4iO. 7-8 /? ///, 4 7 Platra«N.

Fabraarle-Martla 1934

'ia

% U E VI STA PERIO
P EN TR U R ID IC A R E A S T Ă R II S A M A TÎ
nu se « n ip r u
m u t ă acasă # H P A R e LU N A R
w 1,1
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: A n u n ţu ri şi in s e rţii se p rim e sc la a d -ţia r e v is te i
L A B O R A T O R U L V O R E L
şi la to a te a g e n ţiile de p u b lic ita te din ţa ră .
PIA TRA -N .

Colaboratorii acestui număr: Doctor Costin Fulga medic primar de spital, Constantin Vorelt
Vasile Zachman farmacist, Tudor Vorel, M. Kreusel, etc. ele.

S U M A R U L :
PARTEA MEDICALA PARTEA LITERARA

Cum sâ n e păzim de b o a le F ru m o a se şi fo lo sito a re , 1

m o lip sito a re . Ţ in e ţi m in te 6 j
de D r. C o stin F u lg a 3 li DIN ÎN Ţ E L E P C IU N E A LU M E1
C u g etări 7
D e sp re p la n te le fa rm a ceu - C U R IO Z IT Ă Ţ I
tic c d e V a s ile Z ach m an
G lo a n ţe a d o rm ito a re 8
fa rm a c is t 4 V a c ilo r le p la c e m u zica 8
C â t c r e ş te p ăru l 8
M A M A Ş I C O P IL U L M u sca 8
M ăru n te 6
Cum tre b u c să dăm c o - COLŢUL V E SE L
pilu lu î nou n ă sc u t la p te le
G lu m e fl
de v a c ă 5 G h icito ri 11
C u g etări m e d ic a le 5
R U B R IC A G O S P O D Ă R IE I
O cau ză a c ă d e rii p ă r u lu i:
Seb o reea 7 | In g rijrie a calu lu i 6
1 S F A T U R I C A SN IC E
H ran a în tre ţin e v ia ţa
O ţeţ din c o a je de m ere 11
de D f. A. 8
O uă p ro a sp e te in tot-
A b e ce d a ru l să n ă tă ţii şi al . 0 minte sănătoasă d eau n a 11
fru m u se ţii 11 tntr’un corp sănătos* F itilu l d ela lam pă 11

Revistă editată de Laboratorul Vorel Piatra-Neamţ

P*s«ra|i re vista ! A r* ta (l-o ru d e lo r şl cunoscuţilor Dv.
O l 40 « M. IJM U m i l i i ..LUMINA" fUfr.-N.
 ,s\nâtatea pentru t o ţ i1

Reumaticilor!
Iim pui ploios sau friguros e duşmanul vostru.
D a r p r e p a r a t e l e n o a s t r e vă aj ut ă
«Binecuvântez ziua când am cetit
sfaturile d-v." ne-a scris unul din c li­
enţii vindeca|i. Dacă suferiţi de reu­
matism, citiji deci cu atenţie aceste
rânduri! Ete vă arată cum puteţi scăpa
de nesuferita boală ce vă amără^te
viata.
In România sunt sute de mii sufe­
rinzi de reumatism. Foarte mulfi din-
Ir’aceştia s ’au descurajat, încercând
în zadar diferite medicamente nefolo­
sitoare, sau cu un efect trecător.
Ne simţim deci fericit! că, baza ti pe
un tratament serios, vă putem d i spe­
ranţă pentru o vindecare sigură.
înfăţişările sub care se prezintă reu­
matismul şi suferinţele ce te produce
suni numeroase. Cauza este insă una:
Otrăvirea generală a organism ■lui.
A ceastă otrăvire este provocată de
îngrămădirea in organism, a dileritelor
substanţe stri^ ăcioase numite acid
unc, uraţi, oxalati Acidul uric şi c e ­
lelalte otrăvuri înţepenesc incheeturile
pro/ocând dureri îngrozitoare, se de­
Aceste medicamente vindecă reuma­ Comandaţi îndată aceste m edica­
tismul. gulta, lumoago (dureri de şale), mente binefăcătoare, deoarece fiecare
durerile de spate, scia tica , durerile zi de întârziere înrăutăţeşte reuma*
schim bătoare din loc în loc etc. ttsmul.
lată cum lucrează m edicam entele: N O I A. Odată cu comanda, cereţi
Reumusolul topeşte îngrămădirile gratis broşura No. 1 în care ve|i găsi
de otrăvuri dela incheeturi, moaie |e* modul de întrebuinţare a medicamen­
sulurile şi alină durerile cele mai lari. telor şi multe sfaturi folositoare.
Urotisana este un ceai binefăcător
compus din 12 plante m edicinale c e Câteva scrisori de mulţumire :
cre sc în |ări străine. Urotisana acti­
vează circulaţia sângelui, îngrijeşte de
o spălare şi o curăţire generală a Un e fe c t D u m n e z e ie sc -.
organismului, topeşte şî dă alară să­ No. 68363 | 208. Am scăp at de reum atism .
rurile vătămătoare, oprind şi îngrămă­ D ela război su feream de reum atism şi din a s
direa lor pe viilor. Este un medica­ In an Imi era toi mai rău. In F e b ru a rie m’otn
hotăra! să com and m edicam entele d*v. R eu-
ment admirabil.
m asol. U rotisana şi T herm ovata V o rel, cari au
Thermovata e o vată preparată avut un efect Dum nezeiesc. A cum vă mulţu­
astfel încâl întreţine la supralata cor­ m esc din adâncul inim ii pentru prepara ele Dv.
pului o căldură binefăcătoare, neapă­ 24 August 1933 A rd elean u Ion
Nerău T im iş-T o ro n ta l
rat necesară pentru vindecarea reu-
malismului. Prin acţiunea sa revulsivă C o m p lect v in d ecat...
compleclea/.ă în mod fericit electul
A m bucuria a vfi in cu n o ştiin ţa că, trata­
celorlalte medicamente. mentul meu cu R eum asol, U rotisana şi T h e r­
Tratamentul e simplu, dar efectul e m ovata V o rel, deşi de scu rtă durată dar a

pun in muşchi provocând umflături şi
în general zdruncină aproape toate
organele îmbătrânind bolnavul înainte
de vreme. Un trafament pentru vinde­
carea reumafismu'ui trebuie deci nu
numai să liniştească şi să aline dure­
rile, dar trebuie să p o »^ curăti or­
ganismul de otrăvuri pentru ca vinde­
carea să fie tem einică. D escoperirea
preparatelor Reumas'A. Urntisana şl
Thermovata V rel. care îndeplinesc
pe deplin conditiunile cerute, a fost
deci o mare binefacere pentru bolnavi.
minunat. Secretul succesului său con­
stă în faptul că aceste 3 medicamente
se întregesc unul pe altul, îşi adună
puterile vindecătoare pentru a obj ne
o însănătoşire com plectă şi temeinica.
ReumasoluL Urotisana şi Thermo­
uata Vorel redau vioiciunea naturală
membrelor înţepenite şi putere nor­
m ală încheelurilor, astfel că după în­
trebuinţarea lor vă veji simţi mal
sprinten, mai uşor şi mai întinerit.
Preful : 1 cutie Reumasol, 1 Urotisana şi 1 Thermovata costă în tolal lei 137
P r e ţ s p e c i a l : 3 R e u m a s o l, 3 U ro tis a n a . 3
avui o m inunată e fica cita te de vin d ecare,
că azi mâ simt co m p lect în tă rit şi readus ca
prin farm ec la o d eplină în v io ra re .
No. 22008 | 1933. N icolai C oioc Plut. M ajor
str. R om ână 125 — C ernău ţi
IM P O R T A N T . V ă puteţi prep ara singur,
r uşo* o bună .apă.__de regim Întrebuinţând
L 1T H IN O L . V eţi ob ţin e In tr'o clip ă o
apă m inerală plăcută la gust şi fo a rte n e ce­
sară su ferin zilo r de reum atism , gută. etc. etc.
d eo a rece ajută la elim inarea acidului u ric. Un
p ach eţel L ith fn o l. pentru un litru apă lei 8.
C utia cu 10 p ach eţe le numat lei 65.
T h e r m o v a ta to ta l Ie i 4 0 0 s c u tit d e o r ic e c h e lt n e ll

Reum asolul, Urotisana şi Therm ovafa vindecă reumatismul.

■BiWBESÎBWee!
50 ANI D£ SUCCES In vindecarea bolilor de plămâni
PREŢURTLE:
TUŞSŢ! ? V Ă D O A R E P IE P T U L ? Ceaiul Carpa|ilor Vorel cutia lei 28,
lată un tratament pentru salvarea d-voastrd plicul de probă lei 8, Siropul C ar-
pajilor flaconul lei 86, Gudronul Vorel
Multe boli grele provin dela o răceală nebăgată in seam ă. Dacă linpţl la flaconul Iei 36, Bom boanele Pectorale
sănătate trebue deci să vă îngrijiţi imediat, oricare ar fi cauza sau natur»» cutia lei 48, plicul de probă lei 11.
tusei d-v. C a şi al|i zeci şi sute de mii de suferinzi, ca re şi-au recăpăta? sănă­
Din scriso rile de recunoştiin(ă :
tatea şi voia bună. întrebuinţaţi
No. 3637 | 227. Am răm as uim it de e fe cte le
Ceaiul Carpaţllor V o re l, Siropul Carpaţilor, G u d ro n u l Vorel m iraculoase ale Ceaiului şi Siropului C arp a-
şi B o m boanele Pectorale ţilo r şi a B o m b o a n elo r P e cto ra le . Su feream
Faima e« <» au aceste medicamente in vindecarea tusei şi a bolilor de de bron chopneu inon ie şi mulţumită a ce sto r
m edicam ente sunt pe d ep lin săn ătos. D e re -
piept, esie bine merilată eăci timp de zeci de ani şi-au arătal pulerea vindecă­ m arcat că Siropu l C a rp a ţilo r pe lângă că
toare ce nu dă greş. Ceaiul Carpaţilor, Siropul Cârpelilor, Gudronul Vorel şi vind ecă tusa, m ăreşte ţi pofta de m âncare şi
B o m b o a n e l e Pectorale, liniştesc şi vindecă lusa cea mai violentă, curăţă plămânii calm ează nervii. P . C o vaci
şi bronhiile de flegmă şi secre|iuni, uşurând respiraţia şl aducând o vindecare 7 Iunie 1933 G alaţi, str. V Lupu 46
neiurală. Aceste medicamente binefăcătoare se înlrebuintează în toate bolile de No. 3999 | 240. Vă mulţumim d in suflet pen­
piept. începând dela un simplu gulurai, dela o simplă răceală şi isprăvind cu tru m edicam entele b in efă că to a re fi d ătătoare
de v ia tă C e a iu l C a r p a ţilo r , S ir o p u l C a r p a ­
tuberculoza pulmonară (oftica). R ep etăm : începeţi câf mal curând tratamentul ţilo r , G u d ro n ş i B o n b . P e c to r a le M ’au «ru­
mântuitor c ă c i o boală căutată la timp se vindecă mat uşor şt mai bine. Numai lat din patul m orţii că ci «ufcream de o tusă
cine a suferit de tusă ştie ce Istovitoare şi neplăcută e această suferinţă şl ce fo arte rea. M ulte p ersoan a s ’au m inunat de e *
fericit eşti când scapi de ea. Tratamentul noslru fortifică plămânii şl vă apăra feetul lor. V asile U rsa
27 Sep t. 1933 B ah ăeşti-V aslu l
astfel de pericolele toamnei şl ale l e m e l . __ ___________________________________
. sAn At a t e a pentru roii*
Cum să ne păzim de boale molipsitoare
Goalele molipsitoare sunt acelea care se pol lua de
la om la orn, sau de la animal ia om, direct sau prin mij­
locul obiectelor cari au fost murdărite de bolnav.
C ele mai multe boli molipsitoare sunt produse de
m icrobi ‘‘«re «c cunosc, nişte flinte foarte mici, c e nu se
pot vedea cu ochiui liber, ci numai cu aparate speciale
care măresc de 900-1500 ori. Aceşti microbi Irăesc unii
numai în corpul fiinţelor, alţii se g ăsesc numai la om, iar
alţii se află răspândiţi în jurul nostru în aer. apă, pământ,
alimente etc.
Printre cei dinlâiu (microbi cari Irăesc pe mai multe
teluri de anim ale) se numără cel cari produc dalacul sau
cărbunele, răpciugă, turbarea, oftica sau tuberculoza.
Microbii cari irăesc numai la om sunt cel ai boa-
lelor eruptive (cu pojar) ca pojarul, scarlaiina.
C ei mai periculoşi, fiindcă sunt mai greu de stârpit,
•unt aceia pe care-i întâlnim răspândiţi în jurul nostru, In
apă cum ar fi microbii cdri dau lingoarea (febra tifoidă),
holera ; sau în pământ cum sunt microbii cari dau cărbu­
nele sau dalacul, febra tifoidă, telanosul (falcarîte).
In aer găsim foarte mulji microbi, răspândiji odată cu
praful, cum ar fi acei cari dau oftica, brânca, pneumonia.
Pentru a ne putea feri de boale molipsitoare trebuie
•ft ştim cum Irăesc aceşti m icrobi, care le sunt apucăturile
şi pe ce cale se răspândesc în jurul bolnavilor. Am spus
că ei sunt atât de mici, încât nu pot fl văzuţi cu ochiul liber
ci numai cu microscopul. Pentru a ne da seam a de mici­
mea lor, să ne gândim că ar trebui 1000 de microbi din
cei cari produc brânca (erizipelul) puşi unul lângă altul ca
«a facem un şir lung cât e grosimea unui cujit (muchia
unui cufit = 1 milimetru), iar dacă am aranja microbii
oftlcei în chipul acesta |j|| ne-ar trebui 2000.
Ci trăesc cu uşurinjă în locurile unde îi aflăm căci
au nevoie de pu|ină hrana şi se înmulţesc cu o repeziciune
de neînchipuit, când sunt puşi în condi|ii bune. Când aceste
condiţii nu le priesc, adică la soare, la uscăciune, la aer
•au unii dacă sunt lipsiţi de aer, o mare parte din ei pier
dar unii rezistă formând nişte grăunte şi mai mici decât
«re corpul lor şi care 8e numesc spori.
Aceşti spori pot trăi în condiţiile cele mai rele ani şl
ani, nu sunt ucişi de soare, de fierbere sau de multe sub­
stanţe antiseptice şi de îndată ce împrejurările se schimbă
şi ei dau de hrană potrivită, se înmulţesc cu iuţeală nemai­
pomenită. E deajuns să găsească un organism slăbit, om
iau animal, ca să-l năvălească şi să-i dea boala.
D eaceia suni mai expuşi la boale molipsitoare cei
ca ii sunt mai slabi, mai puţin rezistenţi, fie că s'au sculat
de la o boală lungă şi nu sunt încă întremaţi, fie că sunt
prost hrăni|i, prea obosiţi de munca, sau de petreceri (şl
băuturile alcoolice slăbesc foarte mult corpul, nu-1 întăresc
cum se crede de obiceiu) sau nu se îngrijesc de curăţenia
corpului lor, a hranei şi a casei. Microbii trăesc bine acolo
unde esle murdărie şi lipsă de îngrijire şi în coljurHe unde
mătura şi soarele nu pătrunde.
in regulă generală curăţenia amănunţită a corpului, a
casei şl a împrejurimilor ei, precum şi a hranei, ne poate
păzi de foarte multe boale.
Nu degeaba înţelepciunea bătrânilor a spus că acolo
unde nu intră soarele, intră medicul, adică intră boale pen­
tru care trebuie chemat medicul.
Această grijă de curăţenie trebuie sa intre în o b ice­
iurile de toate zilele ale fiecărui om, căci numai aşa poate
să-l fie de folos.
Spălatul mâinilor cu săpun, de câte ort ai atins un
lucru nu prea curat, sau care a stat într'un lo c murdar, spă­
latul lor totdeauna după ce omul şi-a făcut nevoite lui fi­
reşti (a fost în poiană) şi totdeauna înainte de masă, e cea
dlntăiu grijă pe care trebuie să o avem înainte de a ceia
de a mânca sau de a ne culca. Cu mâinile Infectate, de
multe ori fără ca să fie pe &le o murdărie vizibilă— c ă c i am
«pu» că microbii nu se pot vedea, transportăm la a
3
ochi, la nas, sau pe piele, pe lucrurile pe care le atingem
şl mai ales pe cele de m âncare, nenumăraţi microbi cari
ne pot înbolnăvi, fără să ştim apoi cum de ne-a venit pa­
costea. Aşa se ia lingoarea, holera, disenteria şi atâtea
alte boale grave, care sunt in primul rând boaleie celor ne­
spălaţi pe mâini. Fata deasemenea trebuie întreţinută curată,
spălată cu săpun dimineaţa şi seara. — Neîngrijirea ei poale
să fie cauză de brâncă, dalac, bube dulci şi altele. îngri­
jirea gurei este de o importantă nemăsurată, căci pe aci
Introducem în noi toate alimentele şi băultirile, pe aci se
pot introduce odaia cu ele lot felul de microbi. Spălarea
cu peria şi pastă de clinti după fiecare masă şi in orice
caz seara înainte de culcare, trebuie făcută cu grija cu
care se face o rugăciune.
Cunoaştem cu lotii mirosul ural pe care-1 avem ia
gură daca nu ne spălăm regulat şi mai ales dimineaţa ia
scu lare. Acest miros este dat de putreziciunile pe care le
fac microbii în gură şi depozitele albicioase sau murdare
dintre dinfi sunt formate de miliarde şi miliarde de aceste
fiinţe răufăcătoare. Ele dau stricarea dinţilor şi mirosul lor
urât, ceia ce mai târziu va împiedeca m estecarea alimen­
telor şi prin urmare lurburări de stomac şi inleslinc, boale
de ficat (mai) şi diferite infecţii, fot din această cauză putem
avea boale de gură şi de gât, şi putem căpăta atâtea boale
molipsitoare care aici îşi fac întâiu culcuşul ca : gâlci, an-
gine, lingoare, disenterii, holeră şi meningită. îngrijirea cor­
pului trebuie să cuprindă băi cu apă caldă şl săpun, cel
puţin odată pe săptămână, iar la cei pe care munca 21
expune la mai multă murdărie, ele trebuiesc făcute mal
des. Spălatul picioarelor trebuie făcut în acelaş fel în fle­
care seară înainte de culcare, iar băile de şezut, mai ales
la femei care au vre-o scurgere, să fie cât mai dese.
îngrijirea părului e tot aşa de importantă. Bărbaţii să-^
poarte tăiat scurt şi pieptănat, iar femeile pieptăna! cu în­
grijire. El trebuie spălat în fiecare săptămână. Astfel ne
păzim de râie şi de păduchi cari aduc tifosul exantematlc,
boală care a secerat sute de mit de oameni In timpul
răsboiulut.
D r. C O S T IN FU L G A
M e d ic P r im a r da S p ita l
Frumoase şi folositoare
Vitaminele sunt nişte substanţe absolut necesare vle|tt.
Lipsa vitaminelor aduce slăbiciune şi moarte.
Până acum se cunoşc vitaminele A, B, C , D, E.
1) Vitamina A se găseşte în lapte, unt, gălbenuş de
ou, untură de peşte. 2) Vitamina B se găseşte in legume,
fructe, în creer, ficat, rinichi, in c o a ja cerealelor. 3) Vita­
mina C se găseşte în legume, fructe crude, zeamă de fruc­
te. 4) Vitamina D se află mai multă în Untura de peşte.
C arnea şi laptele conţin diferite vilamlne. Aceste sub­
stanţe se găsesc în cantităţi foarte mici.
D eaceea hrana noastră trebuie să fie variată.
D ela pământ până la soare e o distantă de 150 mi­
lioane kilometri.
Numeroase vieţuitoare şi vegetale sunt fosforescente,
adică dau o lumină destul de tare. In Brazilia şl în Aus-
ralia există ciuperci (pe numele lor ştiinţific Armilaria Mei-
lans) ca re sunt atât de luminoase, încât se poate cttl un
ziar aau o carte la lumina lor.
Un om As> 70 Kilograme cuprinde cam 50 litri apă,
4 StoATATEA PENTRU TOŢI-
Despre plantele farm aceutice
Povâţuire pentru cultivarea lor
Ţara noastră are atâtea bogăţii şi atâtea frumuseţi,
pe care însă nu ştim să le valorificăm, din cauză că suntem
gospodari răi. C ranele noastre n’au preţ, pădurile noastre se
exploatează aşa cum le vedem „exploatate", petrolul nostru
11 irosim ....
S ă zicem, c& de toate neajunsurile astea nu suntem
*1nova|i noi, cei mărunţi, aşa că să le lăsăm deocamdată
In seama celo r ca re şi-au luat obligaţia să ducă la bun
sfârşit adevărata preţuire a muncii noastre, iar pe domnia-
voastră dragi cetitori vă,pofiesc să ne ocupăm de o chestie
mai măruntă.
Duce|I-vă ia farmacistul d-voastră şi întrebati-l de
unde îşi procură rădăcină de nalbă, floare de muşeţel, coajă
de slejar, floare de tei, rădăcină de odolean, floare de lu-
mănărică, frunze d eism ă (mintă), floare de pojarnifă, frunze
şi rădăcină de mătrăgună, floare de so c, etc. etc. Veji afla
atunci, că cea mai mare parte din aceste plante farm aceu­
tice ne vine din străinătate; le veti putea vedea chiar în
pachete originale provenind din Germania, Franţa etc. Vă
ve{i întreba : de c e se face risipa aceasta? Că doar plante
farmaceutice din cele înşirate mai sus cresc din belşug pe
la n o i! De ce dar să plătim străinătăţii atâta bânei? Arun­
căm peste hotare, în fiecare an, peste un miliard de lei
pentru medicamente, iar banii aceştia se întorc greu în tară,
fiindcă străinătatea nu prea cumpără dela noi, dar ne tri­
mite răspuns, că oarzele noastre nu sunt curate şi n'au bo­
bul greu, că vilele noastre sunt slabe sau bolnave, că fruc­
tele noastre nu suni «iese (poale ca au dreptate.... n'aducem
mere din Caliiornia ?), că nici ouăle găinilor noastre nu le
poate primi, decât după ce le-o trece mai întâi prin toate
vămile conlrolului...!
Astea sunt destule motive care să ne îndemne a ne
întreba, dacă facem bună gospodărie, când aducem din
străinătăţi, pe bani scumpi, buruenile astea pe care le g ă­
sim la noi pe toaie coclaurile.
• •
S e nuntesc plante farm aceutice, a cele plante care,
datorită principiilor activi ce conţin, au proprietăţi terapeu­
tice — sunt de le a c — şi servesc astiel la prepararea multor
medicamente.
Cunoaşterea acestor plante este de folos pentru oricine
dintie noi, fiindcă, ele găsindu-se la îndemâna noastră, le
putem strânge şi păstra. Cunoaşterea lor este însă mai de
iolos acelora, cari au posibilitatea să le cultive şi să-şi
creieze astfel încă un isvor de câşîig, Jiindca întrebuinţarea
plantelor in medicină se face ne o scară destul de întinsă.
Din timpurile cele mai vechi, pentru vindecarea boli­
lor, viacii şi vrăjitorii, adică lecuilorii din a cele vremuri,
întrebuinţau ca medicamente câteva produse de origine a-
nimală, câteva substanţe de origine minerală, iar grosul
arsenalului lor lerapeutic il obţineau din sumedenia buruie­
nilor de leac. Toate aceste medicamente se administrau de
obiceiu întovărăşite de oarecare descântece şi formule ma­
gice, menite să intărească puterea vindecătoare şi să alunge
duhurile rele care au pus stăpânire pe corp şi l*au înbol-
năvit. Ne putem lesne închipui, câte victime vor fi căzut de
pe urma acestui mod de lecuire, mai ales dacă se nimerea
ca vraciul să fie mai puţin iscusit dar destul de îndrăzneţ,
ca să den bolnavului— in scopul unei Isbăviri mai repezi—
o doză mai lăricică de cu<*ilă, mătrăgună sau şoricioafcă...!
Totuşi modestele încercări de terapie ale vechilor vraci
şi vrăjitori nu trebuiesc dispreţuite, fiindcă din observaţiile
înmănuncheate de aceşti lecuitori s’a ales materialul ce-a
intrat in temelia măreţului palat al ştiinţelor de azi.
In ceia ce priveşte studiul plantelor farm aceutice, prin
fericita colaborare a diverselor ştiinţe — dintre care fizica
şi mai ales chimia au fost de nepreţuit ajutor — s’au întins
cei cetările până la margini ncb&nulte şi s'a aflat, că plan­
de Vasile Zachman farmacist
tele aduc vindecarea nu prin o arecare forte misterioase, ct
prin substanţele c e le confia în flori, în frunze, în tulpină,
in rădăcină. Asifel s’a găsit, că unele plante au glicosizi
sau alcaloizi — compuşi chimici foarte activi — , altele au
rezine, esenţe, acizi, materii colorante, materii grase etc.
Datorită acestor studii s'a puiul chiar face o alegere
între diferitele varietăţi ale unei spete de plantă, căci ana­
lizele au arăiat că nu toate varietăţile sunt deopotrivă de
bogate în principii activi şi că aceşti principii activi se
găsesc in cea moi mare cantitate numai într’o anumită pe­
rioadă din viata plantei,
• •
Multe plante farm aceutice crescând in mod natural,
sălbatec, prin grădini, pe dealuri, prin păduri, s ’ar părea
c ă recoltarea lor ar fi cât se poate de convenabilă, fiindcă
nu s ’a cheltuit nimic pentru cultivarea lor. Aşa ar fi cazul
florilor de tei, foilor de mătrăgună, florilor de so c şi in
genere al tuturor plantelor care au talia mare sau cresc
în grupe m ari; recoiiarea însă nu este convenabilă atunci
când e vorba de plante mici, care cre sc la mari distante
unele de altele.
Un alt inconvenient «1 recoltării plantelor farm aceutice
în stare sălbatecă, este că s’ar distruge în scurtă vreme
toată această vegetaţie, fiindcă recoltatorii, având interesul
să adune cât mai mult, nu vor lăsa pe teren nici măcar
plantele de sămânţă. Vor dispare astfel rând pe rând plan­
tele dela care se recoltează florile, plantele căutate pentru
rădăcina lor şi aşa mai departe.
Dar cel mai mare inconvenient care ar rezulta din re­
coltarea pîanteîof farm aceutice c re s cu te -s ă lb a le c este ur­
mătorul : recoltaiorul neavând cunoştinţele n ecesare ca sa
poată deosebi diferitele varietăţi ale aceleiaşi spete, recolta
ce-o va aduna, va fi o amestecătură de neîntrebuintal.
Din cele expuse mai sus, rezultă cu recoltarea plan­
telor farm aceutice care cre sc sălbatec, trebueşte limitată
numai la spetele, care rre sc în grupe mari. Pentru celelalte
plante farm aceutice este necesară cultivarea lor, iar pentru
ca să reuşească această cultivare, este nevoie în primul
rând de o atentă observare a tuturor conditiunilor, în care
se desvoltă plantele, când cresc în mod sălbatec, pentru
ca aceLeaşi conditiuni să le întâlnească şi pe terenul de
cultură.
Avantajele cultivării plantelor iarm aceutice sunt nume­
roase. In primul rând este avantajul că se vor cultiva numai
varietăţile cerute de farm acop ee; iar aceste varietăţi, gra­
tie îngrijirilor date, se vor desvoltă mai bine şi se va ob­
ţine astfel un produs superior în c e ia c e priveşte calitatea.
Apoi, cultivatorul dând o mai mare extindere culturii acelor
plante care sunt mai mult cerute, va regula oarecum pro­
ducţia în rapori cu cererea de consum. Un a.t avantaj este
următorul: cultivarea multor plante farm aceutice se poate
face chiar şi pe terenurile improprii ailor culturi, precum
râpile, coastele etc., obtinându-se astfel valorificarea acestor
terenuri. In sfârşit, punâridu-se in aplicare cultura plantelor
medicinale, se vor dobândi cunoştinţele n ecesare pentru a-
ciimatizarea multor spete de plante farm aceutice, care ar
putea creşte la noi, îmbogăţind prin aceasta flora tării şl
aducând o econom isire a cheltuelilor cerute de importul lor.
Pentru cultivarea plantelor farm aceutice se cer cunoş*
Hnte de horticultură sau legumicultură, ia care se mat a-
daugă şi o arecare cunoştinţe speciale referitoare mal ales
la recoltarea şi păstrarea recoltei obţinute.
Vom avea o cultura bună alunei când vom pune planta
In condittunile pe care le avea când creştea sălbatic. Aceste
condiţtuni se referă la compoziţia solului, la temperatură,
.SĂNĂTATEA PENTRU TOŢI*
la umiditate, la altitudine, ia expunere. Pentru o mai buni.
producţie solul poate fi îmbunătăţit prin îngrăşăminte, a cărei
alegere trebuie făcută cu atenţie, c ă ci dacă unor plante le
foloseşte îngrăşămintea azotoasă, altele au însă nevoie de
fosfaţi, sau de un îngrăşământ mixt.
A legerea seminţelor este de mare importantă. Procu­
rarea lor dela ferme trebuie să se facă objinându-se o ga­
ranţie. Pentru un început, o sursa de aprovizionare o poale
oferi plantele crescu te în mod sălbatec, urmând ca după
cultivarea lor, să se lase pe câmpul de cultură un număr
o arecare pentru sămânţă.
• •
Cultivarea se va fa ce pregătind solul prin arătură şi
grăpat. Arătura trebuie făcuta la adâncime potrivită, iar
pentru spetele dela care vom recolta rădăcinile, arătura tre­
buie făcută rnai adânc. Semănatul se iace cu observarea
ca să se lase deojuns loc pentru desvoltare. Prăşitul şi pli-
vitul trebuesc făcute cu muiiâ atenţiune ori de câte ori bu-
ruenile ameninjă să înăbuşe semănătura. Mai sunt apoi în­
grijiri speciale cerule de fiecare plantă in parie. Aşa de
pildă unele trebuesc răsădite, altele, pentru o mai bună
desvoltare, au nevoie sa li se tundă vârfurile; altele având
ramificaţiile prea lungi, trebuesc susţinute, legate etc.
Recoltarea se va face atunci, când planta va conţine
cantitatea cea mai mare de principii activi. Nu ne putem
călăuzi de un calendar ca re să ne arate exact zilele de re­
coltare, fiindcă timpul este variabil dela an la an, iar se­
minţele pot avea o putere germ inatoare mai mare sau moi
mică. R ecoltarea frunzelor şt a florilor să se facă pe timp
uscat şi călduros. Frunzele şi florile culese vor fi adunate
în coşulete şi vor fi transportate cât mai neîntârziat spre
locul de uscare. Frunzele se vor strânge înainte de înflorire,
sau câncf plantele sunt gata să înflorească. F.orile se vor
aduna atunci când sunt deschise. Mugurii şi co j.le se re­
coltează primăvara. Rădăcinele plantelor anuale se vor re­
colta înainte de înflorire. Rădăcinile plantelor bisanuale
se vor scoate toamna, către sfârşitul primului an. Bulbii se
recoltează toamna, iar seminţele se vor aduna când vor fi
bine coapte.
Plantele adunate trebuesc curăţite şl alese. Rădăcinile
vor fi bine scuturate de pământ, iar cele prea g roase tre­
buesc despicate şi măruntite, ca să se poată usca mai uşor.
Uscarea plantelor se fa ce cu scopul de a le păzi de
m ucegăire şi de a opri fermentarea (aprinderea, dospirea)
lor, căci prin această fermentare s„ alterează, sau se dis­
truge o parte din principii activi. Printr’o uscare bine con­
dusă vom obfine o drogă frumoasă ca aspect şi bogată în
principii activi.
In regulă generală uscarea trebuie să se facă in tim­
pul ce l mai scurt posibil, la umbră, într'un curent de aer
cald. Condifiunile acestea le putem înplini, dacă ne servim
de un hambar, care având pereţii din scânduri aşezafe la
mici distante unele de aileie, aerisirea va fi bine asigurată.
într'un astfel de hambar se vor aşeza poturi sau plase
de nuele, pe care se vor aşterne plantele în straturi subţiri.
Som ităţile (vârfurile de plante) şi inflorescenţele se pot face
buchete, care se leagă cu o sfoară, două câte două şi se
înşiră în călecate pe o sfoară mai groasă întinsă în hambar.
O uscare mai bună se objine în uscătoriile cu aer
cald. O astiel de uscătorie este formată dintr'o cam eră
mare cu pereţii de zid. C am era aceasta este încălzită cu
sobe, iar circulaţia aerului este asigurată prin ventilatoare.
Pentru uscarea unor cantităţi mai mici de plante, ne
putem servi şi de podul ca sei dacă este curat şi ferit de
fum şi praf. V a sile Z a ch m a n fa rm a c is t
Cugetări medicale
Şl boala foloseşte la ceva l Ea ne aduce aminte cft
sănătatea singură e suficientă de a te fa ce fericit.
• •
Omul bolnav trebue să se îngrijească ca sâ se vin­
dece, dar omul sănătos trebuie s i ae îngrijească şi mat
bine ca să nu •• înbolnăveasci.
_______________________________________________ 5
MAMA şl COPILUL
Cum trebuie să dăm copilului nou născut
laptele de vacă
Când mama nu este sănătoasă şi nu putem găst o
doică (m ancă) bună, sănătoasă la trup şl la minte (această
cercetare trebuieşte făcută de D octor) atunci copilul trebuie
să fie hrănit cu lapte de vacă.
Primul sfat pe care îl dăm mamei care îşi hrăneşte
copilul cu lapte de vacă este urm ătorul: să nu caute să-l
îngraşe dându-i prea multă m âncare. Copilul mistue foarte
greu, mai ales în primele luni şi cu atât mai greu când e
hrănit cu lapte de vacă în cantitate prea mare.
Copilul hrănit în asem enea condi|iuni, se îmbolnă­
veşte, capătă un pântece mare, vărsături, eşiri afară dese
şi rău m irositoare, înnecăciuni, spasme, nu poate dormi, ca ­
pătă boală de oase (rachitism ).
Arătăm mai jo s un tablou, care vă va indica în mod
aproximativ modul cum trebuie hrănit copilul. Tabloul nu
vă va servi decât ca un povă|uitor, ale cărui indicafiunl nu
trebuesc urmate în mod strict.
Experienţa personală, temperamentul copilului, vă in­
dică calea cea mai bună de urmat.
Copilul hrănit după indicafiunile aproximative ale ta­
bloului, îşi menţine o stare bună de sănătate, creşterea se
face normal. Copilul nu va fi gras, însă va fi voios, sănă­
tos, va avea un somn liniştit.
In rezumat copilului hrănit cu lapte de vacă, i se va
da lapte puţin.
lată tabloul cu cantităţile de lapte, ce trebuie să te
un copil, în prima săptămână dupănaştere (după Dr. Glăvan).
Ziua 2-a 70-100 gr. lapte am estecat l|2 cu apă şi 5 °|o zahăr
„ 3-a 100-200 gr...................... „ „ „ „ „ „ „
„ 4-a 200-300 gr...................... „ „ „ „ „ „
„ 5-a 300-400 gr. .. „ ..................... . „ „ „
„ 6-a 400-500 gr. „ „ „ „ „ ,, „ „
„ 7-a 500-600 gr. „ „ „ „ „ „ „ „ „
După cum vedem, in primele săptămâni laptele trebu-
leşte tăiat jumătate cu apă. Intre 3 şi 4 luni, vom da copi­
lului 3 părţi lapte şi o parte apă, iar după 5 luni, copilul
poate lua lapte curat.
înaintea eşirei celor dintâiu 2 sau 4 dinii, nu trebuit
să dăm copilului alfa mâncare decât lapte. In special va
fl ferit de mâncări făinoase.
Începând din luna 2-a, putem am esteca laptele cu a p i
de orz. Apa de orz se prepară în modul următor: se fierbe,
timp de o oră, 1 litru de apă, cui 4-2 linguriţe de o ri,
ovăz, sau arpacaş şi putină sare. O ala va fi acoperită. După
fierbere se strecoară şi se întrebuinţează numai zeama, pţ
care o am estecăm cu lapte. D acă am estecăm laptele numai
cu apă simplă, amestecul îl putem face odată pentru toatl
ziua şi va fi ţinut la rece. D acă amestecul se face cu apA
de orz, se va prepara proaspăt, de câte ori va fi nevoie,
de 2-3 ori pe zi, d eoarece acest am estec se acreşte uşor
((• avatir»> v i i t o r : D ta p ra « lă p ta r** ualxtft ft ln ţ ir c a jc » copiilor}.
 6 SANÂTATEA PENTRU TO JT
R U B R IC A GOSPODĂRIEI
ÎNGRIJIREA
Îngrijirea vilelor in general şi mal ale* a cailor lasă
foarte mul! de dorit la ţară, unde numai putini ţărani se
pol mândri cu vile şt mai ales cu ca i bine îngrijiţi.
Din această pricină suferă nespus de mult toată munca
câmpului, că ci cu animale slabe şi prosl îngrijite, toate
muncile se lac in conditiuni proaste.
Aslăzl când o agricultură luminată este porunca tim­
pului, când trebue să ţinem piept cu concurenta străină nu
mai putem lăsa lucrurile să meargă în voia soarlet.
Datoria fiecărui gospodar este să caute cu toaiă
râm a ca prin îngrijirea raai temeinică a vilelor, prin arături
mal adânci, ingrăşarea pământului, seminţe alese şi alte în­
tocmiri gospodăreşti să m ărească rodul pământului său,
precum şl bunăstarea lui şi a (ărei.
Îngrijirea temeinică a vilelor nu este grea dacă se
fa ce cu răbdare zi la zi, căci in felul acesta devine obiceiu,
un obiceiu bun care se moşteneşte din tată în fiu.
In primu! rând pentru îngrijirea cailor avem nevoie
de grajduri mai bune, cure trebuesc să fie pe cât posibil
podite şi sa aibe pereţii făcuţi din gard lipit şi pământ bătut.
Grajdurile acestea nu sunt scumpe, în schimb sunt
călduroase iarna şi răcoroase vara, se fac uşor cu mate­
riale ce se g ăsesc la îndemâna oricui. Grajdul se cere apoi
să fie bine aerisit prin ferestre care se deschid de jo s în
sus aşa fel ca aerul rece să nu lovească capul cailor. De
mare însemnătate este aşternutul cailor care se fa ce dinlr'un
strat gros de paie ce se prim enesc zilnic, precum şi cură­
ţenia pielei care se fa ce zilnic prin (esălare şi periat.
Nici nu-şi poate închipui cineva cât de mare este în­
semnătatea (esălatului zilnic al cailor, şi cât de mult ajută
al la sănătatea şi puterea de muncă a animalului.
Prin tesălal se curăţă pielea de praf şi sudoare, sân­
gele circulă cu mai multă putere prin vine, muşchii, pielea
şi părul suni mai bine hrănite iar animalul astfel îngrijit
capătă un păr lucios şi o înfăţişare de sănălate şi vioiciune.
Calul când se tesală trebueşte bine legat că să nu ne
lovească, pe urmă începem tesalatul pe partea stângă a
animalului, ţinem tesala cu mâna dreaptă şi râcâim cu ea
părţile cărnoase ale corpului. După c e am râcâil bine par­
tea stângă, trecem pe partea dreaptă a animalului, schim­
băm tesala în mâna stângă râcâim bine şi partea aceasta
a corpului.
După ce toate murdăriile de pe piele sunt deslipite,
luăm peria, frecăm cu dânsa corpul animalului, după fle­
ca re frecare trecem peria pe tesală spre a o curăti şi cu­
răţim astfel până c e nu mai iese nici o murdărie. Sunt unit
cai cari nu se lasă la fesăiat, se gâdilă, pe aceştia nu tre-
bue să-i batem ci mai bine ti legăm scurt şi vorbim cu el
cu blândeţe.
Ţesălatul se face şi la iepele de prăsilă, precum şl la
mânji, iar în străinătate se tesală vacile de lapte şi chiar
boii de muncă, de a ceia acolo sun! vite aşa de frumoase.
îngrijirea copitelor este şi ea de mare însemnătate.
C opitele se cură|ă la timp, se scurtează şi se ung cu un-
aoare făcută cu gudron vegetal şi său.
Potcovirea să se încredinţeze numai potcovarilor de
meserie ca re cunosc bine meşteşugul, lin potcovar bun şl
pricepui nu numai că fereşte calul de boli de picioare, dar
este în stare printr'o potcovire bună să îndrepte anumite
cusururi.
Afară da a casla îngrijiri ca ii trebuesc bine hrăniţi,
c ă c i numai caii bine hrăniţi şi tesălatl regulat sunt volnici
9I pot munci cu spor.
C aii mănâncă Iarbă, fin , paie, grăunte. Iar In străini-
tate li se dă şl sfecle precum şl cartofi anume preparaţi.
Iarba e bună pentru lapeie fătătoare şi mânji, pentru
caii de muncă Insă nu eate aşa da bună şl săfioaaă ca
grăunţele.
c a l u l u i
Fânul este cea mai bună hrană pentru cai şt se dă
cam 5-6 kilograme zilnic împărţit In porţii, dimineaţa, (a
prânz şi seara. Fânul mucezii să nu se dea nici odată că cf
produce boli grele. P aiele nu sunt aşa de hrănitoare ca
fânul şi de aceia se dau am estecate cu fân pentru a e co ­
nomisi acesta mai ales când esle lipsă de nutreţ-
Dintre grăunte ovăzul este ce l mal bun şl se dă cam
5 kgr. de ovăz pe zi, ţinând seam ă să fie curai şi cn
co a jă subţire.
Porumbul este şi el o hrană foarte bună mai ale»
pentru caii de muncă şi e bine să se dea sfărâmat îm­
preună cu cocenii căci aşa se mistue mai uşor şi e mai
sătios. r
In c e priveşte hrana mânjilor trebuie să avem o grija
deosebită, căci mânzul penlru a creşte, are nevoie de hrană
mai multă, mai ales în primul şt al doilea an, când îşi for­
mează muşchii şi oasele.
Un mânz nemâncat nu sburdă c a ce! bine hrănit şl
dacă nu găseşte lapte in ugerul mamei, se apucă de mâncat
nutreţuri greu de mistuit care-i strică stomacul şi matele.
De obicei mânjii se întarcă la şase luni dar pe la 5
luni se pot învăţa cu încetul cu altă hrană dându-le câte o
mână de fân bun sau câte un pumn de grăunte.
Când mânzul iese la păşune cu mama, înţărcarea •«
face mai uşor, afară de a ceasta la păşune găseşte ierburi
după trebuinţa Iui, are aer curat şi întăritor, are libertate
de m işcări, poate sburda şi în felul acesta creşte frumos
şl voinic. Iarba de pădure, de dealuri şi şesurt este cea
mai bună.
O mare greşală c e se face adesea din neştiinţă, d
ce le mai multe ori de nevoie, este că se înhamă mânjii
prea de vreme când sunt incă cruzi. Urmarea este c ă aceşti
cat nu trăesc mult, mor curând sau rămân belCgt pe toată
viata.
Un cal se pune la ham la vârste de 4-5 ani, când a
crescut bine şi nici atunci nu se pune deodată la munci
peste puterile lui, c ă c i se strică repede. Abia după 5 ani
calul e matur com plect şi-l putem întrebuinţa din plin.
D acă gospodarii noştri dela t&ră ar urma cu sfinţenie
sfaturile pe ca re Ie dăm aici, dacă ar avea toată tragerea
de inimă pentru aceasta, desigur că munca lor nu va fi tn
van ci va fi răsplătită cu prisosinţă prin aceia că vor avea
cai frumoşi şi voinici, cu ca re munca câmpului va fi o
plăcere.
Ţineţi minte...
DACĂ VI S ’AU APRINS HAINELE
nu fugi(i, nici nu sta(i în picioare, ci aruncaţi-vă Ia pământ
şi tăvăliti-vă. D acă aveţi Ia îndemână un covor sau o pă­
tură infăşurati-vă strâns şl ve(i înăbuşi focul. Multe nenoro­
ciri se pot Înlătura astfel.
CAND S E APRINDE O LAMPA DE PETROL
nu aruncaţi apă, că ci mai mult stricaţi. D acă aveţi lapte tn
casă, turnati-1 peste lampa aprinsă şi o va stinge în d aii.
S e mai poale arunca cenuşe, nisip şl orice fel de
praf, în cantitate mal m are.
BEŢIA ESTE MAMA TUTUROR RELELOR
Băuturile alco o lice nu fac bine nlmănula ci numai r&q.
Nenorocita patima a beţiei tâmpeşfe, sărăceşte şl vatăm t
încetul cu încetul toate organele. P e drept cuvânt alcoolul
a fost denumit „băutura morţii". Dintr'o sulă de uclgaşf,
50 au făptuit crim ele în nebunia beţiei.
F ie ca re e dator să-şi îndrepte semenul spra calea caa
buni, acipându-l din ghlarele acestei pailme.
„SĂNĂTATEA PENTRU TOŢl“ 7

O cauză a căderel p â ru lu i:
S E B O R E E A
Părul nu este numai cea mai frumoasă podoabă ceteaza de a creşte, se subţiază din ce In ce, pfină la
naturală, ci mai are şi rolul imporlanl de a ocroli apul distrugerea com plectă.
şi creeru l-conlra răcelii sau călrlurei prea mari. Păstrarea Penlru omeni însă, rădăcina părului rămâne neatinsă.
— până ia adânci bătrâneţe— a unui păr frumos şi abundent Dar cu limpui, n ein terv en in d
•este dec*. » chestiune interesantă pentru fiecare. n ic i o în g r ijir e în c e p e s ă fie
Iu această privinţă e foarte greşita părerea că pleşuvia a ta c a tă şi ră d ă c in a . Papilui se
ar fi numai o boală a bătrâneţii... Dimpotrivă ea se iveşte alrofiază, se m icşorează, părul
3a oamenii tineri, foarte tineri chiar. nu-şi mai poale primi hrana, bul­
Astfel, la 17-20 ani se pol cunoaşte bărbalii cari vor a- bul se decolorează, se usucă, se
junge pleşuvi şi femeile care vor pierde «nuli păr. Acei cari lungeşte şi... bietul fir de păr '-'N
ia 30-35 ani ajung cheli trebuie să şlie că şi-au pierdut moare.
com p ecl părul numai din cau ză c ă nu s ’au în g r ijit ia Firul de păr este mort — însă
ilimp, atunci când au observai prima «puritie a mătrefei şi asemeni unui copac uscat — nn
căd erea părului cade imediat ci mai rămâne în­
Dermatologul francez Sabouraud, spune că dinlr’o sută fipt vre-o 75-90 zile, după care
de oameni cheli 90 suni victimele unei boli numită se b o re e . dată se desprinde şi cade. R ă­
Socotim deci folositor să descriem această boală da­ dăcina fiind distrusă complect,
torită căreia atâţia oameni rămân pleşuvi... păr nou nu mai poale creşte.
De aci se vede cât de im­
Ce se înţelege prin Seboree 1 portant este să se înceapă ime­
diat un tratament serios şi cu
Seboreea esle boala caracterizată prînlr’o prea mare adevărat eficace conlr.i seboreel,
produc re de sebu m (grăsimea pielei) a glandelor sebacee. înainte de invârioşirea pielei c a ­ y
G landele se b a cee se g ăsesc in grosimea pielei, în Fit?, 2
pului şi distrugerea radăcinei.
derm şi suni mai numeroase în pielea letei, pielea capului, Simnlele ape de pur nu au nici A — C orpul părului
B — E pid erm a (P ieleal
pielea de pe spate şi de pe piept. In stare normală aceste un efect penlru aceasta. Este C — F o licu tu t pilos
glande secr tâ — în cantitate mică sebum, care se răs­ nevoie de un m ed icam en t ştiin ­ D— R ăd ăcina părului
pândeşte uniform şi în simt subţire pesle toată suprafaţa ţific care să aibe înlr'adevăr nu E — Bulbul P ilos
pielei. Sunt însă ioarle numeroase cazuri anormale când numai proprietatea să vindece F — G land a scb a cee
' se< r iiunea de grăsime esle conside­ seboreea, adică să readucă la normal ritmul secrelorlu al
rabil m ărit). Asliel când glandele se ­ glandelor seb acee, dar să activeze şt creşterea continuă a
b acee suni irildfe de un m icrob: celulelor capilare.
M icro ctib u s S e b o re ic u ra descoperit
fie Doctorul Sabouraud, ele se măi esc, Despre Seboreea obrazului
Hecre|ii;nen lor este si eă sporita, cnn-
D acă seboreea infectează fata, atunci pielea fefel se
Matea de sebum eliminată In suprafaţă
esle prea mnre şi alunei pielea capâlă acoperă de grăsime şi devine lucioasa şi unsuroasă.
un aspect gras şi lu ios. O rificiile prin care se scurge secretiunea de sebum,
se vor lărgi s> pielea, cu nenumăratele ei găuri vizibile, va
Seboreea e>le o boală cronică. Ea
Fiii, 1 căpăta aspectul cojii de portocală. Trăsăturile fetii îşi vor
atinge pe indivizii lineri, adolescenţii,
M icrocu bus Seboreicum
ca şi pe cei in vârstă, pierde fineta, nasul se va înroşi, obrazul va lua un aspect
D acă seboreea alinge fata, pi tea canălă un aspect di-gralios şi ordinar.
urât, plină de grăsime, cocuri, puncie negre, iac dacă se- Râul însă nu se opreşte aci. Supra secretiunea de
materii grase, oferă un mediu excelent penlru desvolfarea
boreea infectează pielea calu lu i, p ovoncă căderea timpurie
aceneei si coşurilor care nu se mai trec. Spălarea cu apă
o părului, având ca rezultat final pleşuvia.
caldă şi săpun nu aduce decât o îmbunăiălire trecătoare,
Cum se recunoaşte bolnavul de Seboree? căci dună câteva ceasuri dela spălare, secretiunea de se­
bum va acoperi din nou pielea.
O ricine are posibilitatea ca singur să se convingă dacă Numai un remediu special contra seboreei poate cu­
esle atins de seboree : dinnneci|a înainte de a se spăln, va rata pielea de grăsimea care-i astupă porii şi sa înlăture
Itja o foi{ă de hârtie şi va tric(iona cu ea nasu , Irunlea, astfel toate neajunsurile seboreei.
bărbia, obrazul şi daca hăriia se va acoperi de grăsime, (D upă d o cto ru l Sab ou rau d )
va avea imediat dovada că este bolnav de seboree.

Când seboreea atinge pielea capului Cugetări.

ln figura No. 2 alăturată se vede firul de păr (A) Răzbunarea omului nobil Lenea merge atât de În­
împlântai in piele (B ) şi alaiuri de el, o grămadă de ce- este iertarea şi uitarea. cet, încât nu i e greu sărB-
îule care formează glan d a s e b a c e e îndemnată cu F).
Schiller clei s ’o ajungă.
Pielea capului fiind sănătoasă, glandele seb acee nu
Nu permite limbel tale Franklin
secretă grăsime decâl atât cal trebuie ea părul să-şi păs­
treze elasticitatea şi strălucirea. să ia inainiea gândului tău. Nu e mare lucru să nu H
D acă glanda sebacee se inflMm>'ază, sau se Irită, (din Chillon făcut nici un rău, trebuie ni
cauza microbacciiului lui Sabouraud) işi măreşie volumul Mânia, este o nebunie de faci lol binele de care eşfl
şl secretă grăsime în cantitate prea mare. scurtă durată. capabil.
Această grăsime se împrăştie Ici suprafaţa pleM , se Hora tiu Fenelon
am esiecă ca praful din aer şl cu mătrea|a şi se formează Cugetall la tâlcul acestor cuvinte înţelepte!
astfel o coajă care înăbuşe porii pielei, provocăndu-i tur-
bur&rl in funcţiunea ei. Firul de păr este şl el înăbuşit, in-

Păstraţi cu îngrijiră această revistă, căci conţine multe sfaturi folositoare şi care nu se tot tipări din nou, niciodată t

Hrana î ntr e ţ i n e
Sănălalea stă ir» strânsă legătură cu felul cum ne hră­
nim. Cu cat ne hrănim mai bine, cu atât suntem mai vioi,
corpul se dezvoltă mai bine, iar puterea de muncă e mai
mare. „Hrana întreţine viata". Acest lucru e cunoscut de*
sigur de toată lumea.
„Învăţaţi oamenii că trebuie să mănânce şi veti face
fapta cea mai bună" spunea odată un vestit doclor. S'ar
părea câ-i o glumă, dar in realitate e o chestiune foarte
serioasă. In special e problema c e a mai însemnată privi­
toare la viata ţăranului român.
Omul care munceşte, fie cu mintea, fie cu braţele,
pierde putere multă şi această putere trebuie înlocuită prin-
fr’o hrană suficientă şi nutritivă.
D acă nu ne hrănim deajuns, corpul slăbeşte din c e
in c e mai mull şi poate cădea lesne pradă tuturor bolilor.
Mai ales tuberculoza (oftica) n'ar putea secera atâţia o a ­
meni, dacă n’ar întâlni atâtea trupuri istovite.
Gândul nostru nu este să îndemnăm oamenii, să mă­
nânce peste măsură. C ă ci, dacă a mânca prea puţin e
greşii şi vătămător, a m ânca prea mult e şi mai vătă­
m ător ■ Întotdeaunaşi in toate, trebuie să păstrăm calea
m ijlocie.
Vorba populara „m âncarea e fudulie, băutura e c e e “,
arată insă un trist adevăr. Anume că unora le p lace mai
degrabă să bea, decât să se hrănească cum se cade.
A povălui ţie ţăran să mănânce mai bine, parcă |i-e
ruşine, c ă c i el are, sau cel pufin trebuie să aibe, la înde­
mână alimentele cele mai hrănitoare precum : lapie, cuă,
unt, brânză, păsări, carne de porc, sau de miel, legume ş. a.
E fapt dovedit însă că lucrătorii dela oraşe, şi mai
ales sătenii se hrănesc neîndestulător şi, în tot cazul, cu a*
iimente puţin hrănitoare.
„Când ne gândi.n că sunt 194 zile de post (patru
posturi m ari: al Paştilor, al Sân-Petrului, al Sf. Marii şi al
Crăciunului, precum şi 68 Miercuri şi Vineri de peste an)
şi când ştim că chiar mâncarea din zilele de dulce e sară-
c ă c i >asă şi neîndestulătoare lată de munca pe ca re trebuie
s’o desfăşoare, nu trebuie să mai mire pe nimeni de ce cel
mai mulţi dintre ţărani sunt slabi, sleiţi de putere şi d ece
poporul nostru e atât de uşor decimal de boli“. A ceste îm­
prejurări primejduesc însăşi viitorul neamului, căci istovirea
trupcască a părinţilor, trece şi asupra copiilor.
Mămăliga, ceap a şi borşul nu sunt rele, dar nu ajung
şi în nici un caz nu pol fi temeiul hranei.
lată o rânduiola de m âncare, destul de bună şi in a-
c e la ş timp potrivilă cu m ijloacele ţăranului sau muncitorului;
I. D im ineaţa:
C afea sau ceai. întotdeauna şi pâine cu unt. (Pâinea
neagră e mai hrănitoare ca cea albă).
II. La amtază-
1) O mâncare de ouă sau brânză cu mămăligă. (Altă
dată o supă sau o ciorbă). 2) Un fel de carne. 3) Legume
fierte şi fructe.
UI. Seara
1) O supă sau o ciorbă (altă dată cafea cu lapte şi
pâine cu unt) 2) O m âncare de legume sau de brânză. 3)
O m âncare dulce.
Ţăranul mănâncă carne numai la zile mari. O rice s ar
spune însă, carnea e un aliment foarte important şi trebuie
să Ue temeiul hranei omului muncitor. M ăcar de 2 ori pe
săptămână, trebuie să mâncăm la amiază carne.
Rânduiala de m âncare arătată mai sus este bineînţeles
numai pentru oamenii sănătoşi. La fel trebuie să spunem
că aici n’arn scris decât de alimentele neapărat trebuin­
cio ase întretinerei vietei, dar hrana nu este numai o ch es­
tiune de sănătate, ci şi de desfătare, aşa că fiecare îşi
schimbă mâncările după plac.
Preoţii» învăţătorii şi ceiîaUi cărturari vor face o
operă patriotică, sfătuind pe ţăran şi pe lucrător, să se
.S&N&TATEA PENTRU IO |k
__________ | , 1~ff - - i» —
viata
hrâneesca mai mt-rencşte, cum hrănesc muncitorii «de prtr-
tările străine.
„O alimentaţie chibzuită, prelungeşte viata", iată o U*
vătătură pe ca re nu frebţiie uităm niciodată.
D r. A.
Curiozităţi.
GLOANŢE ADORMITOARE.
In Iii unii învăţaţi, cu gând negru, iscod esc m ij­
lo ace din cw .• ce mai îngrozitoare, pentru distrugerea co m ­
plectă a oameniloi într’un viilor făzboiu, (ducă-se pe pustii!)
alţii, mai cu inimă, cauiă, dacă nu să înlăture de tot răz­
boiul, cel puţin să-l îm blânzească.
Totul esle să învingi, spun aceştia, dar nu-l nevoie să
stârpeşti oamenii in zadar.
Un chimist, din America, a inventa» un glonţ „foarte
blând*', care conţine un fel de narcotic (leac adormitor).
Pe cine-l atinge acest glonte, nu moare ci cade intr’uro
somn greu, din care nu se poate trezi decât peste cel pu­
ţin 6 ceasuri.
Duşmanii astfel adormiţi pot fi luafi foarte uşor pri­
zonieri.
Un vestit vânător francez, a şi încercai aceste gloanţe
asupra unor fiare sălbatice. Trăgând asupra unui tigru, va°
nătorul a observai cu mirare cum tigrului i se moaie pi­
cio arele, închide ochii şi cad e jo s într’un somn adânc. S ’e
apropiat atunci de tigru fără nici o frică, l-a legat şi când
fiara s’a trezit era sclavul vânătorului.
VACILOR LE PLACE MUZICA.
C ică in Anglia, in multe locuri, se cântă melodii fru­
m oase vacilor in timp c e sunt mulse. Astfel vacile înve»
selindu*se ar da mai mult lapte.
CÂT DE LUNG POATE C R EŞT E PÂRUL.
D acă omul nu s’ar bărbieri niciodată, i-ar creşte pânfe
la vârsta de 80 ani o barbă de 6 până la 7 m etri!
Părul de pe cap, dacă ar fi lăsat să cre a scă în voie
poale ajunge până la 1 metru şi jumătate.
MUSCA
se înmulţeşte grozav de mult. Dintr’o singură dată depune
100 de ouă. In 30 zile, prin înmulţire, dintr'o muscă se fac
6 milioane muşte. ___________ -
M ărunte.
C a albinele să nu-şi nem erească stupul cel vechii»,,
trebuesc duse Ia o depărtare mai mare de 2 kilometri.
• •
Pentru a face un kilogram de miere, muncesc 80.000
de albine.
m #
Inima se contractează zilnic de 100.000 ori.
b *
In toate timpurile s'a pus mare pret pe un păr in»-
mos şi bogat. Astfel vechii Romani nu plăteau decât jum ătate
de cost pe robii cheli.
Patima fumatului
este foarte primejdioasă, d eoarece otrăvurile din tufun sapft
zilnic sănătutea pătimaşului.
Fumătorilor ie slăbeşte vederea, auzul, au am eţeli
tuşesc, au bătăi de inimă, constipafie, devin nervoşi, pierd
memoria. In rezumat, fiind stăpânit de patimă, omul işl ri­
sipeşte banii pe o adevărată otravă.
LABORATORUL VOREL — PIATRA-N* 0

O izb â ş t i i n ţ e i

S’a găsit mijlocul peii Un păr

tru oprirea sigură a frum os
căderii părului şi des* şi bogat
trugsrea măirefîU
tuturora
întotdeauna s ’a pus mare prr| pe un păr frumos şl S E B O L U L No. 1 com bate în mod energic seboreea
abundent. Această podoabă «re intr’adevâr o deosebită în­ (om oară microbul lui Sabouraud) opreşte imediat căderea
semnătate, c ă c i coniribue în a ne da a cea îulătişare ele- părului şi distruge mătreata. Sebolul No. 1, curăţă pielea
gantâ şi atrăgătoare, alât de necesară în toate timpurile capului de grăsimea oare-i astupă porii şi înăbuşe rădăcinele.
şi mai ales acum. S E B O L U L No. 2 hrăneşte şi întăreşte rădăcinele pâ-
lului, riclivează creşterea. Pielea capului absoarbe uşor
ţi părut sa h ră n eşte «*% substanţele hrănitoare astfel că părul înviorat va căpăta
Pielea capului hrăneşte necontenit aproximativ 70.000 iar putere şi via|ă. O preşte căderea părului şi iormarea
fire de păr, ca re se nasc, cresc şi se desvoltă tară în ce­ mătretii.
tare întocmai ca plantele ce-şi iau hrana din pământ. SH A M P O O N U L S E B O L curată perfect părul şi pielea
capului de grăsime şi diferite murdărit. fntrebuin(at împreună
Vâ cad e pârul ? cu Sebolul No. 1 sau No. 2 e un preţios âjutător pentru
Aveţi m M rsaţâ 1 întreţinerea şi îngrijirea părului.
Nu a şte p ta ţi să a ju n g e ţi a s tfe l Mii de persoane disperate de pierderea zilnică a pârului,
ne-ftu împărtăşit bucuria lor fa|ă de minunatele rezultate
D acă observaţi c ă părul d-v. şi-a ale Seboiului.
pierdut strălucirea şl că se răreşte pe
zi ce trece, dacă aveţi mătrea|ă, dacă î n g r i j i r e a z iS n ic ă a p ă r u l u i
ia pieptănat scoateţi pieptenele plin de
păr, atunci să ştiţi că vg ameninţă chelia. D-v. care doriţi de sigur să vă păstraţi până la bătrâ­
neţe un pâr frumos şi îmbelşugat, nu trebuie să aştepla|i
Salvaţi-vâ pârul I căderea părului pentru a-i da îngrijirea de care are nevoie.
Odată pe săptămână, sau cel pu|in odată la două
Nu întârziaţi I Nu aşteptaţi sa vâ
săptămâni, spălati-vă capul cu SHAMPOON SEBO L, care
cadă iot părul şi să fie distruse ră-
cură|â pârul, îl înfrumuseţează, dându-i o strălucire mătă­
dâcinele c ă c i oamenii com plect ple*
soasă. Zilnic întrebuin|a|i preparatele Sebol 1 şi Sebol 2
şuvi nu-şi pot recăpăta pârul. Nuindi un ajutor grabnic şt
după regula arătată in broşura No. 8, care v'o trimitem
bun vă poate lolosi.
gratuit la cerere.
De ce vâ cad e părul 1 Tratamenlul Sebol întăreşte rădăcinele, favorizează hră-
Două sunt principalele cauze ale căderii parului : ntrea şi deci şi creşterea unui pâr sănătos şi îmbelşugat,
1) SEBO REEA (suprasecretiune de grăsim e, cauzată de un întrebuinţând regulat aceste preparate veti feri părul de
microb descoperit de prolesorul Sabouraud) însoţită de boli, de albirea lim purie; veti evita mătreata şi căderea
mătrea|ă, care provoacă în g r o ş a ta şi învârloşirea pielei părului. Dând părului aceste îngrijiri veţi fi uimit de rezul­
capului şi 2) LIPSA DE HRANA a rădăciuelor, provocată tate.
de o rea circulaţie a sângelui în pielea capului, care a* P re ţu rile u n ita r e : T R A T A M E N T U L C O M B IN A T S E B O L
tunci — ca şi un ogor sleit — nu mai are puterea să hră­ P R E Ţ U R I S P E C IA L E
nească părul. In rezumai părul d-v. cad e pentruca este înă­ S o b o l No 1 f la c . l e i 75 1 11. S e b o l N o. 1 2 H. S e b o l No. 1
1 fi. S e b o l N o. 2 2 11. S e b o l No. 2
buşit şi m oare de foame. S e b o l N o. 2 f la c . le i 75
2 Sham poon Sebol 4 Sham poon S e b o l
Sham poon Seb o l le i 11 T o ta l Iei 165 T o ta l le i 320
Ş tiin ţa a î n v i n s !
După mulţi ani de experienţe şi fn concordantă cu
cercetările c e le mai noui, ale ma­ Co n t r a S e b o r e e i
rilor savanţi Prof. Dr. Sabouraud există un singur rem ediu:
şi Jalfes am reuşii să preparăm Seboi No. 1
Seb o tn t No. 1 este o m edicatiune ştiin ţificii, s p e c ia li pentru vind e­

Specialităţile Sebol
Sebol No. 1, Seboi No. 2 şi SHampoon
Sebol
care, la un io c, form ează tratamentul cei mai serios, cel
mai ştiinţific cunoscut azi, pentru buna îngrijire a părului,
Sebolul este singurul tratament cu adevărat capabil să
oprească căd erea pârului, să distrugă mătreata şi să favo­
rizeze creşterea unui p ir frumos şi îmbelşugat.
care » »ebor«ei. A cţiu nea acestui p rep arat co n tra se b o re ei pieţei capului
am ară ta t-o mai sus. v o m sc rie aici d eci numai d esp re e le c te le Seboiu lu i
No. 1 co n tra
SEBOREEI OBRAZULUI
Sebolu l No. 1 în treb u in ţat co n tra seb o re ei fetei fa ce ad evărate
minuni. După câ te -v a a p licări, p ielea obrazului tşi pierd e aspectu l ln -
d o s şi unsu ros. P o rii se strâng, aşa c i p ielea îşi re c a p ă tă În făţişarea
tân ără, ca tife la tă . C o şu rile se usucă şi d isp ar c a p rin fa rm ec ia r nasul
s c a p i de cu lo a re a ro şie atât de u rătă.
S e b o lu l Nu. 1 fla co n u l le i 75
C ereţi b ro şu ra No. 8 pe ca re t ’o trim item gratuit 2a e c r e ie ,
10 . sa n X t a t e a pen tru To Ţ r

Intârifi-uâ ne r v i i !
Sânătate fi voioşie In loc de suferinţă I
Cum se vindecă neurastenia (slăbirea nervilor),
tristeţea, desnăde|dea.
Viaţa de azi, atât de neliniştită şi
«buciumată, distruge nervii. Prea multe
griji, prea mare pierdere de substanţă
n erv o asa ! C a rezultat avem numărul
extraordinar de mare de nervoşi, de
neurastenici.
Sleirea nervilor şi a muşchilor, tris­
teţea, desnădejdea, somnul neliniştit,
caracter iritabil şi prea simţitor la
supărări, lipsa de memorie, timiditatea
(lipsa de curaj) iată aiâiea suferinţe
cauzate de slăbirea nervilor (neuras­
tenie). C ă c i, după cum spune D-nul
Profesor Aslan .ch iar când tristeţea
(şi celelalte suferinţe arătate mai sus)
au cauze sufleteşti, ele arală o stare
de mizerie fiziologică (trupească) şi
de slăbire a nervilor*.
Omul puternic şi cu nervii sânăioşi
e mai încrezător in viitorul său, mai
capabil să învingă împrejurările grele.
D eci intări|i-va nervii! Nu pierdeţi in
suferin|ă anii cei mai frumoşi ai vieţii.
Ştiinţa medicală şi farm aceutică vă
pune la îndemână remediul de care
aveţi n ev o ie:
NEVROSTHENINE VOREL
o ţe le şte n e r v ii, în tă r e ş te m u ş c h ii.
Nevrosthenine — preparat autorizat
de Ministerul Sănătăţii cu No. 34858
din 23 D ec. 1924, după aprobarea
consiliului superior sanitar — este cel
mai puternic întăritor de azi.
Sub înrâurirea Iui binefăcătoare
n e r v ii se întăresc, oboseala fără motiv
dispare, suferindul se îngraşă şi ca-
Neputinţa,
Slăbiciunea sexuală la bărbaţi
se vindecă întrebuinţând
Neosatiol masculin ş i Nevrosthenine
pată puterea necesară ca s i reziste Bărbatul impotent are o senzaţie de
şi să se împotrivească bolilor trupeşti bătrâneţe, de ruşine, care-t foc« viaţa
fii QIlflpfoQli un chin. Dar... nu disperaţi I
NEVROSTHENINUL are efecte cu Aveţi încredere
adevărat minunate în toate cazurile de
slăbiciune nervoasă, tristeţe, surmenaj
In vindecarea d-voastrfi.
Intelectual şi fizic, lipsă de voinţă, O ricare ar fi ceuzn tm potenţei: slă­
neurastenie, am eţeală, precum şi con ­ biciunea nervoasă, viaţa d estrăb ălat!,
tra afecţiunilor mai g rav e: neputinţă ©nania, teama şi
sexuală (este necesar şi NEOSATIOL), neîncrederea în
tuşă, bronşită, tuberculoză — ia care sine etc., se poa- E* j
prin fosfaţii minerali contribuie la re- te recăpăta vi­
mineralizarea organismului. goarea pierdută
NEVROSTHENINUL aduce un prisos urmând trata­
de putere organismului astfel c ă este mentul raţional
cu NEOSATIOL
un Izvo r d e e ne rgie trupească MASCULIN, re­
şi sufletească mediu binefăcă­
tor al glandelor
ca re alungă ideile negre, redă tuturor sexuale şi NE*
dragostea de viaţă şi putinţa de a VROSTHENINE întăritor al sistemului
munci cu spor. nervos.
A cest tratament cu fotul nevătămă-
Nevrosthenine costă let 110 flaconul, for, a avut rezultate bune în nenumă­
3 flacoane lei 320. rate cazuri. Odată cu vindecarea vă
veţi redobândi puterea de muncă şi
Iată c e ne scriu clienţii: plăcerea de viaţă.
N EOSATIOL MASCULIN cut. lei 190
M i-am re c ă p ă ta t v o io şia şi p u te rea ...
NEVROSTHENINE flaconul lei 110 <
No. 79243 J 46. Su feream de ţlâ b ire a n erv i­
lo r $i eram In tr'o sta re ap ro ap e m uribundă. Una din scrisorile de recunoştinţă :
Un bun p rieten m’a sfătuit să mă ad resez
L aborato ru lu i V o rel, ca re la noi este numit D u pă 4 a n i de z ile ...
lab o rato ru l de minuni D um nezeeşti. Am urm at No. 95841 | 121. P rin M artie 1929 am folo­
cu 3 flacoane N e v ro s tb e n in e V o re l şi vă pot sit 2 N eo sa tio l m a s c u lin ş i 2 fla c o a n e N e­
•pune cu bu curie că astăzi, ca p rin tr'o minune v r o s th e n in e V o re l. A zi după 4 ani de z ii*
sunt co m p lect săn ăto s. M i-a m r e c ă p ă ta t vo­ vă aduc c e le mai căld u ro ase m ulţumiri pen­
io ş ia şi p u te r e a d e m a i în a in te , tru bin ele c e -l faceţi su ferin zilo r- M 'am şi c ă ­
7 M aiu 1933 G . B ilţă te x cu să to rit dc 3 ani de zile şi vă m ărtu risesc că
A lbeşti~ I3oto,aaf totul m erge cum n a « c p o a te m a i b in e
14 M artie 1933 S. S . B ucureşti

NEVROSTHENINUL VOREL Neosatiolul şi N evrostheninul

redeşteaptă puterea bărbă­
este pârghia sănătăţii şi a puterii. tească a d o rm ită !

Salvaţi beţivul, cu voia sau fără voia lu i!

Nenorocitul obiceiu al beţiei este cel mai mare vrâjmaş al fericirei om en eşti: destramă căsniciile, aduce cearta şt ne­
voia în casă. Omul stăpânit de această uricioasă patimă pierde lotul : sănătatea, averea şi cinstea.
Aveţi vre*un prieten sau pe cine*va din familia d-v. pornit pe ca lca beţiei ? Datoria de oin şi rudă vă obligă să-l scoa-
ictf cât mal repede din ghlarele acestei patime distrugătoare I

BETOXIN
vtoticcă cu siguranţă beţia, oricât d e înrădăcinata ar 11.
Beţivul n fir ă v tt se poate vindeca în trei zile cu ştirea lui. Dar se poate vtndeca şl fără ştirea lut: Iar odată vindecat
e*fe bun vindecat pentru toată viata I Betoxinul este ab so lu t n ev âtăm ăto r şi nu poate să facă decât bine. Nu are nici o Im­
portanţă dacă e vorba de un beţiv nărăvit care „bea de usucă teiul" sau de unul care e la început, căci tratamentul nostru
este deopotrivă de bun şl sigur. Betoxinul a vindecat mii de persoane care şi-au redobânditlimpezimea minţii şi sănătatea,
r e a d u c â n d astfel in atâtea familii liniştea, voia bună şi sprijinul existenţei.
Experienţa ne arată că orice întârziere în vindecarea beţiei e periculoasă, un accident grav fiind întotdeauna de lemut
pentru pătimaş. D eaceea nu amânaţi comanda 1 Betoxinul nu are nici gust, nicimiros, aşa că se poate da toarte bine păti­
maşului şl fără ştirea Iul. După vindecare se va simţi fericii. Salvaţi beţivul dela piefret
BETOXIN costă lei 93 flaconul, 3 flacoane Betoxin costă numai lei 273
•SĂNĂTATEA PENTRU TOŢI*
Abecedarul sănătăţii şi al frumuseţii
MĂNCAŢt ÎNCET şi m estecaţi bine,
căci veti uşura foarte mul! munca
stomacului. S e cunoaşte doar z ic a la :
„O m âncare bine m estecată, e pe ju­
mătate digerată (mistuită)". Observând
cu sfmfenie această regulă, vă veti păzi
de multe boli de stomac.
• Cauza cea mai obişnuită a răceiei
INGRIJIŢl-VĂ * REGULAT DINŢII.
Pentru u putea fărâmiţa şi m esleca
bine alimentele, trebuie sa avem dinţi
sănătoşi. S e înţelege deci uşor, im­
portanta unei bune îngrijiri a dinţilor
şi a gurei pentru sănătatea noastră.
Raţionala întreţinere a dinţilor se
face cură|iudu-i regulat cu o bună pastă
de dinţi, cel puf in dimineaţa şi seara,
dacă nu după lieca re masă cum tre­
buie.
Perierea dinţilor cu pasta se va face
nu numai pe fata dinafară a dinţilor
ci şi pe partea lor internă. Numai
frecând astfel în ţoale direcţiunile cu
peria, vor fi sco ase toate resturile a-
limenture şi se vor păstra din|ii să ­
nătoşi.
După aceasta veti clăti gura cu apă
căldicică în care veti pune câteva pi­
cături din Elixirul (ientifrice York.
A ceastă îngrijire a dinţilor costă
foarte puţin şi aduce folouse foarte
mari, căci vă ve{i feri de dureri şi
chellueli prea mari pentru mai târziu.
Pentru repararea dinţilor stricaţi, vă
veti adresa îndată unui dentist.
lngrijindu-vă bine dinţii, vă îngrijiţi
prin aceasta întreg organismul c ă ci e
ştiut c e rol important au dinţii în viata
noastră.
Nu mai vorbim de faptul c ă nimic
nu este mai frumos şi mai atrăgător,
decât o gură împodobită cu din|i albi,
curaţi, strălucitori.
# •
MĂTREAŢA este semnul c e l mai
serios de pericolul în care se află
părul nostru. Din nenorocire nu se dă
nici o atenţie acestui fapt, până c e nu
începe căd erea părului. Un tratament
energic (tratamentul Sebol) întrebuinţat
la timp, distruge mătreata, opreşte
căderea părului şi vă fereşte d eci de
chelie.
• Procedeul cel mai simplu şi mai
VINE TOAMNA, VINE IARNA I In
timpul iernei răcesc mai cu seam ă o a ­
menii plăpânzi, moleşiţi, cari stau mereu
în ca să , adică a ceia cari nu suni o-
bişnuitt cu aerul rece. D acă dori|i deci
să puneţi organismul d-v. în stare să
se apere de răceli, faceţi plimbări
acum, toamna. Plimbati-vă Ia aer curat
cel puţin un c e a s pe zi, oricum ar fi
vremea, ca să v§ obişnuiţi cu aerul
rece. Bineînţeles, vă ve(i îm brăca bine.
A ceste plimbări sunt de m are folos.
Dimineaţa la sculare frictiona(i-vă
pe tot trupul cu apă de colonie.
Veţi observa ca picioarele să vă
fie întotdeauna calde. C hetele şl cio­
rapii uzi trebuie schimbaţi îndată,
HIGIENA GÂTLEJULUL Gâtlejul
este poarta prin care intră în organism,
numeroase boli infeefioase şi molip­
sitoare.
A păzi gâtlejul de înrâuririle dău­
nătoare, înseamnă deci a păzi organis­
mul de o mulfime de boli.
este respiraţia prin gură.
Respiraţia este funcţia nasului şi nu
a gurei.
Respirând prin nas aerul e încălzit,
umezit, curăţat de praf. Gura nu poate
face toate acestea. Inspirând prin gură,
aerul va intra cieadreptul în gât, rece
şi cu tot praful, iritând laringele. De
a ici vin de multe ori răguşala şi gâlcile.
Fumul de tutun are deasemeni o a c ­
ţiune foarte vătămătoare asupra gâtle­
jului.
Pentru a ne păzi de bolile ca re pă­
trund prin gât, e bine să facem din când
în când gargară, cu o soluţie antiseptică
făcută dintr'o lingură de Perox (un
antiseptic energic) la un pahar de apă
fiartă şi răcorită.
_ BOLNAVII DE BLENORAGIE trebuie
să observe ce a mai strictă curăţenie.
In special se vor spăla bine pe mâini
cu apă şi săpun, pentru ca nu cumva
din greşală să atingă ochii cu mâinile
murdărite de puroi.
Blenoragia transmisă la ochi e foarte
periculoasă şi dacă bolnavul nu se duce
imediat la un doctor, specialist în boli
de ochi, poate sa orbească pentru
totdeauna.
Sfaturi casnice.
O ŢET DIN C O A IE DE MERE.
Puneţi co jile de mere într'un vas şi
acoperi ti-le cu apă am estecată cu pu­
ţin otet.
Lăsafi vasul la un loc mai cald de
lângă sobă, timp de câteva săptă­
mâni. Veti obţine un ofel foarte bun
pentru casă, fără nici o cheltuială.
OUĂ PRO A SPETE ÎNTOTDEAUNA.
Sunt mulle m ijloace pentru păstra­
rea ouălor.
e fica ce este de a le păstra într'o so ­
luţie formată din 95 părţi apă şi 5
părfi apă oxigenată.
D easem enea şi ouăle ţinute în apă
de var se păstrează bine multă vreme.
In apa de var e bine sa punem putină
sare.
FITILUL DELA LAMPA DE PETROL
nu va mai face fum, dacă — înainte
de a -1 aşeza în lampă — îl mutaţi în
otet tare şi apoi îl puneţi ia u scat
Prin aceasta se împiedică prefacerea
prea repede a fitilului în cărbune şi
deci şi umplerea casei de fum.
Păstraţi ou îngrijire această revistă, căci conţine multe sfaturi
folositoare şi cave au se vor tipări din nou, niciodată I
11
COLŢUL VESEL
CU CINE SE N SO ARX
Unui flăcău î-a venit şi lui, ca o-
muiui, vremea de însurat. D e c e se
apropia vremea, de c e era mai abătut
bietul flăcău. Tat-su vrea să-l m ângâe:
— De ce eşti aşa plouat ? C e flea­
curi sânt astea, parcă nu m'ani însurat
şi eu ?
— Vai de mine răspunse Jâ că u l
suspinând, la mine e alia. Dumneata,
tată, te-ai însurat cu mama, dar eu,
săracul de mine, iau pe una de tot
străină.
CINE-A FĂCUT LUMEA?
In şcoală G rigoraş era băiat foarte
obraznic. C âte prostii se făceau, el
le era capul. Când se făcea vre-o
prostie, învăţătorul ştia că şi G rigoraş
e am estecat, iar G rigoraş, ştiind lu­
crul acesta, lua de multe ori asupra
sa şi lucruri cari nu erau a lui.
Odată, la un exam en, învăţătorul îl
întreabă:
— C ine-a făcut lum ea?
— Nu ştiu, domnule învăţător.
— Cum nu ştii, mişelule, cine a fă­
cut-o ?
— Eu am făcut-o, domnule învăţător,
dar nu mă bate, zău, că n’oiu mai
face niciodată.
(C a le n d a r u l P o p o r u lu i)
FETELE DE AZI.
O mamă dojeneşte pe un flăcău :
— Mi-ai apucat fata de obraz, hai ?
— Vai de mine, cum se p o a te !
— Taci, ticălosule, nu vezi că l»-s
mânjite degetele de vopsea roşie...!
IN A M ERIC A ! A LTFEL?
Americanul : „D acă săruţi în Ame­
rica o fată, trebuie s'o iet numaidecât
de nevastă, altfel te arestează*.
Feciorul român : .D 'a p o i cum, în
America este iertat să aibă un om
mai multe muieri ?".
(C a le n d . d e la B la j)
G H IC IT O R I
1 ) C ine se naşte cu barbă ?
(BidOQ)
2) Mnma naşte fata
Fata naşte m am a:
(ojeţqfi ţ* sd y )
3) Ija, ita prin p ă iş i;
Fiţa, Fija prin costişi :
(qsvoq)
4) C e-i mai sfânt, decât toţi sfinţii,
D ar suflet n’are ?
____________________ (oaonjQ )
Fumatul şl-a găsit naşul I
S’a găsit un leac care ajută fumătorului
să învingă sigur patima fumatului I Acest
preparat se numeşte LASFUMA şl oostA
80 lei flaconul I
 12 SÂNlTATEA pentru t o ţ i *

IN LĂTURI DURERILE! Boli de Femei

S u fe rin ţe le p eriodu lu i (m e n s tr u a le i)
Viaţa e scurtă, să nu pierdem deci nici o clipă in chin şi suferinţă V iaja, caracterul şi buna dispoziţie
Când vă chinuesc groaznicele dureri de cap, sau de m ăsele, afi da oricât a femelei, depind foarte mult de re­
e a s i scăpaţi de ele, nu-i aşa ? Dar nu-i nevoie decât de 9 lei câl coslă un gularitatea cu care se îndeplineşte
pacheţel (cu 2 taM^te) din minunatul medicament func|lun<>a m enstrualei (periodului).
KALMA VOREL. A ceste tablele n^vălămăloare alină Aşa că îndată ce
şi vindecă in cel mult 10 minute, durerile de cap, se iveşte vre-o
nevralgiile, migrenele, durerile de dinţi, etc. lurburare oare­
Kalma mai este de un nepreţuit folos la vin­ care, bolnava Ire*
decarea grip ei, guturaiului, la durerile resimţite de buie să se îngri­
femei înainte şi în timpul menstruaţie* (periodului), la jească din Iimp,
du.eri reumatice, ele. spre a se păzi
Imediat după întrebuinţarea Tabletelor Kalma se de agravarea su­
simle eleciul lor vindecător : durerile dispar ca prin ferinţei
farmec, iar actiunei binefăcătoare îi urmează o stare Obişnuitele ne-
de vioiciune şt bună dispoziţie.
Să oveji întotdeauna la îndemâna mai mulle tablete regularilăti ale
Kalma. penlru a putea alunga la moment suferinţele menstruatieisunt:
arăta le oricând se vor ivi. Am enoreea
P K hŢU L: Kalma capsula (cu 2 tablele) lei 9. în tâ rz ie re a m e n stru a ţie!
10 capsule Kaima (20 tablele) numai lei 85. D acă menstruatia esle in întârziere
sau e oprilă brusc, bolnava capătă
Kalma Vorel alungă durerile călduri la obraz, dureri de cap, du-
neri de m ijloc, turhurări nervoase.
Amenoreea se vindecă luând

Sunteţi prea gras? Tusa măgărească ELIXIR FEMINA flac. lei 100,

îngrămădirea de grăsimi în organism
produce o sumedenie de neajunsuri:
obezul devine greoi, leneş, incapabil
de a merge, caoăla o slare de som­
nolentă, gâfâială. năduşeală şi o mul­
ţime de boli îl pândesc, la lot pasul.
TISANA REDUX
vindecă obezitatea
rea peste măsura).
(Tusa convulsivă) esle o boala care
bântuie adeseori printre copii.
Suferinţele ce te cauzează sunt foarte
mari iar dacă tratamenlul nu se aplică
din iimp, boala poale dura multă vre­
me, aducând slăbirea organismului
plăpând ai copilului.
S I R O P U L CALM A N T
(îngrăşa- grăbeşte vindecarea lusel convulsive.
A ccesele de tuse devin din ce in ce
mai rare şi tot odată se vor înlătura
Dysm enoree, menstruaţie a«
nevoioasă, dureroasă
Din diferite cauze, menstruatia poate
li stingherită in îndeplinirea ei şi îna­
inte de apariţia menstruaţie)', bolnava
«re dureri loarte mari de pântece şi de
şale. Şi în cazul acesta penlru vindecare
se va lua ELIXIR FEMINA fl lei 100
fc.lisi.-tif ('«'imn* w întrebuinţează deci tn
fo a te ra lu r ile când m enstruaţie esle oprită sau
tn târcială. sau când «e simt dureri m ari te a -
*nte «i to timpul apariţiei ei

Prîn întrebuinţarea aceslui ceai absolut
newătămâtor ţesutul gras se topeşte
şi volumul pânleceiui şi al întregului
corp slăbeşle şi revine la normat.
Plantele c e compun acesl ceai au
efectul de a slăbi, dar slăbirea ce se
objine esle însotilă de o stare de în­
tinerire şi de a se simţi bine.
Tisana Redux cosiă lei 60 culia
Din scrisorile de mulţumire prim ite:
In 2 luni a s lă b it cu 6 k g r...
No. 5*1475 I 66 O nor L aborato ru l V o rel Vă
m ulţum esc pentru in teresa n ta revistă „Săn ă­
tatea pentru to ţi".
...T is a n a K e d u x e foarte bun. A făcut « t
slă b ea scă soţia cu 6 kgr- tn 2 luni.
2 Ianuarie I 9 3 J N. V o icu lescu — Slatin a
Paza bună
trece primejdia rea. Aşa spune î"|e-
leptul proverb rom ânesc. Urmaji
o cură cu Elixir de Salcie, pentru pri­
menirea sângelui. Veţi scăpa de toxi­
nele (otrăvurile) din sânge, păzindu-vă
de diîerile boli grele, acum ascunse,
dar care pol să isbucnească pe ne*
rândite. 1 fl. Elixir S a lcie lei 140, —
3 U. Elixir S a lcie lei 410.
simpfomele de sufoca(ie, care înspăi­ M etroragie
mântă atât pe cooil cât şi pe cei din
jurul lui. SIROPUL CALMANŢII lei 90 M e n stru a ţie p rea ab u n d en tă.
U neori m enstruatia este însoţită de pierdeH
prea mari <tc sânge şi d u r e s ii mai mull ca
Dormiţi bine? d e o b 're iu F em eile ra re xulerâ de această
bo alâ «mit m ereu oboKtie. au dureri de şale
Cinp nu doarme bine nu poale sa şi p m n » r« am eţeli şi bâlăi de inimă. «Ic.
fie sănătos, căci somnul odihnitor esle îngrijiţi vă !.. Elixirul Regulator
absolut necesar organismului. Insomnia opie^le pieiderile prea mari de sânge
(lipsa de somn) sau somnul neliniştit, şi modifică în mod binefacâlot ciicu-
se observă ta anumite boli ş» la per­ la|ia vicioasă a sângelui
soanele nervoase, sau care nu duc o F l. de E lix ir R eg u lator co stă lei 130
viată regulată. De 2— 3 ori pe zi se voi face spă­
Penlru co m b aterea insom niei vă recom an ­ laturi cu PEROX care este un anti­
dăm «A lua|i în ain te de cu lcare 1-2 linguriţe
septic foaite en eigic şt nevălâmăloi,
V A L O S A N de mare folos pentru igiena intimă a
p r e p a r a t a b s o lu t n e v â 'â r n ă to r d ta lemeiloi ca şi penlru tratamentul boli-
a u b sla n ţe v e g e ta le .
loi lemeeşii. Perox fl de probă lei 38,
VALOSAN n d e '/* l lei S5. fl de l i lei 150
produce un somn
liniştit şi Poala Albă (Leucoree)
recreator,
Cară vise urâte.
e s t* scurgerea unui lichid a lb ca lap tele ca re
nu pătează lingeria E ste o boalâ foarte dis­
plăcută şi incom odă isu z a tâ de anem ie. lim -
Sfaturi folo sito are ja tism . e t c etc.
pentru co m b aterea T ra ta m en tu l. Bolnava îşi va face zilnic j
insom niei, modul de
în trebu in ţare al me­ spălăluri cu Perox iar pentru îmbo­
d icam en telo r găsiţi găţirea sângelui va lua
tn broşura No. tO V in V o re l şi HemoneuroV
„ B o li de n e rv i" pe
c e r e v’o trim item c a r e form ează c e l mai puternic tra­
([rahiit odată eu e a * tam ent pentru vindecarea anem iei şl a
itu L neajunsurilor ei.
Valosan flaconul lei M . t fl. Vin Vorel «i I fl Hemonearol Iei fSS
SLMiORATORlIL VOREL — PIATRA-N.
‘ . - __
LABORATORUL VOREL PIATRA-NEAMŢ
îndrumări folositoare
Pentru a fi bine şl repede servit
1) So co tiţi în to td ea u n a v a lo a re a totală a co m en zii.
E b in e pen tru d*v.. d e o a r e c e veti $ti a stfe l c e su m ă
t r e b u i să v ă p regătiri pen tru s c o a te r e a coletului.
2) In această revista arătam lămurit costul tuturor prepa*
ratelor noastre $i ai transportului peştii aşa că vă este uşor să
socotiţi valoarea tomenzii d*v. Insă în caz că nu ştiti preturile
vâ rugăm foarte mult să ne scrieţi cam până la ce sumă doriţi
Să se ridice valoarea specialităţilor con a>>d^te. Noi vom potrivi
comanda după aceasta valoare, adăugând şi costul transportului
dacă comanda e mai mică de 400 lei.
3) La comen/ile mai mici de 400 lei se adaugă cheU
tuelile de transport şi ambalaj. Căutaţi deci întotdeauna să ne
faceţi comenzile cel pu{in de 400 lei ca s i beneficiaţi de această
importanta i ilesnire.
4 P en tru co m en z ile a c ă r o r v a lo a re v a fi în tre
380 400 lei n e vom lua lib e rta te a în in teresu l Dv. de
a ie m ări la 400 lei c a să nu plătiţi ch t-h u riile-
5) Insoliţi totdeauna comenzile cu adresa complectă şi
cât mai desluşit scrisă. \Numele şi Pronuimle, ocupa|ia, oraşul
sau comu’ a, strada, numărul casei şi judeţul).
t>) Arătaji exact num ele a rtic o le lo r dorite, dup! bro*
ţuri, cataloage etc., precum şi câte bucat» doriţi din fiecare.
7. S c rie ţi lăm urit d a c ă ati trim is v re-o su m ă de
b«r»î i.*ainte c a a co n to , sa u doriţi s ă prim iţi co m a n d a
c o n tra ram b u rs-
8) Lipiţi întotdeauna mărci îndeajuns, pe scrisorile ce ni
k trimiteti :
La plicuri 6 Lei mărci poştale şi 1 Leu timbru aviaţie.
Cărţile po-«t ile 3 Lei şi 50 bani timbru aviaţie.
Scrisorile caii n’au mărci destule nu ajung până la noi.
T r im it e m şi c o n tr a ra m b u rs
E mai bine atât pentru noi cât şi pentru Dv. ca s l ne
trimiteţi înainte prin mand it poştal valoarea comenzii, sau cel
puţin un aconto mai important; cu toate acestea dacă aveţi
greutâti cu trimiterea banilor, vă putem trimite şi contra ram»
burs (ptata la poşti, la primirea coletului).
UN A V A N TA J IM P O R TA N T PENTRU D-V. I
La comenzile mal mari de 400 lei, plătim noi toate spezele.
Căutaţi deci s i faceţi comanda d -v . mai mare d e 400 iei şl o veţi prim i astfel SCUtlti d a
orice cheltueli de transport
4*'
sau am bala).
13
C Ă TRE CITITORI,
In luna Mai 1925 in9titu(ia noastră a împlinit 100
ani de existentă, în răstimpul cărora printr’o muncă ne»
întreruptă, am reuşit să dobândim experienţa de a servi
cu exactitate şi promptitudine publicul suferită, ce ni s ’a
adresat totdeauna cu deplină încredere.
Avem relatiuni întinse cu producătorii şi importatorii
de substanţe farmaceutice, aşa că sunteoi în măsură de a
fi bine apiovizionati cu produse de cea mai bună caiitate
proaspete, active şi cu preturile cele mai avantajoase.
Datorită serviciului de expediţie ce*l avem bine or»
gani7ai, nouă ne este toarte uşor de a trimite orice rmdi*
cament ni s'ar cere in tot cuprinsul ţării şi în timpul cel
mai scurt, pe cât ne va fi posibil chiar In ziua primirei
comenzii.
Laboratorul nostru este o instituţie d e încredere
şi cinste , care are în toate colturile tarii zeci d e mii
dv clienţi mulţumiţi. Ca d ov ad ă posedăm nenum ă­
rate scrisori de recunoştinţă ce pot fi oricând contro*
late in archiva noastră.
Citiii dar cu atentie această revistă ş» comandaţi ne#
întârziat medicamentele, sau articolele de toaletă, de care
aveţi nevoie şi vâ asigurăm că veţi fi servit imediat, spre
deplina d*voastrâ mulţumire.
Diferite observaţiuni
1. La pnmirea pache^ilui clientul va pISfl poştei, afară de
rambu;sul cu care este încărcat pachetul, încă 9 Lei taxa de
avizare iar dacă je întârzie prea (nuli cu scoaterea pachetului,
poşta mai adaugă şi magazinaj. x
2. Originalele scrisorilor de mulţumire publicate tn această
revistă se păstrează in arhiva Laboratorului nostru şi stau ori#
când la dispoziţia clienţilor.
3. Executăm comenzile <hiar in ziua primiri» lor.
4. Fiecare prtpaiat al Laboratorului nostru este înfăşurat
cu un prospect in care se arată modul de intrebuintare, dieta
de urmat, precum şi alte sfaturi folositoare.
5. La fiecare comandă adăugăm 3 lei pentru timbrele
fondului naţional de avuţie, lipite pe formularele de expediţie.
Scoateţi coletul îndată ce sunteţi Incu-
noştiinţaţi d e oficiul poştal, ca sâ nu plâtiţl
taxa d e m agazinaj.
Dacă nu scoateţi coletul tn termen de 3 zile dela avizare,
poşta adaugă câte 2 lei magazinai pentru fiecare zi de întârziere.
Dacă întârziaţi mai mult timp cu scoaterea
pachetului, se p o ate întâm pla ca poşta să
n i-l in ap o eze cau/andu*ne foarte mari cheltueli zadarnice
de întoarcere, iar dv. veti suferi o întârziere cu vindecarea.
Noi inştiintăm pe fiecare client de expedierea comenzii
printr’o cartă poştală, aşa că îndată ce primiţi carta noastră
poştală, prezentatuvă Ia poştă şi interesaji^vă de pachet.
P e n tr u clien ţii c a r i îşi sch im b ă d o m fcllh il
Rugăm clienţii noştri cari se mută sau fşi schimbă adresa
să ne comunice şi nouă, arătând atât adresa veche cât şi cea
nouă căci numai astfel vor primi regulat, revistele laboratorului
şi farmaciei noastre.
u _________________ . s Xn Xt a t e a p e n t r u t o ţ i*

O COMOARĂ
d e sfaturi bune
este
C a r t e a S ă n ă t ă ţ ii
ediţia 8~a, cu o prefaţă de d-1 Doctor
C . Petrescu medicul Primar al Jude­
ţului Neam|. latâ o carte cu adevărat
folositoare, care nu trebuie să lip­
“
sească din casa d-v. „Cartea S ăn ă­
tăţii este o călăuza de nepreţuit, atât
pentru cei bolnavi cărora le arală
toate măsurile do luat pentru o grab-
nică şi desăvârşită insănăloşire, cât
şi pentru cei sănătoşi ca re gă sesc mo­
dul cum se pot păzi de boli, cum îşt
pot păstra această bogăţie care e să ­
nătatea, precum şi câteva articole
foarte frumoase şi interesante despre
sănătatea sufletească (Igiena m entală;
Arta de a frăi mult, Arta de a nu
îmbătrâni curând, ele.)
*
„Cartea Sănătăţii se găseşte, azi
în peste 30.000 familii din loate co l­
turile tării. Foarte tnul(i din cititorii
recunoscători ne scriu că sunt mândri
de „Cartea Sonătălii‘! şi sunt fericiţi
că au la indeinănâf în orice împreju­
rare această com oară de sfaturi lolo-
siloare. „Cartea Sănălătiia costă lei
75 şi nu se vinde prin librării. C o ­
mand a |i-o chiar azi dela Laboratorul
Vorel H iatwN ' şi o veţi primi în două
zile contra ratnburs fără nici o adău­
gire pentru chellueli.
FRIGIDITATEA
L ip s a d e p lă c e r e
a f e m e ilo r
e o boală foarte răspândită. Frigidita­
tea (impotenta, răceala sexuală la fe­
mei) provoacă multe suferinţe trupeşti
şi sufleteşti. Fem eia care suferă de
frigiditate e întotdeauna nervoasă,
tristă şi cuprinsă de idei negre.
NEOSATIOLUL FEMEWN
vindecă în mod fericit frigiditatea.
Neosatiolul femenin întăreşte siste­
mul nervos, readuce dragostea şi plă­
cerea de viată tn mod absolut nevă­
tămător. Pe lângă aceasta mai ajută
mult femeilor care sulăr de dureri in
timpul regulei (menstrualiei). Neosa­
tiolul lemenin conţine substanţe ioarte
scumpe (extract de ovare şi de alle
glande de secreliuni interne, principiul
ad iv extras din co a ja copacului C a-
rynaolhe Yohiinbe ce rreşle în Africa.
Gulia de Neosatiol femenin lei 300.
EXPEDIŢIE SECRETĂ
D acă clien ţii noştri d o re sc din d iferite mo­
tive. c&nd prim esc c o le te le d ela noi. să nu se
ştie conţin utul coletulu i, atunci vă rugăm a
ne com u nica aceasta !n com anda d-v. cerând
e x p e d iţie s e c r e t a . Conform d orinţei co letu l
nu va avea ad resa n oastră şi nici un sem n
ce a r putea trăda conţinutul său.
D rept co nţin u t vom însem na : Siro p u ri.
VINICOLE
Atbuminâ pent ru lim p ezirea
1<I0 gram e lei 80.
B i n a t n e r i o p r e ş te fe r m e n ta ţia m u stului,
bo rcan u l lei 85,
B olnavi d e
EP ILEP S IE
(ducă-se pe pustii)
nu vă descurajaţii
întrebuinţând cu încredere trata­
mentul nostru Epileptol, Calmonerik
Valosan şr Rurgosan Şl ducând o
viată liniştită, a c ce se ie de epilepsie vor
veni din ce în c e mai rar, apoi vor
dispare cu totul... şi pentru totdeauna.
Vefl fi decî vindecai!
Preţul tratamentului:
1 Fpileplol (cutia cu 55 tablete), 1
Caimonerv, 1 Valosan şi 1 Purgosan
costă împreună 291 lei.
C ereţi gratuit b roşu ra No. 10 „Bolit* da
nervi şi vind ecarea lo r" . V eţi găsi nouite «la­
turi pentru v in d ecarea epilepsiei.
Un bun antiseptic urinar:
Preparatul
TABLETE SALVATOR
care este tnlr'adevăr efica ce şi
!
nevătămător. întrebuinţarea sa esle nu
numai neapărat necesară în trata­
mentul contra blenoragiei, ci şi la
cistilă, prostalilă, gravelă (nisip), dife­
rite boli de băşică sau de rinichi, ele.
in cazurile când urina esle turbure, I
când se simte nevoia de a eşi mereu
cu udul, sau când urinarea este înso|ită 0
de dureri.
T a b le te le S a lv a to r le i 55 cu tia
N otă. B o ln av ii de b le n o ra g ie p e lăngâ< >
vinului T a b le te le S alv ato r, m ai au n e v o ie si d e tn-
lectiM 5' M agiunul S a lv a to r. (Citiţi cap itolu l
B len o ra g ia Im prR 25).

Cheltuelile de trimitere.
La comenzile mai mici de 400 lei, «Sântul va p lă S i cheltuelile transportului şi amba­
lajului d u p â următorul tablou:
La comenzi de la 1 — 1 0 0 Lei clientul va plăti pentru transport şi ambalaj le! 2 8
„ 1 01 - 200 . . . , 32
. 201 - 300 . „ . ,4 2
„ 3 0 1 - 400 , , , , 45
Im portant 1 R og c i t i ţ i CU atenţiune. Trimitem comenzile de orice valoare ar fi ele, dar sfătuim pe clien|ft
noştri să facă comenzile cât mai mari, d eoarece dacă cineva ar comanda numai articole pufine şi efiine, cheltuelile l-ar
costa oarecum prea scump, fa|ă de valoarea mică a mărfii.
De pildă : dacă un client ne comandă numai 1 cutie Reumasoi care costă lei 55, plăteşte încă lei 28 pentru chel­
tuelile de transport şi am balaj. Dar dacă clientul ne comandă 3 culii Reumasol a căror vaioare este de lei 165, pentru
cheltuelile de transport şi am balaj se adaogă, conform tabloului de mai sus, Ici 32. Deci în acest caz penlru fiecare cu-
fie de Keumasol coslă spezele numai lei 11 (în loc de lei 2 8 !) Este deci, în interesul d-v. să ne adresaţi o comandă câf
mai mare, pentru că cheltuelile pe bucală suni cu alât mai mici, cu cal comanda e de valoare mai mare, tar comenzile
mai mari de 400 lei le primiţi franco, ad ică scutite de orice chellueli de transport şi ambalaj.
La comenzile mai mari de 400 lei plătim noi toate cheltuelile de transport şi ambalai.
GI R O Ş U 8 I IN T E R E S A N T E G R & T U I1 r .
L a b o ra to ru l V o rel edltenzâ 12 broşuri cu d e tci leren d ife rite lo r boli şi ară ta rea m ed icam entelor ne cesare pentru v in d ecarea lo r. In dorinţa a
pune ia îndem âna tuturor a ce ste broşuri fo lo sito a re am h o tărât să trim item fiecăruia g ra tu it broşu ra ce-1 in te re se a z ă ,
C ereţi de ci şi d -v. broşura de ca re a v e ţi n e v o ie d in c e le 12 t r m ă to a r e ;
1. Corn se v in d e c ă reum ntistnul şi gu ta. 4 B o lile lum eşti şi vin d ecarea lo r. 9. Cum se vindecă patim a be ţiei yi a fwnatqJal,
2. Cum ne putem cu raţi sân gele şi ap&ra tru­ S. B o li de p ie p t (Boli de p lă m â n i]. 10. B o li de nervi. B o li de inim ă.
6 Boli de piele. P elag ra şi v in d e c a r e a «i.
pul d e b o li. D espre H em oroizi. 11. B o li de rin ich i şi ficat.
7. F ru m u seţea p rin higienă.
3 . B o lile de stom ac şi modul lor de vind ecare. 8. Cum ne putein păstra p ăru l p â n ă la 12. Cum putem scăp a de a n e m it [lip s i da
Cum scăp ăm de panglică şi lim brici. ad ânci b ă trân eţe. sânge).
G ratis trim item n u m ai p â n i la 3 b r o ş a r i . D acă le doriţi toate trim iteţi-n e p rin m a n d a t sau m ărci poştale, lei 25 co sta l lor.
Cu o c a z ia u n ei c o m e n z i t nsă vă p u tem tr im ite ta c e r e r e In mod g r a t u i t toate 12 broşuri c e le edităm .

La comandă rugăm se rviţi-vă de plicul ş3 de buletir iul ce vi le-am trimis.

E.ABORATORUL VOREL — PIATRA-N.
Sângele stricat scurtează viaţa!
Doctorii au stabilit că îmbătrânirea
timpurie şl chiar moartea, sunt provo­
cate în multe cazuri de stricarea sân­
gelui. Din nefericire foarte mulţi din
noi, avem sângele plin de toxine
(otrăvuri) care sapă încet-încet sănă­
tatea, aducând o mulţime de boli. Mai
ales acum la schim barea anotimpului,
sănătatea se resim le, toate otrăvurile
adunate in timpul verei, izbucnind
par’că deodată. Mâncărimile de piele,
eczem a, coşurile, a b cesele, vâjâiturile
in ureche, durerile de cap, căldurile
la obraz, sunt primele semne, care ne
arată că trebuie începem imediat
un tratament serios pentru curaîirea
şi îmbunătăţirea sângelui cu E lix ir u l
d e S a lc ie V o re l.
D acă nu luam îndată această mă­
sură, sângele npgru şi îngroşat am e­
ninţă cu o serie nesfârşită de boli
Un sânge curai prin Elixirul de Salcie Vorel
Suferiţi de arsuri şi dureri de STOMAC? Preparaţi-vă singuri
Aveţi răgăeli acre 1
Cum lucrează stomacul aşa e şi sănătatea I
Hrana întreţine viata. Dar numai
dacă stomacul e sănătos. Intr'adevăr
pe când o mistuire bună aduce viajă
şi vigoare, o mistuire rea amărâşte
viata omului, atrage slăbirea şi tot
felul de boli.
Stomacul lucrează aproape fără în­
cetare pentru noi nu-l lăsaţi deci în
prada bolilor rele. Âjutati-I întrebuin­
ţând din timo preparatele MAGNESOL
şi TISANA C O SLA , căci de telul cum
lucrează stomacul atârnă sănătatea,
voioşia şi chiar puterea de lucru.
B in efăcătoarele remedii
Magnesol şi Tisana Cosla
ou un mare efect vindecător în bolile
de sto m ac precum dispepsii, gastralgii,
gastrite, etc. Magnesolul şi Tisana
C osla liniştesc durerile, neutralizează
excesul de acid, uşurează şi regulează
mistuirea. înlătură repede arsurile, ră-
găelile a cre, cram pele şl greutatea
la stomac de după masă.
întrebuinţaţi deci regulat aceste
preparate care vă asigură un stomac
sănătos, un creer limpede şi un trup
vioi.
1 c u tie M ag n eso l şi 1 c u tie T is a n a
C o sla c o stă «ropreună lei 102.
3 cu tii M ag n eso l şi 3 c u tii T isa n a
C o sla c o stă în total le i 296
To a te preparatele farmaceutice VOREL sunt autorizate
d e Ministerul Sănătăţii
Dacă comandaţi mai repede, vă vindecaţi mai repede
grele precum : artritismul cu multele
sale manifestări, arterioscleroza, racht-
tism, scrofuloza, umllarea ghindurilor,
gâlci, guşă etc.. Vinele se pot umila
provocând hemoroizi (trânji), varice.
In fata acestui pericol se înţelege
lesne c e efect binefăcător va avea un
remediu capabil să curăje şi să r e ­
înnoiască sângele. E lix ir u l de S a lc ie
preparat de Laboratorul nostru este
un depurativ puternic c a re lucrează
direct asupra sângelui, îl curăţă de
toate otrăvurile astfel că preface sân­
gele slricat in sânge curat, roşu şl
plin de sănătate. E lix ir u l de S a lc ie
curăţă pielea, subţiază sângele prea
îngroşat, care poate circula mai în
voe, înlătură durerile, redă vinelor şl
arterelor elasticitatea tinereţet şl scade
tensiunea arterială.
Mai este de un nepreţuit folos celor
Din num eroasele scrisori de mulţumire
primite pentru Magnesol şl
Tisana C osla
M a i v io i, m ai v e se l...
No. 318°3|83 Su feream de stom ac de 3 ani
şi urm ând cu M a g n e so l şi C e a iu l T is a n a
C o sla V o re l, boala 1 1 am elio rat d e la p rim a
Î n c e r c a r e P rep a ra tele au avut un efect con*
■tdcm bil de bun, c ă c i m ă sim t m a i
m ai vesel. Nu am cuvinte de a vă mulţumi
pentru alaiu rile d -v. yt voi răspândi m edica­
m entele d-V. yi Ja aJţi suferin zi.
T o n a D eh terescu
B raşo v
A n d isp ă ru t a r s u rile ...
No. 96M 6>346 MultutMil fiind de Magnesol
şl T isana C osla vâ aduc la cunoşt>at& o* pe
lin g * c i mi-au dispărut arsu rile de stom ac şl
rftgăelile. mi-au deschis şi o pollă de m âncare
foarte m are. Mai lriaiiteti-m i câ te o cu tie s&
am ia îndem ână.
M arin S to ice scu
îiî M ai 1933 Piua P e tr ii— Ialom iţa
S u fe re a m de 6 a n i..
No. 682341347, V ă m ulţum esc fo arte mult
că ci sufeream de stom ac de şase ani şi ca
toate că am luat d iferite d o cto rii, nu mi*am
găsit leacul, dar cu tratam en tu l de M agnesol
şi T isana C osla am urm at numai de doaâ
ori şi mă simt co m p lect s&natoasâ. T o a te
d u rerile au dispărut.
Marin F . llie
21 Iunie 1933 Corn. O c n e le -M a ri— V âlcea
15
c e sufăr sau au suferit de sifilis şl
alte boli venerice, ca şl persoanelor
mai în vârstă de 40 ani, la ca re în­
cepe să se îngroaşe sângele.
Elixirul de S a lcie Vorel nu numai
că vindecă bolile arătate mai sus, dar
ne şi apără trupul de boit,, astfel că
fiecare om prevăzător care doreşle
să-şi păstreze sănătatea va lua acest
remediu.
E lix ir u l d e S a lc ie este pentru oa­
meni mari (dela 16 ani în sus), iar
pentru copii S iro p u l de S a lc ie .
Părinţii cu tragere de inună vor
da copiilor Siropul de S a lcie care-l
va întări, le va curăti sângele, le va
da pollâ de m âncare.
NOTA. elixirul si Sîrcpu ! de S»lc»e se pot întrebuinţa
cu hun succes tu orice anotimp.
ELIXIR DE SA LC IE flaconul lei 140
SIRO PU L DE SALCIE flaconul lei 120
o apă minerală
sănătoasă $1 plăcută
topind conţinutul unul pachet da
fLlTWNOL
într’un litru de apă de băul. Veti ob­
ţine într’o clipa o excelentă apă ml*
neralâ liihinaiă, recom andabilă atât
oamenilor sănătoşi — ca băutură igie­
nică şl plăcută — cât şi suferinzilor
de stom ac, iicat, rinichi, reumatism,
vioi, gută elc„ — cărora le este absolul
necesară ca o bună apă de regim,
pentru com plectarea tratamentului.
Comandaţi cutia specială cu 10 pa­
chete L.ITHINOL (pentru 10 litri apă
liihinaiă) care costă numai lei 65.
Aparte un pachel Lithinol lei 8.
Sănătatea
fnainte de orice!
C i t i t o r u l e 1 N ’ai de
ales decât intre douâ
drumuri: unul care duce
la sănătate şi fericire
şi unul care duce la
suferin ţă pi Tiaţă c h i ­
nuită .
Alegeţi drumul sănătăţii I
Citiţi cu luare aminte
sfaturile si comandaţi
neîn t â r z i a t m e d i c a m e n ­
tele de care aveţi n e ­
voie.
P r e p a ratele f a r m a c e u ­
tice Vorel care au v i n ­
decat zeci de mii de s u ­
ferinzi, vâ vor a j u t a ş i
d-v.1 *
 16
T O A M N A , IARNA
feriţi-vă de gripă' I (Chelia infeefioasâ)
fi de celelalte boii mfecfioase *
N eţreştt, gripa, scarlatlna, anghina,
durerile de gât, dacă suni îngrijite cura
trebuie — se pol vindeca.
Dar în orice c a i, e mai bine «5 na
Ie c a p e ţi! C ă ci d a c i ştii cum, şi cân4
încep, niciodată nu po|i şti când şi
mai ales cum, o să «e *fâ rşe a sri.
C ele mai multe bacterii «Ir beţilor
lnfec|ioese, pătrund prin gura şi gâtlej.
Ne puiem deci feri «ie multe Wall pe­
riculoase făcând de 2-3 ou pe zt ja r *
g a ri cu o soluţie de
PEROX
care d e a in ie c te a z â p u ie rn ic (fân
şi g â tle ju l.
Peroxul esle un antiseptic nevălămotor,
dar toarte energic. Prin oxigenul po-
limerizat ce degaja, distruge to|i mi­
crobii cauzatori de boalâ, asMel ca
inlrebuin|area lui esle loarte necesară
In timpul epidemiilor de gripă, diiîe-
rte, scariatlnă, anghina, etc.
PERO XUL
esle antisepticul c e nu trebuie să lip-
sească nici unei famitii.
Apiicatiunea sa este indicată nu nu­
mai pentru preîntâmpinarea bolilor a-
rălate mai sus dar esie de mare im­
portantă in nenumărate alle împreju­
rări, precum : arsuri de foc, opăreli cu
lichide fierbinji. eri/ipel, răni învechite,
degeraturi, ulcere de orice natură, fo-
runculi (buboaie), tăeturi etc.
In toate aceste cazuri Peroxul, pe
lângă efectele sale antiseptice, favo­
rizează regenerarea ţesuturilor, pielea
se reface şi rănile dispar.
G argareie cu Perox (o lingură P e­
rox ia un pahar de apă fiartă şi răcită)
suni strici necesare pentru vindecarea
d u re rilo r de gât, de gură, amigdalite,
anghine, Laringite (răguşnla) etc. etc.
Prin marea lui valoare antiseptică,
Peroxul este cel mai bun preparat
pentru ig ien a in tim ă a fe m e ilo r, ca
şi pentru tratamentul bolilor femeeşti
(vaginile, melrife, salpinţjHe etc. etc.)
Perox flaconul de probă tei 38
Perox • » *1* Kgr, » 83
Perox • » 1 Kgr, * 150
Un fla co n de P e ro x nu lip se şte n ic i
o d ată din c a s a om ului prevăzător»
Băr&>aţi 1
VIr o 1
vfi apără sănătatea.
întrebuinţând Virol vă păziţi slgwr de
blenoragie, sifilis, ele.
Cutia, cu 2 tuburi, Sei 48
.SANÂTATEA PENTRU TOŢI-
Pelada Contra dureri'or
Este o boală
de dinţi ţi măsele:
Nervodent Vorel
de păr foarte
molipsitoare
Cine nu ştie
c e se cara c­
cât de grozave
terizează prin
sunt durerile de
căderea păru­
dinţi şi m ăsele.
lui de pe cap
Omul prevăză­
rămânând
tor are d eci în*
pete albe şi
totdeauna ÎD c a s ă
lucioase cari
medicamentul bi­
se pot întinde
n efăcăto r N er­
peste toi capul,
vod ent V o re l,
Pelada se tratează cu su cces prin: Două aulerxnvi, pe iu n .., c a f e e s i e rem c_
S n n t cu o se b ire O re le ; . .
Pelaxel A flaconul Lei 145 D r a g o s te a c e a în fo c a tă Sigur
P e la x d B flaconul Lei 55 Ş i d u r e r e a d e m ă s e le .- pentru liniştirea
Pom ada Peîaxol cutia Lei 26
C a tratament intern se recomandă
şl înlăturarea durerilor de dinţi şi mă­
sele, a durerilor de gingii şi gură (boli
Nevrosthenine V o rel care popular, au diverse numiri ca :
flaconul Lei 110 piatră, putregaiul dinfilor, orbatt, năjit,
C ereţi gratuit broşura No. 8 : „ C a m v i pa> ele.)
te ţl cttacerv n p a ru l p â n ă la a d â n c i b ă tr â ­ N erv od en t V o re l, este absolul ne*
n e ţe " . văiăm ălor şi alungă durerile iără sa
ardă gura sau limba.
Intern e bine să s e ia o pastilă
Negii, Bătăturile K alm a.
surd îndepărtate în scurt timp
întrebuin|ând N E R V O D E N T
COlOphin (tin ctu râ ) f l. lei 30
No. 28909 I 54. V ă ad u c v iile m ele multu»
cutia Lei 20, 3 culii 58
miri pentru preparatul d-v. Colofin. c a re l-am No. 6 4 3 4 7 1 13. D-le Vorel. V â muljumeac
în trebu in ţat contra negilor c e av eam pe m âini din adâncul juflelului penlru m edicam entele
$i p icioare. A cum m ulţu m esc tui D zeu am d-v Dupâ întrebuinţarea Nervodentulu» am
s c â p a i co m p lect d e negi. n e râm ân ân d nici o scâpat imediat de dureri de dm|i şi tfinflii.
urm ă din ei- 19 Noemb. 1932 Const Gheorghiu
N. M o can u , co n ta b il — B râ ila Teiit«—Tulcea
Ceaiuri vindecătoare!
Vindecarea bolilor prin ceaiuri medicinale este un principiu de terapie ur­
mării de noi de multă vrem e; astfel laboratorul nostru prepară de mai bine
de 50 de ani vestitul CEAIUL CARPAŢILO R al cărui su cces în vindecarea bo­
lilor de piept este cunoscut de toţi. Deasem enea am pus de multă vreme la în­
demâna suferinzilor ceaiul UROTISANA special pentru vindecai ea gutei şi reu­
matismului, TISANA C O SLA contra bolilor de stomac şi TISANA RKDUX contra
îngrăşerii prea mari. in rândurile ce urmează dăm lista complectă a ceaiurilor
medicinale, combinate in laboratorul nostru
CeaiU Calmant co n tra n e rv o sitâ - Ceaiu c-tra p ie tre lo r la ficat
ţe i şi lip s e i de som n cutia lei 37. cutia lei 37.
Ceaiu c-tra transpiraţiei co n tra
Ceaiu contra arteriosclerozei
cutia lei 3 7 . su d o rilo r n o ctu rn e a b o ln a v ilo r d e
p iep t şi a c e lo r s lă b iţi cutia lei 37.
Ceaiul carpaţilor V o re l contra
bo lilo r C3e piept (l& ringită, b ro n ­ Ceaiu pentru transpiraţie î »
contra răcelii cutia lei 42.
şită , tu sa , astm ă , p le u re s ie e tc .)
cutia lei 28, plicul lei 8.
Ceaiu Aida p en tru O prirea m en ­
stru a ţie ! p re a ab u n d en te cutia lei 37.
T i s a n a C o s la c e a i u c . b o lilo r Ceaiu p u r g a t i v cutia lei 37.
d e Stomac cutia lei 50. Ceaiu c. d i a b e t u l u i cutia lei 47.
C e a iu c o n t r a d i a r e e i şi colice­ Ceaiu depurativ cutia lei 40.
lo r la C O ^ ii cutia lei 42. Ceata contra bo lilo r d e inimă
U r o t i s a n a s c a i u c o n t r a gutei, cutia lei 40.
r e u m a t i s m a l u l , cutia lei 47. Ceaiu c. scroturilor cutia lei 40.
Ceaiu c . h e m o ro izilo r (tr â n ji- Ceaiu de viaţâ lungâ cutia lei 45.
lo r), cutia lei 42, Ceaiu contra poalei albe cutia
Tisana Re&ux, ceaiu c. In g ră -
ş ă r s i peste m ă s u r ă cutia lei 60.
lei 47.
Ceaiu contra tensiunei arte­
riale cutia lei 37.
ceaiu c. lim bricilor cuiia lei 37.
cunoscuta boală de piele, atât de urîcioasă, cuprinde uneori sate
şi cartiere întregi. Pom ada SapOSUlf ca re nu are miros
urât, v in d ecă r â ia în s c u rt tim p. Mâncărimile de nesuferit!
( s c a b i a ) încetează, iar pielea se curăţă. B orc. lei 40. 5 bore» lei 190,
LABORATORUL VOREI, — PIATRA-N.
Sfaturi pentru îngrijirea
c o D iilc r mici
Citt f e r ic ir e
a d u c in c â a -
u le ie , copU i
« a u â to şi 1
De lelul cum eşle îngrijit copilul
când e -inie, depinde sănătatea ş» chim
viata lui.
Păziţi deci ou sfinţenie recjulel** i*
gtenei. dacă voit> să vâ {ie copilul s ă ­
nătos şi vesel.
Uşuraţi ieşirea dinţilor fa
copiii noua născuţi
In timpu! formării dinţilor, copilul
este neliniştii, nervos, (ipâ. Aceasta
penlrucă străpunc* rea gingiilor de către
dinţi este foarte dtueroasa
Erictionând uşor gingiile copiluiui cu
S IR O P U L D E N T IŢ IA
se înlesneşte apariţia dinţilor, calmând
totodată acele măncmimi cari ener­
vează atât pe copil.
Siro p u l D e tiiiţia <oslă lei 42 tlac.
Copiii dv. tuşesc ? F iţ i a t e n ţ i!
Tusa este în genera! primejdioasă,
mai a!es pentru copiii mici.
Da{i cu încredere copiilor
S IR O P U L C A R P A Ţ IL O R V O R E L
care vindecă tusa, bronşita etc. s ie s te
luat cu plăcere de copii. Doza după
vârsta copilului. Zilnic se vor da copi­
lului ceaiuri făcute cu C ea iu l C arp a-
ţilo r vestitul remediu contra tusei,
răcelei etc.
SIROPUL CAKPA l'iLOK 86 lei flac.
CEAIUL CARPAŢILOR 28 lei cutia
D iareea o b işn u ită a cop iilor m ici
se caracterizează prin scaune lichide,
colorate tn galben deschis.
D iareea verde
»e întâlneşte mai ales în iimpuf înţăr­
catului sau a apariţiei dinţilor. Aceste
boli trebuesc bine tratate. S e va o b ­
serva un reg im a lim e n ta r sp e c ia l,
iar ca medicament se va da copilului
intern din
T a b letele T. B.
care au o acţiune binefăcătoare, as-
trlgentă şi desinfectantă.
IM P O R T A N T ! Modul de în treb u in ţare d up*
v&rsto copilului fi regim ul alim en tar sp ecial
le găsiţi a r it a te tn broşura No 3.
B. T. B. plicul mic (10 tablete) lei 20
B. T. B. cutia cu 32 tablete lei 50
OPÂREALA C O P IIL O R MICI
t « v in d e c ă cu
Talk powder Baby
«■tiu d e T a lk pow d er co ată lei 2â
Bolnavi de Sifilis I Nu vâ
descurajaţi
Sifilisul se vindecă!
Dar vindecaţi-vă din timp I
Ştiji ce urmări grozave are această
boală dacă nu este oprită în mersul
ei şi vindecată de un tratament energic.
Dacă din diferite motive cm vă puteţi
supune regulat injecţiunilor atunci c o ­
mandaţi imediat preparatele
Elixir de Salcie şi Sigmaigyl
două medicamente serioase, care for-
meazâ cel mai puternic tratament, pe
ca le bucală, pentru curăţirea sângelui
şi distrugerea microbului sifilisului.
Cura cu E lix ir d e S a lc ie în a s o ­
ciaţie cu S ig m a rg y l — aprobată de
medici — constituie tratamentul ideal
pentru vindecarea acestei boli, fiind
o adevărată binefacere pentru sufe­
rinzi : este foarte uşor de urmat, nu
cere întreruperea ocupaţiilor zilnice,
medicamentele se iau prin gură, asttel
că vă scu tesc d<; injectiunile dure­
roase etc. etc.
Sigmargylul şi Elixirul de Salcte
sunt nevătămăloare şi fac numai bine.
N O TA . Modul de în trebu in ţare a m edica­
m entelor, precum şi m ulte staturi fo lo sito a re
găsiţi în broşura No. 2 „Cum ne curăţim sân­
g ele".
Sigmargyl cutia mare lei 370.
Elixir de Satcie flaconul lei 140.
împreună lei 510, franco de ori-ce
cheltueli de transport sau ambalaj.
N O TÂ . L a c e r e i e tr im ite m
t e le in m od a b s o lu t s e c r e t .
Linâţtufa vâjâiturile din urechi
picurând in ureche câteva picături
din preparatul ACUSTIN ca re este
special pentru calm area vâjâiturilor
mai ales c ând sunt din cauza unei
răceli. Acustin îl. lei 26
ASTMA
(SUFOCAŢ1A, 1NNECĂCIUNEA)
este o boală nervoasă a căilor res­
piratorii. Bolnavul simte deodată o
apăsare pe piept, ii lipseşte aerul, se
înăbuşe, este înspăimântat.
ASTHMATICI INGRIUJI-VA !
Praful AntEasthmatic Vorel
întrebuinţat în timpul acceselo r de în-
n ecare fa ce să înceteze durerea şi
spasmele aşa că bolnavul se simte ime­
diat mult mai bine.
PRAFUL ANT1ASTHMATIC
costa lei 58 cutia
C itiţi TUBERCULO ZA
In lumina ultimelor cercetări ştiinţifice
d e D r . M. E P E L M A N
fo#t m e d ic te c u n d a r a l « a n a to r iu la i
Uri volum elegant, 200 pagini,
Lei trimişi către Laboratorul VOREL
Piatra-N. C artea se expediază prompt
şi franco de orice speze la domiciliu.
ar
'L .
Panglica
(c o rd ica , lim b ric u i cu rd elat)
se scoate afară cu cap cu toft
luându-se
Perle Taen&fuge Vorel
Bolnavul oare are panglică simte
dureri în burta, crampe, un ghem care
parcă se ridică pe gât, ame(eal&,
grea|ă, mâncărimi îa nas, gura acră
şt plină de bale, înţepături în piept,
tulburări n ervoase; pofta de mâncare
când e crescută, când lipseşte cu totul,
iar în scaune adeseori se vor găsi
bucăţi de panglică. P re ţu l u n ei cu tii
P e rle T a e n ifu g e L e i 125.
NOTĂ. Perlele Taenifuge Vorel se
întrebuinţează numai de către oameni
mari (dela 15 ani în sus). La comandă
rugăm arăla|î vârsta bolnavului.
Copiii d-voastră au
Limbrici ?
Nu căutaţi prea departe cauza în-
bolnăvirii unui copil. De multe or!
cauza e aproape
de fo t: viermii
din burta copi­
lului.
Copilul care
arc limbrici slă­
m e d ic a m e n ­
beşte, nu are
poftă de m ânca­
re, se scarpină
la nas, are une­
ori dureri de
burtă, gura mi­
roase urât, are
greaţă, când doarme are vise urâte
şi scrâşneşte din din|i.
Limbricii se scot afară cu
Tablete Verm ifuge V o re l
tubul 43 lei.
Cât să comand ?
Nu putem spune de mai înainte cam
câte flacoane sau cutii ar trebui pentru
o cura de vindecare, căci aceasta nu
depinde de noi, ci de starea omului care
vrea să se vindece. Unii sunt mai slabi,
alţii mai tari, unii mai bolnavi alţii maisănă*
toşi. Sunt cazuri când efectele binefăcă*
foare se observă după prima sticlă sau
cutie, alteori trebue un timp mai înde»
lunga). In orice caz sfătuim pe clienţii
noştri să comande mai mult, căci pe
lin g i că-i costa doctoriile însăşi mai eftin,
dar fac şi o economie la costul trans*
portului poştal, doctoriile noastre se con­
T u ria
servă foarte bine, pot sa stea cu lunile
60 la dulap, la întuneric bine astupate şi
oricând vi se poate prezenta ocazia de
a le trece altuia, sau a face un bine
cunoscuţilor şi amicilor cUvoastră.
 18 s A n Xt a tb a pentru t o ţ i *

Bolile de ficat Constipaţia V ARICEA

G â lb in a r e , c o lic i d c fic a t, c o n g e s tia
fic a tu lu i, e tc ., s e v in d e c ă
dacă se întrebuinţează
Granule Kepacol, Elixir B o ld o
compus, Lithinol şi
Purgosalin
Preşul tratamentului:
1. fl. H enacol, 1 fl. Elixir Boldo com ­
pui, 3 plicuri Lilhinol şi 3 plicuri
Purgosalin costă lei 240.
Una din s c risorile de mu turnire
No. 5301-1 l 2S S im ate D -Ie V o rel. So ţia
m ea su ferea foarte rău de Ii at şi întrebuinţând
m ed icam entele d-v, G r a n u le triep aco l, c .h x ir
B o ld ) e le ., s'n făcui câ t n«î p o a ;e de bine.
20 M artie 1933 N. Zaiiaria
O ituz— Bacău
B o lile d e r in ic h i
A lb u m in u ria , c o lic ile n e fr itic e ,
u e frita e tc .
se vindeca respectând un regim ali­
mentar special şi întrebuinţând urmă­
toarele preparate:
Granuls Nafrteoî, Urotisana,
LitEiinol şi Purgosalin
Pre|ul tratamentului
1 fl. Gran ile Nefri rol, 1 cutie Uroti-
sana, 3 plicuri Lilhinol şi 1 cutie
Purgosan costa lei 214.
D e scrie re a b o lilo r de rinichi şi a b o lilo r de
ficat, tratarea lo r şi regimul de hrană ce tre-
bue păzit, sunt pe larg d escrise In broşura
No. 11 „Boli de rinichi şi ficat şi v in d ecarea
to r 1’ pe ca ro o trim item gratuit la ce re re .
Din scrisorile de mulţumire
No. 36.754 1 29. O n or L aborato ru l V o rel. Am
p rim ii prepurat te d-v şi sun:em fo a rte m ul­
ţum it' de e fec.u l lor. Vă com unicăm câ b o l­
navul de rin chi a term inat tratam entul >lefri*
c u i, U ru tis^ n a , L ith in o l şi Purg.> san şi se
sim e fo a rte bine. Şi c e le la lte m edicam ente
aie d -v. au fost m inunat de bune.
22 M artie 193 i G r. O lteanu
C h io id en i— R .-S ă ra î
S e caracterizează prin
(încuetura) dilatarea vinelor, in
special a vinelor dela
otrăveşte organismul! picioare, ca re apar în
zig-zag de culoare
„D acă doriţi să va păstrali sănăta­ albăstruie.
tea, frumuseţea şi vioiciunea, aveţi D acă nu este cău­
tată la timp, boala se
grijă ca stomacul şi intestinele să func­
ţioneze b in e ! 8g rav ează: pereţii vi»
Iată sfatul pe care vi-l dau cei mai nelor slăb esc, pielea
mari doctori. crapă şi se produc
Inlr'adevăr omul suferind de scaun nişte răni murdare, dureroase, care pol
anevoios neputând să dea afară zilnic dura cu anii.
răm ăşiţele, acestea vor dospi, dând TRATAMENTUL
naşleie la otrăvuri violente care olră. Bolnavul de varice îşi va înfăşură
vesc încetul cu încetul tot organismul. picioarele cu benzi elastice.
E lesne de înţeles cât de rău va fi Intern va lua ELiXiR REGULATOR
sdruncindtă sănătatea din această flaconul lei 130
cauză. Suferinzii de constipaţie sunt care modifică în mod binefăcător cir­
supa-ăcioşi, nervoşi şi nedestoinici la culaţia vicioasa a sângelui.
muncă, au dureri de cap, călduri in Local se va unge cu
obraji, ameţeli şi pot căpăta diferite POMADA DE SALCIE culia lei 26
boli grele. care are rolul de n calma mâncărl-
Pentru a scăpa de constipaţie luaţi mile şi a d* cong sfiona.
Răn le se vOr spăla cu soluti»* de
IP a r g o s a r s i PEROX f . mic lei 38. fl. de jum. kg.
lei 85. fl. de t kg, lei 150.
care esle un purgativ minunat, căci
regulează funcţiunea stomacului şi a G R A T IS cereţi broşura No 2 tn ca re veţi
găsi d escriere a varicei şi m odu' de vind ecare.
intestinelor în mod piăcut şi nevâlă*
mător, as gurându-vă un scaun normal. Din s crisorile pri ite :
Purgo^anut curată stomacul de tonte No. 5114 | 83. Sunt d eplin mulţumit d o m e ’
veninurile adunaie, astfel ea vă ve|i dtoam en tele d-v. co n tra b c a le i V a ricea . Cura
simţi alt om. Bucuria de a trăi, min­ ce am urm at-o până la data de azi a lucrat
cu m are en erg ie, încât nu se mai observă pe
tea limpede, faţa curată, toate le veţi p icio r nici un sem n In locul ră n ilo r d ispărute.
recăpăta. V ă ad ne v«ile m ele mulţumiri şi voiu re c o ­
Cu toate că e cel mai bun pur- m anda L ab o rato ru l Dv. tuturor prietenilor.
13 August 1933 N Popescu
gafiv, Purgosan este foarte effln: Cutia
B otanu-Buzău
cu 25 pastile numai lei 28. Chiar dacă
nu suferiji de constipafip, luaţi odaia
pe săptămână 1-2 Tablele Purgosan. Măriţi de 3 ori puterea
Vă ve{i sim|i sprinten, uşor şi înti­
nerii.
de ouare a găinilor
PU RG O S\N costă Lei 28 culia,
3 cutii lei 80. dându-Pa regu tei Q ^
Regim ul alim en tar de urm at şi m ulte sfa­
turi folo sito are găsiţi In broşu ra No. 3 R . Chiar pe timpul cel mai frigu­
„Cum se vindecă co n s.ip n ţia", pe r a r e v'o ro s Ova m ăreş e p u terea ele
trim item gratuit la ce re re .
O B S E R V A Ţ tU N E . In cazu rile de co n stip aţie ou are a cşâ;ni!or
mai gravă vâ recom and ăm pe lângă Purgosan Plicu de Ova lei 6, 10 plicuri lei 55
C A S C A R A V O R E L , un e l’ xir plăcut la gust
şi de m are vjtloare In ca/td co n stip aţiilo r c e ­ G ă in ile s e ouă c a p rim ăv ara...
lo r mai Indărâ ntce
F laco n u l de C A S C A R A V O R E L costă lei 155 No 55670 | 7, Ţin a vâ com unica ca i VA
c e se întrebuinţează pentru m ărirea ouatului
găinilor este un e x ce le n t m edicm nenl pentru
ecest scop Deşi timpul este rece găinile se

Transpiraţia TRANJSI (hemoroizii)

(n ă d u ş e a la ), m â in ilo r, p icio a re lo r, nu vor mai exista
la su b su o ri întrebuinţând
C ea iu l co n tra h em o ro izilo r cutia
este foarte neplăcută căci nesuferitul
lei 42.
miros acru este foarle lare.
P o m ad a A d ria penlru hemoroizii ex ­
Medicamentul special terni (trânjii pe dma-ară) tubul lei 55.
S u p o s ito rii A d ria penlru hemoroizii
s. a . s. interni (pe dinăuntru) cutia lei 90,
A cest tratam en t are re m lta te f e r id te In
vindecă transpiraţia (asudarea)
toate caru rile de trăn jL D o vad a s*a făcu t In
exagerată şi iniălură mirosul greu, nenum ărate rânduri.
D u rerile <unt c a lm a te , h e m o ra g iile Isc u rg e -
S. A. S. f aconul mi<’ tei 40, flaconul rlte de »ân ge) tuni p r e v e n ţie aau o p r it e , i a f
mare lei 95. h e m o ro iz ii v o r d rap are.
ouă ca prim ăvara, ap ro ap e In fie c a re zi
O uăle suni mult mai mari. Am dat şi In raţe
şi un Iu ru de m rare, raţele au în cepu: a ne
oua şi e le In fiecare zi
23 O ct. 1932
P reotu l T e o d o r C alacico v scb i
R u b a n ţa -S o ro ca
Păsările dv. vor fi totdeauna sănătoase
prin G A L IM A
C alin a apără şi vind ecă păsările (găini, gâ?te.
r»te. etc.) de boli, fn specig.1 de h olera ţ\
anghma ca re bântuie cu furie şi om oară o
m ulţim e de păsări T ratam en tu l trebu ie Intă
început im ediat atât la p ăsările bolnave cât
ţi fa c e le săn ăto ase G aiin s te dă In nutreţul
p ăsă rilo r. E lectu l Ci b in e fă că to r e sigur. 1
p ach et cm Su gr. Ga li na co stă lei 27. lO p ach elo
a 9 0 gr. G a fina co stă tel 260
LABORATORUL VOREL — PIATRA-N. 19

Pentru frumuseţea d-v.!

Secretul unui ten curat, tânăr şi catifelat
A avea mereu o piele albă, fragedă e dorinţa fiecăruia. Crema, Pudra şi Săpunul Ade-
lina vă vor împlini visul. Infrebuinjărid regula! «cesfe minunafe produse de toaletă, lenul d-v.
îşi va menţine Irumusetea şi ve|i objine o infă|işare fină, finerească ce va uimi pe loţi cu­
noscuţii d-v. cari nu bănue_-.c întrebuinţarea acestor preparate.
Mai ales acum tenul, are nevoie de îngrijiri sp eciale căci vântul, timpul rece, aspresc
şi sb ârcesc pielea. Crem a, Pudra şi Săpunul Adelina apără frumuseţea d-v. pe orice anotimp.
Urmaţi sfaturile următoare :
1) M en ţin eţi p ielea c u ra tă . Pentru aceasta spălati-vă cu
de M ig d ale, care curăţă delicat pielea, fără s ’o irite. 2) Aplicaţi regulat dimineaţa C rem a
A d elin a de zi, peobrazul, gâtul şi braţele d -v .; deasemenea şi înainte de a eşi la aer liber. 3) Pudrati-vă numai cu P udra
A d elin a care nu confinesubstanţe vătămătoare. 1) Seara, înainte de culcare, ungeti-vă cu C rem a A d elin a g ra să care hră­
neşte şi moaie pielea in timp ce dormiţi. A ceste câteva sfaturi sunt uşoare de urmat şi vor da tenului d-v. un aspect sănă­
tos şi îngrijit. In c 'rc a ji Preparatele Adelina. Ve{i fi atât de încântată că le veti recomanda şi prietenelor d-v. ce vor dori să
fie la fel de ferm ecătoare.

Crema Adelina Pudra Adelina Săpunul Adelina

de zi ţi de noapte Este preparată din amidon fin de formulă şi fabricaţie nouă
Suni admirabile preparate de toaletă orez căruia i s'au asociat şi alte sub­
care, aplicate zilnic pe fată şi mâini, stanţe nevălămăfoare. este un săpun superior in adevăratul
hrănesc şi întineresc pielea şi-i dau PUDRA ADELINA este plăcut par­ înţeles al cuvântului. A te spăla cu
o impresie plăcută de frăgezime. fumată cu esenţe naturale din flori şi Săpunul Adelina este o adevărată plă­
C rem ele Adelina înmoaie pielea, — întrebuinţată zilnic — a lb e ş te te ­ cere pentru cei îndrăgiţi de un lucru
face să dispară asprimea fetei, sbâr- nul şi-i dă o în fă ţiş a re d istin să . frumos şi bun.
citurile, crăpăturile, roşeata etc. Prin efectele ei sicalive şi absor­ Săpunul Adelina labricat după toate
Crem a Adelina de zi întrebuinţată bante, întreţine fata curată şi corn- cerinjele artei înfrumuseţării, delicios
de bărbaţi imediat după ras, apără pledează acţiunea binefăcătoare a parfumai, curăţă perfect pielea, fără
fata de diferite boli de piele. C rem ei Adelina. însă s'o asprească sau s ’o irite cum
Crem ele Adelina — care conttn • Pudra Adelina se prezintă în trei fac săpunurile ordinare, care strică
substanţe înrudite pielei — pătrund cu lori: albă, rose şi rachel (vă rugăm lenul. Deabia am pus în vânzare S ă ­
foarte uşor în pori cu ră ţin d p ie le a de a arăta ce nuanţă doriţi). punul Adelina din noua fabricaţie şi
p ra f şi de o ric e n e c u r ă ţe n ii. PUDRA ADELINA cutia m ică lei 12 am şi primii numeroase scrisori de
După întrebuinţarea crem ei, pielea cutia m ijlocie lei 20 mulţumire:
rămâne parfumată, moale şi albă. D-l I. T. Timişoara s c r i e : „Săpunul
cutia mare lei 40 Adelina albeşte şi catifelează tenul.
CREMA ADELINA de ZI
Tubul de probă lei 10 Mai ales dacă — după spălare —
Borcanul lei 36
Borcanul dublu lei 55
Pistruii, petele de aplic Crem a Adelina efectele sunt
minunafe".
CREMA ADELINA de NOAPTE
(grasă) Borcanul lei 38
pe obraz şi mâini Aceasta va fi şi părerea d-v. I
SĂPUNUL ADELINA bucala lei 25
Dispar sigur întrebuinţând L a te x 3 bucă{i lei 72, 6 bucăţi lei 140
A n tip h e liq u e şi L a p te de m igd ale
Făina de migdale A d elin a.
Este preparată din făină de migdale
extrem de lin pulverizată, căreia i se
L a te x A n tip h eliq u e este preparatul-
recomandat special contra pistruilor şi Noutăţi:
petelor de pe obraz sau mâini. >
mai adaugă pulvere de rădăcină de C rem a A d elin a b o rca n dublu le i 55
L a p te le de m igd ale A d elin a cu ­
foporaşi. pulvere de stearati alcalini. P u d ra A d elin a cu tia m ijlo c ie le i 20
Făina de migdale curăţă foarte bine rată şi înălbeşfe pielea. Pătrunzând
adânc în pori distruge substanţele cari B o m b o an e Ja p o n e z e p en tru p arfu -
pielea, lăsând-o după clătire înfrăge- m a re a gu rei c u tia le i 10
zită şi plăcut parfumată cu miros de irită pielea şi dă o splendidă culoare
fetei şi mâinilor. No. 504 Noua A p ă d e co lo n ie f la ­
Violetfe (viorele). co n u l' le i 30.
Făina de migdale plicul lei 14 Lapte de migdale Adelina fi. lei 76
Crem a Adelina borcanul dublu, con­
Făina de migdale cutia 250 gr. lei 80 Latex Antiphelique flaconul lei 36
ţine crem ă tocmai de două ori cât
borcanul obişnuit de 36 Iei, dar coslâ

PARFUMUL ADELINA
E s te a lc ă tu it din e s e n ţă c o n c e n tr a tă de p a rfu m d in flo ri.
E d e a ju n s o s in g u ră p ic ă tu r ă îm p r ă ş tia tă pe b a in ă sau
numai 55 lei, în lo c de 72 lei. O e-
b a tis tă p e n trn c a p a rfu m u l p lă c u t s ă s e r ă s p â n d e a s c ă
conomie de 17 l e i !
tn to a tă o d a ia . P a rfu m u l A d e lin a s e v in d e n u m a i !n fla c o a n e o r ig in a le . F la c o n u l l e i 38>
Pudra Adelina culia m ijlocie care
coslă 20 lei, e de trei ori mai mare
cât cutia mică de 12 lei.
SĂN ĂTATEA este temelia vieţii şi a fertcirei. Cutia mare de Pudră conţine pudră
FRUMUSEŢEA este o condiţie de căpetenie pentru a reuşi în viaţă, cât 7 cutii mici. Ar urma să cosle
84 Iei, dar se vinde numai cu 40 lei.
i Sănătatea şi frumuseţea... ială cele două nepreţuite comori dumnezeeşti pe Cumpăraţi deci am balajele mai mari.
care trebuie să le păzim şi să le îngrijim cu c e a mai mare atenţie. D eaceea— Ve|i face economii însemnate.
în străduinţa noastră, de a vă f* cât mai de folos — laboratorul nostru fabricS
atât medicamente cu vestit efect tămăduitor, cât şi articole de toaletă pentru în­ NOTĂ. Cereţi gratuit broşura No. 7 „Fru­
grijirea fetei, mâinilor, dinţilor şi gurei, părului etc. precum şi parfumuri, ape de museţea prin higleoi". Veţi găsi foarte
colonie ş. a. Şi d-v. deci — fie că sunteţi suferind sau sănătos — vă puteţi molte sfaturi interesante pentru îngrijirea
frumuseţii.
f >folosi de avantajele c e vt le oferă Laboratorul nostru.
 Tariful Specialităţilor Laboratorului Vorel Pîatra-N.
Lei E5 LEI >
Acusiui fi. 26 l>oldo compus fl. 90" Pomada Gella tub ' ~ \k f
Beioxin fl. 95 £lixn de dinţi York • 80 Pomada Miculi cutii n
Bittei Călugăresc fl. 100 Elixir de Salcie 9 140 Pomada Na saline 20
Bonboane Pectorale cutia 48 Elixir Femina m 100 Pomada Orchis borcanul \(J \
Bonboane Pcctorale plicul 11 Elixir Regulator m 130 Pomada elaxof cutia 2&
Bonboane japoneze pl. guri cutia 10 Epilepioi tub a 10 tablete 25 Pomada Sapo Sulf borcan .0 l
Brillantine Adelina tub 38 Epilepîoi cutia cu 53 tablele 100 t^raf Antiasthrnatic cutia
B . T. B . plicul a 10 tablete * 20 Făina de Migdale cutia mare 80 Praf de dinţi Vorel \o \
B . T. B . cutia cu 32 tablete 50 Făina de Migdale plicul 14 Pubin H. ?0 ‘
Calmonerv fl. 78 Galina plicul 27 Pudra Adelina cutia mare Kr ţ
Capsulr Antidiabetice cutia 52 Granule Hepacol fl. 90 Pudra Adelina cutia mijlocie 20 \
Cascara Vorei fl. 155 Granule Nefricol 9 115 Pudra \delina culia mică 12 ;
Ceaiul Cdfpdfilot cutia 28 Gudron Vorel 9 36 Purgosalin plicul 12 i
Ceaiul Carpaţilor plicul 8 Hemoneurol 9 90 Purgosan cutia 28 ţ
Ceaiul Aida cutia 37 Injecţia Salvator 9 66 Reumasol Vorel 55 [
„ Calmant ■ 37 Lasfuma m 80 S. A . S. fl. mare 95 [
, contra arleriosclerozei 9 37 Latex Antiphelique m 36 S . A. S . fl. mic 40
. contra bolilor de inimi m 40 Lithinol plicul 8 Săpu Adelina buc. 25
. contra transpiraţiei m 37 Lithinol cutia cu 10 plicuri 65 Sebol 1 fl. 75 [
• contra diabetului «• 47 Lapte de migdale Adelina fl. 76 Sebol II 9 75 i
. contra durerilor de stomac . 42 Magiun Salvator cutia 90 Shampoon Sebol plicul 11 }
„ contra hemoroizilor • 42 Magnesol 9 52 Sirop Calmant fl. 90 |
„ contra limbricilor m 37 Nervodenl 9 20 Sirop Carpafi » 86 f
• contra pietrelor la ficat m 37 Neosatiol Femenin m 300 Sirop de Salcia m 120 r
. contra scrofulozd m 40 Neosatiol Masculin m 190 Sirop Dentitia • 42
• de viata lungă -• 45 Nevrosthenine fl. 110 Spirt de Brad de V* |.
f l. 68 [
H depurativ m 40 O. A . C. cutia 60 Supositorii Adria cutia 90
» pentru transpiraţie m 42 Ova plicul 6 Tablete Kalma doza cu 2 tabl. 9
„ purgativ 9 37 Pasta de dinţi York tub 25 Tablete Kalma 10 doze 85 |
„ contra tensiunei arteriale $9 37 Parfum Adelina fl. 38 Tablete Salvator cutia 55
„ contra poalei albe 9» 47 Pelaxol A . m 145 Tablete Vermifugt tubul 43
Colorin fl. 105 Pelaxol B . m 55 Talk powder Baby cutia 25
Colophin fl. 30 Perle Tacnifuge cutia *25 Thermovata • 35
Crema Adelina de zi tub 10 Perox flaconul de 1 litru 150 Tisana Cosla m 50
Crema Adelina de zi ?orcan 36 Perox flaconul de '/• litru 85 Tisana Redux 9 *0
Crema Adelina de zi borcan dublu 55 Perox fl. mic 38 Urotisana 0 47
Crema Adelina de noapte „ 38 Pomada Adria tub 55 Valosan fl. 85
Depilator Epil fl. 36 Pomada Cadol cutia 30 Vin Vorel • 95
Eczemol m 66 Pomada de Salcie m 26 Virol cutia 48

Diversele Tratamente arătate în Broşuri şl în „Cartea Sănătăţii11

Tratamentul pentru curăţirea sângelui în general Pentru o buna îngrijire a părului
PEN TR U O AM EN I M A RI 3 fi. Elixir de S a lcie Lei 410 1 fl. Sebol No. 1, 1 fl. Seb o l No. 2 şl 2 Shampoon Sebol lei 165
PEN TRU COPn 3 fi. de Sirop S a lc ie Lei 350 V
Tratamentul Reumatismului şi Gutei
Tratamentul pentru B olnavii de Sifilis 2 1 Reumasol, 1 Urotisana şi 1 Thermovata, Lei 137
T ra ta m e n tu l p e n tr u '/, an S e va rep eta tratam entul p i n i la vind ecare, putând com anda tn urmă
3
3 fl. Elixir S a lcie Lei 410 şi 3 cutii mari Sigmargyl Lei 1080 V numai m edicam entele de c a re veţi avea nevoe.

Total Lei 1490 Tratamentul Eczemei şl a a ltor Boii de Piele

P e n tr u u ş u rin ţă ■* poate c o m a n d a :
1 fl. Elixir S a lcie Lei 140 şt 1 cutie mare Sigmargyl
Lei 370 Total Lei 510
Mai avem Sigmargyl in cutii mici a Lei 195 cutia
Tratamentul pentru întărirea trupului
1 flacon Vin Vorel şi 1 flacon Hemoneurol Lei 185
Tratamentul Bolilor de Stom ac
1 cutie Magnesol şi 1 cutie Tisana C osla Lei 102
Tratamentul Impotenţei (Neurasteniei S exuale)
1 Neosatlol Masculin şl 1 Nevrosthenine Lei 300
Tratamentul Blenoragiei la Bărbaţi
1 Injecţia Salvator, 1 Magiun Salvator, 1 Tabl. Salvator 211
Mal este nevoie de un Injector special lei 27, Suspensor lei 35
T ratam en tu l «a va rep eta ia n evoie, până la vin d ecare.
Tratamentul Blenoragiei la Fem ei
1 Magiun Salvator, 1 Tabl. Salvator, 1 fl. Perox */•1. tel 230
Mal este nevoe de 1 Irlgetor de lVi L complect Lei 135
a 1 Pomada C adol şl 1 Eczemol Lei 96
01
Tratamentul Bolnavilor de Rinichi
1 fl. Nefrlcol, 1 Urotisana, 3 Lithinol şi 1 Purgosan, Lei 214
n
a Tratamentul Bolnavilor de Flcal
1 fl. Hepacol, 1 Elixir Boldo, 3 Lithinol şi 3 Purgosaltn, Lei 240
Tratamentul Bolilor de Nervi în general
1 fl. Vin, 1 Hemoneurol, 1 Valosan şl 1 Purgosan, Lei 298
c
o Contra E P IL E P SIEI la oameni mari
a 1 cutie Epileptoi, 1 Calmonerv, 1 Valosan, 1 Purgosan 291
IV Puteţi co m an d a m edicam entele ţ( se p a ra t după nevoie.
Tratamentul în c ontra cheliei Infecţloase (P eladel)
c
m 1 fl. Pelaxol A., 1 P elaxol B., 1 Pomada Pelaxol «I 1 fL
o Nevrosthenine, total Lei 336
XI
c NOTA. Toate specialităţile (preparatele) Laboratorulai nostra, ae văai
o •«mai tn ambala) original. Astfel aveţi garanţia că sunt preparate nu-
a ialfificate. (Deci nu se poate da Jumătate sau un sfert de preparaţi. *

la o t m i H m i a m 400 M piiuai ael leale cheliaiallle Se traasaort «I aaMMlaj.

 LABORATORUL
«© 5
CL T3 3 </> -•TJ < O o SI cr <£.<Q TO< <£.¥>
« 3 O 3" 3
o Oii
F u m a ţi ? cu
cr s
n; o
TO
o 3« o i i CA ’!> O
2 . o c/î" c
0) 53. 3“ * 3 2: 8 E c a S. 3 c to’ r~ O
3
— c - 3 5! <«* Cfi

Liberaţi-vd cât mai repede din o» _ _ o• <* ■S

5 - “ a
"o a C 03« Q. T
05 TO g .3
n ' 2 . TO 0) CB
a< 2. r/i
• ts r s
0. o w iT= p > § 3 S .§ © CD-
C o 2. 3 <
Oh
(Ii
C. 3 a'< ®>
3 a » !'" <o/) 3: - 3T? TO ^ O -i ■a ® C XTJO,
3 TO

robia fumatului!
23 — * i
(V -1 •
C -i < Q)
O -•
2) I 3"
o.
® to S f 3 “ • (V at <-5 a Sil c = = TO9 TO e
03 _ a ®‘
TO &c fii 3 2 . to a- S * TO 75 TO*/T-V TO ' c
O TO ^ _ 2. (fl TS
70. ®
» *t c l’io n
C/> QJt £L cn - t o 22. c ţa 3" C 3 3
C e -a ţi sp u n e d e p e rso a n a c a re ş i-a r ard e 9~ m
M^C §r' « 9? <î o ■o cu< W 3 3 - 2 «> — TO e o
-I T3 c
3 g* ^ <fl 05< 2^O T
c O CC
r> 2 .° O a>i c/j O T
CL cr^-
2O cr /to 3c i-, |S 5 »
3 a = Î5 TO C TO
0 D> P»C i

VOREL
~ * ^ < TT12. 3 - —■a x 3 E_ ■ ** CU SL °5 TJ ^
banii câ ştig a ţi cu a tâ ta o s t e n e a l ă !
C e-a ţi gândi d e sp re p e r so a n a c a r e — cu to ate
<«s1 r A
N n^- 1- n<D< 5-—•O9
. C3 v.
fO ~
CB - o
cc<
* — — Ci
E.
i-!
5" a TO -i TO I to 2 - •o. Sc
05< 3
aTl£. -
-3 ^3-T O•'* C
0» TO 2 To ~
3 0>‘ i w 3—
C “
.
3
— »
g< TO ~
Q
-i
© ® a3
C ^
îm
* ^
~ < 1 iţ ^ — a. < 5*
i o a. 3 0J< 0 _ c _
-1
TO_ &■§ D r 3 - TO•o C £ OJtCC
câ e s te d o rn ică de v ia ţă şi de f e r ic ir e — în g h ite < § !-- 2. a> ai — 3 s. — s: JZ m 0
O aW oS < • £ o-o
3 ^ 2 < ^ re D —). = e :-=’ o Q. TO ^>ţa - 3 0 0 2.
M — 0)« “ so to 3’ TO TO_ a. g 3 TO © *S * 2 " 2

— PIATRA-N.
--, 05 •m O
ziln ic, cu bună ş tiin ţă , o o tra v ă c e -i v atăm ă s ă ­ 2 * ?' 3cr
2_o
« - _a ««O 1 < r. 2. —. _ » y<
r '
> _ a ® oT "■ <£. 5T iii TO _> w TO C “ * » SI
3 »o
n ă ta te a şi-i s c u rte a z ă v ia ţa I *■"* • — b , rs — = ; ^Q)< z:
Q>» 3 9: =: to r* 3 3 g -2 ;1 ■o 2. - 3 3 Qa
» 2 » o <? <= m 3 cu n r . o>< TO _ 3* cr 'O W au
Q)t~ O TO© 05
VJ
TUTUNUL este un duşman al sănătăţii şi deci şi >+* 3 "iBV g- £«» s-, O- O <5 O
CU t* CL TO I 3 «j cr •a a Q>{ r — ^ P 2 a- . O" O “*
£ -o
» 5? I* * r:<î. i g T
O QJ
O O to o» *
• 0 . 0 ! ©
— tn © c CQ2^ —. >a &»<
al fericirei om en eşti! F oloase nu are nici unul, ne­ 1» I 3 ţg —
9 TO ^ a T 2 . _ -1
5a • 2 3 oT< _ _ 01 2 - 3
3 — "• 37 25 T O i a ^ TO 1 . ©■ gr* » r * O* (D
§•« i s © TO 2. 2 .<q o X 05 a.® 3 -i TOa 2 tt
ajunsuri aduce însă multe. o n 2. cu ^3 Q)( 3
c
05
oT 0 </5*n —
Ne bucură deci că vă putem spu ne: S ’a găsit O— m
3 no. E .
o x cu 2 r • 3
O ■^O-
0
3 0>t Cfl
~ TO ? to TO TO Q)< 3 .
T » ? 1 TOTO 0> TO
S
leacul fumatului! Preparatul n « <2. rt) ~ O*
e 2.<" *1 *i ;• &K
a. q TO 3 2 a—- T
L J I S F U M A 2 cr-£. w* fii
„ „ - E' l ^ «■o 03 TO <3r T
a.
O•O 3 3 •o
3
r& sc a p ă în c â te -v a z ile de a c e a s tă d e ­
O 3 3 CU
»— C ev o>-
rr
TOC o- O- r-
2.
a
ZC ;/)
M4
3 C 2. ^
F» 3 T
O o
-i a i. o ►— • TO »
O TO to »« TO
II c -jS
O 3 TO
V) O Q}O TO
“1
>î 3: cr iS .C Q -O 13 -1
c
^ 3 &<
M l
B a. a § '4 h i * < N 3 0)i xr 05< TO 3 TO' *-*■ O ”
p rin d e re n e s ă n ă to a s ă şi c o s tis ito a r e ! » TOT3 S CC TO C O 05
< » -2. -■5 2< w " < A © £ d 3 - £ 6> —, & © <
? 2. fD
Metoda este sigură, simplă şi nevătămâtoare. Fie
2 c'i Tv.3 %1
Q
C “‘ S g; " 9-5 L * * 1
3 2
o 2.
■j a
3*

<
O *iD
• O« —1
© ~ PTO
n ‘ 05«
?3’ 0) © < 3 ir T
— 3
O O © g TO ~ 3 2 To o
M»
’ _ a.
o ^=; • 0
< G*
• lî
B o1!»» TO —. O © Q Jt'
IA s* _ TO 3 T
o* S*O r
3 ( “ J - 3 : 05» Z 2. < “ -1 T
TO 3 TO 3_ TO. to 3* 0O -> -• TO a . to ■f
că fumaţi de un an, de z ece, sau de patruzeci de p< =-
F o s;2. 2« fi c“1 •• -n TO 5 ~ O 2. &J( &
2. — = JH- cu» O W TO E Z H. <« _ TO 3 2. < 2. —
tj> 5 3 » *2-to r. 3 3 ©
ani nu are nici o importantă : Lasfuma vă va ajuta 0>o â * jj* • c o ■o s 3 <g « n 3 Q}<TO 0» ® TO to S (C 3 =: c 3* 3 U.'J -w TO v
şi pe d-v. să învingeţi patima fumatului cum a tă­ "* ? a* cT » o« - J ax a. < a. 3 Q)« Mit
_ â« o* 3 : % O a # 9 2’. « I M
** f* sr S- J . UP to ox c 2 . -h “a ‘<2. 5. < 2 . a> to 3 © ZO 'J t/5
TO T OK
00
s * <«» *• 2. 3 cu 2 TO ^ <•=: •yj _2 ’ 5 . a o i-k TO X C
cut-o în mii de c a z u ri; iar odată obţinută vindeca­ y îh
a 5 * a* S 3 J
O" 3 3 ’ O © H. ' CC 05
©. 03*
2
<. © ■os
© "» 3 •o 2 3 a
rea nu v e ţi m ai fu m a to a tă v ia ţa t 3 5.
c »
B 3 * o
«
3 -C 0ST
> O
t3
I *
O
—C 38>3_ 33 . n
TO
n < ©
a 12 © 2. : O o> TO O
2;< — TO TO
w a. < S.8i ‘
N3 2_ ft
CO 3
(fi 3
n *
» Un flacon Lasfuma costă lei 80 oa n n> O —
£ o- « s TO
2. 5. • TOCQ ® TO a< fth 3 M
£5 8
^ li «i
2,» ~
TO 0
% &
< — TO o
TO
~
c -i T
o_
O 1 3 o -w
01 fi»
TO 05 O) </> to 3 = 9 , a< 3 3
LASFUMA e mai tare o
5?" 2
x** <r
c
ro
0
cff — j ~ C
3
</) CD
. T1O T T
O 3
O O
TO 051 O -i a* T
C =: -1. O
3O O
_ O O C - 3- 2. 3 3
0
£
10
A
fii — fO 05
X5 -> T O 3 TO a 3- 3. 3 <2. ?* a TO —
decât patima! **
(6 0î« c
•n l - o
<; <t> TO 3 05 <" 3 <ft - 3-
5T ‘r ^■0 3 : TO 3 2.
w OX TO O _ TO N TO
a< s

t» o
B.S 3 > s to r TO 3 3 2 CB/5«< q3-. J** ai *t 2 ^ “ O TO -7
—Jk <S)
•5 3 0-» o. o. g o- 3 < .T r z a O TO
1 a “ a a
Q; ►
« G
P 3 C 3 OS a
5" •
S îto a 3 “* - > S
o TO -CO. 2 a>
a. a TO^ to_
V) —
B< ^ O Z
a 3
^ a ® to o
— < c_ 75 to “ • ■o
3 ’ “
CU «. O" 5- o *
» c3 2<C ro 3. ~■E.°
2’ c
TO 3T o — = ?!
a to TO
c ->
2 7>
2 ! ©" 00 (0
m -►IS3
S P i î s P st
*3 S
»1

S
N
a< | Ş S i
TO 2 -i r 5 _
05 3 .
.<2
®« c O
TO to" — "t 3 © T
g e. T O—
O* ® O
O m
tl
Sn î i - ?’ 52 '
to a
0
V. ^
O 3•
TO -1 »
» —
-t
t >• -!§ c—oo
& . OJ
a< 2
TO 33 . a : to T
a< —
=;■ TO —
O
a<
* ■’
H
fij
© 2
2 2
TO
C/î _®
4*.
V» Oh
<*
M o - 3(ţ o.3
^ 3 ®
3 TO a C N3 o
x <« aa.
r> C/5!
Sr o o* oi 2 *i<o -> Q .C £ . 1 ‘ —• a jsr* ? U Z o ât o C
■o
®
-i ST
© 3 03 TO 2 . ©
c m a
1
_—
3 C -< ’J C/-.JO,, » _ -o
“ O 3 <ţ < -- a — TO & g
sr
^ cr "t c
S g »
_ a
TO < to to' 3
-
o ^ S lS 2C Q to)* © TO 3 •— S2 — 1 1-^ 3 » a>' -q «** » - 3 9
a< © 05 â 3a< © 3 ' TO TO C -S iL o =: 5T
a 2. ’S 5 *" »
■ om 2T © 3 a S«§ 2
■o
n - ' r-r3 2
fi) F s§ 3 C/5 TO
< > E c. 5r2 2c o un B< a«
cr oj
© w‘ce 3 ; a_ 3 S
> n 5.3 ?* n *><% 2 , ) to. a< q_ O ^ 2. w» m OK© Q_ TO — ? — 3^
N> §•
> 5-e 3 - 3 > 3 3. 3 , at TO1 &
© - c 3ST-o~ 5'
M T O 3 -.
3 a. £L < w 3 a o 3 _ 2 to
TO TO 3: TO — *•* o 3 a o<
• 5^» a. 3 O St m
. B
t i TO Q) ■oo a°— cs TO < cy. •« 3 to 2 o.® fljt
■
TO < 03 * T
a O cr o; 5TO cu 3 Cu -
« _ « . » - 1/5 a
3O-0Q;< § 3 a
TO 3 s O ST
a ■Xa r° a a 3
»a. 3— C otM “ t" 3 T T < © TJ m TONS q- TO o
3 c/i" 3 « cu
o o S* -■ 2. a T
s*?§r s ? TO O O TO a 3. © S< ST 3
Ml
M §-£■ a 3 ‘ tj & O ^ ^ o — o 0
~1 <3: *1 < 9- a- ce a
» — 3 . fî p» o
cc 2 . to 2. £ n
to rr 3 3 o « ^ n »■ to a fth
A -9 *2 t S. «‘7T v> S. O 3 ' a. TO * y) a r* W
1^1 3 _ _ ' -1
a ■— 3<* a to TO o a" S C
Md i a C/5 Q .
o TOa< 2to r* — 3 a. 3’ 5'
i>k
75 -< CB I *®— O co >5.1 s. 2TO ® TO
O ca —
O 3
TO
O
•*
»
^ • 2.»
-fi. 3
»
w»
î i -
5 | C 75
~ TO TO b> <
3 a a o 3 7 w
3* 5 o ® -a
- a. & ' 1=r o
- 2c ’S© ©‘
TO
7) 0
OO
< T
”
a 3 to’ o 3« 2S' “« ''J3 * <•2. a TO
c » T O ? i
TO a
3 v.
2" ■~r, — ă"
a — 5 B
ăl p T 3-
O e< C© /5

"** a. ©* 75
-.i»
ffi<
O 3 © cr "O p S_ 3 ~ n 7) cr 75
TO TO
<S‘ X TO 0
»a 3 ° B
© O
s at a CL ~
TO -
a« 3 rj ®( TO■o 2. o
<
!W §■ —TO aH
C
v>
TO
•• ax
^ -S . s T
■o
O
3_
“i a< a
— 3* O |W
zn
* TJ ir. TO
< a. ra a O n o «V QJ ! tS » CL »n cr < d a>
S>> 3 2 .©
a< O <
—•v) — c/î O /—X® 3
l-J
■o ■“ n S TO TO *—r^x N 0 K o.e’ P 5 TO — TO ® 2. CL 3
ST
W‘ t©
a o , a 3; o 12. a< — TO N ) « o- ’B £ ” I *s £ O~ O P a_
fări

« » o o 2.
a # {.
—i
o a: a 3x. C TO ? r r TO P TO
t-k. 3
& 2L H*. 3 5 ‘ sa « »
(5 r . 1
t/i C
TO 31 <n *• a< S9 ÎSJ

=v=V
22
Aerul curat şi par­
fumat din pădurile
de braîi
îl obţineţi in locuinţa Dv. pulverizând
Spirtul de brad Vorel
Oamenii de ştiinţa au stabilit câ in
regiunile pădurilor de brazi, oxigenul
din aer ia o stare specială polime-
rlzatâ numită ozon. Ozonul fiind foarte
energic distruge microbii, astfel c a
aerul ce conţine această substanţă este
mai curat şi mai sănătos.
Să nu vă lipsifi deci de bineface­
rile unui aer curat dătător de viată.
Pulverizaţi zilnic in odăi puţin Spirt
de brad Vorel, ca re este o esenţă
concentrată, produsă prin distilarea
mugurilor mai multor varietăţi de brad
şi pin. A cest spirt de brad îmbo­
găţeşte aerul în ozon şi-l parfu­
mează cu mirosul d e lic io s de brazi.
Ozonul produs prin pulverizarea
spirtului de brad cură(ă aerul de mi­
crobi şi are o acţiune binefăcătoare
asupra organelor respiratorii.
S e înţelege deci uşor ce plăcută şl
folositoare este întrebuinţarea Spirtu­
lui de brad V o rel în fiecare casă.
Veritabilul Spirt de brad Vorel, nu
se vinde vărsat ci numai în flacoane
originale. Observaţi numele Vorel I
Flaconul de ’jslitru lei 35.
» » {4 M »# 68.
„ '12 ,, „ 130.
Preoţii, învăţătorii,
cântăreai,
oamenii politici, predicatorii şi in g e­
neral loate persoanele cari au de vor­
bit, de cântat mult, trebuie să aibă
întotdeauna la îndemână
B o m boanele Pectorale V o rel
care fac să dispară in scurt timp ra-
guşeala, calm ează iritatia laringelui
şi gâtului.
Bom boanele Pectorale vindeca tusa,
uşurează expectoratiile şi apără gâtul,
bronhiile şi plămânii contra negurei,
răcelilor, schimbărilor de temperatură.
Bom boanele Pectorale Vorel
plicul de probă lei 11, cutia lei 48
Medicament sau llquer fin?
Ştiji ce este Bitterul C ălu găresc?
Billerul Călugăresc este un preparat
fo a rte p lăcu t la g u st, făcut din di­
ferite rădăcini, frunze şi flori lucrate
cu spirt de vin şi miere. Cu toate
că plantele care servesc la prepa­
rarea lui au puterea de a mări pofte
de mâncare şi de a înlesni mistuirea
(digestia), totuşi Bilterul C ălugăresc
din cauza gustului său delicios este
socotit de unele persoane c a un
liquer fin. S e la un păhărel mic
înainte sau după masfi.
Bitterul Călugăresc costă lei 100 EL
„SANXTATEA î'ENTKU TOŢI"
Bolile de Pielr Ţineţi „[
Mâncărimi, blânde,
pecingene, coşu*
la sănătatea d-voastră î
sunt boii plictisitoare care pot dura ani O singură data traeşte omul 1 Nu e
de zile dacă nu sunt căutat» I* rimp păcat să ne petrecem via|a în boală |
şi cum trebuie. Din­ şi suferin|ă ?
tre toate bolile de
piele B O A L A !!
lată duşmanul care ne ameninţă ne­
ECZEM A
contenit viaja şi fericirea şi pe care j
este cea mai grea
trebue să-l combatem energic imediat f
de vindecai. Este
ce se arală. Să nu-l lăsăm să pună \
provocată de stri­
stăpânire com plectă pe corpul nostru J-
carea sângelui prin-
şi să ne am ărască traiul.
tr'o digestie rea,
„O boală căulată din timp se vin­
sau din cauza ar-
decă mai uşor, mai repede şi cu o
tritismului, gutei, scrofulozel, sifilisului.
cheltuială mai m ică".
ECZEMA SE VINDECĂ SIGUR Gânditi-vă serios la aceasla 1
urmând tratamentul cu
Eczemol şi Pom ada Cadol
iar pentru curăţirea sângelui trebue
Pute|i avea încredere în preparatele
să urmaţi o cură cu Laboratorului Vorel. Interesul ce*l
Elixirul d e Salcie lano io da t avem de a menjine buna reputaţie,
Prejul tratamentului câştigată de instituţia noastră prin
I Pomada Cadol, 1 fl. Eczemol lei 96 munca desfăşurată în răstimpul a peste
Elixir de Salcie flaconul lei 140 100 ani, este cea mai bună garanţie
C ereţi G R A T IS b roşu ra No. 6 „B o lile de pentru d-v. că preparatele farm aceu­
piele şi v in d ecarea lo r " .
tice Vorel sunt absolut nevătămătoare
Câteva din s c risorile de mulţumire şi au puterea de vindecare arătată.
Nici urmă de eczemă... De altfel citiţi scrisorile de mulţu­
No. S 3043 1 169. D -nu le F a rm a cist V o rel. mire c e le publicăm aici. Ele vă do­
A vând un p rieten c e su ferea de v re-o doi
vedesc pe deplin adevărul spuselor
ani de eczem ă i-am co m an d at E c z e m o l şi nu­
mai 2 cu tii P o m a d a C a d o l. D upă 3 z ile ne noastre.
cu prinse m irarea că ci s e v in d e c a s e , nu mai A ceste scrisori de mulţumire nu
exista nici urm ă de eczem ă. V ăd că toate le-am cerut, ci ni le-au trimis singuri
m ed icam entele D v. au un e fe ct m iraculos.
din recunoştinţă persoanele vindecate.
14 ian u arie 1933 N. M uşat o fician t san itar
G ra jd e b o d u — Rom anaţi
Numai cu preparatele dv. „Specialităţile farmaceutice Vorel
No. 73378 | 180. A nu l trecu t am su ferit de mi-au redat sănătatea şi puterea de
o eczem ă şi nu ra'am putut vind eca, dec&i m uncă..."
numai prin p rep aratele d-v. E czem o l şi P o ­
mada C ad ol. D ea ceia vă rog a-m i mai tri­ „ M edicam entele d-v- fac adevărate
m ite c&te un flaco n de E czem o l şi Pom ada minuni in vindecarea bolilor“. Sănă­
Cad ol, pen tru un p rieten al m eu. tatea recăpătată face de mii de ori
I I Iunie 1933, D .Th. B o rd eşti— R . S ă ra t
preţul plătit"...
„Eram descurajau nu mai aveam
C O Ş U R UJE nici o speranţă şi întrebuinţând pre­
strică foarte mult frumuseţii obrazului paratele d-v. am început o viată nouă,
PO M ADA CADOL sănătoasă“ •
vindecă în cel mai
scurt timp coşurile, In rezumat astfel ne scriu mii de
punctele negre, persoane din toate colturile tării dela
mâncărimile de pie­ sate şi dela oraşe, oameni bogaţi sau
le, eczem a şi multe mai săraci.
alte boli de piele. Preparatele noastre au redat atâtor
S e poate între­ suferinzi sănătatea şi voioşia. Vor face
buinţa singură sau la fel şi pentru d-v.
Dar nu uitaţt: „Un lucru care trebue
mai bine împreună
cu Crema Adelina şi putem să-l facem astăzi, nu e bine
de zi. Efectele sunt să-l lăsăm pe mâine". Cu atât mai
minunate. mult când e vorba de îngrijirea să­
POMADA CADOL lei 30 cutia. nătăţii !
CREMA ADELINA de zi borc. lei 36
Pomada Cadol este o m inune!
No. 78193 I 183. După scriso rile de mulţu­
m ire ce le-am găsit In rev ista Dv. am com an­ IMPORTANT!
dat şi eu o cu tie Pom ada C ad ol. V& spun
eia cer d -Ie V o rel că acest produs c a efe cte le P r e p a r a t e l e noastre
lui este o m inune. T o a te co şu rile mi s‘au tre­
cu t depe fată. V o i recom an d a-o tuturor am i­ sunt autorizate de Direcţia
cilo r şi cu noscuţilor.
l t August 1933. V asile lag a Inv.
Generală a serviciului sa­
Siliştea—Maramureş nitar din Ministerul Sănă­
ObservaU «a Pomada Cadol s i albi
««mele VOREL. tăţii şi al ocrotirilor sociale* *
LABORATORUL VOREL — PIATRA-N. 23

Zeci de
mii de
persoane
au fost foarte mulţumite de efectul binefăcător
al preparatelor farmaceutice Vorel!
lată câteva scrisori de recunoştinţă — luate la întâmplare din sutele ce le
• primim zilnic dela clienţii noştri din toate colţurile Ţ ă rii:
S au vindecat complect dc sifilis... uimit de rezultatul obţinut. Solia mea s a vindecat de anemic
No. 19560 j 89. Primiţi respecioasele mele mulţumiri numai prin minunatele d*v. medicamente.
pentru preparatele Elixir de Salcie şi Sigmargyl. Aceste 23 August 1933 C. Cazacu
două medicamente au avut un efect fulgerător: s a u vindecat str. S f. Gheorghe 2, Rădăuţi
complect nevasta şi copiii de boala ce sufereau. Voiu re» Intr’o săptămână, m’am lăsat de fumat...
comanda tuturor suferinzilor minunatele preparate din Labora»
No. 9 9 0?5 |122.Lasfuma preparatul dv. a avut efectul
torul d*v.
dorit de mine, făcând să mă las de fumai fntr’o săptămâna
2 Septembrie 1933 C. P.
Turceşti— Vâlcea M ’am desgustat complect de tutun.
30 Iunie 1933 C . V . Toader
Un 6ătrân de 74 ani, vindecat de stomac... Palas»Constanîa
N o. 3000r | 35r. Un bătrân de 74 ani fiind suferind de Deplin sănătos...
câ{iva ani de stomac, s’a vindecat cu 2 cutii de Magnesol şi No. 97116 | 151. Vă aduc călduroasele mele mulţumiri
Tisana Cosla Ş» m’a rugat să vă transmit viile sale mu'tumiri. pentru medicamentele Calmonerv, Hemoneurol. Vin Vorel şi
5 Septembrie 1933 Frantz Ioan Nevrosthenine contra anemiei şi slăbirei nervilor. Cu medica»
Cosla riu— Alba mentele d»v. m’am făcut pe deplin sănătos •
Minunata Carte a Sănătăţii.- 5 Aprilie 1933 Gheorghe Nlutica
N o. 8068 1 358. Vă aduc sincerele mele mulţumiri, pe Fântânele— Bacău
lângă sutele ce vi se aduc zilnic, pentru minunata Cartea Peste 20 persoane vindecate...
S ăn ătăţii care în casa mea îmi este ca un medic, putând afla N o. 3026 |613. In 1929 am fost suferind f. rău eu şi
din dânsa boala de care sufeream. Fiind suferind de stomac sofia mea, am putut să ne vindecăm prin minunatele medica*
şi luând M agn esol şi T isan a Cozla, cu ajutorul acestor minu» mente din Laboratorul d*v„ Astăzi sunt în satul nostru peste
nate medicamente m’am vindecat complect. 20 de persoane vindecate de multe feluri de boli numai cu me*
12 Septembrie 1933 Hangu D»tru Nicolae dicamentele d»v. Pentru care vi aducem cu to|ii viile noastre
Varviz— Mureş mul|umiri.
24 August 1933 Dumitru Eftimie
Prin produsele Adelina, un ten frumos... Vlâsceni—Dâmbovifa
No. 35853 | 78. ...A m primit coletul cu articolele Adelina
de înfrumuseţare, pe care le»am comandat. Recomand aceste ar* Sfaturi p ărin teştii
ticole tuturor domnilor şi în deosebi doamnelor doritoare de a No. 38455 |354. Vâ aduc viile mele mulfumiri pentru
sfaturile părinteşti ce le-am găsit in broşurile Laboratorului d-v.,
avea. un ten frumos, plăcut bărbaţilor.
27 August 1933 Profesoi Voiculescu Gheorgh* In urma căror sfaturi mă aflu azi complect vindecat de panglică.
Sămbăteni— A iad 8 August 1933 Vasile Dascălu
str. Voinescu 13 Bucureşti
Sebol. rezultate satisfăcătoare... Vindecat de limbrici...
N o.. 5575 |80. Am onoarea a vă comunica că după în­ No. 76734 | 318. Tabletele Vermifuge au avut un efect
trebuinţarea a două fl. Sebol 1 am avut rezultate satisfăc toare. foarte bun la un copil de 13 ani care suferea de limbrici de un
V ă rog a#mi mai trimite 11 Sebol I şi 4 Shampoon Sebol. an de zile... Ion Constantinescu
11 Septembrie 1933 C u mul|umiri 17 Ianuarie 1933 Atelierul Astra«Română
Dr. P . Stanciu Poiana Câmpina«Prahova
Medic veterinar şef al oraşului Piteşti Minuni contra tusei măgareşti...
No. 80800 ! 22 4. Am fost foarte mulţumit şi fin sâ vi
Vindecat de anemie... mulţumesc frumos pentru Siropul Calmant ce mi»afi trimit
No. 44784 | 152. „.Urmez de vre-o 3 ani sfaturile d*v. pentru copilul meu. A făcut o adevărată minune contra tusei
fi servindu«mă de preparatele d»v. fin să vă mulţumesc foarte convulsive (tusa măgărească). Dumitru Ulesa
muh pentru medicamentele Vin Vorel şi Hemoneurol rămânând 10 Maiu 1933_________________________________Filiaşi-Dolj
O r ig in a le le scrisorilor de mulţumire se păstrează în arhiva Laboratorului şi stau
oricând la dispoziţia clienţilor pentru control.__________
Aţi citit aceste scrisori d e m ulţum ire 1 Sunt sigur că d u p ă ce
ve|l intrebuin|a p reparatele m ele ve|fi gâ n d i la fel.
 24 „SÂNÂTAiEA PENTRU T O I I ' editată de Laboratorul Vorel Piatra-N.

O metodă engleză pentru

„Părul creşte des şi mai în g r ijir e a d in fiiio r

frumos ca înainte"
Sănătaiee şj frum useţea cer o in
grijire deosebită a gurei şi dinţilor
Veti avr a întotdeauna o gură sănă­
D-l Avocat E. C . din Tulgheş jud. Neamţ ne sc rie : *Am rămas uimit de toasă şi dinţi albi, curaţi, strălucitori,
rezultatul tratamentului SE B O L c e mi-a(i trimis d-v. contra căderii părului. M’am folosind regulat
vindecat complect şi imi creşte părul des şi mai frumos ca odinioară*...
Mii de persoane ne-au trimis scrisori a sem ăn ătoare; nu avem loc des* Pasta şi Elixirul YO R K
tul să le publicăm toate...
Aţi citit desigur arlicolul „O izbândă a ştiinţei" din pagină 0-a. Aici vrem Aceste prepara le speciale sunt ta-
să vă spunem numai a tâ t: Tratamentul Sebol (com pus din preparatele Sebol bricate de So cietatea York din Londra,
No. 1, Sebol No. 2 şi Shampoon S e b o l) este un tratament serios, ştiinţific, care ne a încredinţat nouă formula şi
bazat pe cercetările celor mai mari savanţi dermatologi de a/.i — aşa că-l pu­ reprezentanta penjru România.
teţi comanda şi întrebuinţa cu loală încrederea. Preparatele Sebol surit singurele Prin următoarele 5 însuşiri, Pasta şi
medicamente cu adevărat e fica ce pentru oprirea căderii părutuj şi distrurjeren Elixirul Yorfc îndeplinesc strict xtoate
mătreţii. coiidiţiunib* cerute de ştiinţă pentru
Dar nu numai alâl... Iu caz ca rădăcinile parului nu sunt distruse complect igiena gurei si a dinţilor:
ci numai slabii * — Sebolul dendu-le substanţele hrănitoare n ecesare formării 1) îndepărtează uricioasa culoare
celulelor, vor recăpăta putere şi viaţă, astfel că în locul părului căzut, tta galbenă a dinţilor, redându-le albeaţa
creste din nou un văr sănătos şi viguros. strălucitoare, naturală.
2) Curăţă perfect dinţii şi-i păs­

Garanţie pentru rezultatele Seboiului trează.

3) Sunt antiseptice, adică omoară
Suntem aiăt de siguri de minunatele efecte ale preparatelor Sebol, încât microbii, cauza atâtor boli.
— la cerere — vă putem da un bon de garanţie. 4) întăresc gingiile, fac să dispară
Faceţi comanda, întrebuinţaţi medicam entele cu încredere şi stăruinţă şi piatra depună pe dinţi, evită caria.
dacă nu obtineli rezultatele ce le anunţăm 5) Prin aroma lor puternică lasă
in gură o sensaţie răcoroasă, i vioră-
vă în a p o ia m b a n ii, toHre, astfel că respiraţia va deveni
fără rolei o scădsre. proaspătă şi plăcut mirositoare.
Nu există decât un singur tratament pentru păr PASTA YORK costă lei 25 tubul
care vă poate oieri o asttel de garanţie şi acesta 3 tuburi numai lei 72
este tratamentul Sebol. ELIXIR YORK costă lei 80 flaconul
, N otă im p o rta n tă . Durata tratamentului deptncîe
de viorea de slăbiciune r rădăi milo»? perului, de Dinţi alibi ca ză p a d a ...
întinderea şi vechimea îmlii, etc. Keu.v'iş esfel; inso,
totdeauna sigură. E iectele preparatelor Sebol se
arată chiar dela primele flacoane, dor vindecarea obţineţi prin
com plectă vine de ce le mai muile ori după 2-3 Pas&a ţi Elixirul d e dinţi
flaco an e; alte-ori trebuie un Iraiament mai în­
delungat. D eci nu putem fixa dinainte numărul de fla ­ Y O S ? K
coan e necesare.
Vâ sfătuim insă să comanda(i o cantitate mai mare, d eoarece Sebolul
se păstrează loarie bine şi întotdeauna — chiar dacă v’aţi vindecat mai repede B c tn b o e n e le
ş i nu vă mai cade părul — vă este de folos pentru îngrijirea obişnuită a părului.
Bineînţeles că puteţi comanda m edicam entele şi pe rând, dar c u m . e şi Ja p o n e z e vă
firesc, bonul de garanţie nu-l dăm decât In o cantitate de 6 flacoane Sebol
No- l. 6 flacoane No- 2 şi 10 Sham poon Sobol com andate dintr odată sau pe p a rfu m e a z ă g s ir a
rând. insă în termen de cel mul/ 6 luni de zile•
Odată cu pachetul primiţi gralu t broşura No. 8, în care veţi găsi toate sfa­ Mirosul urât ai gurei ne aduce multe
turile de c a re aveţi nevoe pentru o bună îngrijire a părului. neplăceri în viaţă şi tace să ne simţim
stingheriţi când avem de vorbit cu
Preţurile unitare : Tratamentul combinat Sebol — preţuri speciale
cineva. Acest miros rău poate ii pro­
S e b o l No. 1 flaconu l lei 75 t fl. S e b o l N o. 1 J 2 fi. S e b o l No. 1 1 Costă
1 fl. S e b o l No. 2 ^ T o ta l 2 fl. S e b o l No. 2 { tn tolal
vocat de diferite boli, mai obişnuit însă
S e b o l No. 2 .. 75
Sh am poon S e b o l plicu l ,, 11 2 Sh am p oo n S e b o l J tei 165 4 Sham pooi* S e b o l | Lei 320 din cauza dinţilor stricaţi, din cauza
stomacului, sau de un guiurai vechiu.
Din scrisorile de mulţumire:
Bineînţeles că trebue să combatem
O revelaţie a ştiinţei... acesle boli şi să ne îngrijim regulat
No- 9 9 1 1 4 | 82. T ratam en tu l S e b o l — p rin u im ito arele sale rezu ltate tn în g rijirea şi fn treti- gura şi dinţii cu Pasta şi Elixirul de
părului — m i-a red at veselia tin eretei. dinţi York. Dar pentru a ne parfuma
C onsid er „ S e b o lu l" ca o ad ev ărată re v e la ţie a ştiin ţei m ed icale. Vă m ulţum esc din inimă, repede gura întrebuinţaţi Bom boanele
16 Iulie 1933. lo n escu P .. student B u cu reşti, C al. G riv iţei
Ja p o n e z e ; preparat special pentru a
Părul e cu mult mai des... da într'o clipă gurei un miros foarte
No. 3331 | 8 7 . Am răm as fo arte mulţumit de e fe c te le tratam entului S e b o l. S e b o lu l No. I, plăcut. Câteva bomboane şi imediat
viad ecân d u -tai se b o re e a feţei, co şu rile mi s ’au dus, u n so area de pe fată mi s'a dus iarăşi. T ra ­
tam entul co m p lect S e b o i (S eb o l 1. S e b o l 2 şi Sham poon) a reu şit de m inune. M ătrea(a a dis­ dispare orice miros rău (cum este
păru t, că d e re a părului a în cetat. B a — ce-i mai mult — părui e cu mult mai d es c a în ain te. In mirosul greu al tutunului, etc. etc.)
* p relu ng irea frun ţei am avut câ tev a locu ri goale. S p re u im irea m ea a cre scu t şi a c o lo păr. Am Să aveţi întotdeauna în buzunar o
sa v ă fa c o m are propagand ă... cufie cu aceste bomboane, căd vă vor
1 0 August 1933. Caza Eugen U lvin — jud. T . T o ro n tal
folosi mult în diferite Împrejurări.
Preţul: BOMBOANE JAPONEZE o
Adresa^ corespc ndenfa către LABORATORUL V O REL Pîafra-N. cutie elegantă lei 10.