Giurgea Mihaela-Mădălina AMG III C

Hemoragiile digestive superioare (HDS)

Hemoragia digestivă superioara este sângerarea care are loc în esofag, duoden și jejun proximal,
exteriorizându-se în special prin vărsături (hematemeză) și/sau prin scaun (melenă).

În cazul hematemezei: vărsătura conține sânge roșu, cu cheaguri sau brun închis eventual
amestecat cu resturi alimentare. Ea apare brusc, fiind adesea precedată de greutate epigastrică,
greață, cefalee, traspirații, anxietate, amețeli, slăbiciune.

Sângele eliminat prin intestin – melenă- este negru ca păcura, fiind digerat de sucurile digestive.
Melena apare când în intestinul superior pătrunde 50-80 ml de sânge.

Când H.D.S este fulgerătoare și masivă sangele din hematemeză și melenă poate să fie și roșu
deschis, declansând un tranzit intestinal accelerat.

În funcție de cantitatea de sănge eliminat, se pot distinge trei tipuri de H.D.S.:

1. Mică –până la 250ml de sânge eliminat

2. Moderată – de la 250ml la 1000ml
3. Mare sau masivă – peste 1000ml de sânge (hemoglobina scade sub 8g%)

CAUZELE H.D.S sunt:

a. Boli ale esofagului (i.e., varice esofagiene, tumori maligne sau benigne, hernie gastrică
transhiatală, sindr. Mallyory-Weiss.)
b. Boli are stomacului și duodenului (i.e., ulcer gastric și duodenal, gastrite hemoragice,
tumori maligne sau benigne ale stomacului și duodenului)
c. Boli are intestinului subțire
d. Ciroză hepatică, tromboză a venei porte
e. Epitaxis, hemoptizie, hemoragii ale mucoasei bucale, etc.

SEMNELE CLINICE în cazul hemoragiilor digestive superioare sunt: slăbiciune, traspirații reci,
hTA, lipotimie; în cazul hemoragiilor moderate se vor adaga: tahicardie, amețeli, vedere ca prin
ceață; iar în cazul hemoragiilor masive: semne de șoc hipovolemic, paloare intensă, anxietate,
extremități reci, puls rapid și filiform, oligurie, grețuri, adinamie, tendință de pierdere a
cunoștinței.

CONDUITA DE URGENȚĂ presupune următoarele etape:

Internarea pacientului în spital, unde se recomandă repaos strict la pat în decubit dorsal (poziția
Trendelenburg este recomandată în hemoragiile masive pentru menținerea circulației cerebrale

1
Giurgea Mihaela-Mădălina AMG III C

corespunzătoare). Repaosul la pat durează cel puțin 3 zile de la oprirea hemoragiei. Confortul
psihic și fizic al pacientului este esențial, orice efort fizic putând accentua hemoragia. Asistenta
medicală are sarcina de a colecta sângele eliminat de bolnav și totodată asigurarea toaletei bucale
a pacientului și prevenirea șocului; la indicația medicului se administrează perfuzie de glucoză
5%, ser fiziologic sau transfuzii de sânge. Supravegherea funcțiilor vitale se face din oră în oră
pentru hemoragiile masive.

În spital se efectuează examene de laborator: se recolteză sânge pentru determinarea

hematocritului, numărului de hematii, hemogramă, se recolteză deasemnea scaunul pentru
măsurarea cantității de sânge eliminat prin întestin, se efectueză proba Adler. Dacă pacientul se
prezintă în stare de șoc se determină azotemia, ionograma, rezerva alcalină, testele de coagulare.
În cazul necesității trasfuziilor de sânge se obține grupa și Rh-ul pacientului din probele de
sânge.

Se aplică pungă cu gheță în regiunea epigastrică. La indicațiile medicului se administrează:

medicație hemostatică, iar pentru calmarea pacientului se administrează sedative. Se recomandă
aspirație gastrică pentru evacuarea sângelui din stomac. Daca este necesară evacuarea sângelui
din intestin, aceasta se va face prin clisme urmate de spălături intestinale.

Se va aprecia deasemnea eficacitatea terapiei instituite pe tot parcursul adiministrării

tratamentului. Examenul endoscopic este util pentru depistrarea cauzei hemoragiei. Regimul
alimentar este hidric la început și hidrozaharat mai apoi. În cazul în care hemoragia nu cedează
este necesar să se intervină chirurgical.

Bibliografie:

1. L. Titircă – ”Urgențe medico-chirurgicale – Sinteze“ - Editura medicală, București 2001.

2. C. Borundel – ”Manual de medicină internă” – Editura All, București 1978.