Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nevoia de a fi respectat –
derularea de diferite activități în aer liber
încurajează copilul să se simtăînlargul
său, astfel el va fi mult mai deschis, va
comunica,își va exprima propriile opinii,
se va simți băgat în seamăși va simți ca
deciziile sale contează pentru ceilalți;
eleviipot fi consultați cu privire la diferite
jocuri sau activități.
Nevoia de a fi
responsabil – activităţile outdoor permit
copilului oportunitatea de a primi diferite
sarcini, responsabilităţi pentru atingerea
scopului propus ( spre exemplu dacă se
optează pentru o activitate de ecologizare,
un copil poate primi sarcina de a curăţa
pomii, de a uda florile etc. Prin
comunicarea cu copilul, profesorul să-i
Nevoia de a se
simti în siguranță–interiorul clasei
este mult mai sigur pentru copii, în
timp ce mediul exterior implică diferite
riscuri şi situaţii neprevăzute care pot
avea efect negativ. Profesorul trebuie să
identifice posibilele riscuri care pot să
apară şi să conceapă un plan de management al riscului.
ARTE
Limbă și comunicare
- punerea în scena a a unei povești, dupa ce in prealabil aceasta a fost citită în sala de clasă –
puteți solicita elevilor să schimbe firul epic al poveștii;
- identificați anumite elemente naturale cu care elevii pot scrie: pe pământ, pe pietre sau frunze;
- începeți o poveste alegând un obiect din natură ( un copac, o floare, etc ) și încurajați elevii să
continue povestea;
- creați împreună cu elevii un loc sau mai multe locuri de citit ( atunci cand aveți o lectură la clasă
puteți merge în acel loc );
- încurajați elevii să compună poezii cu diverse obiecte din jur ( copaci, iarba, etc );
- Excursie ABC: plimbaţi-vă în jur afară, căutând obiecte care încep cu literele alfabetului. Când
zăriţi o furnică, cereţi elevilor să scrie despre aceasta sau să deseneze o furnică sub litera F. Vezi
câte litere din alfabet poţi să acoperi.
- Poveştile Copacilor: Copiii stau în linişte o perioadă lângă un copac. Ce sunete aud? De unde
vin? Dacă acest copac ar putea vorbi, ce poveşti ar putea spune el? Scrie un haiku (un poem
japonez de 17 silabe) sau alt poem despre copac.
- scrie un e-mail copacului, interviu cu elemente din natură (frunze, copaci, păsări etc.)
Matematica și științe
Matematica oferă şi ea oportunități care mai de care mai diversificate, prin compunerea sau
rezolvarea de probleme, elevii sunt puşi în situaţia de a evalua în cifre exacte anumite
aspecte, spre exemplu:
- adunați o gramadă de pietre din care profesorul si fiecare elev își vor alege una, compară
piatra aleasă de tine cu cea a elevilor,cine are piatra cea mai mare sau piatra cea mai mică,
desenați cu creta semnele < > = a pentru a exemplifica
- scoate copiii în curtea școlii pentru a forma diferite figuri geometrice, astfel vor învăța într-
un mod interactiv
- măsurați curtea școlii sau poate gradina cu flori, etc.
- Peisaj de Calcul - faceţi o plimbare, căutând diferite culori, forme sau obiecte. Cereţi
elevilor să păstreze o foaie de calcul pe care să noteze obiectele găsite de clasă. Faceţi
simple grafice pentru a reprezenta numerele din categoriile variate. Cum aţi descrie zona
voastră unei persoane din alt oraş sau ţară.
- Clasificări: cereţi elevilor să adune 20 sau mai multe frunze pe care le găsesc pe jos, să le
sorteze pe grămezi diferite (dupa culoare, formă, etc). Discutaţi despre modul cum diferite
criterii de clasificare duc la diferite distribuiri de grămezi. Ce criterii folosim pentru a clasifica
grupuri de organisme cum ar fi mamiferele, păsările, plantele şi insectele? Cum ar putea să
se schimbe ordinea noastră daca am sorta folosind criterii diferite?
-copacul înfrunzit – desenați sau decupați doi copaci – unul cu numere pare, celălalt cu numere
impare. Pe post it-uri scrieți numere. Copiii le vor așeza în copacul potrivit.
- Estimează – puneți mai multe frunze, castane, ghinde etc. Într-un borcan a.î. să nu se vadă câte
sunt. Rugați copiii să estimeze câte sunt. Rugați copiii să estimeze câte sunt, scrieți numerele pe
o foaie, apoi numărați obiectele din borcan. Răsplătiți-l pe cel care a fost cel mai aproape de
rezultatul exact
- ordonarea frunzelor după mărime
-Urme de animale: căutaţi urme de animale în nămol, nisip sau zăpadă. Puneţi-i pe elevi să-şi
mişte corpul în aşa fel încât să lase modele de urme similare cu cele pe care le-au vazut. Cât de
dificil este să ne mişcăm ca celelalte animale? Credeţi că iepurii, căprioarele sau şoarecii ar avea
aceleaşi probleme de mişcare ca noi? Ce legătură are asta cu conceptul de adaptare?
Om și societate
Geografie – lectiile de geografie despre formele de relief, clima, vegetația, solurile, apa, sau
fauna pot fi scoase cu ușurință în aer liber – folositi-va de mediul natural în care vă aflați pentru
a le explica și exemplifica elevilor anumite noțiuni ce țin de această disciplină – cum s-au format
câmpiile, dealurile, munții, apele, etc. Aveți opțiunea de a organiza o drumeție în puncte cheie
din zona în care vă aflați, să obesrvați împreună cu elevii fenomenele climatice și să faceți
conexiuni cu diferite discipline cum ar fi fizica ( puteți organiza o lecție comună cu profesorul de
fizică ), pentru a studia vegetația sau fauna puteți realiza deasemenea o lecție comună cu
profesorul de biologie, realizați împreună cu elevii o hartă a localității, realizați o galerie foto
amediului geografic. Elementul cheie al educației outdoor este acela că oferă elevului
posibilitatea de învăța prin experimentare, prin observare la fața locului, elevii vor fi mult mai
motivați să învețe, vor găsi cu ușurință răspunsuri la întrebările lor.
Istorie – identificați și vizitați împreună cu elevii un monument istoric din localitate, reconstituiți
un traseu istoric ( cum ar fi un război/lupta ), organizați ad-hoc în curtea școlii anumine
momente istorice de importanță – cum ar fi Unirea Principatelor, vorbiti-le elevilor de marile
personalități istorice ale Romaniei alegând dacă este posibil anumite elemente cheie. Tineți lecții
de istorie în aer liber, în curtea școlii și organizațiu o dezbatere astfel - încurajați elevii să-și
exprime creativitea prin schimbarea imaginativă a istoriei – spre exemplu “ce s-ar fi întâmplat
dacă nu ar fi avut loc Primul Razboi Mondial” – elevii vor înțelege astfel importanța istoriei în
dezvoltarea unei națiuni, faptul că războaiele între popoare încetinesc procesul de dezvoltare,
crează probleme economice, sociale, au impact asupra calității vieții – elevii vor aprecia mult mai
mult prezentul și vor conștientiza că oamenii sunt responsabili pentru bunăstarea lor și a
comunității/societății în care trăiesc.
Chiar și o disciplina dificilă cum este psihologia, poate fi scoasă din mediul clasei, spre exemplu
organizați în aer liber diferite jocuri/teste psihologice pentru procesele pshice cognitive
(memoria, atenția, limbajul, gândirea, imaginația), oferiți-le eleviilor informații despre
semnificațiile jocurilor sau rezultatele testelor, explicați aceste fenomene psihologice abia după
ce au avut posibilitatea de a le experimenta, astfel elevii le vor înțelege mult mai bine. Spațiile
outdoor oferă adesea posibilități de explorare filosofică – creați un spațiu de reflecție în aer
liber, lansați discuții filosofice despre frumusețe ( utilizând elemente din natură – o floare, un
copac, etc ), despre adevăr sau bine ( identificați o faptă bună facută de un membru al
comunității sau chiar de către un elev și încurajați elevii sădiscute despre această faptă, să
identifice elemnetele cheie – ce anume a făcut acea persoană să acționeze în acel fel, de ce e
important să facem bine celor din jurul nostru, etc ).
Religie – realizați impreună cu elevii un calendar de evenimente religioase și activițăți ce pot fi
realizate în cadrul acestor evenimente – spre exemplu de Crăciun mergeți cu elevii in colindat,
puneți în scena Nașterea lui Isus, împodobiți curtea școlii, nu omiteți să le oferiți elevilor
informații despre simbolurile religioase, vizitați biserici, etc.
Educaţie civică - se poate realiza o simulare a modului cum să te comporți pe stradă, cum să fii
un pieton model – cum să traversezi strada.
Științele naturii și educația civică sunt discipline ce pot forma elevilor deprinderi legate de
ocrotirea calităţii mediului înconjurător. Regulile de comportare corectă faţă de natură trebuie
să fie respectate de toţi. Totul porneşte de la deprinderile simple. Hârtiile, ambalajele
alimentelor, sticlele şi alte deşeuri nu se aruncă la întâmplare, pentru a împânzi dezagreabil
împrejurimile şcolii, ci se depozitează ordonat în containerele speciale. Grupurile sanitare
trebuie păstrate curate şi igienizate permanent. Substanţele chimice din laboratoare nu se
aruncă pe sol, pentru a nu se degrada.Loturile agricole şcolare, spaţiile verzi cu flori şi copaci
trebuie curăţate, şi prin grija micilor ecologişti ai şcolii, de sticle, pungi de plastic, cutii metalice
ruginite, puteți organiza în acest sens acțiuni de ecologizare periodice.
Arte
Educaţia plastică și abilitățile practice oferă posibilitatea manifestării depline a creativităţii şi
sensibilităţii copilului. Desenele, colajele, afişe cu mesaj ecologic constituie o îmbinare a
Prof.înv. primar Sevastița Raluca-
Elena
April 27,
CERC PEDAGOGIC / ȘCOALA GIMNAZIALĂ PIETROASELE
2018
esteticului cu informaţia ştiinţifică. Prin aceste activităţi capătă valoare artistică unele obiecte
realizate din materiale refolosibile. Documentati-va, identificati si vizitati impreuna cu elevii un
monument din comunitatea dumneavoastra, o opera de arta din apropierea localitatii, incurajati
elevii sa-si exprime parerile fata de obiecte vizitate – ce reprezinta aceastea, oferiti-le informatii
despre autorul/autorii creatiilor. In acest fel elevii isi formeaza vorbirea, exprimarea,
creativitatea gandirea analitica si critica.
Educația muzicală – organizați concursuri muzicale în aer liber sau mergeți împreună cu elevii la
un concert, în acest fel puteți descoperi elevii cu talent muzical, ei pot fi îndrumați spre o carieră
în acest domeniu.
Creioanele colorate ale Naturii - puneţi-i pe elevi să adune mostre de frunze, crenguţe, pământ,
boabe şi să le frece pe o bucată de hârtie pentru a determina ce culoare, daca există una, are
creionul lor natural. Puneţi-i sa deseneze o poza folosind culorile pe care le pot găsi în zona lor.
Preveniţi-i împotriva materialelor pe care nu trebuie să le folosească ( iedera otravitoare, urzici,
animale vii, etc.)
Ochii: puneţi-i pe elevi să probeze ochii celorlalte animale. Pentru a simula un ochi in vârful
capului, tineţi o oglinda mică cu faţa în sus şi planul în mână şi uitaţi-vă direct în ea. Încercaţi să
mergeţi câţiva metri cu această vedere. Pentru ochiul de pe partea capului, tineţi oglinda
perpendiculară pe pământ şi cu faţa înafară. Cum diferă aceste vederi ale lumii de cea a noastră?
Cum crezi că ar vrea unele animale să aibă ochii în locuri diferite? Ce rol joaca în arta vederea
lucrurilor în diferite moduri?
Educatia ecologica
Deseori educaţia outdoor este confundată cu educaţia pentru mediu-ecologică, asta pentru ca
cele două se întâlnesc în aer liber, educaţia outdoor nu înseamnă numai acest lucru, ea are
nenumarate valenţe în toate domeniiile nu doar în cel al protecţiei mediului. În şcoală elevii sunt
foarte receptivi la ce li se arată şi li se spune în legătura cu mediul. Prin diferite discipline incluse
în procesul de învăţământ trebuie să convingem pe fiecare elev de necesitatea apărării mediului
înconjurător împotriva poluării şi să le formăm conduita ecologică modernă. Acest lucru se
realizeză îndeosebi în cadrul lecţiilor de ştiinţe, menite să înlesnească înţelegerea organismelor
vegetale şi animale, a proceselor esenţiale de înteţinere a vieţii, a legăturilor indisolubile dintre
plante - animale - mediu, al celor de geografie, dar şi, ocazional, în cadrul unor lecţii de educaţie
civică, limba română, educaţie muzicală, educaţie plastică, istorie etc. Contribuţii de seamă la
educaţia ecologică pot aduce activităţile outdoor. Orice activitate ce se desfăşoară în afara sălii
de clasă înseamnă activitate în contact nemijlocit cu mediul înconjurător. Aşa cum îi învăţăm pe
copii să vorbească, să se poarte în familie, la şcoală şi în societate, să respecte normele de igienă.
Tot aşa trebuie să-i învăţăm să se poarte cu mediul în care trăim. Dintre modalităţile folosite, în
afara clasei, în scopul educării ecologice amintesc: excursii şi vizite pentru a constata situaţia în
care se află mediul , acţiuni pentru apărarea mediului,igienizarea şi înfrumuseţarea şcolilor,
parcurilor,crearea unui colţ viu în clasă. Vă prezentăm mai jos 2 dintre proiectele implementate
de către profesorii de la şcoala noastră care au avut drept scop conştientizarea elevilor cu privire
la necesitatea de a proteja mediul înconjurător.
VÂNĂTOAREA DE INSECTE
PUTEREA SOARELUI
Este greu să le explicăm copiilor ce înseamnă cu adevărat
puterea a soarelui. Sigur, ei simt că uneori este mai cald iar alteori mai
rece. De aceea o activitate outdoor poate fi concludentă. Ea se va
desfăşura în două etape: într-o zi foarte călduroasă de vară şi cea de-a
doua într-o zi rece, dar însorită de toamnă.
Se iau bucăţi de folie de aluminiu pe care se aşează forme de
tăiat fursecuri, se umplu cu bucăţi mici de creione şi se scot afară la
soare pe farfurii. Copiii vor avea la îndemână un ceas pentru a
monitoriza timpul. Cât timp copiii construiesc castelul soarelui din
nisip, creioanele se topesc la căldura soarelui. Copiii vor nota în
jurnalul clasei în cât timp s-au topit creioanele. Odată topite creioanele,
vor fi lăsate la rocit, apoi se vor scoate cu un cutter. Copiii vor observa
cum s-au amestecat culorile între ele şi le vor încerca pe foi de desen.
Cu următoarea ocazie se va proceda la fel şi copiii vor compara
rezultatele.
DETECTIVII NATURII
Este o activitate dinamică în care învăţarea prin descoperirte
este la ea acasă. Sunt necesare lupe pentru cercetare şi multă voie
bună.
Copiii vor ieşi în curte înarmaţi cu lupe şi vor avea la
îndemână un panou (carton) pe care vor nota observaţiile. Vor observa
cu lupele insecte, solul, plante.
PĂSĂRILE FURIOASE
Este un joc foarte distractiv, care implică domeniul estetic
(desen) şi domeniul psiho-motric. Copiii primesc cretă colorată cu care
vor desena pe asfalt diferite feţe, vor reproduce emoţia, starea de spirit
pe care o trăiesc în acel moment. Pot de asemenea să deseneze faţa pe
care au avut-o când au fost supăraţi. Vor umple apoi baloane cu apă şi
Prof.înv. primar Sevastița Raluca-
Elena
April 27,
CERC PEDAGOGIC / ȘCOALA GIMNAZIALĂ PIETROASELE
2018
vor arunca la ţinţă pentru a spăla supărarea sau orice altă emoţie. Vor
arunca baloane cu apă până vor spăla de tot desenele.
FURTUNUL HARNIC
Avem nevoie de o suprafaţă pe care să se poată spăla cu apă,
de un furtun legat la o sursă de apă şi cretă colorată. Pe suprafaţa de
lucru se desenează cu cretă colorată cifre, forme geometrice, litere.
Copiii vor fi selectaţi cu ajutorul unor numărători vesele pentru a se
afla cel care ţine furtunul. Ei trebuie să ţintească şi să spele ceea ce li
se cere: o formă geometrică, o cifră (care corespunde numărului de
silabe ale unui anumit cuvânt sau numărului elementelor unei
mulţimi) sau litera cu care începe un anumit cuvânt. Jetul de apă, fiind
destul de puternic, le solicită forţa şi atenţia.
CULORI AMESTECATE
Copiii primesc foi de carton pe care vor picta cu acuarele linii
în duct continuu curbe sau frânte cu cât mai multe culori. Foile vor fi
aşezate pe asfalt, iar copiii vor ţinti foile cu baloane cu apă astfel încât
culorile să fuzioneze între ele. Foile se lasă la uscat, iar copiii vor căuta
să identifice forme în amestecul de culori.
MICII GRĂDINARI
Prof.înv. primar Sevastița Raluca-
Elena
April 27,
CERC PEDAGOGIC / ȘCOALA GIMNAZIALĂ PIETROASELE
2018
NUMERE ÎN NATURĂ
Căderea frunzelor în anotimpul toamna este un bun prilej
pentru activităţi de învăţare profund distractive pentru copii. Copiii pot:
- să adune frunze;
- să adune frunze după diferite criterii: mărime,
formă, culoare;
- să sorteze frunze după diferite criterii: mărime,
culoare, formă;
- să numere frunze;
- să raporteze numărul la cantitate şi invers;
- să observe copaci şi să le determine caracteristicile
după grosime, înălţine, etc;
- să execute diferite exerciţii fizice în condiţii diferite
faţă de sala de sport.
Printre frunzele căzute se amestecă frunze cu cifre si se
solicită copiii să execute diferite sarcini. Între acţiunile cu caracter
ştiinţific, pentru deconectare se execută diferite sarcini specifice
domeniului psiho-motric.
LA ŢINTĂ
In curte, pe o bancă, se construiesc piramide din pahare de
unică folosinţă pe care sunt scrise diferite cifre. Cu diferite arme: mingi
de tenis, săgeţi cu ventuze, bile de popice copiii trebuie să doboare
paharele. Pentru a potoli gustul copiilor pentru puşti şi pistoale pot fi
Prof.înv. primar Sevastița Raluca-
Elena
April 27,
CERC PEDAGOGIC / ȘCOALA GIMNAZIALĂ PIETROASELE
2018
HARTA SUNETELOR
VULCANII
Experienţele constituie la orice vârstă cel mai eficient mijloc
de însuşire a unor cunoştinţe ştiinţifice. Vulcanii constituie o tema de
mare interes pentru copii, deşi sunt mai greu de explicat pe înţelesul
lor. De aceea se poate recurge la un mic artificiu, un experiment care să
le răspundă cât de cât la întrebări.
Materiale necesare:
- tavă metalică;
- pistoale cu apă;
- acuarele (tempera diluată);
- bicarbonat de sodiu;
- oţet;
- seringi sterile (fără ace);
- găletuşe.
În tăvile metalice su pun pucte consistente de tempera diluată
(diferite culori). Deasupra se pune un strat consistent de bicarbonat de
sodiu, iar în găletuşă se toarnă oţetul. Cu seringile sterile copiii trag oţet
din găeltuşe şi îşi umplu pistoatele. Apoi vor ţinti bicarbinatul din tavă.
Când acesta va fi suficient de ud copiii vor observa că tempera iese la
sufrafaţă sub forma unei spume colorate. Li se va explica că asemeni
bicarbonatului fierbe şi lava vulcanilor iese la suprafaţă. Oţetul poate fi
turnat şi cu o cană. Copiii vor fi protejaţi cu ochelari de protecţie.
CU FOARFECELE ÎN NATURĂ
Mediul înconjurător este plin de culori, forme, sunete dar şi
mirosuri. Pentru a se familiariza cu ele şi pentru a le dezvolta
sensibilitatea olfactivă copiii trebuie scoşi în natură cu o foarfecă şi cu
echipament corespunzător de protecţie. Fiecare copil va ieşi afară cu o
găletuşă şi o foarfecă. Este de preferat să poarte ochelari şi mănuşi de
protecţie. Vor merge în diferite puncte, vor aduna cât mai multe plante,
de forme şi culori diferite, apoi le vor tăia şi le vor mirosi. Le pot sorta
separându-le pe cele cu miros plăcut de cele cu miros neplăcut.
ŞTIINŢA ZĂPEZII
Iarna este anotimpul în care bucurie atinge cote maxime. Cu
greu copiii pot fi ţinuţi înăuntru. Dorinţa lor de a ieşi este ocazia perfectă
pentru a face o serie de experienţe interesante.
Materiale necesare:
- cutii de plastic;
- lopeţi pentru zăpadă;
- camioane;
- linguriţe de măsură;
- cronometru;
- termometru de cameră (gradat cu simboluri uşor de
înţeles de către copii: ţurţuri mari/mici, soare cu
dinţi, calorifer mare/mic).
O parte din copiii vor încărca camioanele cu zăpadă şi o vor
transporta în diferite locaţii din grădiniţă, atât afară cât şi înăuntru.
Fiecare locaţie va fi deservită de un copil înarmat cu un cronometru şi
cu termometru. Pe o foaie vor consemna temperatura mediului, vor
pune câte o măsură de zăpadă în cutie şi vor porni cronometrul. Când
zăpada din cutie se topeşte copiii vor nota cifrele pe care le văd pe
cronometru (e de prefarat să fie ajutaţi de un adult, ocazie de a-i implica
şi pe părinţi). Rezultatele vor fi comparate la final şi se vor trage
concluziile. Copiii vor sesiza astfel că în mediu mai clad zăpada se
topeşte mai repede, iar în mediu mai rece, mai greu. Drept răsplată
pentru efortul lor copiii vor fi scoşi afară să facă îngeri pe zăpadă.
GHEAŢA MAGICĂ
Copiilor le place să picteze oricând, oriunde şi cu orice. Iarna
este momentul perfect de a le stimula imaginaţia. Nimic nu poate fi mai
distractiv pentru un copil decât să picteze cu cuburi de gheaţă pe care
să şi le facă singur.
Materiale necesare:
- apă;
- recipient pentru gheaţă;
- tempera;
- coli de desen;
- prosoape de hârtie;
- tăvi de plastic cu margini joase.
Fiecare copil va primi pahare cu apă pe care o vor colora cu
tempera. Vor umple recipientele pentru gheaţă cu apa colorată şi o vor
duce afară să îngheţe. Vor verifica din timp în timp dacă apa a îngheţat.
Se pot chiar juca în zăpadă între timp. Recipientele pot fi lăsate afară şi
peste noapte. Odată obţinute cuburile de gheaţă colorate, copiii vor
putea picta cu ele pe foi şi pe prosoapele de hârtie fiind îndemnaţi să
observe diferenţele dintre picturile de pe cele două tipuri de hârtie. Vor
observa că o hârtie mai poroasă absoarbe mai multă culoare şi că pe
aceasta culoarea este mai împrăştiată.
– Care sunt resursele materiale, financiare? Reursele necesare pentru realizarea unei activități
trebuie să fie accesibile, spre exmplu vă puteți axa în primul rând pe resurse din mediul natural.
Daca aveți nevoie de resurse financiare, apelați la ajutorul conducerii, sponsorilor sau familiilor,
însă aveți în vedere un posibil refuz din partea acestora, pentru aceasta construiți mereu un plan
de rezervă.
– Realizați un set de reguli pe care să-l comunicați elevilor pentru a evita posibile conflicte între
elevi sau orice fel de probleme neprevăzute
– Care sunt riscurile derulării cursului în aer liber? Care sunt pericolele? Cum pot preveni riscurile
și cu ce instrumente?
4. Evaluarea activitatii:
- evaluare cantitativa, ex. Resurse materiale utilizate, numarul elevilor implicati, numarul
cadrelor didactice
- evaluare calitativa, ex. gradul de implicare al elevilor in activitate, competente dobandite
- metode si instrumente de evaluare utilizate ( ex. Chestionar, focus grup, discutii, dezbateri,
observatie, interviu )
Prof.înv. primar Sevastița Raluca-
Elena
April 27,
CERC PEDAGOGIC / ȘCOALA GIMNAZIALĂ PIETROASELE
2018
- feedback-ul este un aspect important in cadrul oricarei activitati derulate, intrucat ne ofera o
imagine de ansamblu asupra opiniilor participantilor, nemultumirilor, propunerilor; dezirabil este
ca in fiecare etapa de planificare a unei activitati outdoor, sa obtinem feedback-ul tuturor celor
implicati – pentru ca o activitate outdoor sa fie de succes, ea trebuie sa aiba in vedere
cooperarea constanta, comunicarea, oferirea posibilitatii de exprimare al celor implicati.
Educația outdoor este diferită de celelalte metode de predare pentru că oferă un cadru natural
plăcut, relaxant, în care copiii se manifestă mai liber, autentic , un mediu mai provocator/ stimulator
care să răspundă curiozităţii naturale/fireşti a copiilor, care să incite la investigare, cercetare şi să
rezulte cunoaştere, învăţare reală, practică; contactul direct cu natura, în acest mod copiii având
posibilitatea interacţiunii cu elementele mediului înconjurător fără vreo mijlocire, fără substitute, fără
simulare artificială. • Mişcarea implicată de activităţile de tip outdoor duce la o dezvoltare fizică
dezirabilă care reprezintă de asemenea un beneficiu major, duce la o sănătate corporală şi mentală
mai mult decât semnificativă care la rându-le influenţează funcţionarea corespunzătoare a organelor
interne şi a organismului în ansamblu; • Dezvoltarea socio-emoţională armonioasă este o altă
rezultantă a acestui tip de educaţie deoarece prin relaţiile interpersonale stabilite între participanţi
(copil-copil, copil-adult) se dezvoltă spiritul de echipă, de fair-play, apartenenţa la un grup social,
creşte gradul de implicare/participare activă, se intensifică relaţiile sociale, se diversifică şi nuanţează
formele comunicării sociale/ personale; • Educaţia outdoor permite un nivel ridicat de creativitate/
ingeniozitate, atât din partea organizatorului, al coordonatorului cât şi din partea participanţilor, în ceea
ce priveşte proiectarea activităţii, conceperea acesteia sau în prezentarea diferitelor soluţii identificate
în rezolvarea problemelor ridicate iar latura interactivă a activităţilor în aer liber conduce la o mai bună
cunoaştere a copiilor, cunoaştere a acestora în diferite ipostaze şi situaţii de învăţare pe axa
comportament-atitudine-aptitudine.
BIBLIOGRAFIE:
C. MIHĂESCU