MINISTERUL EDUCA}IEI NA}IONALE

OCTAVIAN MÂNDRU}

continentelor
extraeuropene
manual pentru clasa a VII-a


C ORINT
Coperta: Semne conven]ionale utilizate `n manual
Walter Riess
Elemente naturale
Redactor: Mun]i
Daniel Penescu Podi[uri, platouri [i dealuri
Nicolae Borcea Câmpii
Tehnoredactare computerizat\, Vârfuri
grafic\ [i cartografie: Vulcani
Andreea Apostol
Gabriela Tache Lacuri

Ora[e
peste 10 mil. loc.
Referen]i:
Prof. univ. dr. Gheorghe M\h\ra 5 - 10 mil. loc.
Prof. gr. I Ioan Mintici peste 1 mil. loc.
Prof. gr. I Nicolae Paltin 500.000 - 1 mil. loc.
100.000 - 500.000 loc.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale alte ora[e
a României
Activit\]i economice
MÂNDRU}, OCTAVIAN
rafin\rii
Geografia continentelor extraeuropene:
manual pentru clasa a VII-a / Octavian siderurgie
Mândru]. - Bucure[ti: Corint, 2008 centre industriale
ISBN 978-973-135-317-3 H hidrocentral\

371.671:913(100):373.3
A atomocentral\
T termocentral\

Editura CORINT  industrie aeronautic\

Redac]ia [i administra]ia: industrie naval\
Str. Mihai Eminescu nr. 54 A, sector 1,
Bucure[ti Resurse naturale
Tel./fax: 021.319.47.97, 021.319.47.99 Minereu de fier Cu Cupru
Petrol Pb Plumb
Difuzarea: Gaze naturale Zn Zinc
Calea Plevnei nr. 145, sector 6,
cod po[tal 060012, Bucure[ti C\rbuni superiori Hg Mercur
Tel.: 021.319.88.22, 021. 319.88.33, C\rbuni inferiori S Sulf
021.319.88.77, 021.319.88.55 Marmur\ Mn Mangan
Fax: 021.319.88.66 Alte materiale Cr Crom
de construc]ie
ISBN: 978-973-135-317-3
Ni Nichel U Uraniu
Toate drepturile asupra acestei lucr\ri Au Aur Sn Staniu
sunt rezervate Editurii CORINT, Ag Argint Al Aluminiu
parte component\ a
K Potasiu D Diamante
GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
Na Sare Ph Fosfa]i
 1
CAPITOLUL

ASIA Cel mai `ntins [i cel mai populat continent al Terrei

reune[te o mare varietate de condi]ii naturale, culturi [i ci-
viliza]ii str\vechi, resurse bogate [i ]\ri situate la niveluri
diferite de dezvoltare economic\.
Asia este un continent al superlativelor [i al con-
trastelor.
 CAPITOLUL 1

A
A ASIA - PREZENTARE GEOGRAFIC| GENERAL|
Marea

Cerc
Bering

0º
ul
Oceanul Arctic

16
po
20º rct
lar
a
ic
Europa
60º
100º Marea
Ohotsk
40 Marea Mediteran\

F E D E R A } I A R U S |
º

Marea
Neagr\
Ankara

JAPONIA
TU KAZAHSTAN
RC
IA 3 Marea
ic\

1
Casp a

45 MONGOLIA Japoniei
UZ
Mare

2 SIRIA Astana Phenyang COREEA

EL

BE
TU

Damasc Ulan Bator DE NORD

RA

RK

IA
KI

AN IRAK
Seul Tokyo
IS

ME

D
ST

IOR Teheran KIRGÂSTAN

NIS

AN

Bagdad REP.
TA

O c e a n u l
IRAN TADJIKISTAN Beijing
Tr

pic AN COREEA
o Marea Ro[ie

KUWAIT S T
ArulRiyadh
de ANI CHINA Marea
no 6 AFG Kabul Chinei
rd QATAR Islamabad
de Est
ARABIA AN Taipei
IST
G.
SAUDIT| EAU man PAK NEPAL
O
Moskat New Delhi 8
Sanaa
MAN Katmandu
Dacca TAIWAN
YEMEN O 7 Marea

P a c i f i c
HanoiChinei FILIPPINE
VI LA

Vientiane
INDIA MYANMAR
ET O

Marea Arabiei de Sud

a
NAS

ric Rangoon Manilla

Af
M

G. Bengal THAILANDA
KAMPUCHEA
Bangkok Phnom-Penh
1. Rep. Cipru SRI LANKA
2. Liban REP. 9
Colombo ul
3. Georgia MALDIV| Kuala MALAYSIA ator
Malé Ecu
4. Armenia Lumpur
5. Azerbaidjan
6. Bahrein
Singapore
7. Bangladesh O c e
a n u
INDONEZIA
8. Bhutan l I n d
9. Brunei i a n Jakarta
0 1000 2000 km
delimitarea
p\r]ii europene
de cea asiatic\ Australia
a Federa]iei Ruse Asia - harta politic\
Cu o suprafa]\ total\ de 44.407.000 km2, Asia este cel mai mare continent al
planetei. ~n partea sa nordic\ se afl\ Federa]ia Rus\, cel mai `ntins stat din lume
(cu 17 mil. km2, din care 12,8 mil. km2 pe teritoriul continentului asiatic).
~n Asia exist\ 47 de state; `n aceast\ cifr\ nu este inclus\ Federa]ia Rus\
(tratat\ la Europa), dar este considerat\ ca ]ar\ insula Taiwan [i este inclus\
Republica Cipru. ~n anul 1997, Hong-Kong a devenit o provincie a Chinei,
p\strându-[i o larg\ autonomie.
4
 80º lat.N

20

0º
Asia - harta fizico-geografic\ Oceanul Arctic

16
º
Marea
60º Bering

Ce
100º
ea

rcu
Mar ev

l
ara t

po
K ap
ea L 4750

lar
Mar Regiunea muntoas\ Kliucev

ar
c P

ct
a Siberiei de Nord-Est K en

i
am .
ce

Enise
Lena a
EUROPA Marea tka
Podi[ul Ohotsk

i
l
ra
Ob Siberiei
rile

iU
i Centrale Ku

-]i
I-le
Marea Med

M
Marea lga Câmpia
Vo Siberiei Regiunea muntoas\
a Siberiei de Sud
Podi[ulNeagr\

A
de Vest

Arh
ur
Anatoliei L. Baikal º
40

i
M-]ii Caucaz

urie
Ma mpia

. Ja
M-]ii Podi[ul
5642
iteran\

Taurus 5197

nci
ic\

L. Aral Kazah

pon
bi
Casp a

Câ
Mt. Ararat Marea
Mare

Go

ez
Câmpia L. Balha[ 4506 l
CâTigru rat i G.

u Pe Japoniei
Turanului M-]ii Altai di[
Podi[ul Ara

mp
Me

o n.
P Co 3776
ia
sop Câm

5604
[ ul ii Tian-{a n
M-]7439 re Fuji
Eou tam pia G

M-]ii Elburs i
d ir ea
Po am Depres. Tarim
f ie

He
P Marea
Podi[ul
Tr

-{an

g-
M-]ii Nan Galben\

O c e a n u l
shM 7495
op Marea Ro[

cu
biei

an
Iran ku -]ii K K2 Câmpia
i

ld u 7723 n 6346 Marea

Hu
en M-]ii d a -] ii Kun lu Chinei
n rak 8610 M
o rd Zagros i Hi or de Est Chinei
Pe

]i um
M- Podi[ul T
ibet iang
. Pe

7590 ng J
l de Est
rs

d i[u
ic

G In BraM-]ii a od Sud
rsic

Pen. .O hmaputra

Ch
Câmpia P
Himalaya 8872
G

ma e
ie

Arabic\ id
an

n Indului
Chomolungma ne
ge

Xijian g i
3760 Podi[ul Câmpia Ch
Dekkan Gangelui
Meko
M-]ii G

Go
AFRICA

dav t
Marea Arabiei Es

P a c i f i c
ar
Pen. i de G. Bengal
ng

d
a]ii de

Su
India Arh. Filippine
]ii

Pen. Indochina
Ga

i de
Câmpia
]ii
Vest

ine
M-

Ecu Mekong
Ch

ato
rul
Pe

rea
n.

I. Ceylon
M

Ma

I-le
ala

Maldive
cc
a

O c e a
0 1000 2000 km n u l I
3805
n d i Arh. Indonezian
a n

Trepte de relief
0-200 m (câmpii) AUSTRALIA
200-1000 m (dealuri [i podi[uri joase)
1000-3000 m (mun]i [i podi[uri)
peste 3000 m (mun]i [i
podi[uri de mare `n\l]ime)
vârfuri vulcani

Harta de mai sus red\ aspectul general al reliefului Asiei. Sunt reprezentate
principalele trepte de relief [i felul `n care acestea sunt amplasate pe suprafa]a
continentului; se observ\ c\ exist\ o por]iune continental\ foarte `nalt\ (cu altitu-
dini de peste 3000 m) de unde pornesc celelalte trepte de relief. De asemenea,
pe hart\ sunt localizate principalele unit\]i de relief. ~n cele mai multe cazuri o uni-
tate de relief ocup\ preponderent o anumit\ treapt\ de relief, dându-i acesteia
nume (Câmpia Siberiei de Vest, Câmpia Mesopotamiei [.a.).

5
 POZI}IA GEOGRAFIC|. ASPECTE ALE CUNOA{TERII CONTINENTULUI
PUNCTELE EXTREME. ~n partea de nord, Asia ajunge pân\ la 79°14’ latitu-
dine nordic\ (Capul Celeuskin), dar o serie de insule situate `n Oceanul Arctic
dep\[esc 80° latitudine nordic\; `n sud, continentul asiatic trece dincolo de
Ecuator, ajungând la 11° latitudine sudic\ (insula Roti); `n partea de vest ajunge
pân\ la meridianul de 25° longitudine estic\ (Capul Baba din extremitatea
Peninsulei Asia Mic\); `n est dep\[e[te meridianul de 180° (situat la antipod fa]\
de meridianul 0°), ajungând la 170° longitudine vestic\ (Capul Dejnev).

Asia - distan]e [i puncte extreme, ]\rmuri, m\ri, peninsule [i insule

80º lat.N
Cerc

C. Dejnev
Oceanul Arctic I. Noua
20
ul

0º
º

16
pol

Siberie
M. Bering
ar

60º
100ºC. Celeuskin P
arc

en
t

a ra M. Lapte
ic

.K

Kam
M
E

ce
at
ka

P a c i f i c
U

R
O P A M. O
l

hot
r a
40

s k
º

C. BabaM. 10.000 km
M. Medi

N .
ea
Pe i a

M. Japoniei
A s c\

Ca
11.000 km
gr\
n
Mi

\
uc

spic
ter

O c e a n u l
ponez
az

n\
a

A
M. Ca

P
Pen. Co en.

Ja
re
Sinai A I ea
h.
10.0

S M .G
alb Ar
Tr

pic
00

en
o

G. Pe

ul \
9.000

d
M. Ro[ie

en
km
km

ord M. Chinei
A F R I C

rsi

de Est
c

8.000

km

Pen.
G.

Arabic\
Om

M. F
ilippin
an

elor
.A
G

den
A
Pen. G. Bengal
Pen. Fi rh.
lip
A

M. Arabiei India pin

Indochina M. Chinei e
de
Ecu
G hai Ma

ato Sud
. la
T

rul
Pe

C. Comorin I. Ceylon
n

nd lac
.

ei

O c e a n u l I n d i a n
ca

Arh. Indonezian
M. Jawa
0 1000 2000 km I. Roti

Abrevierile semnific\: M. - Mare; G. - Golf; I. - Insul\;

Arh. - Arhipelag; Pen. - Peninsul\; C. - Cap AUSTRALIA

6
 LIMITELE {I }|RMURILE. Urm\rind limitele Asiei se observ\ c\ aceasta
este m\rginit\ de Oceanul Arctic (`n nord), Oceanul Pacific (`n est), Oceanul
Indian (`n sud), continentele Africa [i Europa (`n vest).
Spre sud-est, `ntre Asia [i Australia, se afl\ numeroase insule care formeaz\
Arhipelagul Indonezian [i Arhipelagul Filippine.
De asemenea, se observ\ c\ acest continent are cele mai `ntinse peninsule.
Urm\ri]i harta de pe pagina anterioar\: localiza]i punctele extreme [i preciza]i
distan]ele dintre ele. Compara]i pozi]ia geografic\ [i `ntinderea Asiei cu a Europei.
Identifica]i [i localiza]i principalele articula]ii ale ]\rmurilor Asiei (insule, golfuri,
peninsule) [i m\rile `nconjur\toare. ~ncerca]i s\ le prezenta]i `n ordinea direct\ [i `n
ordinea invers\ a mi[c\rii acelor de ceasornic, pornind de la un anumit punct.

ASPECTE ALE CUNOA{TERII ASIEI

OP}IONAL
Dup\ apari]ia omului, Asia [i apoi
Europa au fost populate succesiv, `n-
cepând din regiunile mai apropiate de 40.000 `.Hr.

continentul african pân\ `n por]iunile 60.000 `.Hr.
cele mai `ndep\rtate. Din Asia au fost
populate apoi Australia, Oceania [i 1.400.000 `.Hr.
2.500.000 `.Hr.
America. Europa Sudic\, Africa de
Nord [i Asia (de Vest [i de Sud) au
fost considerate `n Antichitate ca o sin- 40.000 `.Hr.
gur\ `ntindere continental\.
Ideea este ilustrat\ foarte bine 0 5000 km
de planiglobul lui Eratosthene
(astronom, matematician [i filosof Popularea P\mântului
grec, sec. al III-lea `.Hr.).

Aceast\ hart\ este foarte suges-

tiv\ pentru modul `n care era v\zut\ Tharlé
lumea `n antichitate. Eratosthene este
}ara
cunoscut prin calculele pe care le-a I.Albion Sci]ilor
f\cut pentru determinarea dimensiu- Ister
Oxus
nilor P\mântului, ajungând la stabilirea Cel]i
lungimii Ecuatorului la valori foarte Mun]ii Taurus
Iberi Roma
Eufrat

Athena
apropiate de cele actuale. Pe hart\ Marea Interioar\ Gang
sunt reprezentate principalele p\r]i ale Cartagina Alexandria Babylon A S I A e
uscatului (Asia, Africa [i Europa), câte- Libya
Nil

Palebotthia
us

va insule (Albion-Britania [i Taprobane- Meroe

Ind

Ceylon), râuri (Ister-Dun\rea, Nil, Etiopieni Indieni

Eufrat, Indus, Gange), mun]i, ora[e [i Marea
Oceanul Etiopian Eritreei
popoare. Europa, Asia [i Africa (atât cât I. Taprobane
erau cunoscute la vremea aceea) erau
considerate `mpreun\.

7
 Civiliza]ii asiatice `n urm\ cu 4000 de ani
P\trunderea agriculturii [i a „revo-
lu]iei neolitice” (cu 3000-4000 ani `n
urm\) pornind din Mesopotamia, `ntin-
derea imperiului lui Alexandru Macedon,
expansiunea culturilor greac\ [i roman\
arat\ aceea[i leg\tur\ strâns\ `ntre Asia,
sudul Europei [i nordul Africii. ~n Anti-
chitate, Asia era cunoscut\ de europeni,
existau leg\turi [i drumuri comerciale
anul 2000 `.Hr. practicate.
`nceputul erei noastre
Imperiul Roman, apoi Imperiul Bizan-
rute comerciale
zidul chinezesc 0 2000 km tin [i Imperiul Otoman cuprindeau p\r]i
atât din Europa cât [i din Asia.
Cerc

0º

~n Evul Mediu, Imperiul Mongol, cu

20

16

60º 100º
º
ul

origine `n centrul Asiei, controla atât estul

po

la
r arc
tic [i sudul Asiei (China, India), cât [i partea
de est a Europei.
40
º

C\l\torii `n timpul marilor descoperiri geografice

Tr
Epoca descoperirilor geografice
op a readus `n interesul europenilor diferite
icu
l de
nor
d regiuni ale Asiei, unele mai pu]in cunos-
cute [i mai `ndep\rtate (nordul Asiei,
Extremul Orient). Marco Polo a ajuns `n
Ecu
ato China, portughezul Vasco da Gama a
rul
ajuns `n India ocolind Africa, expedi]ia lui
Magellan a ajuns `n Arhipelagul
0 1000 2000 km Filippinelor, exploratorii ru[i au parcurs
Siberia. O c\l\torie interesant\ a f\cut-o
portughezi; ru[i; spanioli; englezi;
francezi; c\l\toria lui Nicolae Milescu
`n China românul Nicolae Milescu.
REZUMAT
 Asia este cel mai `ntins continent.
 Continentul, `nconjurat din mai multe p\r]i de oceane [i m\ri, are mari
peninsule, insule [i arhipelaguri.
 Asia, Europa Sudic\ [i nordul Africii au reprezentat un spa]iu comun de
populare, istorie [i civiliza]ie.
TEME {I APLICA}II
1. Compara]i ]\rmurile Asiei cu ale Europei [i preciza]i limita dintre cele dou\
continente.
2. Compara]i cele trei mari peninsule din sudul Asiei cu cele din sudul Europei.
3. Demonstra]i leg\tura strâns\, foarte veche, `ntre oameni, ]\ri, popoare [i
civiliza]ii din Asia, Europa [i nordul Africii.
4. Preciza]i traseele unor expedi]ii din timpul marilor descoperiri geografice.

8
RELIEFUL
Pentru a `n]elege mai bine relieful Asiei, aminti]i-v\, din cele `nv\]ate `n clase-
le anterioare, ce `n]elege]i prin: relief, treapt\ de relief, forme de relief, unit\]i de
relief, altitudine, eroziune, podi[, câmpie, munte, lan] muntos, depresiune.
TREPTE DE RELIEF. Asia este continentul cu cele mai `ntinse [i mai `nalte
lan]uri muntoase ale planetei noastre. Fa]\ de treptele de relief cunoscute pân\
acum, pe continentul asiatic se poate pune `n eviden]\ o treapt\ montan\ situat\ la
altitudini mai mari de 3000 m. Aceasta cuprinde mun]i foarte `nal]i (Himalaya, Pamir,
Karakorum, Kunlun [.a.) [i un podi[ `nalt (Podi[ul Tibet, situat la 5000 m).
Continentul asiatic este cunoscut prin cele mai mari altitudini ale planetei: vârful
Chomolungma (8872 m - Dierke Weltatlas, 1998) din Mun]ii Himalaya [i vârful
Chogori sau K2 (8610 m) din Mun]ii Karakorum. De asemenea, Asia are `ntinse arii
depresionare interioare.
Urm\ri]i harta de la pagina 5 [i identifica]i principalele trepte de relief [i reparti]ia
lor geografic\ `n cadrul continentului. Spune]i ceea ce observa]i.
Asia - areale cu `n\l]imi mai mari de 3000 m

Cerc

0º
areale cu `n\l]imi peste 3000 m

20

16
º
ul 60º
po 100º
Mun]ii Himalaya la
arc
r 4750
tic Kliucev

40
º

Elbrus
5197 5642
Ararat
7439 4506
5604 Pamir 3776
ro Elburs 7495 7723 Fuji-San
T

pic
ul K2
de 6346
nor 8610 7590
d
3760 Chomolungma 8872

Ecu
ato
rul

0 2000 km 3805

UNIT|}I TECTONICE. Primele nuclee continentale, care sunt p\r]ile cele mai
vechi ale Asiei, sunt denumite de oamenii de [tiin]\ „scuturi”; `n nord [i est aceste scu-
turi („Scutul Siberian” [i „Scutul Sinic”-China) au f\cut parte dintr-un `ntins continent al
emisferei nordice, denumit Laurasia. ~n sud [i sud-vest alte dou\ scuturi (India [i
Arabia) au f\cut parte din continentul emisferei sudice, denumit Gondwana. Laurasia
a avut sisteme montane asem\n\toare celor din nordul Europei.
Se observ\ c\ Asia se compune din fragmente ale unor foste continente (unul
nordic [i cel\lalt sudic), „sudate” prin apari]ia sistemului montan alpino-himalayan.
~n timpul ultimei glacia]iuni, mun]ii `nal]i ai Asiei [i regiunile sale nordice au fost
acoperite cu ghe]ari.

9
 TIPURI DE RELIEF. Datorit\ ac]iunii
agen]ilor interni (coliziunea pl\cilor tectonice,
vulcani, mi[c\ri de ridicare [i coborâre) [i a
agen]ilor externi (râuri, fluvii, ghe]ari, vânturi,
temperaturi etc.) s-au format mai multe tipuri
de relief, cum ar fi relieful vulcanic, relieful
tectonic, relieful litoral (delte, estuare),
relieful glaciar, relieful de acumulare fluvial\
(câmpii, depresiuni), relieful de[ertic.
Aceste tipuri de relief, precum [i anumite
Ghe]ar [i relief glaciar forme, vor fi studiate la regiunile [i ]\rile unde
`n M-]ii Himalaya sunt mai reprezentative.

UNIT|}ILE MAJORE DE RELIEF Cerc

0º
80º lat.N

16
20
Asia - principalele unit\]i de relief 60

º
u

º
100º
lp
ola
ra
rc

M-]i
tic

i V
er
Urm\ri]i harta

ho
Podi[ul

ia nsk
al

al\turat\, Siberiei
Ur

Câmpia
40

Centrale
]ii

identifica]i
º

Siberiei
M-

de Vest
principalele
M-]i

riei
unit\]i de relief

Manciu ia
i Ca
uca

Câmp
z M-]ii
Mes

reprezentate [i Câmpia Altai

Câm tamiei

apoi localiza]i: Turanului

opo

an
ian-{
M-]ii T iNa
pia

Podi[ul Tibet, Podi[ul Pod. Pamir M- ] i n

[a

Podi[ul M-]ii Kunlun Câmpia

n

Câmpia Siberiei Arabiei

Ka

Iran
M- koru

Podi[ul Chinei
ra
]ii m M

de Vest, Mun]ii de Est rd

Tibet no
Câmpia i[ul d l de
Himalaya, Podi[ul ]ii d u
Po de S ropic u
-

Indului Câ H i malaya
nei T
Siberiei Centrale, mpia Gangelu
i Chi
Câmpia Gangelui, Podi[ul
Dekkan
Podi[ul Pamir,
Podi[ul Dekkan, Ecu
Podi[ul Arabiei, ato
rul
Podi[ul Chinei de Mun]i
Sud, Câmpia Podi[uri
Chinei de Est. Câmpii 0 1000 2000 km

REZUMAT
 Asia are cele mai mari `n\l]imi ale Terrei.
 Continentul este format din scuturi ce apar]in unor unit\]i tectonice diferite, sudate
printr-un sistem de mun]i tineri (sistemul alpino-himalayan).
 Exist\ o mare varietate de forme de relief.
 Marile unit\]i de relief au o serie de caracteristici proprii.

10
CLIMA
Datorit\ `ntinderii mari, pozi]iei geografice [i altor factori, Asia sintetizeaz\
toate zonele de clim\ ale planetei.
º

20
Principalii factori care determin\ [i Factori care 60

Kuro-S
60º 100º 1

º
influen]eaz\ clima Asiei sunt: determin\ Cer
cu

hivo
1. localizarea [i `ntinderea continentului; clima lp
olar a
rctic
2. influen]a Oceanului Arctic (prin tem-
peraturi sc\zute [i prezen]a banchizei); 40º

3. relieful relativ jos al p\r]ii de nord a

ivo
continentului (care faciliteaz\ `nghe-

Oya-Sh
ro
]area solului);

T
pic
ul
de
4. dispunerea sistemelor montane [i nor
d
zee
relieful `nalt din centrul Asiei; Al
i
5. alternan]a `n cursul unui an a cen-
i
trelor de presiune, care determin\ for- Ecua n
toru o
marea musonilor; l
M u s
0 1000 2000 km
6. formarea alizeelor;
7. influen]a curen]ilor din Oceanul
banchiz\ permanent\
Pacific.
banchiz\ temporar\
sol permanent `nghe]at
Temperatura medie regiuni centrale izolate de influen]a oceanului
regiuni muntoase
a lunii ianuarie -30° curen]i calzi curen]i reci
-30° -40°
-20°
Temperatura medie
-20°
-10° -10° a lunii iulie 10°
0°

10° 0° 10°

20° 20°
10° 20°
20°

0 2000 km
30° 30°

sub -40ºC `ntre 0º [i 10ºC

sub 10º C
`ntre -40º [i -30ºC `ntre 10º [i 20ºC
`ntre 10-20º C
`ntre -30º [i -20ºC peste 20ºC
`ntre 20-30º C
`ntre -20º [i -10ºC -10ºCizoterme
peste 30º C 0 2000 km
`ntre -10º [i 0ºC

Urm\ri]i h\r]ile de mai sus. Analiza]i [i identifica]i factorii determinan]i ai

climei, regiunile cele mai calde, `n iulie, [i regiunile cele mai reci, `n ianuarie.
Explica]i cum este influen]at\ clima de banchize [i de solul permanent `nghe]at.

11