialitate, deconcentrate.
(Ex: camerele judeţene ale Curţii de conturi).
2.3.4. Organe centrale de specialitate în coordonarea primului ministru
După ultima remaniere guvernamentală (iunie 2003) un număr de instituţii

au trecut în coordonarea primului ministru:
INSTITUTII AFLATE IN COORDONAREA PRIMULUI-MINISTRU
• Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii
• Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Serviciilor de Gospodărie
Comunală
• Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei
• Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale
• Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului
• Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
• Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat
• Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale
• Agenţia Română pentru Investiţii Străine
• Agenţia Naţională pentru Sport
• Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
• Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
• Corpul de Control al Guvernului
• Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare
• Comisia Naţională de Prognoză
• Institutul Naţional de Statistică
• Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor
• Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
Fig. 8 - Instituţii în coordonarea primului-ministru(sursa www.gov.ro )
46
M.Of. nr. 142 din 13 decembrie 1990
47
33
2.4. Administraţia de stat teritorială
2.4.1. Prefectul - reprezentantul Guvernului în teritoriu
Prefectul reprezintă o autoritate statală la nivel de judeţ (şi în municipiul

Bucureşti). Conform art. 123 din Constituţie prefectul este:
- reprezentantul Guvernului în teritoriu (art. 123 alin. (3) din Constituţia României);
- şeful serviciilor deconcentrate (art. 123 alin. (3) din Constituţia României);
- autoritate de tutelă administrativă (art. 123 alin. (5) din Constituţia României).
Prefectul este ajutat în activitatea sa de un subprefect, iar Prefectul
Municipiului Bucureşti de doi subprefecţi..
Reforma funcţiei publice a impus profesionalizarea corpului funcţionarilor
publici în România. Între dispoziţiile care au această finalitate aducem în atenţie pe
cele ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările
şi completările ulterioare, prin care funcţiile de prefect şi subprefect au fost aduse
în cadrul regimului de funcţie publică, fiind trecute în categoria înalţilor
funcţionari publici 48.
Atribuţiile prefectului sunt stabilite prin dispoziţiile art. 134 alin.(1) din
Legea nr. 215/2001:
- asigură realizarea intereselor naţionale, aplicarea şi respectarea dispoziţiilor
constituţionale, a legilor, hotărârilor şi ordonanţelor guvernului, a celorlalte acte
normative şi a ordinii publice;
- exercită controlul cu privire la legalitatea actelor administrative emise de
autorităţile autonome locale;
4848
Referitor la regimul incompatibilităţilor şi conflictului de interese a se vedea dispoziţiile art. ??? din Legea
nr.215/2001 precum li cele din Legea nr. 161/2003. A se vedea, de asemenea, în legătură cu reîncadrarea înalţilor
funcţionari publici H.G. nr. 724?????/2003 privind reîncadrarea înalţilor funcţionari publici. Referitor la procedura
de recrutare a se vedea dispoziţiile art. 18-20 H.G. nr.1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei
funcţionarilor publici
34
- dispune măsuri pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor cetăţenilor,

prin organele legal abilitate;
- asigură pregătirea şi adoptarea măsurilor de apărare care nu au caracter normativ,
precum şi a celor de apărare civilă;
- prezintă Guvernului raportul anual referitor la gradul de realizare a sarcinilor
stabilite pe baza programului de guvernare, precum şi în legătură cu controlul cu
privire la legalitatea actelor administrative emise de autorităţile autonome locale.
Pe lângă competenţele stabilite prin art. 134 alin. (1) din Legea nr. 215/2001,
prefectului îi mai revin atribuţii din alte acte normative şi din însărcinările date de
Guvern.
2.4.2. Servicii publice deconcentrate
Administraţia teritorială de stat cuprinde şi serviciile publice

deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale. Aceste structuri ale
administraţiei de stat sunt conduse, conform art. 123 alin. (2) din Constituţie şi art.
30 alin. (3) din Legea 90/2001 coroborat cu art. 26 alin. (2) şi art. 133 alin (1) din
Legea nr. 215/2001, de către prefect, în calitatea sa de reprezentant al Guvernului
în teritoriu. Însuşi prefectul, conform art. 123 din Constituţie şi art. 30 alin. (1) şi
(2) din Legea 90/2001, respectiv, art. 130 alin.(1) din Legea nr. 215/2001, este
numit de către Guvern ca reprezentant al său la nivelul fiecărui judeţ şi în
municipiul Bucureşti, reprezentând o autoritate administrativă deconcentrată a
Guvernului 49. Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor se fac cu avizul consultativ al prefectului, in
conditiile legii. In situatii bine motivate prefectul isi poate retrage avizul acordat,
propunand, in conditiile legii, eliberarea din functie a conducatorilor acestora (art.
133 alin. (2) din Legea nr. 215/2001). Prefectul poate propune ministerelor si
49
Pentru această opinie a se vedea Ion Deleanu, op.cit., vol. II, p.59
35
celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate masuri pentru

imbunatatirea activitatii serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul
judetului (art.137 alin. (3) Legea nr. 215/2003). Potrivit art.150 coroborat cu art.
139 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 ministerele si celelalte organe centrale au
obligatia sa comunice si prefectilor si presedintilor consiliilor judetene, respectiv
primarului general al municipiului Bucuresti, ordinele si celelalte dispozitii si
indrumari pe care le transmit serviciilor publice deconcentrate. Conform art. 149
din Legea nr. 215/2001 divergentele dintre serviciile publice descentralizate ale
ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate in judete sau in municipiul
Bucuresti si autoritatile administratiei publice locale si judetene se mediaza de
catre Guvern.
2.4.3. Comisia judeţeană consultativă
Conform art. 145 Legea nr. 215/2001 în fiecare judet si in municipiul

Bucuresti se organizeaza o COMISIE CONSULTATIVA. Comisia consultativa
este formata din:
- prefect si presedintele consiliului judetean;
- subprefect si vicepresedintii consiliului judetean;
- secretarul general al prefecturii si secretarul general al judetului;
- primarul municipiului resedinta de judet, respectiv primarul general,
- viceprimarii si secretarul general al municipiului Bucuresti;
- primarii oraselor si comunelor din judet, respectiv primarii sectoarelor
municipiului Bucuresti;
- sefii serviciilor publice deconcentrate (foste descentralizate) ale ministerelor si
ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul judetului sau al municipiului
Bucuresti;
- sefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean,
respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti;
36
- conducatorii regiilor autonome de interes judetean, ai sucursalelor regiilor

autonome de interes national si ai societatilor nationale din judetul respectiv sau
din municipiul Bucuresti, precum si conducatorii altor structuri organizate in judet
sau in municipiul Bucuresti.
La lucrarile comisiei consultative pot fi invitate si alte persoane a caror
prezenta este considerata necesara.
Comisia consultativa se convoaca de prefect si de presedintele consiliului
judetean, respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti, o data la
doua luni sau ori de cate ori este necesar. Lucrarile comisiei consultative sunt
conduse prin rotatie de prefect si de presedintele consiliului judetean (art. 146 din
Legea nr. 215/2001).
Comisia consultativa dezbate si isi insuseste prin consens programul anual
orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului, respectiv al municipiului
Bucuresti, pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament. Programul
orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului, respectiv al municipiului
Bucuresti, se comunica serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale
celorlalte organe centrale, filialelor din judet ale regiilor autonome sau ale
societatilor nationale, regiilor autonome de interes local si societatilor comerciale
si serviciilor publice de interes local interesate, precum si autoritatilor
administratiei publice locale si judetene. In cadrul reuniunilor comisiei
consultative pot fi convenite si alte actiuni ce urmeaza sa fie intreprinse de prefect
si de serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale altor autoritati ale
administratiei publice centrale de specialitate organizate in judet, pe de o parte, si
de consiliul judetean si serviciile publice de sub autoritatea acestuia, pe de alta
parte, in scopul armonizarii masurilor prevazute in Programul de guvernare cu
activitatile desfasurate de autoritatile administratiei publice locale si judetene, in
conformitate cu atributiile si cu responsabilitatile ce le revin, potrivit legii. (art. 147
din Legea nr. 215/2001).
37
Pentru dezbaterea si elaborarea unor solutii operative, precum si pentru

informarea reciproca cu privire la principalele actiuni ce urmeaza sa se desfasoare
pe teritoriul judetului se constituie in fiecare judet un comitet operativ-consultativ,
format din prefect si presedintele consiliului judetean, subprefect si vicepresedintii
consiliului judetean, secretarul general al prefecturii, secretarul general al judetului
si primarul municipiului resedinta de judet. In municipiul Bucuresti comitetul
operativ-consultativ este format din prefect si primarul general al Capitalei,
subprefectii si viceprimarii municipiului Bucuresti, secretarul general al prefecturii
si secretarul general al municipiului Bucuresti, precum si din primarii sectoarelor
municipiului Bucuresti. Comitetul operativ-consultativ se intruneste saptamanal, de
regula in ziua de luni, iar sedintele acestuia sunt conduse prin rotatie de prefect,
presedintele consiliului judetean si, respectiv, de primarul general al municipiului
Bucuresti. In cadrul comitetului operativ-consultativ se poate stabili initierea, de
comun acord, a unor proiecte de hotarare a Guvernului sau, potrivit competentelor
decizionale specifice fiecarei institutii si autoritati, emiterea de ordine ale
prefectului, dispozitii ale presedintelui consiliului judetean ori initierea de hotarari
ale consiliului judetean, care sa concretizeze masurile stabilite de comun acord.
(art. 148 din Legea nr. 215/2001)
3. Autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei publice locale
3.1. Principiile organizării şi funcţionării administraţiei publice locale
PRINCIPIILE ORGANIZĂRII ŞI FUNCŢIONĂRII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
sunt consacrate fie în legea fundamentală (art. 16,120 din Constituţie), fie în legea
administraţiei publice locale (art. 2 ş.u. din Legea nr. 215/2001):
38
- principiul legalităţii 50;

- principiul descentralizării 51;
- principiul autonomiei locale 52;
- principiul deconcentrării 53;
- principiul folosirii limbii materne în administraţie 54;
- principiul eligibilităţii 55;
- principiul consultării populaţiei prin referendum 56;
- principiul subsidiarităţii 57.
Aceste principii încearcă să realizeze acea „unitate în diversitate” pe care o
promovează noile agenţii integrării europene. Totodată, aceste principii trebuie
văzute în limitele permise de art. 1 alin. (1) din Constituţie, România fiind un
stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil 58. De altfel, această limită a fost
stabilită şi prin art. 2 alin. (2) din Legea nr. 215/2001.
Û
Potrivit Constituţiei, în România administraţia publică locală este organizată
pe două nivele, respectiv comunele şi oraşele - ca unităţi teritoriale de bază şi
judeţele, respectiv Municipiul Bucureşti - ca unităţi teritoriale intermediare,
între colectivităţile locale de bază şi stat.
Û
50
art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie şi art. 2 din Legea nr. 215/2001
51
art. 120 alin. (1) din Constituţie
52
art. 120 alin. (1) din Constituţie, art. 2-5 din Legea nr. 215/2001
53
54
55
art. 2 din Legea nr. 215/2001
56
art.2 din Legea nr. 215/2001
57
art. 2 şi art. 7 alin. (1) şi (2) Legea nr. 215/2001
58
Astfel, nu putem accepta ideea unei autonomii locale pe criterii etnice şi considerăm neconstituţionale
organizaţiile, mişcările sau manifestările de ori ce fel care nu respectă prevederile art. 1 alin. (1) din Constituţie
(Ex: Consiliul Naţional Secuiesc). Conform art. 40 alin. (2) din Constituţie „partidele sau organizaţiile care, prin
scopurile ori prin activitatea lor militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a
suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale”
39
3.2. Autorităţi comunale şi orăşeneşti
3.2.1. Consiliul local - autoritate deliberativă
Consiliile locale sunt reglementate în Capitolul II al Legii nr. 215/2001 (art.

28-60) care cuprinde prevederi referitoare la :
- constituirea consiliului local (art. 28-art.37)
- atributiile consiliului local (art. 38)
- functionarea consiliului local (art. 39-56)
- dizolvarea consiliului local (art. 57-58 )
- suspendarea si incetarea mandatului de consilier (art. 59-60)
OBS.:
Vom prezenta în această secţiune doar atribuţiile şi funcţionarea consiliului local,
consilierii locali şi delegaţii săteşti, dizolvarea consiliului local. Pentru celelalte aspecte facem
trimitere la prevederile legale mai sus menţionate (vezi anexe).
N.B.
Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului, in
functie de populatia comunei sau a orasului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii
Economice la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care
preceda alegerile, dupa cum urmeaza:
Numarul locuitorilor comunei sau ai orasului / Numarul consilierilor
- pana la 1.500 / 9
- intre 1.501 si 003.000 / 11
- intre 3.001 si 005.000 / 13
- intre 5.001 si 010.000 / 15
- intre 10.001 si 020.000 / 17
- intre 20.001 si 050.000 / 19
- intre 50.001 si 100.000 / 21
- intre 100.001 si 200.000 / 23
- intre 200.001 si 400.000 / 27
- peste 400.000 / 31
Consiliul General al Municipiului Bucuresti este compus din 55 de consilieri.
40
Atribuţiile consiliului local ca autoritate deliberativă a administraţiei locale

sunt stabilite de art. 38 Legea nr. 215/2001. Astfel, conform acestor prevederi
legale, consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate
problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in
competenta altor autoritati publice, locale sau centrale. Consiliul local are
urmatoarele atributii principale:
a) alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz;
stabileste, in limitele normelor legale, numarul de personal din aparatul propriu;
b) aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si
functionare a consiliului;
c) avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare
economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de
amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de
dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera, in
conditiile legii;
d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a
rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste
impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legii;
e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de
functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a
aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si
ale regiilor autonome de interes local;
f) administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;
g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor
proprietate publica a comunei sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor
publice de interes local, in conditiile legii;
h) hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a
comunei sau orasului, dupa caz, in conditiile legii;
41
i) infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes

local; urmareste, controleaza si analizeaza activitatea acestora; instituie, cu
respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare si
functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes local; numeste si
elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii serviciilor publice de interes
local, precum si pe cei ai institutiilor publice din subordinea sa; aplica sanctiuni
disciplinare, in conditiile legii, persoanelor pe care le-a numit;
j) hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes local;
exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la
societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor
societati comerciale; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, membrii
consiliilor de administratie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;
k) analizeaza si aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare a
teritoriului si urbanism ale localitatilor, stabilind mijloacele materiale si financiare
necesare in vederea realizarii acestora; aproba alocarea de fonduri din bugetul local
pentru actiuni de aparare impotriva inundatiilor, incendiilor, dezastrelor si
fenomenelor meteorologice periculoase;
l) stabileste masurile necesare pentru construirea, intretinerea si modernizarea
drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de
comunicatii de interes local;
m) aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice
pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare in
vederea realizarii acestora;
n) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare
pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate,
cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, apararea impotriva incendiilor si
protectia civila, de sub autoritatea sa; urmareste si controleaza activitatea acestora;
o) hotaraste, in localitatile cu medici sau cu personal sanitar in numar insuficient,
acordarea de stimulente in natura si in bani, precum si de alte facilitati, potrivit
42
legii, in scopul asigurarii serviciilor medicale pentru populatie; asemenea facilitati

pot fi acordate si personalului didactic;
p) contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice,
sportive si de agrement;
q) hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaza activitatea
gardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de
protectie civila, in conditiile legii, si propune masuri de imbunatatire a activitatii
acestora;
r) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul cresterii
calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare
a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale, in
conditiile legii;
s) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; asigura
protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba criteriile pentru
repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura functionarea unor institutii de
binefacere de interes local;
t) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie,
baze sportive si asigura buna functionare a acestora;
u) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de
obiective de interes public local;
v) confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite, titlul de
cetatean de onoare al comunei sau al orasului;
x) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice
romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in
vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte
de interes public local; hotaraste infratirea comunei sau orasului cu unitati
administrativ-teritoriale similare din alte tari;
y) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale
administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la
43
asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in

vederea promovarii unor interese comune;
z) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase;
w) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in conditiile legii.
De asemenea, consiliul local exercita si alte atributii stabilite prin lege.
Activitatea consiliului local (art. 39-45) se desfăşoară pe perioada
59
întregului mandat în şedinţe publice ordinare lunare şi în şedinţe extraordinare,
ori decâte ori este posibil. Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care
poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa. Consiliul
local isi exercita mandatul de la data constituirii pana la data declararii ca legal
constituit a consiliului nou-ales. Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare,
lunar, la convocarea primarului. Consiliul local se poate intruni si in sedinte
extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor
consiliului. Convocarea consiliului local se face in scris, prin intermediul
secretarului unitatii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor
ordinare sau cu cel putin 3 zile inainte de sedintele extraordinare. In caz de forta
majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau
ai orasului convocarea consiliului local se poate face de indata. In invitatia la
sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si ordinea de zi a acesteia.
Conform art. 47 din Legea nr. 215/2001, consiliul local adopta
HOTĂRÂRI, cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care
legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta
majoritate. Hotararile privind contractarea de imprumuturi, in conditiile legii,
administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului, participarea la
programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare
transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea
teritoriului, precum si cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati
publice, cu organizatii neguvernamentale, cu persoane juridice romane sau straine
59
Cu excepţia cazurilor reglementate de art. 43 şi art. 46 alin. (4) din Legea nr. 215/2001.
44
se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie.
Hotararile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc impozite si
taxe locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie. Daca bugetul local
nu poate fi adoptat dupa doua sedinte consecutive, care vor avea loc la un interval
de cel mult 7 zile, activitatea se va desfasura pe baza bugetului anului precedent
pana la adoptarea noului buget local, dar nu mai tarziu de 30 de zile de la data
intrarii in vigoare a legii bugetului de stat.
Conform art. 54 din Legea nr. 215/2001, la lucrarile consiliului local pot
asista si lua cuvantul, fara drept de vot, prefectul, presedintele consiliului judetean
sau reprezentantii acestora, deputatii si senatorii, ministrii si ceilalti membri ai
Guvernului, secretarii si subsecretarii de stat, sefii serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile
administrativ-teritoriale, in problemele ce privesc domeniile de responsabilitate ale
acestor servicii, precum si persoanele interesate invitate de primar.
Consilierii locali (art.52-57). In exercitarea mandatului consilierii sunt in
serviciul colectivitatii locale. Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului
si al aparatului propriu de specialitate, sa puna la dispozitie consilierilor, la cererea
acestora, in termen de cel mult 20 de zile, informatiile necesare in vederea
indeplinirii mandatului. Consilierii sunt obligati ca in indeplinirea mandatului sa
organizeze periodic intalniri cu cetatenii si sa acorde audiente. Fiecare consilier,
precum si viceprimarul sunt obligati sa prezinte un raport anual de activitate, care
va fi facut public prin grija secretarului. Pentru participarea la sedintele consiliului
local si ale comisiilor de specialitate consilierul primeste o indemnizatie stabilita in
conditiile legii. Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le
efectueaza in indeplinirea mandatului lor, in conditiile legii.
Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac
parte sau, dupa caz, in nume propriu, pentru activitatea desfasurata in exercitarea
mandatului, precum si pentru hotararile pe care le-au votat.
45
Delegatul sătesc (art. 55).Locuitorii satelor care nu au consilieri alesi in

consiliile locale vor fi reprezentati la sedintele de consiliu de un delegat satesc.
Delegatul satesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de catre o
adunare sateasca, constituita din cate un reprezentant al fiecarei familii, convocata
si organizata de primar si desfasurata in prezenta primarului sau viceprimarului. La
discutarea problemelor privind satele respective delegatii satesti vor fi invitati in
mod obligatoriu. Votul acestora are caracter onsultativ. Delegatului satesc ii sunt
aplicabile, in mod corespunzator, prevederile referitoare la indemnizaţie şi
decontarea cheltuielilor care se aplică în cazul consilierilor (art. 52 alin. (5) şi (6)).
Comisiile de specialitate(art. 56). Dupa constituire consiliul local isi
organizeaza comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Pot fi
membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii, cu exceptia viceprimarului.
Comisiile de specialitate isi aleg cate un presedinte si un secretar. Comisiile de
specialitate analizeaza si avizeaza proiectele de hotarare din domeniul lor de
activitate. Comisiile de specialitate lucreaza in plen si iau hotarari cu votul
majoritatii membrilor lor. Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de
specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului
local. Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau la initiativa
primarului, dupa caz, comisii speciale de analiza si verificare, pe perioada
determinata. Componenta comisiei speciale de analiza si verificare, obiectivele si
perioada de desfasurare a activitatilor acesteia se stabilesc prin hotarare a
consiliului local. Membrii comisiei actioneaza in limitele stabilite prin hotarare.
Dizolvarea consiliului local.
Dizolvarea la propunerea motivată a prefectului (art. 57). Consiliul local
poate fi dizolvat daca a adoptat, intr-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3
hotarari care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare
judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila. Dizolvarea consiliului local se face
prin hotarare a Guvernului, la propunerea motivata a prefectului, bazata pe
hotararile judecatoresti ramase definitive si irevocabile. Hotararea de dizolvare
46
poate fi atacata de oricare dintre consilieri la instanta de contencios administrativ,

in termen de 10 zile de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I. In acest caz procedura prealabila prevazuta de lege nu se mai efectueaza,
iar introducerea actiunii suspenda executarea masurii de dizolvare.
Dizolvarea de drept. Conform art. 58. din Legea nr. 215/2001, în cazul in
care consiliul local nu se intruneste timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat in 3
sedinte ordinare consecutive nici o hotarare, precum si in situatia in care numarul
consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu se poate completa prin
supleanti, acesta se considera dizolvat de drept. Situatiile de dizolvare de drept. se
comunica de primar, viceprimar sau, in absenta acestora, de secretar, prefectului
care, prin ordin, ia act de situatia de dizolvare a consiliului local si propune
Guvernului organizarea de noi alegeri. Ordinul prefectului poate fi atacat de
consilierii interesati la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de
la comunicare sau de la luarea la cunostinta.
3.2.2. Primarul (viceprimarul)- autoritate executivă
Capitolul III din Legea nr. 215/2001 stabileşte regimul juridic al acestei
autorităţi executive a administraţiei locale. (art. 61-82)
PRIMARUL. Comunele si orasele au cate un primar si un viceprimar, iar
orasele resedinta de judet, cate 2 viceprimari, alesi in conditiile legii. Viceprimarii
nu pot fi in acelasi timp si consilieri. Primarul participa la sedintele consiliului
local si are dreptul sa isi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor
supuse dezbaterii. Pe toata durata exercitarii mandatului de primar, respectiv de
viceprimar, contractul de munca al acestora la institutii publice, regii autonome,
companii nationale, societati nationale, societati comerciale cu capital majoritar de
stat sau la societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale sau judetene
se suspenda de drept. Primarul si viceprimarul primesc, pe toata durata exercitarii
mandatului, o indemnizatie stabilita in conditiile legii.
47
Regimul incompatibilităţilor prevăzut de art. 62 din Legea nr. 215/2001

trebuie completat cu noile dispoziţii ale Legii nr. 161/2003. Astfel calitatea de
primar, respectiv de viceprimar, este incompatibila cu:
a) functiile si calitatile prevazute la art. 30 alin. (1), care se aplica in mod
corespunzator;
b) orice functie de conducere din cadrul societatilor comerciale la care statul
sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar majoritar ori din cadrul
societatilor nationale, companiilor nationale sau regiilor autonome;
c) orice alte activitati sau functii publice, cu exceptia functiilor didactice
si a functiilor din cadrul unor fundatii ori organizatii neguvernamentale.
Funcţiile primarului. Conform art. 66. din Legea nr. 215/2001 primarul
indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratiei publice
locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice
locale, pe care il conduce si il
controleaza. Primarul raspunde de buna functionare a administratiei publice locale,
in conditiile legii. De asemenea, potrivit art. 67. primarul reprezinta comuna sau
orasul in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane
sau straine, precum si in justitie.
Principalele atribuţii ale primarului sunt stabilite de art. 68. din Legea nr.
215/2001.Astfel, conform acestor dispoziţii legale primarul indeplineste
urmatoarele atributii:
a) asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a
prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor
Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului; dispune masurile
necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter
normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei
publice centrale, precum si a hotararilor consiliului judetean;
48
b) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In situatia in care

apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza
pe prefect;
c) poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu
privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii consiliului local
ia masuri pentru organizarea acestei consultari, in conditiile legii;
d) prezinta consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar, informari,
privind starea economica si sociala a comunei sau a orasului, in concordanta cu
atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, precum si informari
asupra modului de aducere la indeplinire a hotararilor consiliului local;
e) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar
si le supune spre aprobare consiliului local;
f) exercita functia de ordonator principal de credite;
g) verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul
local si comunica de indata consiliului local cele constatate;
h) ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor,
catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organele
specializate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agentii economici
si institutiile publice din comuna sau din oras, acestea fiind obligate sa execute
masurile stabilite in planurile de protectie si interventie elaborate pe tipuri de
dezastre;
i) asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei,
jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care
au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile legii;
j) indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform
angajamentelor contractuale;
k) ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice;
l) ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor
49
sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la
bunele moravuri, la ordinea si linisteapublica;
m) controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare
puse in vanzare pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
n) ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale, in
conditiile legii;
o) ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune
spre aprobare consiliului local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic
general, precum si ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu;
p) asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului local;
q) asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau
a orasului, instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier
si pietonal, in conditiile legii;
r) exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri si parcuri
de distractii si ia masuri pentru buna functionare a acestora;
s) conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare civila
si de autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor
social;
s) indeplineste functia de ofiter de stare civila;
t) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege;
t) propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de
aparatului propriu de specialitate;
u) numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul din aparatul
propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia
secretarului; propune consiliului local numirea si eliberarea din functie, in
conditiile legii, a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor si serviciilor
publice de interes local;
50
v) raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului

public si domeniului privat al comunei sau al orasului;
x) organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la dispozitie
autoritatilor administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente;
y) ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de
orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei
sau a orasului, precum si pentru decolmatarea vailor locale si a podetelor pentru
asigurarea scurgerii apelor mari.
Primarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau de alte acte
normative, precum si insarcinarile date de consiliul local.
Conform art. 70. din Legea nr. 215/2001primarul poate delega
viceprimarului sau, dupa caz, viceprimarilor, prin dispozitie emisa in cel mult 30
de zile de la validare, exercitarea atributiilor ce ii revin potrivit art. 68 alin. (1) lit.
j), m), p), r), v), x) si y). Atributiile de ofiter de stare civila pot fi delegate
viceprimarului, secretarului sau altor functionari cu competente in acest domeniu,
potrivit legii. Atributiile ce revin primarului, ca reprezentant al statului, potrivit art.
69, cu exceptia celor de ofiter de stare civila, precum si cele prevazute la art. 68
alin. (1) lit. a)-f), h), i), k), l) si t) nu pot fi delegate.
Actele primarului (art. 71) In exercitarea atributiilor sale primarul emite
DISPOZITII cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai
dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate
persoanelor interesate, dupa caz.
Mandatul (art. 72-76) Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana
la depunerea juramantului de primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi
prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa. Mandatul
inceteaza de drept in unul dintre urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala;
51
d) imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioada mai mare de 6 luni

consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 77 alin. (2);
e) cand se constata, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin frauda
electorala sau prin orice alta incalcare a Legii privind alegerile locale;
f) a fost condamnat, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa
privata de libertate;
g) punerea sub interdictie judecatoreasca;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) cand, in exercitarea atributiilor ce ii revin prin lege, a emis 3 dispozitii cu
caracter normativ intr-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanta de
contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si
irevocabila;
j) deces;
In aceste cazuri prefectul, prin ordin, ia act de incetarea mandatului
primarului. In cazul prevazut la lit. d) ordinul prefectului poate fi atacat de primar
la instanta de contencios administrativ in termen de 10 zile de la comunicare.
Instanta de contencios administrativ este obligata se se pronunte in termen de 30 de
zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar hotararea primei
instante este definitiva si irevocabila.
Mandatul primarului inceteaza, de asemenea, inainte de termen ca urmare a
rezultatului unui referendum local, organizat in conditiile legii. Referendumul
pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a cererii adresate
in acest sens prefectului de locuitorii comunei sau orasului, ca urmare a nesocotirii
de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale sau neexercitarii
atributiilor ce ii revin potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca
reprezentant al statului. Organizarea referendumului trebuie sa fie solicitata, in
scris, de cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie sa fie
realizat in fiecare dintre localitatile componente ale comunei sau orasului.
52
In exercitarea functiei primarul este ocrotit de lege. Mandatul primarului se

suspenda de drept (art. 77) numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv.
Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre parchet sau de instanta
de judecata, dupa caz, prefectului care, prin ordin, constata suspendarea
mandatului. Ordinul de suspendare se comunica de indata primarului. Daca
primarul suspendat din functie a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul la
despagubiri, in conditiile legii.
VICEPRIMARUL(art. 78). Consiliul local alege din randul membrilor sai
viceprimarul, respectiv viceprimarii, cu votul secret al majoritatii consilierilor in
functie. Durata mandatului viceprimarului este egala cu cea a mandatului
consiliului local. Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de consiliul
local, la propunerea motivata a unei treimi din numarul consilierilor sau a
primarului, prin hotarare adoptata cu votul a doua treimi din numarul consilierilor
in functie. Conform art. 79. din Legea nr. 215/2001 viceprimarul exercita
atributiile ce ii sunt delegate de catre primar, in conditiile prevazute la art. 70. din
legea administraţiei publice locale.
Conform art. 82. din Legea nr. 215/2001 în caz de vacanta a functiei de
primar, precum si in caz de suspendare din functie a acestuia atributiile ce ii sunt
conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, dupa caz,
de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majoritatii
consilierilor in functie. In situatia aceasta consiliul local poate delega prin hotarare,
din randul membrilor sai, un consilier care va indeplini temporar atributiile
viceprimarului. In situatia in care sunt suspendati din functie, in acelasi timp, atat
primarul, cat si viceprimarul, consiliul local deleaga un consilier care va indeplini
atat atributiile primarului, cat si pe cele ale viceprimarului, pana la incetarea
suspendarii. Daca devin vacante, in acelasi timp, atat functia de primar, cat si cea
de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar.
53
3.3. Consiliul judeţean - autoritate cu rol de coordonare
Conform art. 122 din Constituţia României „consiliul judeţean este

autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţilor consiliilor
comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes
judeţean”.
Capitolul VI din Legea nr. 215/2001 reglementează :
- constituirea si componenta consiliului judetean (art. 101-103)
- atributiile consiliului judetean (art.104)
- functionarea consiliului judetean (art.105-112)
- presedintele, vicepresedintii si secretarul general al judetului (art. 113-
120)
OBS.:
Vom prezenta în această secţiune doar constituirea şi componenţa, atribuţiile şi
funcţionarea consiliului judeţean, actele emise, dizolvarea. Pentru celelalte aspecte facem
trimitere la prevederile legale mai sus menţionate (vezi anexe).
Constituirea si componenta consiliului judetean (art. 101-103). Consiliul
judetean este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel judetean,
pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea
realizarii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean este compus din
consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile
stabilite de Legea privind alegerile locale.
Numarul membrilor fiecarui consiliu judetean se stabileste de prefect, in
functie de populatia judetului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii
Economice la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a
anului care precede alegerile, dupa cum urmeaza:
Numarul locuitorilor judetului / Numarul consilierilor
- pana la 350.000 / 31
- intre 350.001 - 500.000 / 33
54
- intre 500.001 - 650.000 / 35

- peste 650.000 / 37
La constituirea consiliului judetean se aplica in mod corespunzator
dispozitiile art. 31-37 referitoare la constituirea consiliului local.
Atributiile consiliului judetean (art.104).Consiliul judetean, ca autoritate
deliberativa a administratiei publice locale constituita la nivel judetean,
îndeplineste urmatoarele atributii principale:
a) alege din randul consilierilor un presedinte si 2 vicepresedinti;
b) aproba, la propunerea presedintelui, regulamentul de organizare si functionare a
consiliului judetean, numarul de personal in limitele normelor legale, organigrama,
statul de functii, regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de
specialitate, a institutiilor si serviciilor publice, precum si a regiilor autonome de
interes judetean;
c) adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala a
judetului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la
consiliile locale, dispune, aproba si urmareste, in cooperare cu autoritatile
administratiei publice locale comunale si orasenesti interesate, masurile necesare,
inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
d) coordoneaza activitatea consiliilor locale ale comunelor si oraselor in vederea
realizarii serviciilor publice de interes judetean;
e) aproba bugetul propriu al judetului, imprumuturile, virarile de credite si modul
de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar;
stabileste impozite si taxe, precum si taxe speciale, in conditiile legii; hotaraste
repartizarea pe comune, orase si municipii a cotei din sumele defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, in conditiile legii;
f) administreaza domeniul public si domeniul privat al judetului;
proprietate publica a judetului sau, dupa caz, a serviciilor publice de interes
55
judetean, in conditiile legii; hotaraste cu privire la vanzarea, concesionarea si

inchirierea bunurilor proprietate privata a judetului, in conditiile legii;
h) hotaraste infiintarea de institutii publice si de servicii publice de interes
judetean, in conditiile legii; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii,
conducatorii institutiilor si serviciilor publice pe care le-a infiintat si le aplica, daca
este cazul, sanctiuni disciplinare, in conditiile legii;
i) hotaraste asupra reorganizarii regiilor autonome de interes judetean; exercita in
numele unitatii administrativ-teritoriale toate drepturile actionarului la societatile
comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati
comerciale;
j) stabileste, pe baza consultarii autoritatilor administratiei publice locale comunale
si orasenesti, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum
si de dezvoltare urbanistica generala a judetului si a unitatilor administrativ-
teritoriale componente; urmareste modul de realizare a acestora in cooperare cu
autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti implicate;
k) aproba construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si
a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes judetean; acorda
sprijin si asistenta tehnica de specialitate autoritatilor administratiei publice locale
comunale si orasenesti pentru construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor
comunale si orasenesti; in acest sens consiliul judetean poate infiinta servicii
publice specializate;
l) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes
judetean, in limitele si in conditiile legii;
m) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare
in vederea bunei functionari a institutiilor de cultura, a institutiilor si serviciilor
publice de educatie, ocrotire sociala si asistenta sociala, a serviciilor publice de
transport de sub autoritatea sa, precum si a altor activitati, in conditiile legii;
n) asigura sprijin financiar pentru actiuni culturale sau desfasurate de cultele
religioase, precum si pentru activitati educativ-stiintifice si sportive;
56
o) infiinteaza institutii sociale si culturale, precum si pentru protectia drepturilor

copilului si asigura buna lor functionare, prin alocarea fondurilor necesare;
p) analizeaza propunerile facute de autoritatile administratiei publice locale
comunale si orasenesti, in vederea elaborarii de prognoze si programe de
dezvoltare economico-sociala sau pentru refacerea si protectia mediului
inconjurator;
q) atribuie, in conditiile legii, denumiri de obiective de interes judetean;
r) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale
administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la
asociatii nationale si internationale a autoritatilor administratiei publice locale, in
vederea promovarii unor interese comune;
s) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice
romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in
vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte
de interes public judetean;
t) hotaraste, in conditiile legii, asocierea cu consiliile locale, pentru realizarea unor
obiective de interes comun, scop in care poate infiinta impreuna cu acestea
institutii publice, societati comerciale si servicii publice;
u) coordoneaza activitatile Corpului gardienilor publici, in conditiile legii.
Consiliul judetean indeplineste si alte atributii prevazute de lege.
Functionarea consiliului judetean (art. 105). Consiliul judetean se alege
pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de
razboi sau de catastrofa. Consiliul judetean isi exercita mandatul de la data
constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului nou ales.
Consiliul judetean se intruneste in sedinte ordinare o data la doua luni, la
convocarea presedintelui consiliului judetean. Consiliul judetean se poate intruni si
in sedinte extraordinare ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a
cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului ori la solicitarea
prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean, in cazuri exceptionale care
57
necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea

urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor,
precum si pentru apararea ordinii si linistii publice. Convocarea consiliului
judetean se face in scris, prin intermediul secretarului general al judetului, cu cel
putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare sau cu cel mult 3 zile inaintea celor
extraordinare. In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea
intereselor locuitorilor judetului convocarea consiliului judetean se face de indata.
Ordinea de zi a sedintei consiliului judetean se aduce la cunostinta locuitorilor
judetului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. In judetele in
care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din
numarul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostinta publica si in limba
materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective. Sedintele consiliului
judetean sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea consilierilor in
functie. Prezenta consilierilor la sedinta este obligatorie. Cazurile in care se
considera ca absenta este motivata se vor stabili prin regulamentul de organizare si
functionare a consiliului judetean. In situatia in care un consilier absenteaza de
doua ori consecutiv fara motive temeinice, el poate fi sanctionat in conditiile
regulamentului de organizare si functionare a consiliului judetean. Sedintele
consiliului judetean sunt conduse de presedinte sau, in lipsa acestuia, de
vicepresedinte. In cazul in care, din motive intemeiate, lipseste si vicepresedintele,
sedinta va fi condusa de celalalt vicepresedinte sau de un consilier ales cu votul
majoritatii consilierilor prezenti.
Actele consiliului judeţean. Conform art. 109 din Legea nr. 215/2001 în
exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul judetean adopta HOTARARI cu votul
majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul
de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate. Hotararile se
semneaza de presedinte sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele consiliului
judetean care a condus sedinta si se contrasemneaza pentru legalitate de secretarul
general al judetului.
58
Dizolvarea (art. 111). In cazul in care consiliul judetean nu se intruneste

timp de 6 luni consecutive sau nu a adoptat, in 3 sedinte ordinare consecutive, nici
o hotarare, precum si in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub doua
treimi si nu se poate completa prin supleanti, acesta se dizolva de drept. Situatiile
prevazute mai sus se comunica de secretar prefectului care, prin ordin, ia act de
dizolvarea de drept a consiliului si propune Guvernului organizarea de noi alegeri.
Pe perioada in care consiliul judetean este dizolvat sau in care nu s-a putut
constitui potrivit legii, problemele curente ale administratiei judetului vor fi
rezolvate de secretarul general al judetului in baza unei imputerniciri speciale date
de Guvern, prin Ministerul Administratiei şi Internelor.
59
Capitolul III.
ORGANIZAŢII DE TIP PROFESIONAL
2. Originea, rolul organizaţiilor de tip profesional
FG
60
III. ORGANIZAŢII DE TIP PROFESIONAL
1.1. Dreptul de asociere
Conform art. 40 din Constituţia României „Cetăţenii se pot asocia liber în

partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere”. Asocierea
profesională reprezintă manifestarea dreptului de asociere reglementat de legea
fundamentală.
1.2. Limite
Libertatea de asociere cunoaşte însă şi anumite limite generale de asociere

prevăzute de art. 40 alin. (2) şi (4) Constituţie şi limite speciale, funcţie de
domeniul de activitate al celor care au intenţionează să exercite acest drept
prevăzute de art. 40 alin. (3) din legea fundamentală.
Limite generale. Asociaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor,
militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a
suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.
Sunt interzise asociaţiile secrete.
Limite speciale. Prin interdicţia de a exercita dreptul de asociere politică

constituantul a încercat să profesionalizeze anumite categorii de funcţionari (lato
sensu). Astfel, nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii
Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii
şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
61
2.Originea, rolul, şi atribuţiile organizaţiilor de tip profesional
Organizaţiile de tip profesional îşi au originea în breslele din Evul Mediu.

Dreptul francez contemporan cunoaşte aşa-numitele ordine profesionale care în
opinia profesorului Jean Rivero se află la limita dintre dreptul public şi dreptul
privat ca natură şi regim juridic (de drept privat ca structură/de drept public ca
misiune) 60
Aceste structuri organizaţionale au un caracter monopolist, obligatoriu
împiedicând exercitarea profesiei în afara lor (Ex: Colegiul Medicilor). Spre
deosebire de acestea organizaţiile de tip profesional moderne, au fundament
libertatea de asociere a indivizilor. Ele nu mai pot avea un caracter monopolist,
datorită pluralismului specific societăţii democratice în care iau naştere.
Ordinele profesionale sunt purtătoare de putere publică şi au atribuţii
complexe care presupun :
- elaborarea unor reglementări comune (Ex: codul deontologic al profesiei);
- controlul accesului la profesie prin gestionarea procedurii de înscriere;
- exercitarea atribuţiilor disciplinare 61.
Rolul organizaţiilor profesionale este diferit de cel al ordinelor.
Organizaţiile de tip profesional îşi propun ridicarea nivelului profesional şi
promovarea intereselor legitime comune ale membrilor. Ele nu mai au un
pronunţat caracter etatic, aparţinând mai curând dreptului privat. Cu toate aceste au
existat unele calificări paradoxale ale instanţei cu privire la natura juridică a unor
asociaţii profesionale, cum ar fi Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi.
Referitor la această persoană juridică A.V.P.S., înfiinţată în baza Legii nr. 21 din
16 februarie 1924 instanţa s-a pronunţat în sensul calificării ei ca „autoritate
autonomă a administraţiei centrale”(sic!) 62.
60
J. Rivero, J.Waline, op.cit., p.435
61
ibidem, p.434
62
apud V. Vedinaş, Drept administrativ şi instituţii politico administrative, Editura Lumina Lex, Bucureşti 2002,
p.341
62
Cadrul legal al organizării şi funcţionării asociaţiilor de tip profesional este

cel stabilit de Legea nr. 21/1924 modificată şi completată de O.G. nr. 26/2000 63.
Condiţiile pe care trebuie să îndeplinească o asociaţie pentru a dobândi
personalitate juridică sunt:
a) cel puţin 20 de membri;
b) statut din care să rezulte voinţa comună, independentă de voinţa fiecărui
asociat;
c) patrimoniu comun, distinct şi autonom de patrimoniul fiecărui asociat;
d) de natură să realizeze, şi parţial scopul pentru care se constituie asociaţia.
e) conducerea asociaţiei trebuie să fie asigurată de adunarea generală a
membrilor asociaţi şi de un comitet sau consiliu de direcţie.
Asociaţiile profesionale, ca orice asociaţie, în general, pot fi descrise astfel:
1. sunt instituţii particulare, create de particulari (persoane fizice sau
juridice) , în comparaţie cu instituţiile publice care sunt organizate de autorităţile
administraţiei publice centrale sau locale;
2. deşi sunt create de particulari, desfăşoară o activitate de interes public,
prin aceasta asemănându-se cu instituţiile publice;
3. personalele încadrate nu au calitatea de funcţionar publici;
4. deşi sunt instituţii particulare, având în vedere că desfăşoară o activitate
de satisfacere a unui interes general, pot să beneficieze de unele facilităţi ale
statului, judeţului ori localităţii în care funcţionează 64.
Atribuţiile organizaţiilor de tip profesional diferă de la o asociaţie la alta, de
la un domeniu profesional la altul. În prezent există o tendinţă de specializare, de
reducere a domeniului profesional, astfel încât reprezentarea intereselor membrilor
asociaţi să fie cât mai bine apărate şi promovate. Există, astfel, şi asociaţii care ca
membri fondatori pe titularii unei funcţii publice (Ex: Asociaţia Secretarilor de
63
M.Of. nr. 39/31.01.2000
64
I. Rusu, Drept administrativ, Editura Lumina Lex, Bucureşti 2001, p.192, M.Preda, Autorităţile administraţiei
publice, op.ci.,p.631
63
Judeţe). Unele asociaţii îmbină caracterul profesional cu unele valenţe sindicaliste,

fiind impropriu considerate asociaţii de tip profesional deoarece ele nu reprezintă o
profesie în sine (Ex. Asociaţia Studenţilor în Administraţie).

Relaţia organizaţiilor de tip profesional cu autorităţile şi instituţiile publice

diferă funcţie de momentul în care se realizează.
La momentul constituirii relaţia asociaţie - autorităţi este cea comună, a
oricărui particular care urmează să parcurgă procedurile legale de înfiinţare a unei
astfel de persoane juridice. Actul de constituire a asociaţiei şi statutul se fac în
formă autentică, iar recunoaşterea personalităţii juridice se face numai dup
adoptarea statutului, desemnarea conducerii asociaţiei şi obţinerea avizului
ministerului în domeniul căruia se regăseşte scopul asociaţiei 65.
Pe parcursul activării asociaţia profesională trebuie să se păstreze în
limitele cadrului constituţional (art. 40) şi ale celui legal (Legea nr.21/1924, cu
modificările şi completările ulterioare). Asociaţia trebuie să se menţină în zona
publică, să nu oculteze şi să nu capete un caracter secret.
Relaţia cu autorităţile şi instituţiile publice în această etapă este de cooperare
şi colaborare. Funcţie de domeniul în care se află scopul organizaţiei de tip
profesional pot să beneficieze de sprijinul logistic şi material al autorităţilor pentru
desfăşurarea unor activităţi de interes public. (Ex: în domeniul protecţiei
drepturilor copilului există numeroase asociaţii care colaborează fructuos cu
autorităţile şi instituţiile publice).
La momentul desfiinţării, relaţia asociaţie - autorităţi este de asemenea una
de drept comun. Legea nr. 21/1924 reglementează procedura de lichidare.
65
M.Preda, Autorităţile…, op.cit. p.631
64
ANEXE
1. Constituţia României (forma revizuită) -extrase.
2. Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
României şi a ministerelor
3. Legea administraţiei publice locale nr. 215/ 2001.
FG
65
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI
- extrase -
TITLUL III
Autorităţile publice
CAPITOLUL I
Parlamentul
SECŢIUNEA 1
Organizare şi funcţionare
ARTICOLUL 61
Rolul şi
structura (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului
român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.
ARTICOLUL 62
Alegerea
Camerelor (1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal,
egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu

întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament,
au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale.
Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură
organizaţie.
(3) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea

electorală, în raport cu populaţia ţării.
ARTICOLUL 63
Durata
mandatului (1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de
4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de
asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel

mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României,

în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului

Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi
adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi

a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.
66
ARTICOLUL 64
Organizarea
internă (1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin
regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în
bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei

Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor.
Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei
sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea
mandatului.
(3) Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit

regulamentului fiecărei Camere.
(4) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui

comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui
comisii comune.
(5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit

configuraţiei politice a fiecărei Camere.
ARTICOLUL 65
Şedinţele
Camerelor (1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.
(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui

regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:
a) primirea mesajului Preşedintelui României;
b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) declararea mobilizării totale sau parţiale;
d) declararea stării de război;
e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;
f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;
g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor
de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;
i) numirea Avocatului Poporului;
j) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea
indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
k) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau
regulamentului, se exercită în şedinţă comună.
ARTICOLUL 66
Sesiuni (1) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni

ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi
sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate
depăşi sfârşitul lunii decembrie.
(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare,

la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere
ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.
67
ARTICOLUL 67
Actele juridice
şi cvorumul legal Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi
moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.
ARTICOLUL 68
Caracterul public
al şedinţelor (1) Şedinţele celor două Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.
SECŢIUNEA a 2-a
Statutul deputaţilor şi al senatorilor
ARTICOLUL 69
Mandatul
reprezentativ (1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt
în serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este nul.
ARTICOLUL 70
Mandatul deputaţilor
şi al senatorilor (1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului
la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia
validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin
lege organică.
(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a

Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor
electorale, de incompatibilitate ori de deces.
ARTICOLUL 71
Incompatibilităţi (1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, deputat şi

senator.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea

oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al
Guvernului.
(3) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
ARTICOLUL 72
Imunitatea
parlamentară (1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere
juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în
exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală

pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice
exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi
68
sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea
lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de
judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi

şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe
preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care
Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune
imediat revocarea acestei măsuri.
SECŢIUNEA a 3-a
Legiferarea
ARTICOLUL 73
Categorii
de legi (1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi
legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:

a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale
Permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a
celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al
stării de război;
g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
j) statutul funcţionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a
instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
n) organizarea generală a învăţământului;
o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi
regimul general privind autonomia locală;
p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi
protecţia socială;
r) statutul minorităţilor naţionale din România;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi
organice.
ARTICOLUL 74
Iniţiativa
legislativă (1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului,
deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu
drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă
trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare
din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie
înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
69
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele

fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea

proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră
sesizată.
(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă

legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru
proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente

să le adopte, ca primă Cameră sesizată.
ARTICOLUL 75
Sesizarea
Camerelor (1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca
primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru
ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor
legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi
proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5),
articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58
alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o),
articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105
alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) şi
(3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) şi (5) şi
articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri
legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră sesizată,
Senatului.
(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri

şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul
depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile
legislative au fost adoptate.
(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul
sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide
definitiv.
(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit
alineatului (1), intră în competenţa sa decizională, prevederea este
definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz
contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima
Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.
(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică

în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o
prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.
ARTICOLUL 76
Adoptarea legilor
şi a hotărârilor (1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele
Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.
(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor

prezenţi din fiecare Cameră.
70
(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate

adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă,
stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.
ARTICOLUL 77
Promulgarea
legii (1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României.
Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură

dată, reexaminarea legii.
(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut
verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10
zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea
deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat
constituţionalitatea.
ARTICOLUL 78
Intrarea în
vigoare a legii Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră
în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută
în textul ei.
ARTICOLUL 79
Consiliul Legislativ (1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de

specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în
vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El
ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.
(2) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se

stabilesc prin lege organică.
CAPITOLUL II
Preşedintele României
ARTICOLUL 80
Rolul Preşedintelui (1) Preşedintele României reprezintă statul român şi

este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii
teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna

funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită
funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi
societate.
ARTICOLUL 81
Alegerea Preşedintelui (1) Preşedintele României este ales prin vot

universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
71
(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin,
majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.
(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această

majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi
candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur.
Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României

decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.
ARTICOLUL 82
Validarea mandatului
şi depunerea jurământului (1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de
Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei

Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ:
"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală

şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să
apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor,
suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.
Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".
ARTICOLUL 83
Durata mandatului (1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se

exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea

jurământului de Preşedintele nou ales.
(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică,

în caz de război sau de catastrofă.
ARTICOLUL 84
Incompatibilităţi
şi imunităţi (1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi
membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată.
(2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72

alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.
ARTICOLUL 85
Numirea Guvernului (1) Preşedintele României desemnează un candidat

pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de
încredere acordat de Parlament.
(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului,

Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii
membri ai Guvernului.
72
(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia

politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia
prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la
propunerea primului-ministru.
ARTICOLUL 86
Consultarea Guvernului Preşedintele României poate consulta Guvernul cu

privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.
ARTICOLUL 87
Participarea la
şedinţele Guvernului (1) Preşedintele României poate lua parte la
şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind
politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea
primului-ministru, în alte situaţii.
(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
ARTICOLUL 88
Mesaje Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire

la principalele probleme politice ale naţiunii.
ARTICOLUL 89
Dizolvarea Parlamentului (1) După consultarea preşedinţilor celor două

Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să
dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru
formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai
după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului

Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de
asediu sau de urgenţă.
ARTICOLUL 90
Referendumul Preşedintele României, după consultarea Parlamentului,

poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la
probleme de interes naţional.
ARTICOLUL 91
Atribuţii
în domeniul
politicii externe (1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele
României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului,
într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se
încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
(2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă

reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea
sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
73
(3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă

Preşedintele României.
ARTICOLUL 92
Atribuţii în
domeniul apărării (1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate
şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a
Ţării.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea

parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale,
hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel
mult 5 zile de la adoptare.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele

României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la
cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în
sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea

pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de
drept în 24 de ore de la declararea lor.
ARTICOLUL 93
Măsuri excepţionale (1) Preşedintele României instituie, potrivit legii,

starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi
administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii
adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel

mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi
funcţionează pe toată durata acestora.
ARTICOLUL 94
Alte atribuţii Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele

atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală.
ARTICOLUL 95
Suspendarea
din funcţie (1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă
prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din
funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul
majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii
Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la
faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o

treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la
cunoştinţă Preşedintelui.
74
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30
de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
ARTICOLUL 96
Punerea
sub acuzare (1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a
cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî
punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea

deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă
Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce
i se impută.
(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele

este suspendat de drept.
(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de
condamnare.
ARTICOLUL 97
Vacanţa funcţiei (1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în

caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a
exercitării atribuţiilor sau de deces.
(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de

Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou
Preşedinte.
ARTICOLUL 98
Interimatul funcţiei (1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori

dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în
imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se
asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei
Deputaţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata

interimatului funcţiei prezidenţiale.
ARTICOLUL 99
Răspunderea
preşedintelui interimar Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de
Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă
prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.
ARTICOLUL 100
Actele Preşedintelui (1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele

României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României.
Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.
75
(2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale

prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2)
şi (3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se
contrasemnează de primul-ministru.
ARTICOLUL 101
Indemnizaţia şi
celelalte drepturi Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui
României se stabilesc prin lege.
CAPITOLUL III
Guvernul
ARTICOLUL 102
Rolul şi structura (1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare

acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a
ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele

sociale interesate.
(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri

stabiliţi prin lege organică.
ARTICOLUL 103
Învestitura (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia

de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea
absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor
reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile

de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a
întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de

Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul
majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
ARTICOLUL 104
Jurământul
de credinţă (1) Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului
vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de la
articolul 82.
(2) Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită

mandatul, începând de la data depunerii jurământului.
ARTICOLUL 105
Incompatibilităţi (1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu

exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat
sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei
76
funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu

scop comercial.
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
ARTICOLUL 106
Încetarea
funcţiei de membru Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma
demisiei, a al Guvernului revocării, a pierderii drepturilor electorale, a
stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute
de lege.
ARTICOLUL 107
Primul-ministru (1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează

activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De
asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii
cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
(2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.
(3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la

articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi
exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al
Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile
primuluiministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada
imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi
reia activitatea în Guvern.
(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi

membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de
cel mult 45 de zile.
ARTICOLUL 108
Actele Guvernului (1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.
(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.
(3) Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în

limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.
(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-

ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în
executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage
inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar
se comunică numai instituţiilor interesate.
ARTICOLUL 109
Răspunderea
membrilor Guvernului (1) Guvernul răspunde politic numai în faţa
Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului
răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi
pentru actele acestuia.
77
(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să

ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în
exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele
României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în
judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie.
Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt

reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.
ARTICOLUL 110
Încetarea mandatului (1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data

validării alegerilor parlamentare generale.
(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii

acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute
la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi
exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.
(3) În situaţiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile

articolului 103.
(4) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2)

îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice,
până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
CAPITOLUL IV
Raporturile Parlamentului cu Guvernul
ARTICOLUL 111
Informarea Parlamentului (1) Guvernul şi celelalte organe ale

administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor,
sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera
Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul
preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică
modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor
sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se

solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.
ARTICOLUL 112
Întrebări, interpelări
şi moţiuni simple (1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să
răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de
senatori, în condiţiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale
Parlamentului.
(2) Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simplă prin care
să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau
externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei
interpelări.
ARTICOLUL 113
78
Moţiunea de cenzură (1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună,

pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de
cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
(2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul
total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data
depunerii.
(3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost

prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
(4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au

semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu
excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit
articolului 114.
ARTICOLUL 114
Angajarea
răspunderii Guvernului (1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa
Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a
unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile
de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a
proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege
prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de
Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de
politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate

potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a
celor două Camere.
ARTICOLUL 115
Delegarea
legislativă (1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a
Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor
organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până

la care se pot emite ordonanţe.
(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării

Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului
de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.
(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii

extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a
motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre

dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi
după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se
află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau,
79
după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la

depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este
considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea
în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura
legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul
(1).
(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor

constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale
statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie,
drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri
în proprietate publică.
(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping

printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au
încetat potrivit alineatului (3).
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este
cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada
de aplicare a ordonanţei.
CAPITOLUL V
Administraţia publică
SECŢIUNEA 1
Administraţia publică centrală de specialitate
ARTICOLUL 116
Structura (1) Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului.
(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori

a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome.
ARTICOLUL 117
Înfiinţarea (1) Ministerele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează

potrivit legii.
(2) Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe

de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte această
competenţă.
(3) Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică.
ARTICOLUL 118
Forţele armate (1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului

pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a
integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În
condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte,
armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi
participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.
(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a

economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor
militare, se stabilesc prin lege organică.
80
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi

celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.
(4) Organizarea de activităţi militare sau paramilitare în afara unei

autorităţi statale este interzisă.
(5) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau

trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor
internaţionale la care România este parte.
ARTICOLUL 119
Consiliul Suprem
de Apărare a Ţării Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi
coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea
naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la
apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de
menţinere sau de restabilire a păcii.
SECŢIUNEA a 2-a
Administraţia publică locală
ARTICOLUL 120
Principii de bază (1) Administraţia publică din unităţile administrativ-

teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale
şi deconcentrării serviciilor publice.
(2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei

minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii
minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu
autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice
deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică.
ARTICOLUL 121
Autorităţi comunale
şi orăşeneşti (1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se
realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale
alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii.
(2) Consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca

autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi
din oraşe.
(3) Autorităţile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui şi în

subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.
ARTICOLUL 122
Consiliul judeţean (1) Consiliul judeţean este autoritatea

administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi
orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
(2) Consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii.
ARTICOLUL 123
81
Prefectul (1) Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul

Bucureşti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce

serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe
ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.
(4) Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi

consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există
raporturi de subordonare.
(5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un

act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în
care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.
CAPITOLUL VI
Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1
Instanţele judecătoreşti
ARTICOLUL 124
Înfăptuirea
justiţiei (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.
(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.
ARTICOLUL 125
Statutul judecătorilor (1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt

inamovibili, în condiţiile legii.
(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea

judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în
condiţiile legii sale organice.
(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau
privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
ARTICOLUL 126
Instanţele
judecătoreşti (1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt

prevăzute numai prin lege.
(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea

unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit
competenţei sale.
82
(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de

funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.
(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică

pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea
participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.
(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor

publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia
celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de
comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt
competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau,
după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.
ARTICOLUL 127
Caracterul public
al dezbaterilor Şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile
prevăzute de lege.
ARTICOLUL 128
Folosirea
limbii materne şi a
interpretului în justiţie (1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba
română. (2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să
se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile
legii organice.
(3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2),

inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel
încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice
cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.
(4) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba

română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului,
de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele
penale acest drept este asigurat în mod gratuit.
ARTICOLUL 129
Folosirea
căilor de atac Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi
Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
ARTICOLUL 130
Poliţia
instanţelor Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor.
SECŢIUNEA a 2-a
Ministerul Public
ARTICOLUL 131
Rolul
Ministerului Public (1) În activitatea judiciară, Ministerul Public
83
reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept,

precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în

parchete, în condiţiile legii.
(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi

supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în
condiţiile legii.
ARTICOLUL 132
Statutul
procurorilor (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit
principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub
autoritatea ministrului justiţiei.
(2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau
privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
SECŢIUNEA a 3-a
Consiliul Superior al Magistraturii
ARTICOLUL 133
Rolul şi structura (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul

independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din

care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de
Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru
procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din
5 procurori;
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului,
care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat;
aceştia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un

mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la
alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de

6 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al

Magistraturii la care participă.
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi

irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).
ARTICOLUL 134
84
Atribuţii (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui

României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia
celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de

judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a
judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa
organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară

pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii

stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al
independenţei justiţiei.
85
Lege nr. 90 din 03/26/2001
organizarea si functionarea Guvernului Romaniei
si a ministerelor
Monitorul Oficial nr. 164 din 04/02/2001
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAPITOLUL I - Organizarea si functionarea Guvernului
SECTIUNEA 1 - Rolul si functiile Guvernului
Art. 1.
(1) Guvernul este autoritatea publica a puterii executive, care functioneaza

in
baza votului de incredere acordat de Parlament si care asigura realizarea
politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a
administratiei publice.
(2) Guvernul are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea
sistemului national economic si social, precum si racordarea acestuia la
sistemul economic mondial in conditiile promovarii intereselor nationale.
(3) Guvernul se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile
constitutionale, avand la baza Programul de guvernare acceptat de Parlament.
(4) Numirea Guvernului se face de Presedintele Romaniei pe baza votului de
incredere acordat Guvernului de Parlament.
(5) Pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercita urmatoarele
functii:
a) functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere

in
86
aplicare a Programului de guvernare;
b) functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ

si
institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice;
c) functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura
administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si

gestionarea
serviciilor pentru care statul este responsabil;
d) functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman,
reprezentarea pe plan intern si extern;
e) functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul
aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii, ordinii

publice
si sigurantei nationale,.precum si in domeniile economic si social si al
functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in
subordinea sau sub autoritatea Guvernului.
SECTIUNEA a 2-a - Componenta Guvernului
Art. 2.
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si
domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au
suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de
incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1).
Art. 3.
(1) Guvernul este alcatuit din primul-ministru si ministri.
(2) Din Guvern pot face parte si ministri-delegati, cu insarcinari speciale

pe
langa primul-ministru, prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului
87
pentru acordarea votului de incredere.
Art. 4.
(1) Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu:
a) exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de

deputat
sau de senator;
b) exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizata in cadrul
organizatiilor cu scop comercial;
c) exercitarea de acte de comert, cu exceptia vanzarii sau cumpararii de

actiuni
ori alte titluri de valoare;
d) exercitarea functiei de administrator ori de cenzor la societatile

comerciale
sau de reprezentant al statului in adunarile generale ale unor asemenea
societati ori de membru al consiliilor de administratie ale regiilor

autonome,
companiilor nationale si societatilor nationale;
e) exercitarea unei functii publice in serviciul unei organizatii straine, cu
exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care

Romania
este parte.
(2) Constatarea starii de incompatibilitate se face de primul-ministru, care

va
dispune masurile necesare pentru incetarea acesteia.
Art. 5.
Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a
pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului

si
a demiterii in conditiile prevazute la art. 8 alin. (2).
88
Art. 6.
Demisia din functia de membru al Guvernului se anunta public, se prezinta in
scris primului-ministru si devine irevocabila din momentul in care s-a lua

act
de depunerea ei, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data depunerii.
Art. 7.
(1) Revocarea din functia de membru al Guvernului se face de Presedintele
Romaniei, prin decret, la propunerea primului-ministru.
(2) Revocarea are loc in caz de remaniere guvernamentala.
Art. 8.
(1) In cazul in care incetarea calitatii de membru al Guvernului intervine ca
urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilitatii,

a
decesului si in alte situatii prevazute de lege, Presedintele Romaniei, la
propunerea primului-ministru, ia act de aceasta si declara vacanta functia de
membru al Guvernului.
(2) In cazul in care un membru al Guvernului a fost condamnat penal printr-o
hotarare judecatoreasca definitiva sau averea sa a fost declarata, in tot sau

in
parte, ca fiind dobandita in mod ilicit, printr-o hotarare judecatoreasca
irevocabila, el este demis de Presedintele Romaniei, la propunerea
primului-ministru.
Art. 9.
(1) Daca primul-ministru se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 5
sau este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele

Romaniei
89
va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a
indeplini atributiile primului-ministru, pana la formarea noului Guvern.
Interimatul pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza

daca
primul-ministru isi reia activitatea in Guvern in cel mult 45 de zile.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si celorlalti membri

ai
Guvernului, la propunerea primuluiministru, pentru o perioada de cel mult 45

de
zile.
(3) In situatiile prevazute la alin. (2), inauntrul termenului de 45 de zile,
primul-ministru va initia procedurile prevazute de lege pentru numirea unui

alt
membru al Guvernului.
Art. 10.
Numirea in functia de membru al Guvernului, in caz de remaniere

guvernamentala
sau de vacanta a postului, se face de Presedintele Romaniei, la propunerea
primului-ministru.
SECTIUNEA a 3-a - Atributiile Guvernului
Art. 11.
In realizarea functiilor sale Guvernul indeplineste urmatoarele atributii
principale:
a) exercita conducerea generala a administratiei publice;
b) initiaza proiecte de lege si le supune spre adoptare Parlamentului;
c) emite hotarari pentru organizarea executarii legilor, ordonante in temeiul
unei legi speciale de abilitare si ordonante de urgenta potrivit

Constitutiei;
90
d) asigura executarea de catre autoritatile administratiei publice a legilor

si
a celorlalte dispozitii normative date in aplicarea acestora;
e) elaboreaza proiectele de lege a bugetului de stat si a bugetului

asigurarilor
sociale de stat si le supune spre adoptare Parlamentului;
f) aproba strategiile si programele de dezvoltare economica a tarii, pe

ramuri
si domenii de activitate;
g) asigura realizarea politicii in domeniul social potrivit Programului de
guvernare;
h) asigura apararea ordinii de drept, a linistii publice si sigurantei
cetateanului, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, in

conditiile
prevazute de lege;
i) aduce la indeplinire masurile adoptate, potrivit legii, pentru apararea
tarii, scop in care organizeaza si inzestreaza fortele armate;
j) asigura realizarea politicii externe a tarii si, in acest cadru,

integrarea
Romaniei in structurile europene si internationale;
k) negociaza tratatele, acordurile si conventiile internationale care

angajeaza
statul roman; negociaza si incheie, in conditiile legii, conventii si alte
intelegeri internationale la nivel guvernamental;
l) conduce si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe
centrale de specialitate din subordinea sa;
m) asigura administrarea proprietatii publice si private a statului;
n) acorda si retrage cetatenia romana, in conditiile legii;
aproba renuntarea la cetatenia romana, in aceleasi conditii;
o) infiinteaza, cu avizul Curtii de Conturi, organe de specialitate in
subordinea sa;
91
p) coopereaza cu organismele sociale interesate in indeplinirea atributiilor
sale;
r) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau care decurg din
rolul
si functiile Guvernului.
Art. 12.
(1) Pentru rezolvarea unor probleme din competenta sa Guvernul poate

constitui
organisme cu caracter consultativ.
(2) In scopul elaborarii, integrarii, corelarii si monitorizarii de politici
Guvernul poate constitui consilii, comisii si comitete interministeriale.
(3) Modul de organizare si functionare a structurilor prevazute la alin. (1)

si
(2) si a serviciilor acestora se stabileste prin hotarare a Guvernului, in
limita bugetului aprobat.
SECTIUNEA a 4-a - Primul-ministru
Art. 13.
Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor

acestuia,
cu respectarea atributiilor legale care le revin. Primul-ministru reprezinta
Guvernul in relatiile acestuia cu Parlamentul, Presedintele Romaniei, Curtea
Suprema de Justitie, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul
Legislativ, Ministerul Public, celelalte autoritati si institutii publice,
partidele si aliantele politice, sindicatele, cu alte organizatii
neguvernamentale, precum si in relatiile internationale.
Art. 14.
92
Primul-ministru este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii

si
exercita toate atributiile care deriva din aceasta calitate.
Art. 15.
Primul-ministru numeste si elibereaza din functie:
a) conducatorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu

exceptia
persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului, conform art. 3 alin.

(1);
b) secretarul general si secretarii generali adjuncti ai Guvernului, in cazul
utilizarii acestor functii;
c) personalul din cadrul aparatului de lucru al primuluiministru;
d) secretarii de stat;
e) alte persoane care indeplinesc functii publice, in cazurile prevazute de
lege.
Art. 16.
(1) Primul-ministru prezinta Camerei Deputatilor si Senatului rapoarte si
declaratii cu privire la politica Guvernului si raspunde la intrebarile ori
interpelarile care ii sunt adresate de catre deputati sau senatori.
(2) Primul-ministru poate desemna un membru al Guvernului sa raspunda la
intrebarile si interpelarile adresate Guvernului de catre deputati sau

senatori,
in functie de domeniul de activitate ce formeaza obiectul interpelarii.
Art. 17.
Primul-ministru contrasemneaza decretele emise de Presedintele Romaniei, in
cazul in care Constitutia prevede obligativitatea contrasemnarii acestora.
93
Art. 18.
(1) In scopul rezolvarii unor probleme operative primul-ministru poate
constitui, prin decizie, consilii, comisii si comitete interministeriale.
(2) Primul-ministru indeplineste orice alte atributii prevazute in

Constitutie
si de lege sau care decurg din rolul si functiile Guvernului.
Art. 19.
In indeplinirea atributiilor ce ii revin primulministru emite decizii, in
conditiile legii.
SECTIUNEA a 5-a - Organizarea aparatului de lucru al Guvernului
Art. 20.
Aparatul de lucru al Guvernului este alcatuit din aparatul de lucru al
primului-ministru, Secretariatul General al Guvernului, departamente si alte
asemenea structuri organizatorice cu atributii specifice stabilite prin

hotarare
a Guvernului.
Art. 21.
(1) Aparatul de lucru al primului-ministru este alcatuit din:
a) corpul de consilieri ai primului-ministru;
b) corpul de control al primului-ministru;
c) aparatul tehnic al corpului de consilieri;
d) cabinetul primului-ministru;
e) cancelaria primului-ministru;
f) compartimentul cu probleme speciale;
94
g) compartimentul documente secrete;
h) compartimentul care asigura protocolul primuluiministru.
(2) Activitatea corpului de consilieri si a aparatului tehnic al acestuia

este
coordonata de unul dintre consilieri, desemnat prin decizie a primului-

ministru.
(3) Atributiile aparatului de lucru al primului-ministru se stabilesc prin
decizie a acestuia.
(4) Personalului prevazut la alin. (1) nu i se aplica prevederile legii

privind
statutul functionarului public.
Art. 22.
(1) Guvernul are un Secretariat General condus de secretarul general al
Guvernului, care poate avea rang de ministru, ajutat de unul sau mai multi
secretari generali adjuncti, care pot avea rang de secretar de stat, numiti
prin
decizie a primului-ministru.
(2) Secretariatul General face parte din aparatul de lucru al Guvernului si
asigura derularea operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare,
rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice si tehnice ale
activitatii Guvernului, precum si reprezentarea Guvernului in fata

instantelor
judecatoresti.
(3) Organizarea si atributiile Secretariatului General al Guvernului se
stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(4) Guvernul aproba proiectul bugetului propriu, care se include in bugetul

de
stat. Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului sau,
dupa caz, secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de
95
credite.
(5) Secretariatul general al Guvernului asigura, prin aparatul propriu,
continuitatea derularii operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare,
constituind elementul de legatura si stabilitate al guvernarii.
Art. 23.
(1) Departamentul este o structura organizatorica fara personalitate juridica

si
fara unitati in subordine, subordonat primului-ministru, avand rolul de
coordonare si sinteza in domenii de interes general, in conformitate cu
atributiile Guvernului.
(2) Departamentul este condus de un demnitar.
(3) In exercitarea atributiilor ce ii revin conducatorul departamentului

emite
ordine cu caracter individual.
(4) Infiintarea, modul de organizare si functionare, precum si atributiile
departamentului se aproba prin hotarare a Guvernului.
SECTIUNEA a 6-a - Functionarea Guvernului
Art. 24.
(1) Sedintele Guvernului se convoaca si sunt conduse de primul-ministru.
(2) Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se
dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii,
asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte

situatii.
(3) Presedintele Romaniei prezideaza sedintele Guvernului la care participa.
Art. 25.
96
(1) Guvernul se intruneste saptamanal sau ori de cate ori este nevoie.
(2) In cadrul sedintelor Guvernului se dezbat probleme ale politicii interne

si
externe a tarii, precum si aspecte privind conducerea generala a

administratiei
publice, adoptandu-se masurile corespunzatoare.
(3) La sedintele Guvernului pot participa, in calitate de invitati,

conducatori
ai unor organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor

sau
ai unor autoritati administrative autonome, precum si orice alte persoane a
caror prezenta se apreciaza a fi utila, la solicitarea primului-ministru.
(4) Dezbaterile din sedintele Guvernului si modul de adoptare a actelor
acestuia, precum si a oricaror alte masuri stabilite, se inregistreaza pe

banda
magnetica si se consemneaza in stenograma sedintei, certificata de secretarul
general al Guvernului.
Art. 26.
(1) In exercitarea atributiilor sale Guvernul adopta hotarari si ordonante.
Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor. Ordonantele se emit

in
temeiul unei legi speciale de abilitare sau, in cazuri exceptionale,

ordonante
de urgenta, potrivit art. 114 alin. (4) din Constitutie.
(2) Membrii Guvernului pot propune proiecte de hotarari si de ordonante; de
asemenea, pot propune Guvernului proiecte de lege, in vederea exercitarii
dreptului de initiativa legislativa a acestuia. Metodologia de elaborare si
inaintare la Guvern a acestor proiecte de acte normative se aproba prin

hotarare
a Guvernului.
(3) In cazul incetarii mandatului sau, in conditiile prevazute de

Constitutie,
97
pana la depunerea juramantului de catre membrii noului Guvern, Guvernul

continua
sa indeplineasca numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare
pentru administrarea treburilor publice, fara a promova politici noi. In

aceasta
perioada Guvernul nu poate emite ordonante si nu poate initia proiecte de

lege.
Art. 27.
(1) Guvernul adopta hotarari si ordonante in prezenta majoritatii membrilor

sai.
Hotararile si ordonantele se adopta prin consens. Daca nu se realizeaza
consensul, hotaraste primul-ministru.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul documentelor si al altor

masuri
dezbatute in Guvern.
(3) Hotararile si ordonantele Guvernului se semneaza de primul-ministru, se
contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se
publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Nepublicarea atrage
inexistenta hotararii sau a ordonantei. Hotararile care au caracter militar

se
comunica numai institutiilor interesate.
Art. 28.
(1) In realizarea functiei sale de conducere generala a administratiei

publice
Guvernul exercita controlul ierarhic asupra ministerelor, organelor de
specialitate din subordinea sa, precum si asupra prefectilor.
(2) In exercitarea controlului ierarhic Guvernul are dreptul sa anuleze

actele
administrative ilegale sau inoportune emise de autoritatile administratiei
publice din subordinea sa, precum si ale prefectilor.
98
Art. 29.
Guvernul se afla in raporturi de colaborare cu autoritatile administrative
autonome.
Art. 30.
(1) Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul
Bucuresti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. In aceasta

calitate
prefectul raspunde de aplicarea politicii Guvernului in unitatile
administrativ-teritoriale, avand obligatia de a asigura executarea actelor
Guvernului, precum si pe cele ale ministerelor si celorlalte organe de
specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor.
(3) Prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si

ale
celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale si

exercita
controlul asupra legalitatii actelor administrative ale consiliului local,

ale
primarului, ale consiliului judetean si ale presedintelui consiliului

judetean.
Art. 31.
Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa
activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti
membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.
Art. 32.
Raspunderea penala a membrilor Guvernului este reglementata printr-o lege
99
privind responsabilitatea ministeriala.
Art. 33.
(1) Guvernul organizeaza, prin Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului
Protocolului de Stat" si prin Regia Autonoma "Locato", administrarea

bunurilor
proprietate publica si privata a statului, destinate unor actiuni de
reprezentare si protocol ale Camerei Deputatilor, Senatului, Presedintelui
Romaniei si Guvernului.
(2) Secretariatul General al Guvernului indeplineste atributiile de minister

de
resort fata de Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de

Stat"
si fata de Regia Autonoma "Locato".
(3) Secretariatului General al Guvernului ii pot fi date in coordonare sau
trecute in subordine organe de specialitate ale administratiei publice

centrale,
cu exceptia ministerelor.
(4) Normativele de cheltuieli pentru actiunile de protocol ale Guvernului se
aproba prin hotarare a acestuia.
CAPITOLUL II - Organizarea si functionarea ministerelor
SECTIUNEA 1 - Dispozitii generale
Art. 34.
Ministerele sunt organe de specialitate ale administratiei publice centrale

care
100
realizeaza politica guvernamentala in domeniile de activitate ale acestora.
Art. 35.
(1) Ministerele se organizeaza si functioneaza numai in subordinea

Guvernului,
potrivit prevederilor Constitutiei si prezentei legi.
(2) Ministerele sau alte organe de specialitate organizate in subordinea
Guvernului sunt conduse de ministri, in urma acordarii votului de incredere

de
catre Parlament.
(3) Ministrii raspund de intreaga activitate a ministerului in fata

Guvernului,
precum si, in calitate de membri ai Guvernului, in fata Parlamentului.
Art. 36.
Ministerele si ministrii se aproba de catre Parlament, prin acordarea votului

de
incredere asupra Programului de guvernare si intregii liste a Guvernului, la
investitura.
Art. 37.
Primul-ministru poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului

prin
infiintarea, desfiintarea sau, dupa caz, divizarea ori comasarea unor

ministere.
In astfel de situatii prevederile art. 36 se aplica in mod corespunzator.
Art. 38.
In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a functiei Presedintele
Romaniei, la propunerea primului-ministru, revoca si numeste ministrii, cu
respectarea prevederilor art. 7-10.
101
Art. 39.
Ministerele au personalitate juridica si au sediul in municipiul Bucuresti.
SECTIUNEA a 2-a - Organizarea ministerelor
Art. 40.
(1) Rolul, functiile, atributiile, structura organizatorica si numarul de
posturi ale ministerelor se stabilesc in raport cu importanta, volumul,
complexitatea si specificul activitatii desfasurate si se aproba prin

hotarare a
Guvernului.
(2) In fiecare minister se va organiza cabinetul ministrului, cu personal
propriu, caruia nu i se aplica prevederile legii privind statutul

functionarului
public.
Art. 41.
(1) In functie de natura atributiilor unele ministere pot avea in domeniul

lor
de activitate compartimente in strainatate, stabilite prin hotarare a
Guvernului.
(2) Infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice

si
oficiilor consulare se aproba de Presedintele Romaniei, la propunerea
Guvernului.
Art. 42.
Ministerele pot infiinta in subordinea lor organe de specialitate, cu avizul
Curtii de Conturi.
102
Art. 43.
Ministerele pot avea in subordinea lor servicii publice, care functioneaza in
unitatile administrativ-teritoriale.
Art. 44.
(1) Infiintarea sau desfiintarea serviciilor publice descentralizate ale
ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile
administrativ-teritoriale, obiectul de activitate, structura organizatorica,
numarul si incadrarea personalului, criteriile de constituire a

compartimentelor
si functiile de conducere ale acestora se aproba prin ordin al ministrului,
respectiv al conducatorului organului de specialitate in subordinea caruia
aceste servicii sau organe isi desfasoara activitatea.
(2) Ministrul numeste si elibereaza din functie conducatorii organelor de
specialitate din subordinea ministerului.
(3) Conducatorii serviciilor publice descentralizate se numesc si se

elibereaza
din functie de catre ministru, cu avizul consultativ al prefectului.
Art. 45.
Atributiile compartimentelor ministerelor se stabilesc prin regulamentul de
organizare si functionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului.
SECTIUNEA a 3-a - Conducerea ministerelor
Art. 46.
(1) Conducerea ministerelor se exercita de ministri.
(2) Ministrul reprezinta ministerul in raporturile cu celelalte autoritati
103
publice, cu persoanele juridice si fizice din tara si din strainatate, precum

si
in justitie.
(3) In exercitarea atributiilor ce ii revin ministrul emite ordine si
instructiuni, in conditiile legii.
Art. 47.
In activitatea de conducere a ministerului ministrul este ajutat de unul sau

mai
multi secretari de stat, potrivit hotararii Guvernului de organizare si
functionare a ministerului.
Art. 48.
Secretarii de stat exercita atributiile delegate de catre ministru.
Art. 49.
(1) Secretarul general al ministerului este functionar public de cariera,

numit
prin concurs sau examen, pe criterii de profesionalism. Acesta asigura
stabilitatea functionarii ministerului, continuitatea conducerii si

realizarea
legaturilor functionale intre structurile ministerului.
(2) Principalele atributii si responsabilitati ale secretarului general sunt
urmatoarele:
a) coordoneaza buna functionare a compartimentelor si activitatilor cu

caracter
functional din cadrul ministerului si asigura legatura operativa dintre

ministru
si conducatorii tuturor compartimentelor din minister si unitatile

subordonate;
b) colaboreaza cu compartimentele de specialitate din cadrul Secretariatului
104
General al Guvernului, cu secretarii generali din celelalte ministere, precum

si
cu secretarii judetelor si cu directorii generali de prefectura, in probleme
de interes comun;
c) primeste si transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte

normative
initiate de minister si asigura avizarea actelor normative primite de la alti
initiatori;
d) transmite Secretariatului General al Guvernului proiectele de acte

normative
initiate de minister, pentru a fi discutate in sedinta Guvernului;
e) urmareste si asigura finalizarea actelor normative aprobate de Guvern,

care
au fost initiate de minister;
f) monitorizeaza si controleaza elaborarea raportarilor periodice, prevazute

de
reglementarile in vigoare;
g) coordoneaza intregul personal al ministerului, activitatea de elaborare a
politicilor de personal si principiile directoare pentru managementul de
personal din cadrul compartimentelor.
(3) Secretarul general al ministerului poate indeplini si alte insarcinari
prevazute de regulamentul de organizare si
functionare a ministerului ori incredintate de ministru.
Art. 50.
(1) In realizarea atributiilor ce ii revin secretarul general poate fi ajutat

de
unul sau doi adjuncti.
(2) Secretarii generali adjuncti sunt functionari publici de cariera, numiti
prin concurs sau examen.
105
Art. 51.
In cazul in care ministrul, din diferite motive, nu isi poate exercita
atributiile curente, va desemna secretarul de stat care exercita aceste
atributii, instiintandu-l pe primul-ministru despre aceasta.
Art. 52.
(1) Pe langa ministru functioneaza, ca organ consultativ, colegiul

ministerului.
(2) Componenta si regulamentul de functionare a colegiului ministerului se
aproba prin ordin al ministrului.
(3) Colegiul ministerului se intruneste, la cererea si sub presedintia
ministrului, pentru dezbaterea unor probleme
privind activitatea ministerului.
SECTIUNEA a 4-a - Atributiile generale ale ministrilor
Art. 53.
(1) Ministrii indeplinesc in domeniul lor de activitate urmatoarele atributii
generale:
a) organizeaza, coordoneaza si controleaza aplicarea legilor, ordonantelor si
hotararilor Guvernului, a ordinelor si
instructiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate

si
a principiului autonomiei locale a institutiilor publice si a agentilor
economici;
b) initiaza si avizeaza proiecte de lege, ordonante, hotarari ale Guvernului,

in
conditiile stabilite prin metodologia aprobata de Guvern;
106
c) actioneaza pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului, integrata
celei de dezvoltare economico-sociala a
Guvernului;
d) fundamenteaza si elaboreaza propuneri pentru bugetul anual, pe care le
inainteaza Guvernului;
e) urmaresc proiectarea si realizarea investitiilor din sistemul

ministerului,
in baza bugetului aprobat;
f) reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme
internationale, in conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania
este parte si cu alte intelegeri stabilite in acest scop, si dezvolta relatii

de
colaborare cu organe si organizatii similare din alte state si cu organizatii
internationale ce intereseaza domeniul lor de activitate;
g) initiaza si negociaza, din imputernicirea Presedintelui Romaniei sau a
Guvernului, in conditiile legii, incheierea de conventii, acorduri si alte
intelegeri internationale sau propun intocmirea formelor de aderare la cele
existente;
h) urmaresc si controleaza aplicarea conventiilor si acordurilor

internationale
la care Romania este parte si iau masuri pentru realizarea conditiilor in
vederea integrarii in structurile europene sau in alte organisme

internationale;
i) coordoneaza si urmaresc elaborarea si implementarea de politici si

strategii
in domeniile de activitate ale ministerului, potrivit strategiei generale a
Guvernului;
j) avizeaza, in conditiile legii, infiintarea organismelor neguvernamentale

si
coopereaza cu acestea in realizarea scopului pentru care au fost create;
107
k) colaboreaza cu institutiile de specialitate pentru formarea si

perfectionarea
pregatirii profesionale a personalului din sistemul lor;
l) aproba, dupa caz, editarea publicatiilor de specialitate si informare.
(2) Ministrii indeplinesc in domeniul lor de activitate si alte atributii
specifice stabilite prin acte normative.
(3) Ministrii isi indeplinesc atributiile ce le revin folosind aparatul

propriu
al ministerelor, precum si prin institutiile aflate in subordonarea,

coordonarea
sau autoritatea ministerelor.
Art. 54.
Ministrul conduce aparatul propriu al ministerului, stabilit prin hotarare a
Guvernului, numeste si elibereaza din functie personalul acestuia.
Art. 55.
(1) Statele de functii ale ministerelor se aproba de ministri, in limita
numarului de posturi aprobate prin hotarare a Guvernului.
(2) Guvernul poate aproba modificarile ulterioare in structura ministerelor,

a
organelor de specialitate, a serviciilor
publice descentralizate si a institutiilor subordonate acestora numai in

limita
alocatiilor bugetare.
Art. 56.
Guvernul poate dispune prin hotarare modificari in organizarea si

functionarea
ministerelor, precum si transferul unor activitati de la un minister la altul
ori la organe de specialitate din subordinea Guvernului.
108
CAPITOLUL III - Dispozitii finale
Art. 57.
Personalul din aparatul de lucru al Guvernului, din aparatul propriu al
ministerelor si al celorlalte organe centrale de specialitate, care are
calitatea de functionar public, se bucura de toate drepturile si obligatiile
prevazute in legea privind statutul functionarului public.
Art. 58.
Salarizarea personalului din aparatul de lucru al Guvernului si din aparatul
propriu al ministerelor se face potrivit legii.
Art. 59.
Organizarea si functionarea ministerelor privind apararea nationala si

ordinea
publica sunt reglementate prin legi speciale.
Art. 60.
Dispozitiile prezentei legi, prin care se reglementeaza organizarea si
functionarea Guvernului si ministerelor, se aplica in mod corespunzator si
celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu
exceptia unor institutii de interes public a caror organizare si functionare
sunt reglementate prin legi speciale.
Art. 61.
109
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea 37/1990 pentru
organizarea si functionarea Guvernului, publicata in M.Of. 137/8 decembrie

1990,
cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.
110
Lege nr. 215 din 04/23/2001
administratiei publice locale

Monitorul Oficial nr. 204 din 04/23/2001
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAPITOLUL I - Dispozitii generale
SECTIUNEA 1 - Regimul general al autonomiei locale
Art. 1.
Prezenta lege reglementeaza regimul general al autonomiei locale, precum si
organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice locale.
Art. 2.
(1) Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se

organizeaza
si functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizarii
serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice

locale,
legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale

de
interes deosebit.
(2) Aplicarea principiilor prevazute la alin. (1) nu poate aduce atingere
caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei.
111
Art. 3.
(1) Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a
autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona,

in
numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta,

treburile
publice, in conditiile legii.
(2) Acest drept se exercita de consiliile locale si primari, precum si de
consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin

vot
universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
(3) Dispozitiile alin. (2) nu aduc atingere posibilitatii de a recurge la
consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma de
participare directa a cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii.
(4) Prin colectivitate locala se intelege totalitatea locuitorilor din

unitatea
administrativ-teritoriala.
Art. 4.
(1) Autonomia locala este numai administrativa si financiara, fiind

exercitata
pe baza si in limitele prevazute de lege.
(2) Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si
atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin
comunei, orasului sau judetului, dupa caz.
Art. 5.
(1) Competentele si atributiile autoritatilor administratiei publice locale

se
stabilesc numai prin lege. Aceste competente sunt depline si exclusive, cu
exceptia cazurilor prevazute de lege.
112
(2) Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale

dreptul
ca, in limitele legii, sa aiba initiative in toate.domeniile, cu exceptia

celor
care sunt date in mod expres in competenta altor autoritati publice.
Art. 6.
(1) Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din comune

si
orase si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza

pe
principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si
solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet.
(2) In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si

consiliul
judetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de

alta
parte, nu exista raporturi de subordonare.
Art. 7.
(1) Exercitarea competentelor si atributiilor stabilite prin lege revine
autoritatilor administratiei publice locale care se gasesc cel mai aproape de
cetatean.
(2) Stabilirea de competente si atributii pentru alte autoritati decat cele
prevazute la alin. (1) trebuie sa tina seama de amploarea si de natura
raspunderii ce le revine, precum si de cerintele de eficienta si eficacitate.
(3) Autoritatile administratiei publice centrale nu pot stabili sau impune

nici
un fel de responsabilitati autoritatilor administratiei publice locale in
procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al crearii de noi
servicii publice, fara asigurarea mijloacelor financiare corespunzatoare

pentru
113
realizarea respectivelor responsabilitati.
Art. 8.
Autoritatile administratiei publice centrale vor consulta, inainte de

adoptarea
oricarei decizii, structurile asociative ale autoritatilor administratiei
publice locale, in toate problemele care le privesc in mod direct, potrivit
legii.
Art. 9.
In cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele si judetele au
dreptul la resurse proprii, pe care autoritatile administratiei publice

locale
le gestioneaza potrivit atributiilor ce le revin, in conditiile legii.

Resursele
financiare ale autoritatilor publice locale trebuie sa fie proportionale cu
competentele si cu responsabilitatile prevazute de lege.
Art. 10.
Autoritatile administratiei publice locale administreaza sau, dupa caz,

dispun
de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publica sau

privata
ale comunelor, oraselor si judetelor, in conformitate cu principiul

autonomiei
locale.
Art. 11.
(1) Autoritatile administratiei publice locale au dreptul ca, in limitele
competentelor lor, sa coopereze si sa se asocieze cu alte autoritati ale
114
administratiei publice locale din tara sau din strainatate, in conditiile

legii.
(2) Pentru protectia si promovarea intereselor lor comune autoritatile
administratiei publice locale au dreptul de a adera la asociatii nationale si
internationale, in conditiile legii.
Art. 12.
Autoritatile administratiei publice locale pot incheia intre ele acorduri si

pot
participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea si la realizarea

unor
programe de dezvoltare regionala, in conditiile legii.
Art. 13.
(1) Consiliile locale si consiliile judetene din unitatile
administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontiera pot incheia acorduri

de
cooperare transfrontaliera cu autoritatile similare din tarile vecine, in
conditiile legii.
(2) Aceste acorduri se vor incheia numai in domeniile ce sunt de competenta
consiliilor locale sau judetene, potrivit prezentei legi, cu respectarea
legislatiei interne si a angajamentelor internationale asumate de statul

roman.
(3) Prin acordurile de cooperare transfrontaliera pot fi create si pe

teritoriul
Romaniei organisme care sa aiba, potrivit dreptului intern, personalitate
juridica. Aceste organisme nu au, in sensul prezentei legi, competente
administrativ-teritoriale.
(4) Consiliile locale si consiliile judetene, care au incheiat acorduri de
cooperare transfrontaliera, au dreptul sa participe, in alte state, la
115
organismele create prin respectivele acorduri, in limita competentelor ce le
revin potrivit legii.
Art. 14.
(1) Initiativa autoritatilor administratiei publice locale de a coopera si de

a
se asocia cu autoritati ale administratiei publice locale din strainatate,
precum si de a adera la o asociatie internationala a autoritatilor
administratiei publice locale va fi comunicata Ministerului Afacerilor

Externe
si Ministerului Administratiei Publice.
(2) Autoritatile administratiei publice locale vor transmite Ministerului
Afacerilor Externe spre avizare proiectele de acorduri sau conventii de
cooperare pe care acestea intentioneaza sa le incheie cu autoritati ale
administratiei publice locale din alte tari, inainte de supunerea lor spre
adoptare de catre consiliile locale sau judetene, dupa caz.
(3) Avizele prevazute la alin. (2) trebuie emise in termen de 30 de zile de

la
primirea solicitarii. In caz contrar se va considera ca nu sunt obiectii si
proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local sau

judetean
interesat.
(4) Acordurile sau conventiile incheiate de autoritatile administratiei

publice
locale nu angajeaza decat responsabilitatea consiliului local sau judetean

care
este parte la acestea, fiind supuse controlului de legalitate, iar actele

emise
in virtutea respectivelor acorduri sau conventii au in dreptul intern aceeasi
valoare juridica si aceleasi efecte ca si actele administrative adoptate in
conformitate cu prevederile prezentei legi.
116
Art. 15.
Consiliile locale si consiliile judetene pot hotari asupra participarii cu
capital sau cu bunuri, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe

care
le reprezinta, la constituirea de societati comerciale sau la infiintarea

unor
servicii de interes public local ori judetean, dupa caz, in conditiile legii.
Art. 16.
Controlul administrativ si controlul financiar al activitatii autoritatilor
administratiei publice locale se exercita in limitele si in conditiile

prevazute
de lege.
Art. 17.
In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand
minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor
autoritatile administratiei publice locale vor asigura folosirea, in

raporturile
cu acestia, si a limbii materne, in conformitate cu prevederile Constitutiei,
ale prezentei legi si ale conventiilor internationale la care Romania este
parte.
Art. 18.
(1) Comunele, orasele si judetele sunt unitati administrativ-teritoriale in

care
se exercita autonomia locala si in care se organizeaza si functioneaza
autoritati ale administratiei publice locale.
(2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.
117
(3) Unele orase pot fi declarate municipii, in conditiile legii.
(4) In municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a caror
delimitare si organizare se fac potrivit legii.
(5) Autoritatile administratiei publice locale se pot constitui si in
subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autoritati
exercita atributiile prevazute la art. 95 si, respectiv, la art. 97, care se
aplica in mod corespunzator.
Art. 19.
Comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice de drept public. Acestea

au
patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.
Art. 20.
Delimitarea teritoriala a comunelor, oraselor si judetelor se stabileste prin
lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua
numai prin lege si numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din

unitatile
administrativteritoriale respective prin referendum, care se organizeaza
potrivit legii.
SECTIUNEA a 2-a - Autoritatile administratiei publice locale
Art. 21.
(1) Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia

locala
in comune si orase sunt consiliile locale, comunale si orasenesti, ca

autoritati
deliberative, si primarii, ca autoritati executive. Consiliile locale si
primarii se aleg in conditiile prevazute de Legea privind alegerile locale.
118
(2) Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati ale

administratiei
publice locale si rezolva treburile publice din comune si orase, in

conditiile
legii.
Art. 22.
In fiecare judet se constituie un consiliu judetean, ca autoritate a
administratiei publice locale, pentru coordonarea activitatii consiliilor
comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes
judetean. Consiliul judetean este ales in conditiile Legii privind alegerile
locale.
Art. 23.
Alesii locali sunt primarul, consilierii locali si consilierii judeteni. In
asigurarea liberului exercitiu al mandatului lor acestia indeplinesc o

functie
de autoritate publica, beneficiind de dispozitiile legii penale cu privire la
persoanele care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de

stat.
Art. 24.
(1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului
judetean, este de 4 ani. Mandatul se exercita in conditiile legii.
(2) Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul ales in cursul
unui mandat, ca urmare a dizolvarii consiliului local sau judetean, respectiv

a
vacantei postului de primar, incheie mandatul precedentei autoritati a
administratiei publice locale.
119
(3) Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul, alesi in urma
organizarii unor noi unitati administrativ-teritoriale sau in urma dizolvarii
unor consilii, respectiv vacantarii unor posturi de primari, isi exercita
mandatul numai pana la organizarea urmatoarelor alegeri locale generale.
Art. 25.
In scopul asigurarii autonomiei locale autoritatile administratiei publice
locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa
elaboreze si sa aprobe bugetele de venituri si cheltuieli ale comunelor,
oraselor si judetelor, in conditiile legii.
Art. 26.
(1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti Guvernul numeste cate un
prefect.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce

serviciile
publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale

din
unitatile administrativ-teritoriale.
Art. 27.
(1) Prefectul poate ataca, in total sau in parte, in fata instantei de
contencios administrativ, hotararile adoptate de consiliul local sau de
consiliul judetean, precum si dispozitiile emise de primar sau de

presedintele
consiliului judetean, in cazul in care considera aceste acte sau prevederi

din
ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia care au fost atacate
sunt
suspendate de drept.
120
(2) Prefectul raspunde, in conditiile legii, administrativ, civil sau penal,
dupa caz, la cererea autoritatilor administratiei publice locale sau judetene
ale caror acte au fost atacate, in cazul in care instanta de contencios
administrativ hotaraste ca actul administrativ a fost atacat in mod abuziv.
CAPITOLUL II - Consiliile locale
SECTIUNEA 1 - Constituirea consiliului local
Art. 28.
Consiliile locale sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal,
direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind
alegerile locale.
Art. 29.
(1) Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al
prefectului, in functie de populatia comunei sau a orasului, raportata de
Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a
anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preceda
alegerile, dupa cum urmeaza:
Numarul locuitorilor comunei sau ai orasului / Numarul consilierilor
- pana la 1.500 / 9
- intre 1.501 si 003.000 / 11
- intre 3.001 si 005.000 / 13
- intre 5.001 si 010.000 / 15
- intre 10.001 si 020.000 / 17
- intre 20.001 si 050.000 / 19
- intre 50.001 si 100.000 / 21
121
- intre 100.001 si 200.000 / 23
- intre 200.001 si 400.000 / 27
- peste 400.000 / 31
(2) Consiliul General al Municipiului Bucuresti este compus din 55 de
consilieri.
Art. 30.
(1) Calitatea de consilier este incompatibila cu:
a) functia de prefect si de subprefect;
b) calitatea de functionar public in aparatul propriu de specialitate al
autoritatilor administratiei publice centrale si locale; calitatea de

functionar
public in aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean, al
prefectului, al serviciilor publice de interes local sau judetean, al
serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte
autoritati ale administratiei publice centrale; calitatea de angajat in

cadrul
autoritatilor administratiei publice locale respective sau in cadrul

aparatului
propriu al prefectului din judetul respectiv;
c) functia de manager sau membru in consiliul de administratie al regiilor
autonome ori de conducator al societatilor comerciale infiintate de

consiliile
locale sau de consiliile judetene;
d) calitatea de primar;
e) calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de
stat si cele asimilate acestora.
(2) Incompatibilitatea intervine numai dupa validarea mandatului, cel in

cauza
trebuind sa opteze in termen de 10 zile, dupa care, daca acesta nu a optat
122
pentru calitatea de consilier, in sedinta de consiliu urmatoare presedintele

de
sedinta va supune validarii mandatul supleantului acestuia de pe lista
partidului, aliantei politice sau a aliantei electorale respective.
(3) Alte incompatibilitati se pot stabili numai prin lege.
Art. 31.
(1) Constituirea consiliilor locale se face in termen de 20 de zile de la

data
desfasurarii alegerilor. Convocarea consilierilor declarati alesi, pentru
sedinta de constituire, se face de catre prefect. La sedinta de constituire

pot
participa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul, chiar daca
procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizata.
(2) Sedinta este legal constituita daca participa cel putin doua treimi din
numarul consilierilor alesi. In cazul in care nu se poate asigura aceasta
majoritate sedinta se va organiza, in aceleasi conditii, peste 3 zile, la
convocarea prefectului. Daca nici la a doua convocare reuniunea nu este legal
constituita, se va proceda la o noua convocare, de catre prefect, peste alte

3
zile, in aceleasi conditii.
(3) In situatia in care consiliul local nu se poate reuni nici la ultima
convocare datorita absentei, fara motive temeinice, a consilierilor,

prefectul
va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor alesi care au lipsit
nemotivat de la cele 3 convocari anterioare, daca acestia nu pot fi inlocuiti

de
supleantii inscrisi pe listele de candidati respective, organizandu-se

alegeri
pentru completare, in termen de 30 de zile, in conditiile Legii privind
alegerile locale.
123
(4) Ordinul prefectului prin care se declara vacante locurile consilierilor

care
au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei in cauza la instanta de contencios
administrativ in termen de 5 zile de la comunicare. Hotararea instantei este
definitiva si irevocabila.
(5) Absenta consilierilor de la sedinta de constituire este considerata

motivata
daca se face dovada ca aceasta a intervenit din cauza unei boli care a
necesitat
spitalizare sau a facut imposibila prezenta acestora, a unei deplasari in
strainatate in interes de serviciu sau a unor evenimente de forta majora.
Art. 32.
(1) Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta
consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.
(2) Pentru validarea mandatelor consiliile locale aleg prin vot deschis,
dintre
membrii lor, pe intreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcatuita
din 3-5 consilieri.
(3) Comisia de validare examineaza legalitatea alegerii fiecarui consilier si
propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor.
(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai

in
cazul in care se constata incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca
alegerea consilierului s-a facut prin frauda electorala, constatata in
conditiile Legii privind alegerile locale.
(5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face, in ordine alfabetica, cu

votul
deschis al majoritatii consilierilor prezenti la sedinta. Persoana al carei
mandat este supus validarii sau invalidarii nu participa la vot.
124
Art. 33.
(1) Hotararea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacata de cei
interesati la instanta de contencios administrativ in termen de 5 zile de la
adoptare sau, in cazul celor absenti de la sedinta, de la comunicare.
(2) Instanta de contencios administrativ este obligata sa se pronunte in

termen
de 30 de zile.
Art. 34.
(1) Consilierii ale caror mandate au fost validate depun in fata consiliului
local urmatorul juramant in limba romana: "Jur sa respect Constitutia si

legile
tarii si sa fac, cu bunacredinta, tot ceea ce sta in puterile si priceperea

mea
pentru binele locuitorilor comunei ... (orasului, judetului). Asa sa-mi ajute
Dumnezeu!"
(2) Consilierii care refuza sa depuna juramantul sunt considerati demisionati

de
drept.
(3) Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa.
Art. 35.
In cazul in care consilierul declarat ales renunta la mandat inainte de

validare
sau refuza sa depuna juramantul, se supune validarii mandatul primului

supleant
inscris pe lista partidului politic, aliantei politice sau aliantei

electorale
respective, daca pana la validarea mandatului partidele si aliantele politice
confirma in scris apartenenta la partid. In cazul in care locurile ramase
vacante nu pot fi completate cu supleanti, iar numarul de consilieri se

reduce
125
sub doua treimi, se vor organiza alegeri pentru completare, in termen de 30

de
zile, in conditiile Legii privind alegerile locale.
Art. 36.
Dupa validarea mandatelor si depunerea juramantului de catre cel putin doua
treimi din numarul membrilor consiliului local consilierul care a condus

sedinta
declara consiliul legal constituit.
Art. 37.
(1) Dupa declararea ca legal constituit consiliul local alege dintre membrii
sai, prin votul deschis al majoritatii consilierilor in functie, un

presedinte
de sedinta, pe o perioada de cel mult 3 luni, care va conduce sedintele
consiliului si va semna hotararile adoptate de acesta.
(2) Consilierul ales in conditiile alin. (1) poate fi schimbat din functie la
initiativa a cel putin unei treimi din numarul consilierilor, cu votul
majoritatii consilierilor in functie.
SECTUNEA a 2-a - Atributiile consiliului local
Art. 38.
(1) Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in

toate
problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in
competenta altor autoritati publice, locale sau centrale.
(2) Consiliul local are urmatoarele atributii principale:
a) alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa
126
caz; stabileste, in limitele normelor legale, numarul de personal din

aparatul
propriu;
b) aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de

organizare
si functionare a consiliului;
c) avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare
economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de
amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de
dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera, in
conditiile legii;
d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de
utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului
bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in
conditiile legii;
e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul

de
aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice,
precum si ale regiilor autonome de interes local;
f) administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;
proprietate publica a comunei sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor
publice de interes local, in conditiile legii;
h) hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate
privata a comunei sau orasului, dupa caz, in conditiile legii;
i) infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice

de
interes local; urmareste, controleaza si analizeaza activitatea acestora;
instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de
127
organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice de

interes
local; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii
serviciilor publice de interes local, precum si pe cei ai institutiilor

publice din subordinea sa; aplica sanctiuni disciplinare, in conditiile
legii, persoanelor pe care le-a numit;
j) hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes
local; exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate

drepturile
actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste

asupra
privatizarii acestor societati comerciale; numeste si elibereaza din functie,

in
conditiile legii, membrii consiliilor de administratie ale regiilor autonome

de sub autoritatea sa;
k) analizeaza si aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare a
teritoriului si urbanism ale localitatilor, stabilind mijloacele materiale si
financiare necesare in vederea realizarii acestora; aproba alocarea de

fonduri
din bugetul local pentru actiuni de aparare impotriva inundatiilor,

incendiilor,
dezastrelor si fenomenelor meteorologice periculoase;
l) stabileste masurile necesare pentru construirea, intretinerea si

modernizarea
drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor

de
comunicatii de interes local;
m) aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice
pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile

necesare
in vederea realizarii acestora;
n) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare
necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de
educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice,
128
apararea impotriva incendiilor si protectia civila, de sub autoritatea sa;
urmareste si controleaza activitatea acestora;
o) hotaraste, in localitatile cu medici sau cu personal sanitar in numar
insuficient, acordarea de stimulente in natura si in bani, precum si de alte
facilitati, potrivit legii, in scopul asigurarii serviciilor medicale pentru
populatie; asemenea facilitati pot fi acordate si personalului didactic;
p) contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice,
q) hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaza activitatea
gardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor

de
protectie civila, in conditiile legii, si propune masuri de imbunatatire a
activitatii acestora;
r) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul
cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea

si
punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si
rezervatiilor naturale, in conditiile legii;
s) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala;

asigura
protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba
criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura
functionarea unor institutii de binefacere de interes local;
t) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de
distractie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora;
u) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si

de
obiective de interes public local;
v) confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite, titlul

de
129
cetatean de onoare al comunei sau al orasului;
x) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane

juridice
romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri
sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni,

lucrari,
servicii sau proiecte de interes public local; hotaraste infratirea comunei

sau
orasului cu unitati administrativ-teritoriale similare din alte tari;
y) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte

autoritati
ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si
aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor
administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;
z) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase;
w) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in

conditiile
legii.
(3) Consiliul local exercita si alte atributii stabilite prin lege.
SECTIUNEA a 3-a - Functionarea consiliului local
Art. 39.
(1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi

prelungit,
prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa.
(2) Consiliul local isi exercita mandatul de la data constituirii pana la

data
declararii ca legal constituit a consiliului nou-ales.
Art. 40.
130
(1) Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare, lunar, la convocarea
primarului.
(2) Consiliul local se poate intruni si in sedinte extraordinare, la cererea
primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului.
(3) Convocarea consiliului local se face in scris, prin intermediul

secretarului
unitatii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor
ordinare sau cu cel putin 3 zile inainte de sedintele extraordinare.
(4) In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor
locuitorilor comunei sau ai orasului convocarea consiliului local se poate

face
de indata.
(5) In invitatia la sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si
ordinea de zi a acesteia.
(6) Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta
locuitorilor comunei sau ai orasului prin mass-media sau prin orice alt
mijloc
de publicitate.
(7) In comunele sau orasele in care cetatenii apartinand unei minoritati
nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se
aduce la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand
minoritatii respective.
(8) In toate cazurile convocarea se consemneaza in procesulverbal al

sedintei.
Art. 41.
(1) Sedintele consiliului local sunt legal constituite daca este prezenta
majoritatea consilierilor in functie.
(2) Prezenta consilierilor la sedinta este obligatorie. Cazurile in care se
considera ca absenta este motivata se vor stabili prin regulamentul de
131
organizare si functionare a consiliului local. In situatia in care un

consilier
absenteaza de doua ori consecutiv, fara motive temeinice, el poate fi

sanctionat
in conditiile regulamentului de organizare si functionare a consiliului

local.
Art. 42.
Sedintele consiliului local sunt conduse de un consilier, ales in conditiile
prevazute la art. 37.
Art. 43.
(1) Sedintele consiliului local sunt publice, cu exceptia cazurilor in care
consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sa se desfasoare cu

usile
inchise.
(2) Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public si

privat
al comunei sau al orasului, participarea la programe de dezvoltare judeteana,
regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si

dezvoltarea
urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele

privind
asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizatii
neguvernamentale, persoane juridice romane sau straine se vor discuta
intotdeauna in sedinta publica. In legatura cu aceste probleme primarul poate
propune consultarea cetatenilor prin referendum, in conditiile legii.
(3) Lucrarile sedintelor se desfasoara in limba romana, limba oficiala a
statului. In consiliile locale in care consilierii apartinand unei minoritati
nationale reprezinta cel putin o treime din numarul total, la sedintele de
consiliu se poate folosi si limba materna. In aceste cazuri se va asigura,

prin
132
grija primarului, traducerea in limba romana. In toate cazurile documentele
sedintelor de consiliu se intocmesc in limba romana.
(4) Dezbaterile din sedintele consiliului local, precum si modul in care si-a
exercitat votul fiecare consilier se consemneaza intr-un proces-verbal,

semnat
de consilierul care conduce sedintele de consiliu si de secretarul unitatii
administrativ-teritoriale.
(5) Consilierul care conduce sedintele de consiliu, impreuna cu secretarul
unitatii administrativ-teritoriale isi asuma, prin semnatura,

responsabilitatea
veridicitatii celor consemnate.
(6) Inaintea fiecarei sedinte secretarul pune la dispozitie consilierilor, in
timp util, procesul-verbal al sedintei anterioare, pe care ulterior il va

supune
spre aprobare consiliului local. Consilierii au dreptul ca in cadrul sedintei

sa
conteste continutul procesului-verbal si sa ceara mentionarea exacta a

opiniilor
exprimate in sedinta anterioara.
(7) Procesul-verbal si documentele care au fost dezbatute in sedinta se depun
intr-un dosar special al sedintei respective, care va fi numerotat, semnat si
sigilat de consilierul care conduce sedintele de consiliu si de secretar,

dupa
aprobarea procesuluiverbal.
Art. 44.
Ordinea de zi a sedintelor se aproba de consiliul local, la propunerea celui
care, in conditiile art. 40, a cerut intrunirea consiliului. Modificarea

ordinii
de zi se poate face numai pentru probleme urgente si numai cu votul

majoritatii
consilierilor prezenti.
133
Art. 45.
Problemele inscrise pe ordinea de zi a sedintei consiliului local nu pot fi
dezbatute daca nu sunt insotite de raportul compartimentului de resort din
cadrul aparatului propriu de specialitate al autoritatii administratiei

publice
locale, care va fi elaborat in termen de 30 de zile de la solicitarea
initiatorului, precum si de avizul comisiei de specialitate a consiliului, cu
exceptia cazurilor prevazute la art. 40 alin. (2) si (4).
Art. 46.
(1) In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul local adopta hotarari,

cu
votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau
regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta

majoritate.
(2) Hotararile privind contractarea de imprumuturi, in conditiile legii,
administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului,
participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de
cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a
localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea

sau
cooperarea cu alte autoritati publice, cu organizatii neguvernamentale, cu
persoane juridice romane sau straine se adopta cu votul a cel putin doua
treimi
din numarul consilierilor in functie.
(3) Hotararile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc
impozite si taxe locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor in

functie.
Daca bugetul local nu poate fi adoptat dupa doua sedinte consecutive, care
vor
134
avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfasura pe

baza
bugetului anului precedent pana la adoptarea noului buget local, dar nu mai
tarziu de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii bugetului de

stat.
(4) Consiliul local poate stabili ca unele hotarari sa fie luate prin vot
secret. Hotararile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate
intotdeauna prin vot secret, cu exceptiile prevazute de lege.
(5) Proiectele de hotarare pot fi propuse de consilieri sau de primar.
Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul

secretarului
si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al autoritatii
administratiei publice locale.
Art. 47.
(1) Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotararilor consilierul
care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al
patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor
consiliului local.
(2) Hotararile adoptate de consiliul local cu incalcarea dispozitiilor alin.

(1)
sunt nule de drept. Nulitatea se constata de catre instanta de contencios
administrativ. Actiunea poate fi introdusa de orice persoana interesata.
Art. 48.
Hotararile consiliului local se semneaza de consilierul care conduce

sedintele
de consiliu, ales in conditiile prevazute la art. 37, si se contrasemneaza,
pentru legalitate, de catre secretar. In cazul in care consilierul ales in
conditiile prevazute la art. 37 lipseste sau refuza sa semneze, hotararea
135
consiliului local se semneaza de 3-5 consilieri.
Art. 49.
(1) Secretarul nu va contrasemna hotararea in cazul in care considera ca

aceasta
este ilegala sau ca depaseste competentele ce revin, potrivit legii,

consiliului
local. In acest caz secretarul va expune consiliului local opinia sa

motivata,
care va fi consemnata in procesul-verbal al sedintei.
(2) Secretarul va comunica hotararile consiliului local primarului si
prefectului, de indata, dar nu mai tarziu de 3 zile de la data adoptarii.
(3) Comunicarea, insotita de eventualele obiectii cu privire la legalitate,

se
face in scris de catre secretar si va fi inregistrata intr-un registru

special
destinat acestui scop.
Art. 50.
(1) Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la
data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data
comunicarii.
(2) Aducerea la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ se face

in
termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.
Art. 51.
In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei
minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor
hotararile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica si in limba
materna a cetatenilor apartinind minoritatii respective, iar cele cu caracter
136
individual se comunica, la cerere, si in limba materna.
Art. 52.
(1) In exercitarea mandatului consilierii sunt in serviciul colectivitatii
locale.
(2) Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului si al aparatului
propriu de specialitate, sa puna la dispozitie consilierilor, la cererea
acestora, in termen de cel mult 20 de zile, informatiile necesare in vederea
indeplinirii mandatului.
(3) Consilierii sunt obligati ca in indeplinirea mandatului sa organizeze
periodic intalniri cu cetatenii si sa acorde audiente.
(4) Fiecare consilier, precum si viceprimarul sunt obligati sa prezinte un
raport anual de activitate, care va fi facut public prin grija secretarului.
(5) Pentru participarea la sedintele consiliului local si ale comisiilor de
specialitate consilierul primeste o indemnizatie stabilita in conditiile

legii.
(6) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectueaza

in
indeplinirea mandatului lor, in conditiile legii.
(7) Consiliul local poate hotari diminuarea cuantumului indemnizatiei

prevazute
la alin. (5) si a cotei in care se face decontarea conform prevederilor alin.
(6), in concordanta cu posibilitatile de finantare.
Art. 53.
(1) Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului local din care
fac parte sau, dupa caz, in nume propriu, pentru activitatea desfasurata in
exercitarea mandatului, precum si pentru hotararile pe care le-au votat.
(2) In procesul-verbal al sedintei consiliului local va fi consemnat, in mod
137
obligatoriu, rezultatul votului.
(3) La cererea consilierilor votul lor va fi consemnat nominal in
procesul-verbal al sedintei.
Art. 54.
La lucrarile consiliului local pot asista si lua cuvantul, fara drept de vot,
prefectul, presedintele consiliului judetean sau reprezentantii acestora,
deputatii si senatorii, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului,

secretarii
si subsecretarii de stat, sefii serviciilor publice descentralizate ale
ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile
administrativ-teritoriale, in problemele ce privesc domeniile de
responsabilitate ale acestor servicii, precum si persoanele interesate

invitate
de primar.
Art. 55.
(1) Locuitorii satelor care nu au consilieri alesi in consiliile locale vor

fi
reprezentati la sedintele de consiliu de un delegat satesc.
(2) Delegatul satesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de

catre
o adunare sateasca, constituita din cate un reprezentant al fiecarei familii,
convocata si organizata de primar si desfasurata in prezenta primarului sau
viceprimarului.
(3) La discutarea problemelor privind satele respective delegatii satesti vor

fi
invitati in mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.
(4) Delegatului satesc ii sunt aplicabile, in mod corespunzator, prevederile
art. 52 alin. (5) si (6).
138
Art. 56.
(1) Dupa constituire consiliul local isi organizeaza comisii de specialitate,

pe
principalele domenii de activitate.
(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii, cu

exceptia
viceprimarului.
(3) Comisiile de specialitate isi aleg cate un presedinte si un secretar.
(4) Comisiile de specialitate analizeaza si avizeaza proiectele de hotarare

din
domeniul lor de activitate.
(5) Comisiile de specialitate lucreaza in plen si iau hotarari cu votul
majoritatii membrilor lor.
(6) Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de specialitate se
stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local.
(7) Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau la initiativa
primarului, dupa caz, comisii speciale de analiza si verificare, pe perioada
determinata. Componenta comisiei speciale de analiza si verificare,

obiectivele
si perioada de desfasurare a activitatilor acesteia se stabilesc prin

hotarare a
consiliului local. Membrii comisiei actioneaza in limitele stabilite prin
hotarare.
SECTIUNEA a 4-a - Dizolvarea consiliului local
Art. 57.
(1) Consiliul local poate fi dizolvat daca a adoptat, intr-un interval de cel
mult 6 luni, cel putin 3 hotarari care au fost anulate de instanta de

contencios
139
administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila.
(2) Dizolvarea consiliului local se face prin hotarare a Guvernului, la
propunerea motivata a prefectului, bazata pe hotararile judecatoresti ramase
definitive si irevocabile.
(3) Hotararea de dizolvare poate fi atacata de oricare dintre consilieri la
instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la data

publicarii
acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. In acest caz procedura
prealabila prevazuta de lege nu se mai efectueaza, iar introducerea actiunii
suspenda executarea masurii de dizolvare.
(4) Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabileste de
Guvern, la propunerea prefectului, in termen de 30 de zile de la expirarea
termenului prevazut la alin. (3) sau, dupa caz, de la pronuntarea unei

hotarari
judecatoresti, ramasa definitiva si irevocabila, prin care a fost respinsa
actiunea consilierilor.
(5) Pana la constituirea noului consiliu local primarul, viceprimarul sau, in
absenta acestora, secretarul va rezolva problemele curente ale comunei sau

ale
orasului, potrivit competentelor si atributiilor ce ii revin, potrivit legii.
Art. 58.
(1) In cazul in care consiliul local nu se intruneste timp de 3 luni

consecutive
sau nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nici o hotarare, precum si

in
situatia in care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu

se
poate completa prin supleanti, acesta se considera dizolvat de drept.
(2) Situatiile prevazute la alin. (1) se comunica de primar, viceprimar sau,

in
140
absenta acestora, de secretar, prefectului care, prin ordin, ia act de

situatia
de dizolvare a consiliului local si propune Guvernului organizarea de noi
alegeri.
(3) Ordinul prefectului poate fi atacat de consilierii interesati la instanta

de
contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare sau de la

luarea
la cunostinta.
(4) Instanta de contencios administrativ este obligata sa se pronunte in

termen
de 30 de zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar
introducerea actiunii suspenda executarea masurii de dizolvare. Hotararea
instantei este definitiva si irevocabila.
(5) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se

face
de catre Guvern, la propunerea prefectului, in termen de 30 de zile de la
expirarea termenului prevazut la alin. (3) sau, dupa caz, de la ramanerea
definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a respins
actiunea impotriva ordinului prefectului.
SECTIUNEA a 5-a - Suspendarea si incetarea mandatului de consilier
Art. 59.
(1) Mandatul de consilier se suspenda de drept numai in cazul in care acesta

a
fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de
catre parchet sau de instanta de judecata, dupa caz, prefectului care, prin
ordin, constata suspendarea mandatului.
(2) Suspendarea dureaza pana la solutionarea definitiva a cauzei. Ordinul de
suspendare se comunica de indata consilierului.
141
(3) In cazul in care consilierul suspendat a fost gasit nevinovat acesta are
dreptul la despagubiri in conditiile legii.
Art. 60.
(1) Mandatul de consilier inceteaza de drept in urmatoarele cazuri:
a) demisie;
d) imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni
e) constatarea, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin frauda
electorala sau prin orice alta incalcare a Legii privind alegerile locale;
f) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa
privativa de libertate;
i) lipsa nemotivata de la 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului

local;
j) deces.
(2) Incetarea de drept a mandatului de consilier se constata de consiliul

local,
prin hotarare, la initiativa primarului sau a oricarui consilier.
(3) In cazul prevazut la alin. (1) lit. c), d) si i) hotararea consiliului

local
poate fi atacata de consilier la instanta de contencios administrativ, in

termen
de 10 zile de la comunicare. Instanta este obligata sa se pronunte in termen

de
30 de zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar
hotararea primei instante este definitiva si irevocabila.
142
CAPITOLUL III - Primarul si viceprimarul
Art. 61.
(1) Comunele si orasele au cate un primar si un viceprimar, iar orasele
resedinta de judet, cate 2 viceprimari, alesi in conditiile legii.

Viceprimarii
nu pot fi in acelasi timp si consilieri.
(2) Primarul participa la sedintele consiliului local si are dreptul sa isi
exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.
(3) Pe toata durata exercitarii mandatului de primar, respectiv de

viceprimar,
contractul de munca al acestora la institutii publice, regii autonome,

companii
nationale, societati nationale, societati comerciale cu capital majoritar de
stat sau la societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale sau
judetene se suspenda de drept.
(4) Primarul si viceprimarul primesc, pe toata durata exercitarii mandatului,

o
indemnizatie stabilita in conditiile legii.
Art. 62.
Calitatea de primar, respectiv de viceprimar, este incompatibila cu:
a) functiile si calitatile prevazute la art. 30 alin. (1), care se aplica in

mod
corespunzator;
b) orice functie de conducere din cadrul societatilor comerciale la care

statul
sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar majoritar ori din

cadrul
societatilor nationale, companiilor nationale sau regiilor autonome;
143
c) orice alte activitati sau functii publice, cu exceptia functiilor

didactice
si a functiilor din cadrul unor fundatii ori organizatii neguvernamentale.
Art. 63.
(1) Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data
desfasurarii alegerilor, in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza
teritoriala se afla comuna sau orasul, de catre un judecator desemnat de
presedintele judecatoriei.
(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunta in cazurile prevazute

la
art. 32 alin. (4).
Art. 64.
(1) Hotararea de invalidare a alegerii primarului poate fi atacata de cel
interesat in termen de 5 zile de la pronuntare, la instanta de contencios
administrativ.
(2) Instanta de judecata este obligata sa se pronunte in termen de 30 de

zile.
(3) Rezultatul validarii sau invalidarii alegerii primarului se aduce la
cunostinta prefectului si se prezinta in sedinta de constituire a consiliului
local sau, dupa caz, intr-o sedinta extraordinara, de catre un judecator
desemnat de presedintele judecatoriei.
(4) In caz de invalidare a alegerii primarului Guvernul, la propunerea
prefectului, va stabili data alegerilor in termen de cel mult 30 de zile de

la
data invalidarii sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive si

irevocabile a
hotararii judecatoresti, in conditiile legii.
144
Art. 65.
(1) Primarul depune in fata consiliului local juramantul prevazut la art. 34
alin. (1).
(2) Primarul care refuza sa depuna juramantul este considerat demisionat de
drept.
Art. 66.
(1) Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful
administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al
autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il
controleaza.
(2) Primarul raspunde de buna functionare a administratiei publice locale, in
conditiile legii.
Art. 67.
(1) Primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte autoritati
publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in
justitie.
(2) Semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului
national al Romaniei.
(3) Esarfa va fi purtata, in mod obligatoriu, la solemnitati, receptii,
ceremonii publice si la celebrarea casatoriilor.
(4) Modelul esarfei se stabileste prin hotarare a Guvernului.
Art. 68.
(1) Primarul indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale

cetatenilor,
145
a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a
decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului;
dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si
instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti
conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum si a
hotararilor consiliului judetean;
b) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In

situatia
in care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la

adoptare
il sesizeaza pe prefect;
c) poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu
privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii

consiliului
local ia masuri pentru organizarea acestei consultari, in conditiile legii;
d) prezinta consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar,
informari, privind starea economica si sociala a comunei sau a orasului, in
concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice

locale,
precum si informari asupra modului de aducere la indeplinire a hotararilor
consiliului local;
e) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului
bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;
f) exercita functia de ordonator principal de credite;
g) verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din
bugetul local si comunica de indata consiliului local cele constatate;
h) ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor,
catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu

organele
specializate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agentii
146
economici si institutiile publice din comuna sau din oras, acestea fiind
obligate sa execute masurile stabilite in planurile de protectie si

interventie
elaborate pe tipuri de dezastre;
i) asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul

politiei,
jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie
civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile

legii;
j) indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform
angajamentelor contractuale;
k) ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor

publice;
l) ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor,

reprezentatiilor
sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza
la
bunele moravuri, la ordinea si linisteapublica;
m) controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor
alimentare puse in vanzare pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de
specialitate;
n) ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de

animale,
in conditiile legii;
o) ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si

il
supune spre aprobare consiliului local; asigura respectarea prevederilor
planului urbanistic general, precum si ale planurilor urbanistice zonale si

de
detaliu;
p) asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului

local;
147
q) asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a
comunei sau a orasului, instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea

normala
a traficului rutier si pietonal, in conditiile legii;
r) exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri

si
parcuri de distractii si ia masuri pentru buna functionare a acestora;
s) conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de

stare
civila si de autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de
asistenta si ajutor social;
s) indeplineste functia de ofiter de stare civila;
t) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin

lege;
t) propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama,
statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si
functionare a aparatului propriu de specialitate;
u) numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul din
aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice

locale,
cu exceptia secretarului; propune consiliului local numirea si eliberarea din
functie, in conditiile legii, a conducatorilor regiilor autonome, ai
institutiilor si serviciilor publice de interes local;
v) raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin

domeniului
public si domeniului privat al comunei sau al orasului;
x) organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la
dispozitie autoritatilor administratiei publice centrale rezultatele acestor
evidente;
y) ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale

sau
148
de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din

raza
comunei sau a orasului, precum si pentru decolmatarea vailor locale si a
podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
(2) Primarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau de alte

acte
normative, precum si insarcinarile date de consiliul local.
Art. 69.
(1) In exercitarea atributiilor de autoritate tutelara si de ofiter de stare
civila, a sarcinilor ce ii revin din actele normative privitoare la

recensamant,
la organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea masurilor de protectie
civila, precum si a altor atributii stabilite prin lege primarul actioneaza

si
ca reprezentant al statului in comuna sau in orasul in care a fost ales.
(2) In aceasta calitate primarul poate solicita, inclusiv prin intermediul
prefectului, in conditiile legii, concursul sefilor serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din

unitatile
administrativ-teritoriale, daca sarcinile ce ii revin nu pot fi rezolvate

prin
aparatul propriu de specialitate.
Art. 70.
(1) Primarul deleaga viceprimarului sau, dupa caz, viceprimarilor, prin
dispozitie emisa in cel mult 30 de zile de la validare, exercitarea

atributiilor
ce ii revin potrivit art. 68 alin. (1) lit. j), m), p), r), v), x) si y).
(2) Atributiile de ofiter de stare civila pot fi delegate viceprimarului,
secretarului sau altor functionari cu competente in acest domeniu, potrivit
149
legii.
(3) Atributiile ce revin primarului, ca reprezentant al statului, potrivit

art.
69, cu exceptia celor de ofiter de stare civila, precum si cele prevazute la
art. 68 alin. (1) lit. a)-f), h), i), k), l) si t) nu pot fi delegate.
Art. 71.
(1) In exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii cu caracter
normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la
cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate,

dupa
caz.
(2) Prevederile art. 49 si ale art. 50 alin. (2) se aplica in mod

corespunzator.
Art. 72.
(1) Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea
juramantului de primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit,

prin
lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
(2) Mandatul inceteaza de drept in unul dintre urmatoarele cazuri:
a) demisie;
d) imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioada mai mare de 6

luni
e) cand se constata, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin
frauda electorala sau prin orice alta incalcare a Legii privind alegerile
150
locale;
f) a fost condamnat, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o
pedeapsa privata de libertate;
i) cand, in exercitarea atributiilor ce ii revin prin lege, a emis 3

dispozitii
cu caracter normativ intr-un interval de 3 luni, care au fost anulate de
instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa
definitiva si irevocabila;
j) deces;
(3) In cazurile prevazute la alin. (2) prefectul, prin ordin, ia act de
incetarea mandatului primarului.
(4) In cazul prevazut la alin. (2) lit. d) ordinul prefectului poate fi

atacat
de primar la instanta de contencios administrativ in termen de 10 zile de la
comunicare.
(5) Instanta de contencios administrativ este obligata se se pronunte in

termen
de 30 de zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar
hotararea primei instante este definitiva si irevocabila.
(6) Data organizarii alegerilor pentru functia de primar se stabileste de

catre
Guvern, la propunerea prefectului, in termen de 30 de zile sau dupa expirarea
termenului prevazut la alin. (4).
Art. 73.
(1) Mandatul primarului inceteaza, de asemenea, inainte de termen ca urmare a
rezultatului unui referendum local, organizat in conditiile legii.
151
(2) Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca

urmare
a cererii adresate in acest sens prefectului de locuitorii comunei sau

orasului,
ca urmare a nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale
colectivitatii locale sau neexercitarii atributiilor ce ii revin potrivit

legii,
inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului.
(3) Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele si
prenumele, data si locul nasterii, seria si numarul buletinului sau ale

cartii
de identitate si semnatura olografa ale cetatenilor care au solicitat
organizarea referendumului.
(4) Organizarea referendumului trebuie sa fie solicitata, in scris, de cel

putin
25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie sa fie realizat
in
fiecare dintre localitatile componente ale comunei sau orasului.
Art. 74.
(1) Dupa primirea cererii prefectul va proceda la analizarea temeiniciei
motivelor invocate, a indeplinirii conditiilor prevazute la art. 73, precum

si
la verificarea veridicitatii si autenticitatii semnaturilor, in termen de 30

de
zile.
(2) Dupa verificare prefectul va transmite Guvernului, prin Ministerul
Administratiei Publice, o propunere motivata de organizare a referendumului.
(3) Pe baza propunerii motivate a prefectului, avizata de Ministerul
Administratiei Publice, Guvernul se va pronunta, prin hotarare, in termen de

60
de zile de la solicitarea prefectului. Hotararea Guvernului va stabili data
152
organizarii referendumului si va fi adusa la cunostinta locuitorilor comunei

sau
ai orasului prin grija prefectului.
(4) Cheltuielile necesare in vederea desfasurarii referendumului se suporta

din
bugetul local.
Art. 75.
(1) Referendumul local se organizeaza, in conditiile legii, prin grija
prefectului, cu sprijinul secretarului si al aparatului propriu de

specialitate
al consiliului local respectiv.
(2) In acest caz procedurile prevazute de lege privind campania pentru
referendum nu se mai aplica.
Art. 76.
(1) Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate
plus unul din numarul total al locuitorilor cu drept de vot.
(2) Mandatul primarului inceteaza inainte de termen daca s-a pronuntat in

acest
sens cel putin jumatate plus unul din numarul total al cetatenilor cu drept
de
vot.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2) se aplica in mod corespunzator
prevederile art. 72 alin. (6).
Art. 77.
(1) In exercitarea functiei primarul este ocrotit de lege.
(2) Mandatul primarului se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a
fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de
153
catre parchet sau de instanta de judecata, dupa caz, prefectului care, prin
ordin, constata suspendarea mandatului.
(3) Ordinul de suspendare se comunica de indata primarului.
(4) Suspendarea dureaza pana la incetarea situatiei prevazute la alin. (2).
(5) Daca primarul suspendat din functie a fost gasit nevinovat, acesta are
dreptul la despagubiri, in conditiile legii.
(6) Prevederile alin. (1)-(5) se aplica si in cazul viceprimarului.
Art. 78.
(1) Consiliul local alege din randul membrilor sai viceprimarul, respectiv
viceprimarii, cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie. Durata
mandatului viceprimarului este egala cu cea a mandatului consiliului local.
(2) Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de consiliul local,

la
propunerea motivata a unei treimi din numarul consilierilor sau a primarului,
prin hotarare adoptata cu votul a doua treimi din numarul consilierilor in
functie.
Art. 79.
Viceprimarul exercita atributiile ce ii sunt delegate de catre primar, in
conditiile prevazute la art. 70.
Art. 80.
Mandatul viceprimarului inceteaza de drept in conditiile prevazute la art.

72,
care se aplica in mod corespunzator. In acest caz consiliul local ia act de
incetarea mandatului si alege un nou viceprimar.
Art. 81.
154
Viceprimarul poate fi suspendat din functie in conditiile prevazute la art.

77,
care se aplica in mod corespunzator.
Art. 82.
(1) In caz de vacanta a functiei de primar, precum si in caz de suspendare

din
functie a acestuia atributiile ce ii sunt conferite prin prezenta lege vor fi
exercitate de drept de viceprimar sau, dupa caz, de unul dintre viceprimari,
desemnat de consiliul local cu votul secret al majoritatii consilierilor in
functie.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1) consiliul local poate delega prin
hotarare, din randul membrilor sai, un consilier care va indeplini temporar
atributiile viceprimarului.
(3) In situatia in care sunt suspendati din functie, in acelasi timp, atat
primarul, cat si viceprimarul, consiliul local deleaga un consilier care va
indeplini atat atributiile primarului, cat si pe cele ale viceprimarului,

pana
la incetarea suspendarii.
(4) Daca devin vacante, in acelasi timp, atat functia de primar, cat si cea
de
viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) si
(2) aplicandu-se pana la alegerea unui nou primar. Prevederile art. 72 alin.
(6)
se aplica in mod corespunzator.
CAPITOLUL IV - Secretarul, serviciile publice locale si aparatul propriu de
specialitate
155
SECTIUNEA 1 - Secretarul
Art. 83.
(1) Fiecare comuna, oras sau subdiviziune administrativ-teritoriala a
municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei,
orasului si al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este
functionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau
administrative. In mod exceptional in functia de secretar al comunei poate fi
numita si o persoana cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate
prin bacalaureat.
(2) Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanctiunea
eliberarii din functie.
(3) Secretarul nu poate fi sot, sotie sau ruda de gradul intai cu primarul
sau
cu viceprimarul.
Art. 84.
(1) Functia de secretar se ocupa pe baza de concurs sau de examen, dupa caz,
iar
numirea se face de catre prefect.
(2) Concursul sau examenul se organizeaza de primar, potrivit legii, in

termen
de 30 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de

concurs
sau de examinare vor face parte in mod obligatoriu primarul, secretarul

general
al prefecturii, secretarul general al judetului si 2 reprezentanti desemnati

de
consiliul local respectiv. Ordinul de numire se emite de prefect, in termen

de
cel mult 10 zile de la primirea rezultatului concursului sau examenului, care

se
156
comunica de catre primar in termen de cel mult 3 zile de la ramanerea

definitiva
a rezultatului concursului sau al examenului.
(3) Secretarul se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.
Art. 85.
(1) Secretarul indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele atributii
principale:
a) participa in mod obligatoriu la sedintele consiliului local;
b) coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridic, de stare
civila, autoritate tutelara si asistenta sociala din cadrul aparatului

propriu
de specialitate al consiliului local;
c) avizeaza proiectele de hotarare ale consiliului local, asumandu-si
raspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnand hotararile pe care le
considera legale;
d) avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului;
e) urmareste rezolvarea corespondentei in termenul legal;
f) asigura indeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local si
efectuarea lucrarilor de secretariat;
g) pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local;
h) asigura comunicarea catre autoritatile, institutiile si persoanele

interesate
a actelor emise de consiliul local sau de primar, in termen de cel mult 10

zile,
daca legea nu prevede altfel;
i) asigura aducerea la cunostinta publica a hotararilor si dispozitiilor cu
caracter normativ;
j) elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local,
in
157
afara celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii;
k) legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti si confirma
autenticitatea copiilor cu actele originale, in conditiile legii.
(2) Secretarul poate coordona si alte servicii ale aparatului propriu de
specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, stabilite de
primar.
(3) Secretarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau

insarcinari
date de consiliul local ori de primar.
Art. 86.
Eliberarea din functie, precum si sanctionarea disciplinara a secretarului se
fac de catre prefect, numai la propunerea consiliului local, adoptata cu

votul a
cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie, ca urmare a
initiativei primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor, pe baza
concluziilor reiesite din desfasurarea unei cercetari administrative.
SECTIUNEA a 2-a - Serviciile publice ale comunei, orasului si aparatul

propriu
de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale
Art. 87.
Serviciile publice ale comunei sau orasului se infiinteaza si se organizeaza

de
consiliul local in principalele domenii de activitate, potrivit specificului

si
nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor
financiare de care dispune.
158
Art. 88.
(1) Numirea si eliberarea din functie a personalului din serviciile publice

ale
comunei sau orasului se fac de conducatorii acestora, in conditiile legii.
(2) Numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul propriu de
specialitate al consiliului local se fac de catre primar, in conditiile

legii.
(3) Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea din functie
a
conducatorilor compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al
consiliului local.
Art. 89.
Functionarii din cadrul serviciilor publice ale comunei sau orasului si din
aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice

locale
se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.
Art. 90.
(1) In raporturile dintre cetateni si autoritatile administratiei publice

locale
se foloseste limba romana.
(2) In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei
minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, in
raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale si cu aparatul
propriu de specialitate acestia se pot adresa, oral sau in scris, si in limba
lor materna si vor primi raspunsul atat in limba romana, cat si in limba
materna.
(3) In conditiile prevazute la alin. (2), in posturile care au atributii

privind
relatii cu publicul vor fi incadrate si persoane care cunosc limba materna a
159
cetatenilor apartinand minoritatii respective.
(4) Autoritatile administratiei publice locale vor asigura inscriptionarea
denumirii localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor,
precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba materna a
cetatenilor apartinand minoritatii respective, in conditiile prevazute la

alin.
(2).
(5) Actele oficiale se intocmesc in mod obligatoriu in limba romana.
Art. 91.
Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al

orasului
sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, impreuna cu
aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structura
functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei sau orasului,
care aduce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile
primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.
CAPITOLUL V - Administratia publica a municipiului Bucuresti
Art. 92.
Municipiul Bucuresti este organizat in 6 subdiviziuni administrativ-

teritoriale,
numite sectoare.
Art. 93.
(1) Sectoarele municipiului Bucuresti au cate un primar si un viceprimar, iar
municipiul Bucuresti are un primar general si 2 viceprimari.
(2) Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucuresti se face

de
160
presedintele Tribunalului Bucuresti, in conditiile prezentei legi.
Art. 94.
Autoritatile administratiei publice locale din municipiul Bucuresti sunt
Consiliul General al Municipiului Bucuresti si
consiliile locale ale sectoarelor, ca autoritati deliberative, precum si
primarul general al municipiului Bucuresti si primarii sectoarelor, ca
autoritati executive, alese in conditiile Legii privind alegerile locale.
Art. 95.
(1) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti se constituie,
functioneaza si pot fi dizolvate in conditiile prevazute de dispozitiile
prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplica in mod corespunzator.
(2) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti exercita, in
principal, urmatoarele atributii:
a) aleg, din randul consilierilor, consilierul care conduce sedintele
consiliului, precum si un viceprimar; acestia isi pastreaza calitatea de
consilier;
b) aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului;
c) avizeaza studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de
organizare si amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la
programe de dezvoltare regionala si zonala, in conditiile legii, pe care le
supune spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucuresti;
d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de
utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului
bugetar; stabilesc impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in
conditiile legii;
161
e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul

de
functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale
aparatului propriu de specialitate si ale serviciilor publice de interes

local;
f) administreaza, in conditiile legii, bunurile proprietate publica sau

privata
a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotararii Consiliului General

al
Municipiului Bucuresti;
g) hotarasc cu privire la concesionarea sau inchirierea serviciilor publice

de
sub autoritatea lor, in conditiile legii;
h) infiinteaza institutii, societati comerciale si servicii publice;

instituie,
cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare

si
functionare pentru institutiile si serviciile publice, precum si pentru
societatile comerciale pe care le infiinteaza sau care se afla sub

autoritatea
lor; numesc si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii
institutiilor publice si ai serviciilor publice de interes local;
i) aproba, in conditiile legii, planurile urbanistice zonale si de detaliu

ale
sectoarelor, pe care le comunica Consiliului General al Municipiului

Bucuresti;
aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice

pentru
lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare

pentru
realizarea lor, in concordanta cu prevederile planului urbanistic general al
municipiului Bucuresti si ale regulamentului aferent;
j) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile necesare bunei

functionari a
162
institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret

si
sport, apararea ordinii publice, de interes local; urmareste si controleaza
activitatea acestora;
k) contribuie la organizarea activitatilor stiintifice, culturale, artistice,
l) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizeaza activitatea

gardienilor
publici si propune masuri de imbunatatire a acesteia;
m) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul
cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea

si
punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si

a
rezervatiilor naturale;
n) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala,

asigura
protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba
criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura
functionarea unor institutii de binefacere de interes local;
o) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de
distractie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora;
p) hotarasc, in conditiile legii, cu acordul Consiliului General al

Municipiului
Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu autoritati ale administratiei publice
locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii

nationale
si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea
promovarii unor interese comune;
q) hotarasc, in conditiile legii, cu acordul prealabil al Consiliului General

al
Municipiului Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane

sau
163
straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in
vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii

sau
proiecte de interes public local;
r) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in

conditiile
legii;
s) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase.
(3) Atributiile prevazute la alin. (2) lit. c)-h), p) si q) pot fi exercitate
numai pe baza imputernicirii exprese date prin hotarare a Consiliului General

al
Municipiului Bucuresti.
(4) Consiliile locale ale sectoarelor exercita si alte atributii stabilite

prin
lege sau delegate de Consiliul General al
Municipiului Bucuresti.
Art. 96.
Consiliul General al Municipiului Bucuresti se constituie, functioneaza si
indeplineste atributiile prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru
consiliile locale, care se aplica in mod corespunzator.
Art. 97.
(1) Primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti functioneaza

in
conditiile prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru primarii si
viceprimarii comunelor si oraselor si indeplinesc atributiile stabilite de

lege
pentru acestia, cu exceptia celor prevazute la art. 68 alin. (1) lit. c) si

k),
care se exercita numai de primarul general al municipiului Bucuresti.
164
(2) Primarilor si viceprimarilor sectoarelor municipiului Bucuresti li se

aplica
in mod corespunzator dispozitiile prezentei legi cu privire la suspendare si
demitere.
(3) Primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti functioneaza si
indeplinesc atributiile prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru

primarii
si viceprimarii comunelor si oraselor, care se aplica in mod corespunzator.
(4) Primarului general si viceprimarilor municipiului Bucuresti li se aplica

in
mod corespunzator dispozitiile prezentei legi cu privire la suspendare si
demitere.
Art. 98.
Secretarilor sectoarelor municipiului Bucuresti le sunt aplicabile in mod
corespunzator prevederile art. 83-86, iar secretarului general al

municipiului
Bucuresti, prevederile art. 120.
Art. 99.
Hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu
caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii si pentru

autoritatile
administratiei publice locale organizate in sectoarele municipiului

Bucuresti.
Art. 100.
(1) Primarul general al municipiului Bucuresti impreuna cu primarii

sectoarelor
municipiului Bucuresti se intrunesc cel putin o data pe luna, la convocarea
primarului general sau la propunerea a cel putin 3 primari de sectoare. La
165
sedinte se analizeaza modul in care sunt aduse la indeplinire hotararile
Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu caracter
normativ ale primarului general si se prezinta informari reciproce privitoare

la
activitatea consiliilor locale de sector, avandu-se in vedere corelarea unor
activitati necesare in vederea bunei functionari a administratiei

municipiului
Bucuresti. La sedinte participa de drept si prefectul municipiului Bucuresti.
(2) Primarii sectoarelor participa de drept la sedintele Consiliului General

al
Municipiului Bucuresti si pot avea interventii la dezbaterea problemelor

aflate
pe ordinea de zi.
(3) La sedintele comisiilor Consiliului General al Municipiului Bucuresti pot
participa presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de
sector.
(4) Presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector

au
dreptul sa intervina la discutii fara a avea drept de vot.
CAPITOLUL VI - Consiliul judetean
SECTIUNEA 1 - Constituirea si componenta consiliului judetean
Art. 101.
(1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale,
constituita la nivel judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor
comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes
166
judetean.
(2) Consiliul judetean este compus din consilieri alesi prin vot universal,
egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea

privind
alegerile locale.
Art. 102.
Numarul membrilor fiecarui consiliu judetean se stabileste de prefect, in
functie de populatia judetului, raportata
de Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1

ianuarie a
anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care precede
alegerile, dupa cum urmeaza:
Numarul locuitorilor judetului / Numarul consilierilor
- pana la 350.000 / 31
- intre 350.001 - 500.000 / 33
- intre 500.001 - 650.000 / 35
- peste 650.000 / 37
Art. 103.
(1) La constituirea consiliului judetean se aplica in mod corespunzator
dispozitiile art. 31-37.
(2) In situatiile prevazute la art. 60 presedintele consiliului judetean are
obligatia sa propuna acestuia adoptarea unei hotarari prin care sa se ia act

de
incetarea mandatului de consilier.
SECTIUNEA a 2-a - Atributiile consiliului judetean
167
Art. 104.
(1) Consiliul judetean, ca autoritate deliberativa a administratiei publice
locale constituita la nivel judetean, indeplineste urmatoarele atributii
principale:
a) alege din randul consilierilor un presedinte si 2 vicepresedinti;
b) aproba, la propunerea presedintelui, regulamentul de organizare si
functionare a consiliului judetean, numarul de personal in limitele normelor
legale, organigrama, statul de functii, regulamentul de organizare si
functionare a aparatului propriu de specialitate, a institutiilor si

serviciilor
publice, precum si a regiilor autonome de interes judetean;
c) adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala a
judetului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite
de
la consiliile locale, dispune, aproba si urmareste, in cooperare cu

autoritatile
administratiei publice locale comunale si orasenesti interesate, masurile
necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
d) coordoneaza activitatea consiliilor locale ale comunelor si oraselor in
vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean;
e) aproba bugetul propriu al judetului, imprumuturile, virarile de credite si
modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a
exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe, precum si taxe speciale,

in
conditiile legii; hotaraste repartizarea pe comune, orase si municipii a

cotei
din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte
surse, in conditiile legii;
f) administreaza domeniul public si domeniul privat al judetului;
168
proprietate publica a judetului sau, dupa caz, a serviciilor publice de

interes
judetean, in conditiile legii; hotaraste cu privire la vanzarea,

concesionarea
si inchirierea bunurilor proprietate privata a judetului, in conditiile

legii;
h) hotaraste infiintarea de institutii publice si de servicii publice de

interes
judetean, in conditiile legii; numeste si elibereaza din functie, in

conditiile
legii, conducatorii institutiilor si serviciilor publice pe care le-a

infiintat
si le aplica, daca este cazul, sanctiuni disciplinare, in conditiile legii;
i) hotaraste asupra reorganizarii regiilor autonome de interes judetean;
exercita in numele unitatii administrativ-teritoriale toate drepturile
actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste

asupra
privatizarii acestor societati comerciale;
j) stabileste, pe baza consultarii autoritatilor administratiei publice

locale
comunale si orasenesti, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului
judetului, precum si de dezvoltare urbanistica generala a judetului si a
unitatilor administrativ-teritoriale componente; urmareste modul de realizare

a
acestora in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale

si
orasenesti implicate;
k) aproba construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor,
precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de

interes
judetean; acorda sprijin si asistenta tehnica de specialitate autoritatilor
administratiei publice locale comunale si orasenesti pentru construirea,
intretinerea si modernizarea drumurilor comunale si orasenesti; in acest sens
consiliul judetean poate infiinta servicii publice specializate;
169
l) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de
interes judetean, in limitele si in conditiile legii;
m) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare
necesare in vederea bunei functionari a institutiilor de cultura, a
institutiilor si serviciilor publice de educatie, ocrotire sociala si

asistenta
sociala, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum si

a
altor activitati, in conditiile legii;
n) asigura sprijin financiar pentru actiuni culturale sau desfasurate de

cultele
religioase, precum si pentru activitati educativ-stiintifice si sportive;
o) infiinteaza institutii sociale si culturale, precum si pentru protectia
drepturilor copilului si asigura buna lor functionare, prin alocarea

fondurilor
necesare;
p) analizeaza propunerile facute de autoritatile administratiei publice

locale
comunale si orasenesti, in vederea elaborarii de prognoze si programe de
dezvoltare economico-sociala sau pentru refacerea si protectia mediului
inconjurator;
q) atribuie, in conditiile legii, denumiri de obiective de interes judetean;
r) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte

autoritati
ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si
aderarea la asociatii nationale si internationale a autoritatilor

administratiei
publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;
s) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane

juridice
romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri
sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni,

lucrari,
170
servicii sau proiecte de interes public judetean;
t) hotaraste, in conditiile legii, asocierea cu consiliile locale, pentru
realizarea unor obiective de interes comun, scop in care poate infiinta

impreuna
cu acestea institutii publice, societati comerciale si servicii publice;
u) coordoneaza activitatile Corpului gardienilor publici, in conditiile

legii.
(2) Consiliul judetean indeplineste si alte atributii prevazute de lege.
SECTIUNEA a 3-a - Functionarea consiliului judetean
Art. 105.
(1) Consiliul judetean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi
prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
(2) Consiliul judetean isi exercita mandatul de la data constituirii pana la
data declararii ca legal constituit a consiliului nouales.
Art. 106.
(1) Consiliul judetean se intruneste in sedinte ordinare o data la doua luni,

la
convocarea presedintelui consiliului judetean.
(2) Consiliul judetean se poate intruni si in sedinte extraordinare ori de

cate
ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din
numarul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresata
presedintelui consiliului judetean, in cazuri exceptionale care necesita
adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea
urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau
epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice.
(3) Convocarea consiliului judetean se face in scris, prin intermediul
171
secretarului general al judetului, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor
ordinare sau cu cel mult 3 zile inaintea celor extraordinare.
(4) In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor
locuitorilor judetului convocarea consiliului judetean se face de indata.
(5) In invitatia la sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si
ordinea de zi a acesteia.
(6) In situatia in care presedintele consiliului judetean se afla in
imposibilitatea de a convoca consiliul in sedinta ordinara, aceasta se va

face
de catre vicepresedintele desemnat in conditiile art. 118.
(7) Ordinea de zi a sedintei consiliului judetean se aduce la cunostinta
locuitorilor judetului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de

publicitate.
(8) In judetele in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o
pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se aduce la
cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii
respective.
(9) In toate cazurile convocarea se consemneaza in procesulverbal al

sedintei.
Art. 107.
(1) Sedintele consiliului judetean sunt legal constituite daca este prezenta
majoritatea consilierilor in functie.
(2) Prezenta consilierilor la sedinta este obligatorie. Cazurile in care se
considera ca absenta este motivata se vor stabili prin regulamentul de
organizare si functionare a consiliului judetean. In situatia in care un
consilier absenteaza de doua ori consecutiv fara motive temeinice, el poate

fi
sanctionat in conditiile regulamentului de organizare si functionare a
172
consiliului judetean.
Art. 108.
(1) Sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedinte sau, in lipsa
acestuia, de vicepresedintele desemnat in conditiile art. 118.
(2) In cazul in care, din motive intemeiate, lipseste si vicepresedintele
desemnat in conditiile art. 118, sedinta va fi condusa de celalalt
vicepresedinte sau de un consilier ales cu votul majoritatii consilierilor
prezenti.
Art. 109.
(1) In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul judetean adopta

hotarari
cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea

sau
regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta

majoritate.
(2) Hotararile se semneaza de presedinte sau, in lipsa acestuia, de
vicepresedintele consiliului judetean care a condus sedinta si se

contrasemneaza
pentru legalitate de secretarul general al judetului.
Art. 110.
Dispozitiile art. 43, art. 45-54 si art. 56 se aplica in mod corespunzator.
Art. 111.
(1) In cazul in care consiliul judetean nu se intruneste timp de 6 luni
consecutive sau nu a adoptat, in 3 sedinte ordinare consecutive, nici o
hotarare, precum si in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub

doua
173
treimi si nu se poate completa prin supleanti, acesta se dizolva de drept.
(2) Situatiile prevazute la alin. (1) se comunica de secretar prefectului

care,
prin ordin, ia act de dizolvarea de drept a consiliului si propune Guvernului
organizarea de noi alegeri.
(3) Prevederile art. 58 alin. (3)-(5) se aplica in mod corespunzator.
(4) Stabilirea datei alegerilor se va putea face numai dupa expirarea

termenului
prevazut la alin. (3) sau dupa ramanerea definitiva si irevocabila a

hotararii
judecatoresti prin care s-a respins actiunea introdusa impotriva ordinului
prefectului.
(5) Pe perioada in care consiliul judetean este dizolvat sau in care nu s-a
putut constitui potrivit legii, problemele curente ale administratiei

judetului
vor fi rezolvate de secretarul general al judetului in baza unei

imputerniciri
speciale date de Guvern, prin Ministerul Administratiei Publice.
Art. 112.
Mandatul de consilier inceteaza de drept in conditiile art. 60, care se

aplica
in mod corespunzator.
SECTIUNEA a 4-a - Presedintele, vicepresedintii si secretarul general al
judetului
Art. 113.
(1) Consiliul judetean alege dintre membrii sai, pe toata durata exercitarii
mandatului, un presedinte si 2 vicepresedinti.
(2) Presedintele si vicepresedintii se aleg cu votul secret al majoritatii
174
consilierilor in functie. Eliberarea din functie a presedintelui consiliului
judetean se face prin votul secret a cel putin doua treimi din numarul
consilierilor in functie, la propunerea a cel putin unei treimi din numarul
acestora, daca a emis, in decurs de 3 luni, cel putin 3 dispozitii care au

fost
anulate irevocabil de instanta de judecata intrucat au contravenit

intereselor
generale ale statului ori ale judetului sau au incalcat Constitutia si legile
tarii. Vicepresedintii pot fi eliberati din functie, in aceleasi conditii,

numai
daca s-a constatat prin hotarare judecatoreasca irevocabila ca acestia au
contravenit, in exercitarea sarcinilor ce le-au revenit, intereselor generale
ale statului sau ale judetului ori au incalcat Constitutia si legile tarii.
(3) Pe toata durata exercitarii mandatului contractul de munca al

presedintelui
si vicepresedintilor consiliului judetean la institutiile publice, regiile
autonome, companiile nationale, societatile nationale, societatile comerciale

cu
capital majoritar de stat se suspenda de drept.
(4) Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean primesc pe toata

durata
exercitarii mandatului o indemnizatie stabilita in conditiile legii.
Art. 114.
(1) Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul in relatiile cu
celelalte autoritati publice, cu persoanele fizice si juridice romane si
straine, precum si in justitie.
(2) Presedintele raspunde in fata consiliului judetean de buna functionare a
administratiei publice judetene.
(3) Aparatul propriu al consiliului judetean este subordonat presedintelui
acestuia. Functionarii din aparatul propriu de specialitate se bucura de
175
stabilitate in functie, conform legii.
Art. 115.
Presedintele consiliului judetean raspunde de buna functionare a aparatului
propriu de specialitate pe care il conduce si il controleaza. Coordonarea

unor
compartimente din aparatul propriu de specialitate va fi delegata
vicepresedintilor sau secretarului general al judetului, prin dispozitie.
Art. 116.
(1) Presedintele consiliului judetean indeplineste, in conditiile legii,
urmatoarele atributii principale:
a) asigura respectarea prevederilor Constitutiei, punerea in aplicare a

legilor,
a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor

Guvernului, a
hotararilor consiliului judetean, precum si a altor acte normative;
b) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei consiliului judetean;
c) dispune masurile necesare pentru pregatirea si desfasurarea in bune

conditii
a lucrarilor consiliului judetean;
d) intocmeste si supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul de
organizare si functionare a acestuia;
e) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului judetean si
analizeaza periodic stadiul indeplinirii acestora;
f) conduce sedintele consiliului judetean;
g) coordoneaza si controleaza activitatea institutiilor si serviciilor

publice
de sub autoritatea consiliului judetean;
h) exercita functia de ordonator principal de credite;
176
i) intocmeste proiectul bugetului propriu al judetului si contul de incheiere

a
exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului judetean, in
conditiile si la termenele prevazute de lege;
j) urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului
judetean adoptarea masurilor necesare pentru incasarea acestora la termen;
k) propune consiliului judetean spre aprobare, in conditiile legii,

organigrama,
statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si
functionare a aparatului propriu de specialitate, a institutiilor si

serviciilor
publice de sub autoritatea acestuia;
l) prezinta consiliului judetean, anual sau la cererea acestuia, rapoarte cu
privire la modul de indeplinire a atributiilor proprii si a hotararilor
consiliului;
m) propune consiliului judetean numirea si eliberarea din functie, in

conditiile
legii, a conducatorilor institutiilor publice si serviciilor publice de sub
autoritatea acestuia;
n) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin

lege;
o) indruma metodologic, urmareste si controleaza activitatile de stare civila

si
autoritate tutelara, desfasurate in comune si orase;
p) acorda, prin aparatul propriu si serviciile de specialitate ale

consiliului
judetean, sprijin si consultanta tehnica si juridica pentru autoritatile
administratiei publice locale, comunale si orasenesti, la solicitarea

acestora;
q) coordoneaza, controleaza si raspunde de activitatea privind protectia
drepturilor copilului.
(2) Presedintele consiliului judetean poate delega vicepresedintilor, prin
177
dispozitie, atributiile prevazute la alin. (1) lit. g) si p).
(3) Presedintele consiliului judetean indeplineste si alte atributii

prevazute
de lege sau sarcini date de consiliul judetean.
Art. 117.
(1) In exercitarea atributiilor sale presedintele consiliului judetean emite
dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii

numai
dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate
persoanelor interesate, dupa caz.
(2) Prevederile art. 49 si ale art. 50 alin. (2) se aplica in mod

corespunzator.
Art. 118.
(1) In cazul suspendarii presedintelui atributiile acestuia vor fi exercitate

de
unul dintre vicepresedinti, desemnat de consiliul judetean prin votul secret

al
majoritatii consilierilor in functie.
(2) In celelalte cazuri de absenta a presedintelui atributiile sale vor fi
exercitate, in numele acestuia, de unul dintre vicepresedinti, desemnat de
presedinte prin dispozitie.
Art. 119.
(1) Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean isi pastreaza

calitatea
de consilier. Durata mandatului presedintelui si al vicepresedintilor este

egala
cu cea a mandatului consiliului judetean.
(2) Prevederile art. 62, 72 si 77 se aplica in mod corespunzator si
178
presedintelui consiliului judetean.
(3) In cazul incetarii inainte de termen a mandatului presedintelui

consiliului
judetean prefectul ia act prin ordin si instiinteaza consiliul judetean in
vederea alegerii unui nou presedinte.
Art. 120.
(1) Fiecare judet are un secretar general salarizat din bugetul acestuia.
Secretarul general este functionar public de conducere si are studii

superioare
juridice sau administrative. Secretarul general se bucura de stabilitate in
functie, in conditiile legii. El nu poate fi membru al vreunui partid politic
sau al vreunei formatiuni politice, sub sanctiunea eliberarii din functie.
(2) Numirea secretarului general al judetului se face de Ministerul
Administratiei Publice, la propunerea presedintelui consiliului judetean,
potrivit legii.
(3) Numirea se face pe baza de concurs sau de examen, dupa caz. Concursul va
fi
organizat, in conditiile legii, de presedintele consiliului judetean in

termen
de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de
examinare vor face parte presedintele sau, in lipsa acestuia, unul dintre
vicepresedintii consiliului judetean, un reprezentant al Ministerului
Administratiei Publice, secretarul general al prefecturii si 2 reprezentanti

ai
(4) Emiterea dispozitiei de numire se face in termen de cel mult 10 zile de

la
primirea propunerii.
(5) Eliberarea din functie, precum si sanctionarea disciplinara a

secretarului
179
general se fac de Ministerul Administratiei Publice numai la propunerea
consiliului judetean, aprobata cu votul a cel putin doua treimi din numarul
consilierilor in functie, ca urmare a initiativei presedintelui acestuia, sau

a
unei treimi din numarul consilierilor, pe baza concluziilor reiesite din
desfasurarea unei cercetari administrative.
(6) Secretarului general al judetului ii sunt aplicabile, in mod

corespunzator,
prevederile art. 85.
(7) Secretarul general al judetului coordoneaza compartimentele de stare

civila
si autoritate tutelara din aparatul propriu de specialitate al consiliului
judetean. Secretarul general al judetului indeplineste in mod corespunzator
atributiile stabilite de lege pentru secretarul general al ministerului.
CAPITOLUL VII - Bunuri si lucrari publice
SECTIUNEA 1 - Administrarea bunurilor
Art. 121.
Constituie patrimoniu al unitatii administrativ-teritoriale bunurile mobile

si
imobile care apartin domeniului public al unitatii administrativ-teritoriale,
domeniului privat al acesteia, precum si drepturile si obligatiile cu

caracter
patrimonial.
Art. 122.
(1) Apartin domeniului public de interes local sau judetean bunurile care,
potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si nu
sunt
180
declarate prin lege de uz sau de interes public national.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile,
imprescriptibile si insesizabile.
Art. 123.
(1) Domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale este acatuit din
bunuri mobile si imobile, altele decat cele prevazute la art. 122 alin. (1),
intrate in proprietatea acestora prin modalitatile prevazute de lege.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozitiilor de
drept
comun, daca prin lege nu se prevede altfel.
(3) Donatiile si legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea
consiliului local sau, dupa caz, a consiliului judetean, cu votul a doua

treimi
din numarul membrilor acestuia.
Art. 124.
Toate bunurile apartinand unitatilor administrativteritoriale sunt supuse
inventarierii anuale. Consiliilor locale si judetene li se prezinta anual de
catre primar, respectiv de presedintele consiliului judetean, un raport

asupra
situatiei gestionarii bunurilor.
Art. 125.
(1) Consiliile locale si consiliile judetene hotarasc ca bunurile ce apartin
domeniului public sau privat, de interes local sau judetean, dupa caz, sa fie
date in administrarea regiilor autonome si institutiilor publice, sa fie
concesionate ori sa fie inchiriate. Acestea hotarasc cu privire la cumpararea
unor bunuri ori la vanzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de
181
interes local sau judetean, in conditiile legii.
(2) Vanzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica,
organizata in conditiile legii.
Art. 126.
Consiliile locale si consiliile judetene pot da in folosinta gratuita, pe

termen
limitat, bunuri mobile si imobile proprietate publica sau privata locala ori
judeteana, dupa caz, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara
activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice.
SECTIUNEA a 2-a - Lucrarile publice
Art. 127.
Consiliile locale sau consiliile judetene pot contracta prin licitatie
efectuarea de lucrari si servicii de utilitate publica, in limita sumelor
aprobate prin bugetul local, respectiv judetean.
Art. 128.
Lucrarile de constructii si reparatii de interes public, finantate din

bugetele
comunelor, oraselor sau judetelor, se executa numai pe baza unor documentatii
tehnico-economice avizate sau aprobate, dupa caz, de consiliul local sau de
consiliul judetean si numai in baza unei licitatii publice, in limitele si in
conditiile prevazute de lege.
Art. 129.
Documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului privind comuna, orasul

si
182
judetul se elaboreaza, se aproba si se finanteaza in conformitate cu

prevederile
legii.
CAPITOLUL VIII - Prefectul
SECTIUNEA 1 - Prefectul judetului si al municipiului Bucuresti
Art. 130.
(1) Guvernul numeste cate un prefect, ca reprezentant al sau, in fiecare

judet
si in municipiul Bucuresti.
(2) Prefectul este ajutat de un subprefect. La municipiul Bucuresti prefectul
este ajutat de 2 subprefecti.
(3) Numirea si eliberarea din functie a prefectilor se fac prin hotarare a
Guvernului. Pentru a fi numit in functie prefectul trebuie sa aiba studii
superioare de lunga durata.
(4) Numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se fac prin decizie a
primului-ministru, la propunerea prefectului si a Ministerului Administratiei
Publice. Pentru a fi numit in functie subprefectul trebuie sa aiba studii
superioare.
(5) Pe toata durata indeplinirii functiei de prefect sau de subprefect
contractul de munca al acestuia la institutiile publice, regiile autonome,
companiile nationale, societatile nationale si societatile comerciale cu

capital
de stat sau majoritar de stat se suspenda.
Art. 131.
Prefectul si subprefectul nu pot fi deputati sau senatori, primari,

consilieri
183
locali sau consilieri judeteni si nu pot indeplini o functie de reprezentare
profesionala, o alta functie publica sau o functie ori o activitate

profesionala
remunerata in cadrul regiilor autonome, precum si al societatilor comerciale

cu
capital de stat sau privat.
Art. 132 - (1) In calitate de reprezentant al Guvernului prefectul vegheaza

ca
activitatea consiliilor locale si a primarilor, a consiliilor judetene si a
presedintilor consiliilor judetene sa se desfasoare in conformitate cu
prevederile legii.
(2) Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si
consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene, pe de alta parte, nu
exista raporturi de subordonare.
Art. 133.
(1) Prefectul conduce activitatea serviciilor publice descentralizate ale
ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale

de
specialitate, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.
(2) Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor se fac cu avizul consultativ al prefectului,

in
conditiile legii. In situatii bine motivate prefectul isi poate retrage

avizul
acordat, propunand, in conditiile legii, eliberarea din functie a

conducatorilor
acestora.
Art. 134.
184
(1) Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, indeplineste urmatoarele

atributii
principale:
a) asigura realizarea intereselor nationale, aplicarea si respectarea
Constitutiei, a legilor, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a

celorlalte
acte normative, precum si a ordinii publice;
b) exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative

adoptate
sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene, precum

si
ale presedintelului consiliului judetean, cu exceptia actelor de gestiune
curenta;
c) dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si

apararea
drepturilor cetatenilor, prin organele legal abilitate;
d) asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, pregatirea si
aducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de
aparare care nu au caracter militar, precum si a celor de protectie civila;
autoritatile militare si organele locale ale Ministerului de Interne au
obligatia sa informeze si sa sprijine prefectul pentru rezolvarea oricarei
probleme de interes national sau judetean, in conditiile legii;
e) prezinta anual Guvernului un raport asupra stadiului realizarii sarcinilor

ce
ii revin potrivit programului de guvernare, precum si in legatura cu

controlul
exercitat asupra legalitatii actelor autoritatilor administratiei publice
locale.
(2) Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de

celelalte
acte normative, precum si insarcinarile date de Guvern.
185
Art. 135.
(1) Ca urmare a exercitarii controlului asupra legalitatii actelor adoptate

sau
emise de autoritatile administratiei publice locale ori judetene, precum si

de
presedintele consiliului judetean, prefectul poate ataca in fata instantei de
contencios administrativ aceste acte in termen de 30 de zile de la

comunicare,
daca le considera ilegale, dupa indeplinirea procedurii prevazute la art. 50
alin. (2), cu exceptia celor de gestiune curenta. Actiunea prin care

prefectul
sesizeaza instanta de judecata este scutita de taxa de timbru. Actul atacat

este
suspendat de drept.
(2) Prefectul va solicita autoritatilor administratiei publice locale si
judetene, in termenul prevazut la art. 50 alin. (2), cu motivarea necesara,

sa
reanalizeze actul pe care il apreciaza ca ilegal, in vederea modificarii sau,
dupa caz, a revocarii acestuia.
Art. 136.
Prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului judetean,

dupa
caz, convocarea unei sedinte extraordinare in situatiile prevazute la art. 40
alin. (2) si la art. 106 alin. (2).
Art. 137.
(1) Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin prefectul emite ordine cu
caracter normativ sau individual, in conditiile legii.
(2) Ordinele care stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate

sunt
emise dupa consultarea serviciilor descentralizate ale ministerelor si ale
186
celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale si sunt
contrasemnate de conducatorii acestora.
(3) Prefectul poate propune ministerelor si celorlalte autoritati ale
administratiei publice centrale de specialitate masuri pentru imbunatatirea
activitatii serviciilor publice descentralizate, organizate la nivelul
judetului.
Art. 138.
(1) Ordinul prefectului care contine dispozitii normative devine executoriu
numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica sau de la data comunicarii,

in
celelalte cazuri.
(2) Ordinele cu caracter normativ se comunica de indata Ministerului
Administratiei Publice.
(3) Ministerul Administratiei Publice poate propune Guvernului, in

exercitarea
controlului ierarhic al acestuia, anularea ordinelor emise de prefect, daca

le
considera ilegale sau inoportune.
Art. 139.
(1) Prefectii sunt obligati sa comunice ordinele emise potrivit art. 137
alin.
(2) ministerelor de resort. Ministerele pot propune Guvernului masuri de

anulare
a ordinelor emise de prefect, daca le considera ilegale sau inoportune.
(2) Ministerele si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale

de
specialitate au obligatia sa comunice prefectilor, imediat dupa emitere,
ordinele si celelalte dispozitii cu caracter normativ pe care le transmit
serviciilor publice descentralizate.
187
Art. 140.
(1) Subprefectul indeplineste atributiile ce ii sunt date prin acte

normative,
precum si sarcinile ce ii sunt delegate
de catre prefect prin ordin.
(2) In lipsa prefectului subprefectul indeplineste, in numele prefectului,
atributiile ce revin acestuia.
Art. 141.
(1) Pentru exercitarea atributiilor ce ii revin prefectul are un aparat

propriu
de specialitate, ale carui structura si atributii se stabilesc prin hotarare

a
Guvernului, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a

prezentei
legi, la propunerea Ministerului Administratiei Publice.
(2) Aparatul propriu de specialitate al prefectului are un secretar general,
functionar public de conducere.
(3) Secretarul general are studii superioare, de regula juridice sau
administrative, si se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.
(4) Numirea si eliberarea din functie a secretarului general se fac de catre
Ministerul Administratiei Publice, la propunerea prefectului, in conditiile
legii. Numirea se face pe baza de concurs sau de examen, organizat de

Ministerul
Administratiei Publice, cu participarea prefectului sau a subprefectului.
Eliberarea din functie se poate face, in conditiile legii, si la initiativa
Ministerului Administratiei Publice, in baza concluziilor unei anchete
administrative.
188
Art. 142.
(1) In judetele cu o suprafata intinsa, cu localitati amplasate la mari

distante
de resedinta judetului sau in mari aglomerari urbane, prefectul poate

organiza,
cu aprobarea Ministerului Administratiei Publice, oficii prefecturale.
(2) Oficiile prefecturale sunt componente ale structurii aparatului propriu

al
prefectului, in subordinea directa a acestuia, si sunt conduse de un

director,
ale carui numire si eliberare din functie se fac de prefect. Oficiile
prefecturale se organizeaza in limita numarului de posturi legal aprobate.
Art. 143.
Prefectul, subprefectul, secretarul general si aparatul propriu de

specialitate
al prefectului isi desfasoara activitatea in prefectura.
Art. 144.
Functionarii publici din aparatul propriu de specialitate al prefectului
beneficiaza de stabilitate in functie, in conditiile legii.
SECTIUNEA a 2-a - Comisia judeteana consultativa
Art. 145.
(1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se organizeaza o comisie
consultativa.
(2) Comisia consultativa este formata din: prefect si presedintele

consiliului
judetean; subprefect si vicepresedintii consiliului judetean; secretarul

general
189
al prefecturii si secretarul general al judetului; primarul municipiului
resedinta de judet, respectiv primarul general, viceprimarii si secretarul
general al municipiului Bucuresti; primarii oraselor si comunelor din judet,
respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti; sefii serviciilor

publice
descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate

la
nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti; sefii compartimentelor din
aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean, respectiv al
Consiliului General al Municipiului Bucuresti; conducatorii regiilor autonome

de
interes judetean, ai sucursalelor regiilor autonome de interes national si ai
societatilor nationale din judetul respectiv sau din municipiul Bucuresti,
precum si conducatorii altor structuri organizate in judet sau in municipiul
Bucuresti.
(3) La lucrarile comisiei consultative pot fi invitate si alte persoane a

caror
prezenta este considerata necesara.
Art. 146.
(1) Comisia consultativa se convoaca de prefect si de presedintele

consiliului
judetean, respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti, o data la
doua luni sau ori de cate ori este necesar.
(2) Lucrarile comisiei consultative sunt conduse prin rotatie de prefect si

de
presedintele consiliului judetean.
(3) Secretariatul comisiei consultative este asigurat de 2 functionari din
aparatul propriu al prefectului si de 2 functionari din aparatul propriu al
190
Art. 147.
(1) Comisia consultativa dezbate si isi insuseste prin consens programul

anual
orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului, respectiv al
municipiului Bucuresti, pe baza Programului de guvernare acceptat de

Parlament.
(2) Programul orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului,
respectiv al municipiului Bucuresti, se comunica serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale,

filialelor
din judet ale regiilor autonome sau ale societatilor nationale, regiilor
autonome de interes local si societatilor comerciale si serviciilor publice

de
interes local interesate, precum si autoritatilor administratiei publice

locale
si judetene.
(3) In cadrul reuniunilor comisiei consultative pot fi convenite si alte

actiuni
ce urmeaza sa fie intreprinse de prefect si de serviciile publice
descentralizate ale ministerelor si ale altor autoritati ale administratiei
publice centrale de specialitate organizate in judet, pe de o parte, si de
consiliul judetean si serviciile publice de sub autoritatea acestuia, pe de

alta
parte, in scopul armonizarii masurilor prevazute in Programul de guvernare cu
activitatile desfasurate de autoritatile administratiei publice locale si
judetene, in conformitate cu atributiile si cu responsabilitatile ce le

revin,
potrivit legii.
Art. 148.
(1) Pentru dezbaterea si elaborarea unor solutii operative, precum si pentru
informarea reciproca cu privire la principalele actiuni ce urmeaza sa se
191
desfasoare pe teritoriul judetului se constituie in fiecare judet un comitet
operativ-consultativ, format din prefect si presedintele consiliului

judetean,
subprefect si vicepresedintii consiliului judetean, secretarul general al
prefecturii, secretarul general al judetului si primarul municipiului

resedinta
de judet.
(2) In municipiul Bucuresti comitetul operativ-consultativ este format din
prefect si primarul general al Capitalei, subprefectii si viceprimarii
municipiului Bucuresti, secretarul general al prefecturii si secretarul

general
al municipiului Bucuresti, precum si din primarii sectoarelor municipiului
Bucuresti,
(3) Comitetul operativ-consultativ se intruneste saptamanal, de regula in

ziua
de luni, iar sedintele acestuia sunt conduse prin rotatie de prefect,
presedintele consiliului judetean si, respectiv, de primarul general al
municipiului Bucuresti.
(4) In cadrul comitetului operativ-consultativ se poate stabili initierea, de
comun acord, a unor proiecte de hotarare a Guvernului sau, potrivit
competentelor decizionale specifice fiecarei institutii si autoritati,

emiterea
de ordine ale prefectului, dispozitii ale presedintelui consiliului judetean

ori
initierea de hotarari ale consiliului judetean, care sa concretizeze masurile
stabilite de comun acord.
SECTIUNEA a 3-a - Alte dispozitii
Art. 149.
192
Divergentele dintre serviciile publice descentralizate ale ministerelor si

ale
celorlalte organe centrale organizate in judete sau in municipiul Bucuresti

si
autoritatile administratiei publice locale si judetene se mediaza de catre
Guvern.
Art. 150.
Ministerele si celelalte organe centrale au obligatia sa comunice si

prefectilor
si presedintilor consiliilor judetene, respectiv primarului general al
municipiului Bucuresti, ordinele si celelalte dispozitii si indrumari pe care

le
transmit serviciilor publice descentralizate.
Art. 151.
Aducerea la indeplinire a atributiilor ce revin Guvernului cu privire la
administratia publica locala, inclusiv controlul asupra modului de exercitare

de
catre primari a atributiilor delegate prin lege, se realizeaza de catre
Ministerul Administratiei Publice, care propune Guvernului luarea masurilor
corespunzatoare.
Art. 152.
Pana la organizarea viitoarelor alegeri locale consiliile locale si

consiliile
judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, vor

functiona
cu numarul de consilieri stabilit potrivit legii pentru alegerile locale din
anul 2000, iar consilierii in functie la data intrarii in vigoare a prezentei
legi isi vor exercita mandatul pana la urmatoarele alegeri locale.
193
CAPITOLUL IX - Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 153.
(1) Pana la constituirea noilor autoritati ale administratiei publice locale,

ca
urmare a noilor alegeri generale pentru autoritatile administratiei publice
locale, in cadrul consiliilor judetene este aleasa si functioneaza delegatia
permanenta.
(2) Delegatia permanenta a consiliului judetean indeplineste urmatoarele
atributii principale:
a) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei consiliului judetean;
b) analizeaza proiectele de hotarare care vor fi supuse consiliului judetean
spre dezbatere si adoptare si asigura fundamentarea acestora;
c) pregateste desfasurarea in bune conditii a lucrarilor sedintelor

consiliului
judetean, asigurand intocmirea in mod corespunzator a tuturor documentelor
supuse dezbaterii;
d) propune presedintelui convocarea sedintelor extraordinare;
e) supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul de functionare a
acestuia;
f) stabileste masurile necesare pentru aducerea la indeplinire a hotararilor
consiliului judetean si analizeaza periodic stadiul indeplinirii acestora.
(3) Delegatia permanenta indeplineste orice alte atributii stabilite prin

lege
sau prin regulamentul de functionare a consiliului judetean, elaborat si

aprobat
cu respectarea normelor legale.
194
(4) Modul de organizare si functionare a delegatiei permanente se stabileste
prin regulamentul de functionare a consiliului judetean.
(5) Secretarul general al judetului este si secretarul delegatiei permanente.
(6) Sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedinte ori, in absenta
acestuia, de unul dintre vicepresedinti, desemnat de presedinte.
(7) In cazul in care, din motive intemeiate, atat presedintele, cat si
vicepresedintii lipsesc, sedinta consiliului judetean va fi condusa de un
consilier ales cu votul majoritatii consilierilor prezenti.
Art. 154.
(1) Consilierii, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului
Bucuresti, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, secretarii si
personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor

administratiei
publice locale si, respectiv, al consiliilor judetene raspund, dupa caz,
administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea
atributiilor ce le revin, in conditiile legii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si prefectilor, subprefectilor,

secretarilor
generali, precum si personalului din aparatul propriu de specialitate al
prefectului.
Art. 155.
Judetul Ilfov are resedinta in municipiul Bucuresti.
Art. 156.
In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi
viceprimarii vor opta fie pentru calitatea de consilier, fie pentru functia
de
195
viceprimar.
Art. 157.
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii ei in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Pe aceeasi data se abroga Legea administratiei publice locale 69/1991,
republicata in M.Of. 79/18-04-1996, cu modificarile ulterioare, precum si

orice
alte dispozitii contrare.
196
BIBLIOGRAFIE
FG
197
Bibliografie
*** Legea contenciosului administrativ nr.29/ 1990, Legea nr.24/ 2000. HG nr.400/ 2000.
*** Legea nr.35/ 1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului.
*** Legea nr.32/ 1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, Ordonanţa nr.12/ 1994.
Ioan Santai, "Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei", vol.II, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 1999.
A.Iorgovan, "Drept administrativ", tratat Elementar, Editura Hercules, vol.II, Bucureşti 1993.
Ioan Alexandru şi colaboratorii "Drept administrativ", Editura Omnia, Braşov, 1999.
Ioan Alexandru, "Administraţia publică", Lumina Lex, Bucureşti, 1999.
D.Brezoianu, "Drept administrativ român", Editura Lucreţius, Bucureşti, 1997.
D.Brezoianu, "Drept administrativ şi autorităţi publice în România", Editura Metropol, Bucureşti, 1995.
Gh.Filip,M.Onofrei,"Administraţie publică", Editura "Gh.Zane",Iaşi,1999.
Al.Negoiţă, "Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei", Atlas Lex,SRL, Bucureşti,1993.
M.Oroveanu,"Tratat de drept administrativ",Dimitrie Cantemir, Bucureşti, 1994.
R.N.Petrescu, "Drept administrativ", vol.I şi II, Editura Cordial Lex, Cluj-Napoca,1997.
M.Preda,"Tratat elementar de drept administrativ",Lumina Lex, Bucureşti, 1996.
V.Prisăcaru,"Tratat de drept administrativ român",Lumina Lex, Bucureşti, 1993.
Al.Basarab Şinc, "Drept administrativ", vol. I, II, Bucureşti, 1994.
Gh.Zaharia, "Drept administrativ român", Editura Ankarom, Iaşi,1998.
Ilie Iovănaş, "Drept administrativ", Editura Servo Sat, Arad, 1997.
M.Vlad, "Ombudsman-ul în dreptul comparat" ,Editura Servo Sat, Arad, 1998.
D.Brezoianu, "Contenciosul administrativ", Bucureşti, 1995.
Al. Negoiţă, "Contenciosul administrativ", Lumina Lex, Bucureşti,1992.
V.Prisăcaru, "Contenciosul administrativ român", Editura All, Bucureşti, 1994.
Gh.Ţigăeru, "Contenciosul administrativ", Lumina Lex, Bucureşti, 1994.
V.Vedinaş, "Introducere în dreptul contenciosului administrativ", Fundaţia "România de mâine", Bucureşti, 1999.
198

Postelnicu Sistemul Administratiei Publice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Postelnicu Sistemul Administratiei Publice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERISTATEA BUCUREŞTI

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

a sistemului administrativ public

Romeo Paul Postelnicu

1. Noţiunea de instituţie/instituţie publică şi de structură instituţională

Termenul de instituţie provine din limba latină - institutio/institutionis1 - şi

scopul,competenţa sau activitatea, structura, sfera relaţională 6. Astfel, o instituţie

Dacă avem în vedere accepţiunea organică, la baza organizării

2. Diferenţieri terminologice : instituţie/autoritate

Aşa cum am arătat, noţiunea de instituţie este atotcuprinzătoare şi

atât „un organ al puterii de stat competent să ia măsuri şi să emită dispoziţii cu

termenul de autoritate atunci când se referă la o entitate publică 16. Diferenţierea se

Fig.1 Piramida puterii publice

3. Sistemul administrativ public 17

Teoria sistemelor provine din ştiinţele informaţiei (cibernetică). Aceste teorii

Fig. 2 Regim totalitar

Într-un regim administrativ autoritar există o separare formală a puterilor,

ACTIVITATEA ACTIVITATEA ACTIVITATEA

Fig. 3 Regim autoritar

Regimurile politice democratice se caracterizează prin separaţia şi

Fig. 4 Regimul democratic

În sfârşit, în ceea ce priveşte regimurile politice anarhice, datorită

Analiza sistemică a entităţilor publice (în calitatea lor de subiecte ale

separat de activitatea de legiferare, de activitatea de guvernare şi de activitatea

care îl folosesc aceşti autori referitor la sintagma „sistem al administraţiei publice”

II. CATEGORII DE AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII PUBLICE

1. Consideraţii generale. Criterii de clasificare. Radiografia cadrului legal

Reforma administraţiei publice a condus la îmbogăţirea peisajului

criteriu, denumit de unii autori criteriu funcţional 26, organele administraţiei

5. administraţia publică locală (Capitolul V, Secţiunea a 2 -a) organizată pe

2. LEGI ORGANICE SPECIALE ŞI ALTE ACTE NORMATIVE,

4. Departamentul pentru relaţia cu investitorii străini;

215/2001, este numit de către Guvern ca reprezentant al său la nivelul fiecărui

În cele ce urmează vom analiza autorităţile şi instituţiile publice după

2. Autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei de stat la nivel

2.1. Preşedintele României - şeful statului

Preşedintele României este şeful statului, autoritatea publică cu rol de

b) Raporturile cu alte organe ale administraţiei publice:

2.2. Guvernul României - executivul

funcţionează pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Alături de

Aparatul de lucru al primului-ministru

Structura Aparatului de lucru al Primului-ministru

2.3. Ministerele şi alte organe centrale de specialitate subordonate

Administraţia ministerială este o componentă a administraţiei publice de

Ministerele, organe de specialitate ale administraţiei centrale, constituie o

j) avizeaza, in conditiile legii, infiintarea organismelor neguvernamentale si

2 MINISTERUL INTEGRĂRII EUROPENE

3 MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

5 MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

6 MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

7 MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂŢII SOCIALE ŞI FAMILIEI

8 MINISTERUL ECONOMIEI ŞI COMERŢULUI

9 MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ŞI MEDIULUI

10 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI

11 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

12 MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR

14 MINISTERUL COMUNICAŢIILOR ŞI TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI

Fig. 7 Actuala structură a Guvernului României (www.gov.ro)

2.3.2. Organe centrale de specialitate în subordinea Guvernului sau a

Alte organe centrale de specialitate sunt organizate fie în subordinea

INSTITUTII AFLATE IN SUBORDINEA GUVERNULUI ROMANIEI

Fig. 7 - Instituţii în subordinea Guvernului (sursa www.gov.ro )

2.3.3. Organe centrale de specialitate autonome

De asemenea, există şi organe centrale de specialitate autonome,