Academia de Studii Economice din Bucuresti

Proiect
Managementul Serviciilor

Student:

Profesor coordonator:

Bucuresti

2016
Lucrare aplicativa privind cresterea eficientei serviciilor prin reabilitare si
modernizare

1. Concepte fundamentale utilizate in Managementul Serviciilor Comunitare

de Utilitati Publice

1.1 Serviciile publice de interes general

Serviciile publice de interes general constituie un element esential al modelului

european de societate si sunt recunoscute de toate tarile membre ale Uniunii
Europene.Ele joaca un rol important pentru imbunatatirea calitatii vietii tuturor
cetatenilor, pentru lupta impotriva excluderii si izolarii sociale, precum si pentru
producerea altor bunuri si servicii.

Din punct de vedere al modului in care serviciile de interes general sunt reglementate
de dispozitiile comunitare, putem deosebi:

 servicii de interes economic general ;

 servicii de interes general faracaracter economic.

Furnizarea si organizarea serviciilor de interes economic intra sub incidenta normelor

privind piata interna si concurenta din Tratatul Comisiei Europene, intrucat
activitatile din serviciisunt de natura economica.

Serviciile de interes general fara caracter economic, nu fac obiectul legislatiei specific
a Uniunii Europene si nici nu sunt incluse in normele pietei interne si ale concurentei,
prevazute de tratat.

1.2 Serviciile comunitare de utilitati publice din Romania

In sfera serviciilor publice de interes general se include serviciile comunitare de utilitati

publice, care prezinta o serie de particularitati :

2
  raspund unor cerinte si necesitati de interes si utilitate publica ;
 au caracter economico-social ;
 au caracter tehnico-edilitar si presupun existent unei infrastructuri tehnico-edilitare
adevarate ;
 au caracter permanent si regim de functionare continuu, care poate avea caracteristici
de monopol ;
 aria de acoperire are dimensiuni locale : comunale, orasanesti, municipal sau judetene
 sunt infiintate, organizate si coordonate de autoritatile administratiei publice locale ;
 sunt organizate de principii economice si de eficienta ;
 pot fi furnizate de catre operatorii care sunt organizati si functioneaza in baza
reglementarilor de drept public sau privat ;
 sunt furnizate pe baza principiuliu “ beneficiarul plateste ”;
 recuperarea costurilor de exploatare sau de investitie se face prin preturi si tarife
reglementate sau taxe speciale.

Organizarea si administrarea serviciilor de utilitati publice trebuie sa se realizeze respectand

o serie de principii, cum ar fi :

 principiul dezvoltarii durabile si corelarii cerintelor cu resursele ;

 principiul autonomiei locale ;
 principiul descentralizarii serviciilor publice ;
 principiul subsidiaritatii si proportionalitatii ;
 principiul resobonsabilitatii si legalitatii ;
 principiul participarii si consultarii cetatenilor ;
 principiul asocierii intercomunitare ;
 principiul protectiei si conservarii mediului natural si construit ;
 principiul asigurarii igienei si sanatatii populatiei ;
 principiul administrarii eficiente a bunurilor din proprietatea publica sau private a
unitatilor administrative-teritoriale ;
 principiul liberului acces la informatii prinvind aceste servicii publice.

Serviciile de utilitati publice trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte fundamentale :

 universalitate ;
 continuitate din punct de vedere calitativ si cantitativ, in conditii contractuale
reglementate ;

3
  adaptabilitate la cerintele utilizatorilor si gestiune petermen lung ;
 accesibilitate egala si nediscriminatorie la serviciul public, in conditi icontractuale
reglementate ;
 transparenta decizionala si protectia utilizatorilor.
1. Servicii de alimentare cu apasi de canalizare – component a serviciilor
de utilitati publice

Serviciul de alimentare cu apa cuprinde activitatile necesare pentru :

 captarea apei brute din surse de suprafata sau subterane ;

 tratarea apei brute ;
 transportul apei potabile si industriale ;
 inmagazinarea apei ;
 distributia apei potabile si industriale ;

Serviciul de canalizare cuprinde activitatile necesare pentru :

 colectarea, transportul si evacuarea apelor uzate de la utilizatori la statiile de epurare ;

 epurarea apelor uzate si evacuarea apei epurate in emisar: scurgere a apelor pluviale si
asigurarea functionalitatii acestora ;
 evacuarea, tratarea si depozitarea namolurilor si a altor deseuri similar derivate din
activitatile sus-mentionate ;
 evacuarea apelor pluviale si de suprafata din intravilanul localitatilor.

In present dispun de retele de canalizarepublica 644 localitati de peteritoriul Romaniei, din

care 266 municipii si orasesi 368 localitati rurale. Din numarul total de 8.107.114 locuinte de
peteritoriul Romaniei, 4.297.065 locuinte sunt dotate cu instalatii de canalizare ( 53% ). In
mediul urban 3.744.665 locuinte dispun de canalizare, in timp ce numai 552.400 locuinte din
mediul rural sunte chipate cu instalatii de canalizare( INS, 2003 ).

Reteaua de canalizare are o lungime totala de 16.812 km, din care 15.736 km in mediul
urban.

Populatia care beneficiaza de serviciul de canalizare este de 11,45 mil. Locuitori,adica numai
52,81% din totalul populatiei Romaniei.

4
 2. Analiza prestarii serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare in
municipiul Moreni

Serviciul de alimentare cu apasi de canalizare este furnizat prin intermediul unor

operatori sau al unor operatori regionali, care pot avea urmatorul statut:
 compartimente functionale organizate in structura aparatului de specialitate al
primarului ;
 servicii publice de interes local sau judetean, fara personalitate juridica,
infiintate si organizate prin hotarari ale autoritatilor deliberative ale unitatilor
administrative-teritoriale ;
 servicii publice de interes local sau judetean, cu personalitate juridical,
infiintate si organizate prin hotarari ale autoritatilor deliberative ale unitatilor
administrative-teritoriale ;
 servicii comerciale cu capital social integral al unitatilor administrative-
teritoriale ;
 socitati comericale cu capital social privat ;
 societati comerciale cu capital social mixt.

Obiectul de activitate al societatii comerciale Gospodarie Comunala si Transport Dambovita

S.A :

 producerea si distributia apei potabile, intretinerea si repararea retelelor aferente ;

 coelctarea, tratarea si evacuarea apelor uzate ;
 administrarea si intretinerea fondului locativ de stat ;
 operatiuni de vidanjare a foselor septice ;
 salubrizarea strazilor si a altor spatii publice ;
 organizarea, administrarea si intretinerea pietelor si oboarelor ;
 transport de persoane si de marfuri in trafic intern si international ;
 lucrari de constructii-montaj civile, industriale si agro-zootehnice ;
 prestari de servicii in domeniul constructiilor ;
 intretinere si reparatii drumuri si spatii verzi ;
 activitati de proiectare si asistenta tehnica in constructii si instalatii ;
 intretinerea, repararea si verificarea tehnica a aparatelor de masura si control ;
 intretinerea si repararea de ascensoare pentru marfuri si persoane ;

5
  activitati de autoservice ;
 reparatii pompe si obiecte electrocasnice si bobinaj ;
 activitati comerviale en-gros si en detail de produse si marfuri alimentare si industriale
 activitati de import-export produse industriale si bunuri de consum.

Capitalul social al societatii este de 120.500 RON, impartit in 50.000 actiuni nominative in
valoare de 2,41 RON fiecare.

Autoritatile si institutiile publice care colaboreaza cu operatorul serviciuliu de alimentare cu

apa si de canalizare din municipiul Moreni se impart in 2 tipuri :

1. Autoritati centrale, inclusiv serviciile de concentrare si institutiile subordonate sau

coordonare :

 Ministerul Administratiei si Internelor

 Autoritatea Natioanala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Unitati
Publice
 Minsterul Sanatatii
 Ministerul Mediului
 Prefectul

2. Autoritati locale

 Consiliul Local
 Primarul
 Consiliul Judetean

Utilizatorii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare din municipiul Moreni sunt :

 12.500 persoane care beneficiaza de serviciul de alimentare cu apa

 11.500 persoane care beneficiaza de serviciul de canalizare
 120 agenti economici privati si bugetari care beneficiaza de serviciul de alimentare cu
apa si de canalizare.

Principalele componente ale tarifului serviciului de alimentare cu apa si de canalizare din

Municipiului Moreni sunt:

 operare- 63,82% ;

6
  intretinere - 5% ;
 resurse umane -31,18%.

Alimentarea cu apa a Municipiului Moreni, ce are o populatie de 21.500 se realizeaza prin

mai multe surse, cele mai importante fiind :

 Sursa Paltinu ; aceasta sursa asigura 90% din necesarul de apa al Municipiului, iar
calitatea apei este foarte buna ;
 Sursusa Iedera - este sursa formata din 2 puturi de mare adancime amplasat pe malul
stang al raului Cricovul Dulce

Lungimea totala a reteleo de distributie a apei potabile este de 21,4 km, prin aceasta
asigurandu-se necesarul de apa pentru 12.500 de persoane, precum si pentru mai mult de
120 de agenti economici privati si bugetari.

Sistemul de alimentare cu apa potabila a Municipiului Moreni asigura apa potabila pentru
58,14% din populatia orasului,asigura apa potabila 24 ore/zi, 7 zile/saptamana.

Reteaua de canalizare a Municipiului Moreni are o lungime de 20,2 km, la aceasta retea fiind
racordate 12.500 de persoane si 120 de agenti economici privati si bugetari.

Sistemul public de canalizare asigura canalizarea pentru 53,49% din populatia orasului.

3. REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC DE

ALIMENTAREA CU APĂ ȘI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI

3.1 Oportunitatea și obiectivele lucrărilor de reabilitate , modernizare și

dezvoltare a sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare din
Municipiul Moreni

Pe parcursul exploatării sistemului de alimentare cu apă și canalizare au apărut

numeroase defecțiuni cauzate în principal de fiabilitatea redusă a unor echipamente
importante cum ar fii: stații de tratare a apei, stații de pompare, rețele de distribuție,
hidrofoare, rezervoare pentru înmagazinarea apei potabile , branșamente până la punctul de
delimitare etc. Tocmai de aceea, reabilitarea și modernizarea sistemului de apă și de

7
canalizare constituie una dintre opțiunile strategice prioritare ale societății comerciale
G.C.L.T Dâmbovița S.A, având în vedere impactul asupra completivități serviciului și
eficienței acestuia.
Necesitate și oportunitatea lucrărilor de reabilitare și modernizarea sistemului de
alimentarea cu apă și canalizare din Municipiul Moreni rezultă în principal din următoarele
considerente:
 soluții tehnologice adoptate sunt la nivelul anilor 1970
 în perioada de exploatare a sistemului de alimentare cu apă și canalizare au apărut
deficiențe care au determinat eficiență și calitate scăzute ale prestării serviciului
 echipamentele utilizate sunt în totalitate fabricate în țară, majoritatea înainte de anul
1985, într-o perioadă de economii marii la materialele utilizate, fapt ce a afectat
implicit calitatea echipamentelor
 datorită saltului tehnologic din ultima perioadă de timp, piesele de schimb pentru o
serie de echipamente au ieșit din procesul de fabricație, se procură cu mare greutate și
au costuri ridicate
 acțiunea de reabilitate și modernizare a sistemului de alimentare cu apă și de
canalizare se derulează într-un interval de timp de cel puțin 1-2 ani, perioadă în care
fenomenul de uzură fizică și morală se va accentua, ceea ce va conduce inevitabil la
scoaterea din funcțiune a unor echipamente și instalații, generând în timp costuri de
exploatare și întreținere proporțional mai mari.

Oportunitatea lucrărilor de reabilitate și modernizare reiese și din luarea în considerare

a următoarelor elemente:
 prin extinderea rețelei de distribuție a apei potabile se va obține creșterea numărului de
ore de funcționare și de clienți serviți
 îmbunătățirea performanțelor energetice ale stațiilor de pompare și instalațiilor anexe
va conduce la creșterea randamentului
 după realizarea lucrărilor de modernizare se va reduce numărul personalului de
exploatare
 cu ocazia reabilitării se vor elimina punctele slabe la toate subansamblele stațiilor de
tratare a apei, ale stațiilor de pompare și instalațiilor anexe, se vor înlocui
echipamentele uzate moral, se vor introduce sisteme de diagnoză la nivelul tehnologic
actual, se vor efectua lucrări de reparație capitală cu modernizarea la toate
echipamentele în vederea unui ciclu complet de funcționare

Strategia de creștere a calității producției și serviciilor societății comerciale G.C.L.T

Dâmbovița SA are în vedere realizarea următoarelor obiective :
 asigurare apei potabile la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene
 creșterea fiabilității echipamentelor și implicit, a coeficientului de disponibilitate a
sistemului, care este în scădere
 eliminarea punctelor slabe la toate subansamblele sistemului și instalațiilor auxiliare
 retehnologizarea echipamentelor pentru un ciclu de funcționare de 25 de ani
 reducerea pierderilor de apă pe rețele și pe branșamentelor interioare și reducerea
consumurilor specifice de apă potabilă ca efect al reducerii pierderilor și al contorizării
tuturor branșamentelor utilizatorilor
 reducerea consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu apă și de canalizare
de la 0,35 kWh/mc apă la 0,20 kWh/mc apă
 înjumătățirea stării de funcționare a echipamentelor printr-un control sistematic și un
sistem adecvat de întreținere și reparații
 promovarea unor soluții tehnice și tehnologice performante

8
  promovarea investițiilor în infrastructură municipiului și modernizarea acesteia prin
stimularea soluțiilor performante, a inițiativei și inovației în domeniu
 îmbunătățirea calității mediului ambiant prin utilizarea rațională a resurselor de apă și
epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene

În vederea realizării obiectivelor propuse compania a efectuat o serie de studii tehnico-

economice privind posibilitățile de reabilitarea și modernizare a sistemului public de
alimentare cu apă și de canalizare din municipiul Moreni.

Parametri tehnico-economici ai proiectului de reabilitare și de modernizare a

sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare din municipiul Moreni

Tabelul 3.1

Nr.crt Specificație U.M Valoare

1 Sporul debitului mediu anual la mc/om/an 2,449

1.000.000 euro investiții

2 Creșterea numărului de persoane care persoane 4361,187

beneficiază de servicii de alimentare
cu apă și de canalizare la 1.000.000
euro investiții

3 Debitul mediu asigurat înainte de l/om/zi 160

reabilitare și modernizare

4 Populația rezidentă care beneficia de persoane 12.500

serviciul de alimentare cu apă înainte
de reabilitarea și modernizarea
sistemului

5 Populația rezidentă care beneficia de persoane 11.500

serviciul de canalizare înainte de
reabilitarea și modernizarea sistemului

6 Lungimea rețelei de distribuție a apei km 21,4

potabile înainte de reabilitarea și
modernizarea sistemului de alimentare
cu apă

7 Lungimea rețelei de distribuție a apei km 25

potabile după reabilitarea și
modernizarea sistemului de alimentare
cu apă

8 Lungimea rețelei de canalizare înainte km 20.2

de reabilitarea și modernizarea
sistemului de canalizare

9 Lungimea rețelei de canalizare după km 25

9
 reabilitarea și modernizarea sistemului
de canalizare

În tabelul 3.1 sunt centralizaţi principalii parametri tehnico-economici ai proiectului

de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi canalizare din
municipiul Moreni.

Parametrii tehnico-economici din tabelul 3.1 se vor utiliza pentru fundamentarea

invesţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare, precum şi pentru aprecierea eficienţei proiectului.

3.2. Fundamentarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea

sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni

Demersurile legate de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi

de canalizare necesită o dimensionare şi implicit, o eşalonare calendaristică realiste, în
funcţie de potenţialul financiar al societăţii.

În vederea asigurării continuităţii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare,

societatea va avea responsabilitatea planificării şi urmăririi unor lucrări de investiţii necesare
funcţionării sistemelor în condiţii de siguranţă şi la parametrii prevăzuţi în prescripţiile
tehnice. În acest sens este necesară instituirea unor sisteme de planificare multianuală a
investiţiilor, pornind de la un plan director şi ţinând seama de ciclurile procesului bugetar.

În valoarea investiţiei totale, pentru reabilitarea şi modernizarea echipamentelor

sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se includ:

- costurile eliminării sursei de apă Podei;

 costurile pentru modernizarea rețelei de apă potabilă a municipiului Moreni;
 costurile înlocuirii pompelor uzate în staţia de epurare Moreni;
 costurile contorizării apei la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici;
 costuri pentru demontare, remontare și management pentru modernizarea
rețelei de apă a municipiului Moreni;
 costurile lucrărilor de montaj al contoarelor la blocurile de locuințe;
 costuri pentru proiectare si engineering aferente lucrărilor de modernizare a
rețelei de apă a municipiului Moreni;
 costul de transport al echipamentelor noi și retehnologizate până la locul
exploatării acestora.
În mod sintetic, costurile pentru reabilitarea şi modernizarea echipamentelor se
regăsesc în tabelul 3.2.

10
Costurile aferente lucrărilor de modernizare și reabilitare a echipamentelor din sistemul
de alimentare cu apă și canalizare
Tabelul 3.2
Nr. Specificație Cost total
cert
1 Cost pentru eliminarea surse de apă Podei 14.303
2 Cost pentru modernizarea rețelei de apă potabilă a 997.542
Municipiului Moreni
3 Cost pentru înlocuirea pompelor uzate în stația de 3.637
epurare Moreni
4 Cost pentru contorizarea apei potabile la blocurile de 41.063
locuințe
5 Cost pentru contorizarea apei potabile la consumatorii 97.402
casnici
6 Cost total pentru reabilitarea și modernizarea 1.153.947
echipamentelor

Activitățile de demontare, remontare și management necesar ar fi efectuate implică un

cost de 162.400€, având în vedere următoarea structură (figura 3.1):
 11,76% pentru rezervoare în care este înmagazinată apa.
 70,59% pentru conductele de aducțiune
 17,65% pentru pompe
Pentru activitățile de montaj pur se consideră o valoare ce cca 8,% din valoarea totală a
activităților de demontare, remontare și management, iar pentru activitățile de management se
consideră o valoare de cca 20% din valoarea totală a activităților de demontare, remontare și
management.

Figura 3.1 Structura costului pentru activităţile de demontare, remontare şi management

11
 Costul pentru activiăţile de demontare, remontare şi management pentru
rezervoarele în care este înmagazinată apa se calculează astfel:
11,76
×
Crezervoare = 100 162.400= 19.098,24 19.100 €, din care:

80
Cmontaj rezervoare = 100 ×19.100 = 15.280 €

20
Cmanagement rezervoare = 100 ×= 3.820 €

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru

rezervoarele în care este înmagazinată apa este de 19.100 €, din care activităţile de montaj
au valoarea de 15.280 €, iar managementul, asistenţă tehnică inclusiv plata personalului de
supraveghere au valoarea de 3.820 €.

12
 Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru conductele
de aducţiune se calculează astfel:
70,59
×
Cconducte = 100 162.400 = 114.638,16 114.640 €, din care:

80
×
Cmontaj conducte = 100 114.640 = 91.712 €

20
Cmanagement conducte = 100 ×114.640 = 22.928 €

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru

conductele de aducţiune este de 114.640 €, din care activităţile de montaj au valoarea de
91.712 €, iar managementul, asistenţa tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere
au valoarea de 22.928 €.

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru pompe se

calculează astfel:

17,65
×
Cpompe = 100 162.400 = 28.663,6 28.660 €

80
Cmontauj pompe = 100 ×28.660 = 22.928 €

20
Cmanagement pompe = 100 ×28.660 = 5.732 €

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru pompe

este de 28.660 €, din care activităţile de montaj au valoarea de 22.928 €, iar managementul,
asistenţă tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de 5.732 €.

13
 Valoarea totală a lucrărilor de montaj şi management pentru modernizarea
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare este prezentată în tabelul 3.3.

Costuri pentru demontare, remontare și mangement Tabelul 3.3

Nr Specificație Cost al lucrărilor

crt.
(€)

1 Montaj –total din care 129.920

1.1 pentru rezervoare de inmagazinare a apei 15.280

1.2 pentru conducte de aducțiune 91.712

1.3 pentru pompe 22.928

2 Management – total din care 32.480

2.1 Pentru rezervoare de înmagazinare a apei 3.820

2.2 Pentru conducte de aducțiune 22.928

2.3 pentru pompe 5.732

3 Total 162.400

Pentru desfăşurarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesare urmatoarele activităţi de proiectare şi
inginerie:

 studii şi analize pentru verificarea noilor soluţii prevăzute, precum şi pentru

verificarea funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor în noile condiţii (debite
majorate, schimbarea condiţiilor termice, schimbarea condiţiilor dinamice
etc.);
 proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului, cuprinzând soluţiile
de reabilitare şi modernizare;
 documentaţii tehnice privind lucrările de organizare, demontare şi remontare;
 documentaţii de execuţie (detalii de execuţie) pentru echipamente şi
instalaţii;
 manuale de exploatare şi întreţinere;

14
  programe pentru verificările şi probele ce se vor efectua la societăţile
producatoare şi la amplasament
Având în vedere experienţa specialiştilor români dobândita ca urmare a executării
unor lucrări similare, pentru activităţile de proiectare şi inginerie pentru lucrările de
modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în considerare numai o
valoare de 34.553 €.

Prin însumarea costurilor pentru echipamente, pentru activităţile de demontare,

remontare şi management, precum şi pentru activităţile de proiectare şi inginerie, rezultă că
VALOAREA TOTALĂ A INVESTIŢIEI va fi cea din tabelul 3.4.

Investiția toatală pentru rebilitare și modernizare a sistemului de alimentare cu apă ți

canalizare din Municipiul Moreni

Tabelul 3.4

Nr Specificație Investiție totală (€)

Crt.

1 Cost pentru proiectare și inginerie 35.376

2 Cost pentru activtăți de management 32.480

3 Costul altor lucrări din perioda de proiectare 2.230

4 Total costuri în perioada de proiectare (1+2+3) 70.086

5 Cost pentru echipamente, inclusiv transport 1.153.947

6 Cost montaj echipamente 129.920

7 Costul altor lucrări din perioada de realizare a investiției 64.713

8 Total cost în perioda de realizare a investiției(5+6+7) 1.348.580

9 Total investiție (4+8) 1.418.666

Efortul investiţional total este 1.418.666 €, din care suma de 1.348.580 € este
destinată achiziţionării de echipamente, incluzând transportul şi montajul acestora.
Ponderea acestor costuri în totalul investiţiei va fi:
1.348.580
PCe = 1.418.666 × 100 = 0,9505 × 100 ≃ 95

15
 Ponderea costurilor de achiziţionare a echipamentelor (inclusiv transport şi montaj)
în totalul investiţiei este de 95%, restul de 5% revenind activităţilor de proiectare, inginerie şi
management.

3.3 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare

3.3.1 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare

Ținând cont de experiența dobândită de specialiștii romîni pentru lucrări similare,

perioada pregătitoare luată în considerare (care cuprinde proiectarea engineering-ul,
procurarea materialelor, lansarea comenzilor și începerea execuției pieselor cu ciclu lung de
fabricație) este de 4 luni.

Perioada de execuție a lucrărilor de reabilitare și modernizare a sistemului de

alimentare cu apă a fost estimată la 10 luni pentru fiecare segment al rețelei (segmentul 1:
sursa Paltinn- municipiul Moreni, segmentul 2: sursa Iedera- municipiul Moreni), în condițiile
ăn care lucrările de reparații se execută succesiv la câte un singur segment, iar lucrul se
desfășoară în două schimburi, șase zile pe săptămână. În acestă perioadă sunt incluse și
lucrările necesare reabilitării stațiilor de tratare a apei brute și a stațiilor de pompare a apei
potabile la consumatori. Lucrările necesare eliminării sursei de apă Podei se execută în
paralel cu cele modernizate a celor două segmente de rețea. De asemenea, în aceeași
perioadă se vor executa și lucrările de contorizare a consumului de apă potabilă la blocurile
de locuințe și la consumatorii casnici. Perioadele de execuție a lucrărilor de reabilitare și
modernizare a sistemului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni sunt prezentate ăn
tabelul 3.5 .

Perioda de execuție a lucărilor de reabilitare și modernizare a sistemului de alimentare cu

apă.

Tabelul 3.5

Nr Denumire activitate Durata față de termenul Durata medernizării

crt. de referință(luni) (luni)

1. Segmentul 1

 scoatere din funcțiune 0 10

 predarea în exploatare

16
 10

2. Segmentul 2

 scoaterea din funcțiune 11 10

 predarea în exploatare
20

3. Total 20 20

Astfel, perioda totală de execuție a lucrărilor de reabiliare și medernizare a sistemului

de alimentare cu apă este de 20 luni, începând din momentul demarării lucrărilor(momentul
0= începerea lucrărilor).

Lucrările de reparație cu modernizarea instalațiilor auxiliare se execută în perioada de

reabilitare și modernizare a rețelei de alimentare cu apă, cu excepția lucrărilor care trebuie
executate în perioada premergătoare începerii reparației primului segment de rețea
(reabilitarea infrastructurii platformei de montaj și acceselor).

Înlocuirea pompelor uzate în stația de epurare Moreni se realizează în două etape a

câte cinci luni fiecare, paralel cu lucrările de reparație și reabilitare a celor două segmente de
rețea din cadrul sistemului de alimentare cu apă potabilă.

Graficul de execuție a medernizării sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare.

Tabelul 3.6

Nr ACTIVITATEA PERIOADA (luni)

crt.
-4 0 10 20

1 Semnarea contractului -4 0

2 Modernizarea primului segment de rețea (sursa 0 10

Paltinu- municipiul Moreni)

3 Modernizarea instalațiilor auxiliare segment de 0 10

rețea (sursa Paltinu –municipiul Moreni)

4 Înlocuirea pompe uzate în stația de epurare 6 10

Moreni –etapa I

17
 5 Modernizarea celui de-al doilea segment de rețea 11
(sursa Iedera –municipiul Moreni) 20

6 Modernizarea instalațiilor auxiliare segment de 11

rețea (sursa Iedera –municipiul Moreni) 20

7 Înlocuirea pompe uzate în stația de epurare 16

Moreni –etapa 2 20

8 Modernizarea instalații auxiliare sistem de 0 20

alimentare cu apă

Graficul de execuţie a lucrărilor de reparaţie a instalaţiilor auxiliare ale sistemului de

alimentare cu apă potabilă se suprapune peste graficul lucrărilor de modernizare a
segmentelor de reţea, rezultând graficul de execuţie a tuturor lucrărilor necesare efectuării
reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă potabilă a municipiului Moreni.
Totodată, se ia în considerare şi graficul de execuţie a lucrărilor de înlocuire a pompelor
uzate în staţia de epurare Moreni, rezultând graficul de execuţie a modernizării sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare (tabelul 3.6).

3.3.2 Eşalonarea investiţiilor

Pe baza graficului de execuţie a lucrărilor se poate face eşalonarea investiţiilor pe luni

(tabelul 3.7), considerându-se luna zero momentul de începere a lucrărilor de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Muncipiul Moreni.

În perioada [-4-0] se vor lua în considerare următoarele costuri:

 valoare totală a lucrărilor de proiectare și inginerie (35.376 €)

 20%din costul total pentru activități de management (20%*32.480 = 6.496 €)
 Valoarea altor lucrări (2.230 €)
Astfel , costul lucrărilor de reabilitare și modernizare a sistemului de alimentare cu apă
și de canalizare din Municipiul Moreni pentru perioda [-4-0] va fi de 44.102 €.

Pentru perioadele [0-10] şi [11-20], perioade în care costurile sunt egale, se iau în
considerare următoarele costuri:

18
  50% din costul achiziționării și înlocuirii echipamentelor, inclusiv transportul și
montajul acestora (50%*1.348.580 = 674.290 €)
 40% din costul total pentru activități de management (40%*32.480 = 12.992 €)
Rezultă că atât în perioada [0-10] cât și în perioda [11-20], costul lucrărilor de rebilitare
și modernizare a sistemului de alimentare cu apă și de canalizare din Municipiul Moreni
ca fi de 687.282 €.

Eşalonarea investiţiei totale

Tabelul 3.7

Luna INVESTIȚIA TOTALĂ

-4-0 44.102

0-10 687.282

10-20 687.282

Total 1.418.666

În concluzie, investiția necesară pentru realizarea lucrărilor de reabilitare și

modernizare a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni
începe cu 4 luni înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului
(demararea efectivă a lucrărilor) şi are o valoare de 1.418.666 €, eşalonată în doi ani, astfel:

 4 luni (înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului):

44.102 €
 10 luni (durata lucrărilor pentru primul segment de rețea): 687.282 €
 10 luni (durata lucrărilor pentru al doilea segment de rețea): 687.282 €.

3.4 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei economice a reabilitării şi

modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare

Investiţia necesară pentru reabilitare şi modernizarea sistemului de alimentare cu

apă potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni are o valoare totală de 1.418.666,
eşalonată în doi ani (tabelul 3.8).

19
 Investiţia necesară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu
apă şi de canalizare în Municipiul Moreni

Tabelul 3.8

Nr Perioda de realizare a investiției Valoarea investiției €

crt

1 Anul 1 593.927,6

2 Anul 2 824.738,4

3 Total 1.418.666

În valoarea investiției din primul an se include investiția aferentă lucrărilor efectuate

înaintea scoaterii din funcțiune a unor componente ale sistemului (44.102 € investiții în
primele patru luni), la care se adaugă investiția aferentă celor opt luni rămase până la
șfârșitul anului. Se consideră o valoare medie a investiției de 68.728,2 €/lună (687.282/10
luni), rezultând astfel o valoare a investiției pentru cele opt luni de 549.825,6 €.

În cel de-al doilea an, valoarea investiției va fi de 824.738,4 € (diferența dintre

investiția totală și cea aferentă primului an de realizare a investiției).

Durata de viață a sistemului de alimentare cu apă și canalizare după reabilitare li

modernizare este estimată la 25 de ani.

Analiza indicatorilor de eficiență tehnico-economico se va realiza pornind de la

premisa că investiția se finanțează din surse proprii și fonduri nerambursabile, astfel (tabelul
3.9).

Finanţarea investiţei

Tabelul 3.9

Nr Specificație Valoarea investiției Sursa de finațare

crt
(€)

1 Modernizarea rețelei de apă potabilă 997.542 Fonduri structurale

în Municipiul Moreni
Cosiliul Local Moreni

2 Înlocuirea pompelor uzate în stația 3.637 Cosiliul Local Moreni

de epurare Moreni

20
 3 Contorizarea apei potabile la 20.532 Cosiliul Local Moreni
blocurile de locuințe

4 Contorizarea apei potabile la 97.402 Cosiliul Local Moreni

consumatorii casnici

5 Total investiție finanțată din alte 1.119.113

surse

6 Total investiție finațată din surse 299.553

proprii

7 Total investiție 1.418.666

Cheltuielile anuale de exploatare în perioada de desfăşurare a lucrărilor de

reabilitare şi modernizare, precum şi în perioada de funcţionare economică după reabilitare
şi modernizare sunt centralizate în tabelul 3.10.

Cheltuieli anuale de exploatare

Tabelul 3.10

Nr Specificație Cheltuieli anuale de

crt exploatare

(€)

1 Perioada de realizare a investiției

Anul 1 20.002

Anul 2 14287

2 Perioada de funcționare a sistemului după reabiliare

și modernizare -25 ani
30.434

Veniturile anuale obţinute în perioada de desfăşurare a lucrărilor, precum şi în

perioada de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare sunt centralizate în
tabelul 3.11.

21
 Venituri anuale

Tabel 3.11

Nr Specificație Venituri anuale

crt
(€)

1 Perioda de funcționare a investiției

Anul 1 124.318

Anul 2 121.497

2 Perioada de funcșionare a sistemului după

reabilitare și modernizare – 25 ani
247.027

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare și

modernizare(tabelul 3.1) se cunoaște faptul că la 1 milion de € investiție se va obține un spor
al debitului mediu de 2,449 mc/om/an (∆D/1mil) și un plus de 4361,187 persoane care
beneficiază de serviciul de alimentare cu apă și de canalizare (∆Pr/1mil).

Debitul mediu asigurat înainte de reablitare și modernizare (Do) este de

160l/om/zi, adică 58,4 mc/om/an (1601/om*zi*365zile/an= 58.4001/om*an
=58,4mc/om*an).

Numărul populației rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă

și de canalizare după reabilitare și modernizarea sistemului se determină conform relației:

Pra1 = Pra0 + ∆Pra/1mil.I = Pra0 + 4.361,187I,

în care:

Pra1 – numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de

canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului

Pra0 – numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de

canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

∆Pra/1mil. – sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi

de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului

I – volumul investiţiei

22
 Pentru proiectul analizat, numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul
de alimentare cu apă şi de canalizare dupa reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi:

Pra1 = 12.500 + 4.361,1871,418666= 12.500 + 6.188 = 18.688 persoane

Cantitatea de apă furnizată în sistemul de alimentare cu apă după reabilitarea şi

modernizarea sistemului (Af1) se determină utilizând urmatoarea relaţie de calcul:

Af1 = Af0 + ∆Af,

unde:

Af1 – cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului

Af0 – cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

∆Af – sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului

Cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af0) se

calculează conform relaţiei:

Af0 = D0 Pra0,

unde:

Af0 – cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

D0 – debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

Pra0 – numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi de

canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

În cazul proiectului analizat, cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi

modernizarea sistemului va fi:

Af0 = 160 l/om/zi365 zile/an12.500 persoane = 58.400 l/om/an12.500 persoane

Af0 = 730.000.000 l/an = 730.000 mc/an

Sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului (∆Af) se

determină folosind urmatoarea relaţie de calcul:

23
 ∆Af = D0 ∆Pra/1mil. I + ∆D/1mil. I Pra1

unde:

∆Af – sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului

D0 – debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

∆Pra/1mil. – sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi

de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului

I – valoarea investiţiei

∆D/1mil. – sporul debitului mediu anual ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru
reabilitarea şi modernizarea sistemului

Pra1 – numarul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de

canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului.

În cazul proiectului analizat, sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi

modernizării sistemului se calculeză astfel:

∆Af = 58,4 4.361,187 1,418666 + 2,449 1,418666 18.688 = 361.324,8 + 64.927,96 =

426.252,7 mc/an

Prin însumarea cantităţii de apă furnizate înainte de reabilitarea şi modernizarea

sistemului (Af0) cu sporul de apă furnizată, ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului
(∆Af) rezultă cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af 1):

Af1 = 730.000 + 426.252,7 = 1.156.252,7 mc/an

În mod sintetic, parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei reabilitării şi

modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt prezentaţi în tabelul 3.12.

24
 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei proiectului

Tabelul 3.12

Nr Specificație Perioada de realizare a investiției Perioda de funcționare a

crt sistemului
1 2

1 Investiții (€/an) 593.927,6 824.738,4 0

2 Cheltuieli de 20.002 14.287 30.434

exploatare (€/an)

3 Cheltuieli totale
(€/an)
613.929,6 839.025,4 30.434

4 Venituri anuale
(€/an)
124.318 121.497 247.027

5 Profit anual (€/an) 104.316 107.210 216.593

Acești parametri se vor utiliza pentru calculul indicatorilor de eficiență economică

a proiectului de reabilitare și modernizare a sistemului public de alimentare cu apă și de
canalizare din municipiul Moreni.

4. EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ

ŞI A CELUI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI

Evaluarea atentă a eficienței oricărei activități economice implică o abordare

sistemică, globală, ce presupune reliefarea aspectelor economice, dar și a celor politice,

25
sociale sau ecologice, ţinându-se cont de multiplele efecte create în avalul sau amontele
domeniului respectiv.

Sensibilitatea deosebită a sectorului serviciilor publice de gospodărie comunală și în

special a celor de alimentare cu apă și de canalizare, particularitățile și interdependențele cu
celelalte sectoare ale vieții economice și sociale justifică abordarea eficienței acestora într-o
viziune sistemică și dinamică, ce implică luarea în considerare a premiselor utilizării raționale
și protecției resurselor de apă, păstrării echilibrului ecologic, ocrotirii stării de sănătate a
oamenilor.

Serviciile de alimentare cu apă și de canalizare au un impact deosebit asupra

mediului: pe de o parte reprezintă un important factor poluator, iar pe de altă parte
participă în mod esențial la limitarea gradului de poluare (epurarea apelor uzate). De aceea,
respectarea exigenţelor de mediu pe parcursul întregului ciclu de viaţă a infrastructurii
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare dobândeşte o importanţă deosebită în cadrul
conceptului de dezvoltare durabilă.

Pentru aprecierea oportunităţii alocării de fonduri de investiţii în vederea realizării de

obiective noi, reabilitării şi modernizării celor existente se calculează o serie de indicatori
tehnico-economici care fundamentează eficienţa economică a investiţiilor. Deoarece aceste
calcule se efectuează în vederea obţinerii unor împrumuturi (credite) şi aprobări ale diverşilor
factori de răspundere (factori de mediu, consilii locale, consilii judeţene etc.), ele se numesc
note de fundamentare sau calcule economice de fundamentare.
Metodologia de evaluare a eficienţei sectorului serviciilor publice de alimentare cu
apă potabilă şi de canalizare trebuie să urmărească aprecierea exactă a tuturor eforturilor
investiţionale, dar în mod deosebit a multiplelor efecte economice, directe şi propagate.
Tocmai de aceea, evaluarea eficienţei economice se realizează prin apelarea la un sistem
complex de indicatori, ce include indicatori de bază în abordare statică şi dinamică, la care se
adaugă o serie de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor publice de
alimentare cu apă potabilă şi de canalizare.

4.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor de reabilitare şi modernizare

la momentul începerii investiției

Literatura de specialitate (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995; Topală,
1996; Vasilescu et al., 2000) propune o serie de indicatori de bază ce pot fi adaptaţi şi utilizaţi
în scopul evaluării eficienţei proiectelor de reabilitare, modernizare, şi dezvoltare din sectorul
serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. În acest sens, se recomandă
aprecierea eficienţei economice pe baza următorilor indicatori: investiţie specifică, termen de

26
recuperare a investiţiei, coeficient de eficienţă economică a investiţiilor, cheltuieli totale
actualizate, cheltuieli totale actualizate specifice, randament economic al investiţiei.
Investiţia specifică (s) sintetizează corelaţia dintre efortul investiţional, pe de o parte
şi efectul obţinut sub forma capacităţii de servire, pe de altă parte (Românu & Vasilescu,
1997).

𝐼𝑡
𝑠=
𝐶𝑆
în care:
It – investiţia totală
CS – capacitatea de servire, exprimată în număr de clienţi serviţi
În cazul reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor obiective existente, investiţia
specifică (sm) se calculează astfel (Raţiu-Suciu et al., 2002):
𝐼𝑚
𝑠𝑚 =
𝐶𝑆1 − 𝐶𝑆0
în care:
Im – volumul investiţiilor pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
CS1 – capacitatea de servire după reabilitare, modernizare, dezvoltare, exprimată în număr de
clienţi serviţi
CS0 – capacitatea de servire existentă înaintea reabilitării, modernizării, dezvoltării, exprimată
în număr de clienţi serviţi
Calculat astfel, indicatorul reflectă câte unităţi monetare investite revin pe o unitate
fizică spor de capacitate de servire (pe client) rezultată în urma reabilitării, modernizării,
dezvoltării.
În cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din
municipiul Moreni capacitatea de servire înainte de reabilitare şi modernizare este de 12.500
persoane, iar după efectuarea lucrărilor va fi de 18.688 persoane. Rezultă că investiţia
specifică va fi:
1.418.666
𝑠𝑚 = = 229,26 €/locuitor
18.688 −12.500

Din analiza proiectelor în curs de execuţie şi/sau a studiilor de fezabilitate aprobate au

rezultat următoarele valori specifice de investiţie necesare pentru modernizarea şi reabilitarea
unor capacităţi existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare
(Asociaţia Română a Apei, 2003):

 pentru instalații de tratare a apei potabile: 110 €/locuitor;

 pentru instalaţii de distribuţie şi transport apă potabilă: 140 €/locuitor;
 pentru reţele de canalizare a apelor uzate: 160 €/locuitor;
 pentru staţii de epurare a apelor uzate: 220 €/locuitor.

Astfel, investiţia specifică pentru modernizarea şi reabilitarea capacităţilor existente

din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este de 630 €/locuitor. Rezultă că
în cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni investiţia specifică este eficientă din punct de vedere economic (229,26
€/locuitor, faţă de 630 €/locuitor).

27
 Termenul de recuperare a investiţiei în abordare statică sau dinamică (T, T a)
reflectă timpul în care se poate recupera investiţia realizată din profitul anual obţinut (Raţiu-
Suciu et al., 2002; Românu & Vasilescu, 1997).
În abordare statică, relaţia de calcul este:
𝐼𝑡
𝑇=
𝑃ℎ
în care:
It – investiţia totală
Ph – profitul anual
1.418.666
𝑇 = 216.593 = 6,55ani

Astfel, pentru recuperarea investiţiei din profitul anual obţinut în perioada de

funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesari 6,549 ani.
În viaţa economică reală nici prestarea/furnizarea de servicii, nici costurile nu
evoluează liniar în timp şi, ca urmare, profitul anual va înregistra valori diferite. Explicaţia
decurge din faptul că după intrarea în funcţiune a obiectivului este necesară o perioadă de
atingere a parametrilor proiectaţi, profitul obţinut în primii ani fiind astfel mai mic decât cel
proiectat.
În consecinţă, termenul de recuperarea investiţiei se va calcula astfel:
𝐼𝑡 + 𝛥𝑃 − 𝑃′
𝑇=
𝑃ℎ
în care:
It – investiţia totală
Ph – profitul anual
ΔP – diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul perioadei de atingere a
parametrilor proiectaţi
P’ – profitul suplimentar realizat în cazul punerii în funcţiune a unor capacităţi parţiale de
servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului

În primul an de realizare a investiţiei, profitul este de 104.316 € (124.318€ - 20.002€),

iar în cel de-al doilea an de realizare a investiției are o valoare de 107.210 € (121.497 € -
14.287 €) . Rezultă că în perioada de realizare a investiției se va obține un profit de 216.593
(104.316 €+107.210 €) a reabilitării și modernizării sistemului de alimentare cu apă și de
canalizare au fost efectuate probe, încercării, verificării, și simulări astfel încât perioda de
atingere a parametrilor proiectați nu se in în considerare (∆P=0). În acest caz, termenul de
recuperare a investiției va fi de :
1.418.666 −211.526
𝑇= = 5,57ani
216.593
Calculat astfel, termenul de recuperare a investiţiei este de 5,57 ani, mai mic cu 0,97
ani decât cel calculat anterior. Punerea în funcţiune a unor capacităţi parţiale de servire în
cadrul duratei de realizare a obiectivului conduce la reducerea perioadei necesare recuperării
investiţiei realizate.
Situaţia reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor sisteme de alimentare cu apă
potabilă şi de canalizare existente implică sintetizarea corelaţiei dintre efortul investiţional şi
efectul generat de adoptarea uneia dintre măsurile propuse. În acest sens, literatura de
specialitate (Raţiu-Suciu et al., 2002; Românu & Vasilescu, 1997) propune determinarea
termenului de recuperare (Tm) conform relaţiei:

28
 𝐼𝑚
𝑇𝑚 =
𝑃ℎ1 − 𝑃ℎ0
în care:
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
1.418.666
𝑇𝑚 = 216.593−131.306 = 16,63 ani

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial), obţinut ca urmare a

funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de
recuperare va fi:
1.418.666 −211.526
𝑇𝑚 = = 14,15 ani
216.593−131.306

În sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi a celor de canalizare, perioada de

recuperare a investiţiilor pentru modernizare, dezvoltare sau reabilitare este de obicei de 15-
16 ani. De aceea, se poate afirma că proiectul analizat nu poate fi acceptat, întrucât termenul
de recuperare a investiţiei de 16,63 ani și nu se încadrează în limitele considerate a fi normale.

Realizarea unor investiţii pentru modernizare sau reabilitare are drept scop reducerea
costurilor de prestare/furnizare a serviciilor, efectul obţinut ca urmare a investiţiei
concretizându-se într-o economie la aceste costuri. Astfel, termenul de recuperare se poate
calcula şi după relaţia (Raţiu-Suciu et al., 2002):
𝐼𝑚
𝑇𝑚 =
𝐶0 − 𝐶𝑚
în care:
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare/modernizare
C0 – costul de prestare/furnizare a serviciilor înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
Cm – costul de prestare/furnizare a serviciilor (mai mic) după reabilitare, modernizare,
dezvoltare

În cazul proiectului analizat, reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor

este însoţită totodată de o creştere semnificativă a veniturilor ca urmare a creşterii calităţii
serviciului prestat şi a tarifului. De aceea, calculul termenului de recuperare conform relaţiei
de mai sus nu este relevant în acest caz.

Termenul de recuperare dinamic (Ta) indică durata de recuperare a investiţiei din

profitul anual obţinut actualizat cu o rată de actualizare specifică domeniului serviciilor
publice de alimentare cu apă şi de canalizare (Topală, 1996; Vasilescu et al., 2002). Pentru
calculului indicatorului se pleaca de la relaţiile:
𝑑+𝑇𝑎 1
𝐼ta = ∑ℎ=𝑑+1 𝑃ℎ × (1+𝑎)ℎ sau

1 1 (1+𝑎)𝑇𝑎 −1 1
∑𝑑ℎ=1 𝐼ℎ × = 𝑃ℎ × (1+𝑎)𝑑 × 𝑎×(1+𝑎)𝑇𝑎 , întrucât: 𝐼ta = ∑𝑑ℎ=1 𝐼ℎ × (1+𝑎)ℎ
(1+𝑎)ℎ

în care:
Ita – investiţia totală actualizată

29
Ih – investiţie anuală

Ph – profit anual

d – durata de realizare a obiectivului

a – rata de actualizare

În cea de-a doua relaţie s-a considerat că profitul este constant pe întreaga perioadă
de funcţionare a obiectivului, aplicându-se formula sumei unei progresii geometrice. Prin
utilizarea relaţiilor de mai sus se va determina termenul de recuperare dinamic:

lg𝑃ℎ − lg[𝑃ℎ − 𝐼ta × (1 + 𝑎)𝑑 × 𝑎]

𝑇𝑎 =
lg(1 + 𝑎)

în care:
Ita – investiţia totală actualizată;
Ph – profit anual;
d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.

Un proiect este cu atât mai eficient, cu cât termenul de recuperare calculat static sau
dinamic este mai mic.
În cazul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, se ia în considerare
în mod convenţional o rată de actualizare de 10%.
593.927,6 824.738,4
𝐼ta = + = 593.927,6 × 0,909 + 824.738,4 × 0,826 =
(1 + 0,10)1 (1 + 0,10)2
= 539.880,19 + 681.233,92 = 1.221.114,11 €

lg216.593 − lg[216.593 − 1.221.114,11 × (1 + 0,10)2 × 0,10]

𝑇𝑎 = =
lg(1 + 0,10)
lg216.593−lg68.838,2 5,335644−4,837829
= = = 12,026ani
lg1,10 0,041392

Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 12,026 ani. Se poate

aprecia că proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele
considerate normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.
Dacă în perioada de realizare a investiţiei funcţionează capacităţi parţiale de servire şi
se obţine profit, acesta trebuie luat în considerare la calculul termenului de recuperare. În
acest caz, relaţiile de calcul utilizate sunt cele prezentate în continuare:
1 1
lg𝑃ℎ − lg {𝑃ℎ − [𝐼ta − 𝑃1 × 1 + 𝑎 − 𝑃2 × ] × (1 + 𝑎)𝑑 × 𝑎}
(1 + 𝑎)2
𝑇𝑎 =
lg(1 + 𝑎)

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial) obţinut ca urmare a

funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de
recuperare dinamic va fi:
lg216.593 − lg[216.593 − (1.221.114, 1 − 94.833 − 88.603) × (1 + 0,10)2 × 0,10]
𝑇𝑎 =
lg(1 + 0,10)
=

30
 lg216.593−lg91.033.95 5,335644−4,959203
= = = 9,09 ani
lg1,10 0,041393

Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 9,09 ani. Se poate aprecia
că proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate
normale pentru sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.
Dacă se compară termenul de recuperare calculat dinamic (9,09 ani) cu cel calculat
static (5,57 ani) se constată că în cazul actualizării datelor rezultă o perioadă mai mare
necesară recuperării investiţiei. Tocmai de aceea, în evaluarea proiectelor este necesară
folosirea calculelor de actualizare, care permit o mai bună apreciere a eficienţei economice a
proiectelor de reabilitare, modernizare, sau dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare cu
apă şi de canalizare.

Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor (e) sintetizează corelaţia dintre

profitul anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de capital investit, calculându-se
de obicei numai în formă statică, după relaţia (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al.,
1995):
𝑃ℎ
𝑒=
𝐼𝑡
Ph – profit anual
It – investiţie totală

Indicatorul reflectă câte unităţi monetare profit anual se vor obţine la o unitate
monetară capital investit, indicând o eficienţă cu atât mai mare, cu cât nivelul său este mai
ridicat.
216.593
𝑒 = 1.418.666 = 0,152 € profit la 1 € investit

În cazul reabilitărilor, modernizărilor sau dezvoltărilor sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare indicatorul exprimă profitul suplimentar faţă de situaţia
iniţială obţinut la fiecare unitate monetară investită şi se calculează conform relaţiei:
𝑃ℎ1 − 𝑃ℎ0
𝑒=
𝐼𝑚
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare

216.593−131.306 85.287
𝑒 = 1.418.666−211.526 = 1.207.140 = 0,071 € profit suplimentar la 1 € investit

Cheltuieli totale în abordare statică sau dinamică (Ct, Cta) cuantifică efortul total
(cu investiţia şi cu exploatarea) pe întreaga durată de execuţie şi exploatare a obiectivului, din
punct de vedere static sau dinamic.
În abordare statică, relaţiile de calcul sunt:
𝐶𝑡 = 𝐼𝑡 + 𝐶ℎ × 𝐷 sau 𝐶𝑡 = 𝐼𝑡 + 𝐶ℎ × 𝑇
It – investiţia totală
C h– costurile anuale de exploatare
De – durata de funcţionare a obiectivului
T – termenul de recuperare a investiţiei
Pentru proiectul analizat se efectuează cheltuieli de exploatare şi în perioada realizării
investiţiei, care vor fi luate în considerare la calculul indicatorului.

31
 Ct = 1.418.666+(20.002+14.287) +30.43425 = 2.213.805 €
În situaţia în care duratele de funcţionare ale obiectivelor analizate sunt foarte mari şi
există riscul denaturării analizei economice, se recomandă utilizarea celei de-a doua relaţii
pentru determinarea cheltuielilor totale. Calculate astfel, cheltuielile totale în abordare statică
pentru proiectul analizat vor avea valoarea:
Ct =1.418.666+(20.002+14.287) +30.43414,15= 1.883.596,1 €
Prin luarea în considerare a termenului de recuperare a investiţiei, cheltuielile totale în
abordare statică vor fi mai mici (1.883.596,1 €) decât în cazul în care sunt calculate în funcţie
de durata de funcţionare a sistemului ( 2.213.805 €).

În abordare dinamică, indicatorul se calculează conform relaţiei:

𝑑+𝐷
1
𝐶ta = ∑(𝐼ℎ + 𝐶ℎ ) ×
(1 + 𝑎)ℎ
ℎ=1
Ih – investiţia anuală
C h – costurile anuale de exploatare
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
d – durata de realizare a obiectivului
a – rata de actualizare
Pentru determinarea cheltuielilor anuale de exploatare se va ţine cont de costul
pierderilor în reţelele de distribuţie a apei potabile, precum şi de eventualele daune.
În principiu, pentru toate variantele de proiect analizate se adoptă un orizont de timp
de aceeaşi mărime, în scopul asigurării comparabilităţii în timp a proiectelor.
Acest indicator răspunde preocupărilor de a atinge scopurile urmărite cu eforturi
minime, astfel încât variantele de proiect se vor ordona crescător, pe primul loc situându-se
varianta cu cheltuieli totale minime, statice sau actualizate.
Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat perioada de realizare a investiţiei
este de doi ani, iar durata de funcţionare după reabilitare şi modernizare este de 25 de ani,
cheltuielile totale actualizate se vor calcula astfel:
1 1 1 1
𝐶ta = (𝐼1 + 𝐶1 ) × 1+𝑎 + (𝐼2 + 𝐶2 ) × (1+𝑎)2 + 𝐶3 × (1+𝑎)3 + .... + 𝐶27 × (1+𝑎)27
Cum C3 = C4 = C5 = .... = C27 = C şi dând factor comun expresia
1
𝐶 × (1+𝑎)3 , rezultă că relaţia va deveni:

1 1 1 1 1
𝐶ta = (𝐼1 + 𝐶1 ) × + (𝐼2 + 𝐶2 ) × 2
+𝐶× 3
× [1 + + + ....
1+𝑎 (1 + 𝑎) (1 + 𝑎) 1 + 𝑎 (1 + 𝑎)2
1
+ ]
(1 + 𝑎)24

Cunoscând că suma unei progresii geometrice cu n termeni şi raţia q este:

𝑞 𝑛 −1
1 + 𝑞 + 𝑞 2 + 𝑞 3 + .... + 𝑞 𝑛−1 = , atunci cheltuielile totale actualizate sunt:
𝑞−1
1 1 1 (1 + 𝑎)25 − 1
𝐶ta = (𝐼1 + 𝐶1 ) × + (𝐼2 + 𝐶2 ) × +𝐶× ×
1+𝑎 (1 + 𝑎)2 (1 + 𝑎)2 𝑎 × (1 + 𝑎)25
Pentru proiectul analizat, prin înlocuirea valorilor în relaţia de mai sus, la o rată de
actualizare de 10%, rezultă:
1 1
𝐶ta = (593.927,6 + 20.002) × + (824.738,4 + 14.287) × +
1 + 0,10 (1 + 0,10)2

32
 1 (1 + 0,10)25 − 1
+30.434 × ×
(1 + 0,10)2 0,10 × (1 + 0,10)25
(1+0,10)25 −1
Factorul de anuitate 0,10×(1+0,10)25 = 9,0770400182 ≃ 9,077
𝐶ta = 613.929, 6 × 0,909 + 839.025, 4 × 0,826 + 30.434 × 0,826 × 9,077 ⇒
𝐶ta = 842.111,62 + 693.034,98 ⇒
𝐶ta = 1.535.146, 6 €

2.
Cheltuieli totale actualizate specifice (Ctas) exprimă efortul total actualizat, cu
investiţia şi cu prestarea, ce revine la o unitate de capacitate de servire. Se determină prin
utilizarea următoarelor relaţii matematice:
𝐶 𝐶
𝐶tas = ∑𝑑+𝐷ta sau 𝐶tas = 𝑑+𝐷 ta 1
ℎ=𝑑+1 𝑞ℎ ∑ℎ=𝑑+1 𝑄ℎ ×
(1+𝑎)ℎ
Cta – cheltuieli totale actualizate
qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona
respectivă de reţea (exprimată în mc)
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
d – durata de realizare a obiectivului
Q h– cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona
respectivă de reţea (exprimată valoric)
a – rata de actualizare
Calculând acest indicator pentru mai multe variante de proiect, va fi preferată varianta
în cazul căreia cheltuielile totale actualizate specifice sunt minime.
Relaţiile de calcul prezentate sunt valabile în ipoteza că în perioada de realizare a
reabilitării şi modernizării nu funcţionează capacităţi de servire. Având în vedere faptul că
pentru proiectul analizat în perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare
funcţionează capacităţi parţiale de producţie/prestare, la calculul cheltuielilor totale
actualizate specifice se vor lua în considerare şi aceste capacităţi.

La calculul indicatorului în funcţie de cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă

epurată produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea exprimată valoric (sub
forma veniturilor anuale) se va utiliza relaţia:
𝐶ta
𝐶tas = 1 1 1 1 1 ,
𝑄1 × +𝑄2 × +𝑄× +𝑄× +....+𝑄×
1+𝑎 (1+𝑎)2 (1+𝑎)3 (1+𝑎)4 (1+𝑎)27
întrucât:
Q3 = Q4 = Q5 = ... = Q27 = Q

Prin aplicarea aceluiaşi raţionament utilizat la calculul indicatorului cheltuieli totale

actualizate rezultă că indicatorul cheltuieli specifice actualizate se va determina după relaţia:
𝐶ta
𝐶tas =
1 1 1 (1 + 𝑎)25 − 1
𝑄1 × 1 + 𝑎 + 𝑄2 × + 𝑄 × ×
(1 + 𝑎)2 (1 + 𝑎)2 𝑎 × (1 + 𝑎)25
În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi
de canalizare a Municipiului Moreni cheltuielile totale actualizate specifice vor fi:
1.535.146, 6
𝐶tas = ⇒
124.318 × 0,909 + 121.397 × 0,826 + 247.027 × 0,826 × 9,077

33
 1.535.146, 6
𝐶tas = ⇒
113.005,062 + 100.274 + 1.852.110,13
1.535.146,6
𝐶tas = 2.065.389,192 = 0,743 € cheltuit/1 € obţinut

Randamentul economic al investiţiei în abordare statică şi dinamică (R, R a ) arată

câte unităţi monetare profit final se vor obţine la fiecare unitate monetară investită, după
recuperarea investiţiei. Relaţiile de calcul se prezintă astfel (Raţiu-Suciu et al., 2002; Românu
& Vasilescu, 1997):
𝑃 𝑃 −𝐼 𝑃
→în abordare statică:𝑅 = 𝐼𝑓 = 𝑡𝐼 = 𝐼 𝑡 − 1
𝑡 𝑡 𝑡
Pf – profit final;
It – investiţie totală;
Pt – profit total;
𝑃
→ în abordare dinamică:𝑅𝑎 = 𝐼 ta − 1, iar prin înlocuirea în formulă a investiţiilor actualizate
ta
şi a profitului total actualizat, se obţine:
1
∑𝑑+𝐷
ℎ=𝑑+1 𝑃ℎ × (1+𝑎)ℎ
𝑅𝑎 = 1 , în cazul în care profitul anual este diferit în timp;
∑𝑑ℎ=1 𝐼ℎ ×(1+𝑎)ℎ
1 (1+𝑎)𝐷 −1
𝑃ℎ × ×
(1+𝑎)𝑑 𝑎×(1+𝑎)𝐷
𝑅𝑎 = 1 , în cazul în care profitul anual este egal în timp.
∑𝑑ℎ=1 𝐼ℎ ×(1+𝑎)ℎ

Pta – profitul total actualizat;

Ita – investiţiile totale actualizate;
Ph – profitul anual;
Ih – investiţiile anuale;
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);
d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.

Pentru proiectul analizat, prin luarea în considerare a profitului din perioada de

funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a profitului din
perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare se vor obţine următoarele valori
ale indicatorului:
→în abordare statică:
104.316+107.219+216.593×25
𝑅= − 1 = 2,9659 € profit final/1 € investit sau, calculat mai
1.418.666
riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:

(104.316−131.306)+(107.219−131.306)+(216.593−131.306)×25 −26.990−24.087+2.132.175
𝑅= −1= −1=
1.418.666 1.418.666
0,4669 € profit net suplimentar/1 € investit

→ în abordare dinamică: pentru a calcula randamentul actualizat este necesară determinarea

profitului total actualizat, după relaţia:
1 1 1 1 1
𝑃 = 𝑃1 × + 𝑃2 × 2
+𝑃× 3
+𝑃× 4
+ .... + 𝑃 × ⇔
1+𝑎 (1 + 𝑎) (1 + 𝑎) (1 + 𝑎) (1 + 𝑎)27
1 1 1 (1 + 𝑎)25 − 1
𝑃ta = 𝑃1 × + 𝑃2 × +𝑃× ×
1+𝑎 (1 + 𝑎)2 (1 + 𝑎)2 𝑎 × (1 + 𝑎)25

34
 1 1 1
𝑃ta = 104.316 × + 107.219 × 2
+ 216.593 ×
1 + 0,10 (1 + 0,10) (1 + 0,10)2
(1 + 0,10)25 − 1
× ⇒
0,10 × (1 + 0,10)25

𝑃ta = 94.832,727 + 88.610,744 + 1.625.518, 7 = 1.808.962,171 €

1.808.962,171
𝑅𝑎 = 1.221.114,11 = 1,4814 € profit final/1 € investit
sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:
1 1 1 1
𝑃ta = (𝑃1 − 𝑃0 ) × + (𝑃2 − 𝑃0 ) × 2
+ (𝑃 − 𝑃0 ) × 3
+ (𝑃 − 𝑃0 ) ×
1+𝑎 (1 + 𝑎) (1 + 𝑎) (1 + 𝑎)4
1
+ .... + (𝑃 − 𝑃0 ) ×
(1 + 𝑎)27
unde P0 – profitul obţinut înainte de reabilitare şi modernizare.

1 1 1 (1 + 𝑎)25 − 1
𝑃ta = (𝑃1 − 𝑃0 ) × 𝑃2 − 𝑃0 ) × + (𝑃 − 𝑃 0 ) × ×
1 + 𝑎+( (1 + 𝑎)2 (1 + 𝑎)2 𝑎 × (1 + 𝑎)25
1 1
𝑃ta = (104.316 − 131.306) × + (107.219 − 131.306) × +
1 + 0,10 (1 + 0,10)2
1 (1 + 0,10)25 − 1
+(216.593 − 131.306) × × ⇒
(1 + 0,10)2 0,10 × (1 + 0,10)25
𝑃ta = −26.990 − 24.087 + 640.074.3 = 588.997, 3 €
588.997,3
𝑅𝑎 = 1.221.114,11 = 0,482 € profit net suplimentar/1 € investit

Prin prisma indicatorilor calculaţi se poate aprecia că proiectul de reabilitare şi

modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni
este eficient, poate fi acceptat de către decidenţi şi pus în aplicare.
În continuare, pentru a detalia analiza eficienţei proiectului, este necesar să se
calculeze o serie de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de alimentare cu
apa si canalizare.

4.2 Indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi a celor

de canalizare

Calculul indicatorilor specifici de eficienţă economică ai acestui sector trebuie să

surprindă o serie de aspecte referitoare la: utilizarea cât mai eficientă a resurselor de apă;
reducerea consumurilor specifice; reducerea pierderilor în reţea etc. Deasemenea trebuie
efectuat calculul unor indicatori care să exprime siguranţa în funcţionare a instalaţiilor şi a
echipamentelor sub aspectul continuităţii. Principalele probleme care necesită atenţie în

35
alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor sunt: asigurarea unui grad înalt în alimentare,
menţinerea în timp a debitului între anumite limite etc.

O importanţă deosebită în aprecierea eficienţei economice a proiectelor din acest

sector prezintă consumurile specifice, întrucât nivelul redus al acestora, reflectă un grad înalt
de tehnicitate a instalaţiei.

Pentru a-şi realiza obiectivele, operatorul serviciului trebuie să atingă grade înalte
de eficienţă (resursele operatorului sunt utilizate optim pentru prestarea serviciului) şi
eficacitate (obiectivele declarate sunt îndeplinite).

Un indicator de performanţă este o măsură cantitativă a unui aspect particular al

performanţei operatorului sau al standardului serviciului. Indicatorul de performanţă asistă
la monitorizarea şi evaluarea eficienţei şi a eficacităţii operatorului.

Indicatorii de performanţă sunt împărţiţi în şase categorii: indicatori ai apei;

indicatori de personal; indicatori fizici; indicatori operaţionali; indicatori de calitate a
serviciului; indicatori financiari.

In interpretarea performanţei unui operator sunt luate in considerare cele mai

relevante caracteristici ale sistemului şi ale regiunii. Contextul informaţional este organizat
după cum urmează: Profilul operatorului (depăşeşte cadrul organizaţiilor); Profilul sistemului
(se axează pe volumele de apă, pe bunuri fizice, pe mijloacele tehnologice folosite şi pe
consumatori); Profilul regiunii (relevant pentru realizarea comparaţiilor între operatori,
acesta permite o mai bună înţelegere a contextului demografic, economic, geografic şi de
mediu).

Indicatorii de performanţă măsoara factorii importanţi pentru durabilitate şi

îmbunătătirile aduse sistemului prin reabilitare. Evaluarea performanţelor se realizeaza cu
date istorice, calculate pentru cel puţin doi ani. Pentru realizarea proiecţiilor se recomandă
calculul datelor pentru cel puţin cinci ani, pentru a acoperi perioada de după terminarea
lucrărilor de reabilitare şi modernizare. Pentru a demonstra durabilitatea proiectului, în cazul
în care finanţarea implică şi credite, această perioadă trebuie să acopere începerea
rambursării creditului.

Utilizarea unor date sigure, generate printr-un control dă mai multă valoare
indicatorilor decât nişte simple estimări sau extrapolarea tendinţelor din trecut. Este
necesară stabilirea unor valori ţintă pentru măsurarea performanţei pe baza experienţei
unor proiecte similare.

Indicatorii de performanţă pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare

exprima: acoperirea serviciului; consumul şi producţia de apă; apa nejustificată; practicile de
contorizare; performanţele sistemului; costuri şi personal; calitatea serviciilor; facturarea şi
încasarea; performanţele financiare; investiţiile de capital.

36
 Indicatorii de performanţă specifici sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare:

Populaţia asigurată cu apă potabilă şi canalizare înainte de reabilitarea şi

modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni
(Paa0 şi Pac0) şi după efectuarea lucrărilor (Paa1 şi Pac1):

Praa0 12.500
𝑃aa0 = = × 100 = 58,14
Pr0 21.500

Prac0 11.500
𝑃ac0 = × 100 = × 100 = 53,49
Pr0 21.500

18.688
𝑃aa1 = 𝑃ac1 = × 100 = 86,92
21.500

Înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare, 58,14% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de alimentare cu
apă şi 53,49% beneficia de serviciul de canalizare.

După reabilitarea şi modernizarea sistemului, 86,92% din populaţia Municipiului

Moreni beneficiază de ambele servicii.

Producţia de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Qa):

Af 1.156.252,7 mc⁄an
Qa = = = 0,1695 mc⁄om × zi = 170 𝑙 ⁄om × zi
𝑃aa × 365 18.688 × 365

Din calcul rezultă că debitul mediu asigurat va fi de 169 l/omzi, valoare care
corespunde standardelor europene.

Cantitatea totală de apă vândută anual reprezintă 90% din cantitatea de apă
furnizată anual:

Av = 90 × Af

Av = 90 × 1.156.252,7 mc⁄an = 1.040.627,43 mc⁄an

În aceste condiţii, consumul de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului de

alimentare cu apă (Ca) se determină astfel:

Av 1.040.627,43 mc⁄an
Ca = = = 0,1526 mc⁄om⁄zi = 153 𝑙 ⁄om⁄zi
𝑃aa × 365 18.688 × 365

37
 Consumul de apă contorizat se determină luând în considerare cantitatea anuală de
apă consumată de populaţia contorizată, care reprezintă 90% din cantitatea totală de apă
furnizată şi populaţia contorizată, adică 90% din populaţia asigurată cu apă.

Capc 1.040.627,43 mc⁄an

Cacont = = = 0,1695 mc⁄om⁄zi = 170 𝑙 ⁄om⁄zi
Pc × 365 16.819persoane × 365 zile⁄an

Apa care nu aduce venituri (Afv) se calculează conform relaţiei:

Af − Av 1.156.252,7 − 1.040.627,43
Afv = × 100 = × 100 = 10
Af 1.156.252,7

Rezultă că din totalul apei furnizate, 10% nu aduce venituri, reprezentând pierderi
în sistem în sumă absolută de 115.625,27 mc/an. Raportate la lungimea reţelei de distribuţie
(25 km), pierderile de apă vor fi de:

𝑃aa 115.625,27 mc⁄an

Pa = = = 4.625 mc⁄km⁄an
Lr 25km

Proporţia din apa vândută care este contorizată va fi:

Avcont 1.040.627,43
PAvcont = × 100 = × 100 = 100
Av 1.040.627,43

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare din

municipiul Moreni se cunoaşte consumul specific de energie de 0,20 kWh/mc, ceea ce
înseamnă o reducere cu 42,86% faţă de situaţia iniţială (0,35 kWh/mc), fapt care se
apreciază favorabil.

Pentru determinarea ponderii costului anual al energiei electrice în costul apei se

calculează costul energiei electrice în funcţie de cantitatea de apă furnizată (Af), consumul
specific de energie electrică (e) şi tariful energiei electrice(T = 0,08 €/kWh):

Ce = Af × 𝑒 × 𝑇

Ce = 1.156.252,7 × 0,20 × 0,08 = 18.500,04 €/an

În aceste condiţii, ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei va fi:

Ce 18.500,04
Pce = × 100 = × 100 = 60,79
Ct 30434

38
 Este de remarcat faptul că ponderea costului anual al energiei electrice în costul
apei este ridicată (60,79%), ceea ce înseamnă că o creştere a tarifului energiei electrice va
influenţa în mare măsură tariful serviciului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni.

Costurile unitare de operare (Cou) calculate în funcţie de cantitatea de apă furnizată

pe de o parte şi de cantitatea de apă vândută pe de altă parte vor avea următoarele valori:
Co 30434
Cou = Af
= 1.156.252,7 = 0,026 €/mc vândut

Co 30434
Cou = Av = 1.040.627,43 = 0,029 €/mc vândut

Din datele proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă

şi de canalizare se cunoaşte faptul că din totalul costurilor anuale de operare 31,18%
reprezintă costul total al forţei de muncă, incluzând primele şi participarea la beneficii.

Costul mediu pentru apă şi canal se determină ca raport între totalul veniturilor
anuale şi totalul anual de apă vândută la consumatori:
Vo 247.027
CM = Av = 1.040.627,43 = 0,2374 €/mc/an

Costul mediu pentru apă şi canal este superior costului unitar de operare calculat
în funcţie de cantitatea de apă vândută, fapt care se apreciază favorabil, întrucât prestarea
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare conduce la obţinerea de profit pentru S.C.
G.C.L.T. S.A.

Investiţia unitară:
𝐼 1.418.666 1.418.666
𝐼𝑢 = Av = 1.040.627,43×25 = 26.015.685,75 = 0,056 €/mc

Investiţia pentru înlocuirea activelor:

Iia 1.348.580
𝐼𝑎 = × 100 = × 100 = 95,05
𝐼 1.418.666

Investiţia unitară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă

şi de canalizare a municipiului Moreni este de 0,056 €/mc, din care 95,05% se utilizează
pentru înlocuirea activelor existente.

39
 Indicatorii de performanţă care exprimă performanţele sistemului, calitatea şi
continuitatea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nu pot fi calculaţi decât după
predarea în exploatare a sistemului reabilitat şi modernizat de alimentare cu apă şi de
canalizare. Aceşti indicatori se calculează începând din cel de-al doilea an de funcţionare, pe
baza datelor statistice colectate de operatorul serviciului pe parcursul primului an de
exploatare.

4.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei de reabilitare şi

modernizare în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare

Fluxul de numerar din activitatea de investiţii pentru reabilitare, modernizare sau

dezvoltare reprezintă diferenţa dintre veniturile obţinute în urma realizării proiectelor şi
eforturile totale făcute în acest scop. Pe baza cash-flow-ului proiectului se pot calcula
indicatorii raportul venituri actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat şi rata
internă de rentabilitate, indicatori utilizaţi frecvent în cadrul studiilor de fezabilitate
(Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995; Topală, 1996; Vasilescu et al., 2000).

Importanţa deosebită a acestui sector si starea tehnică a echipamentelor şi

instalaţiilor conduc la necesitatea realizării unor investiţii apreciabile pentru reabilitarea,
modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare. În condiţiile în care sursele
interne de finanţare a acestor acţiuni sunt insuficiente, se apelează la organisme şi fonduri
internaţionale, instituţii ce dispun de metodologii proprii de evaluare a eficienţei proiectelor
de investiţii.

Analiza cost-beneficiu utilizează indicatorul raportul dintre veniturile totale

actualizate (Vta) şi costurile totale actualizate (Cta), calculat conform relaţiei:

1
∑𝑑+𝐷
ℎ=1 𝑉ℎ × (1 + 𝑎)ℎ
𝑉ta
𝑅= =
𝐶ta ∑𝑑+𝐷(𝐼 + 𝐶 ) × 1
ℎ=1 ℎ ℎ
(1 + 𝑎)ℎ

Vh - veniturile anuale;

Ch -cheltuielile anuale;

Ih - investiţia anuală;

D - durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);

40
d - durata de realizare a obiectivului;

a - rata de actualizare.

Se consideră cea mai eficientă variantă de proiect aceea care asigură o valoare
maximă a indicatorului. Sensibilitatea indicatorului la mărimea ratei de actualizare
determină importanţa dimensionării cât mai corecte a acesteia pentru a evita fie acceptarea
de proiecte neeficiente, fie respingerea unor proiecte rentabile.

Aplicarea unui astfel de criteriu poate conduce la considerarea ineficientă a unui

proiect caracterizat prin cheltuieli de investiţii sau de exploatare ridicate, generate de nivelul
ridicat al performanţelor tehnico-economice şi calitative.

Venitul net actualizat (VNA) caracterizează aportul de avantaj economic al unui

proiect. Pentru calculul acestui indicator se porneşte de la venitul net anual (VN h),
determinat ca diferenţă între volumul anual al veniturilor (Vh) şi volumul costurilor anuale
totale – de investiţii (Ih) şi de exploatare (Ch) – conform relaţiei:

VNℎ = 𝑉ℎ − (𝐼ℎ + 𝐶ℎ )

Prin actualizarea venitului net anual la momentul începerii lucrărilor de execuţie a

obiectivului se obţine venitul net actualizat:
𝑑+𝐷
1
VNA = ∑ VNℎ ×
(1 + 𝑎)ℎ
ℎ=1

Variantele de proiect sunt considerate acceptabile în cazul în care venitul net

actualizat înregistrează valori pozitive (VNA > 0), iar în situaţia comparării mai multor
proiecte va fi ales cel cu VNA maxim.

Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de modernizare, devoltare, reabilitare a

sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare cu ajutorul acestui indicator
prezintă o serie de avantaje: ia în considerare toate informaţiile relevante pentru o
oportunitate de investire, inclusiv evoluţia în timp a fluxurilor de numerar estimate şi costul
finanţării investiţiei, furnizează rezultate clare, uşor de interpretat, derivă direct din
obiectivul financiar al firmei, de maximizare a profitului.

Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea rată de actualizare la care valorile
actuale ale cheltuielilor şi beneficiilor se egalizează şi arată care este rentabilitatea
capitalului investit în proiect. La rata internă de rentabilitate a unui proiect se ajunge atunci
când venitul net actualizat al acestuia este egal cu zero.
𝑉
VNA(𝑎 = RIR) = 0 şi 𝐶ta = 1
ta

41
 Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculează venitul net
actualizat pentru diferite rate de actualizare alese în mod aleator, din aproape în aproape
ajungându-se la stabilirea acelei rate de actualizare care conduce la anularea venitului net
actualizat. În final se utilizează relaţia:

VNA+
RIR = 𝑎min + (𝑎max − 𝑎min ) ×
VNA+ + |VNA− |

amin – rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic;

amax – rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ.

În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu

apă şi de canalizare din Municipiul Moreni rata de actualizare corespunzătoare venitului net
actualizat pozitiv cel mai mic (90.076,43 €) este de 15%, iar rata de actualizare
corespunzătoare primului venit net actualizat negativ (-25.564,30 €) este de 16%. Ca urmare,
rata internă de rentabilitate va fi:
90.076,43 90.076,43
RIR = 0,15 + (0,16 − 0,15) × 90.076,43 +|−25.564,30| = 0,15 + 0,01 × 115.640,73 ≃ 0,1577 = 15,78
Rata internă de rentabilitate are semnificaţia şi funcţia de criteriu fundamental
pentru acceptarea proiectelor de investiţii şi formularea opţiunilor. Indicatorul se calculează
atât în cazul analizelor financiare, cât şi al celor economice, după aceeaşi formulă
matematică, deosebirea constând în elementele incluse în componenţa veniturilor şi
cheltuielilor.

Analiza financiară se realizează la nivelul agentului economic producător sau

distribuitor al apei potabile şi urmăreşte reliefarea avantajelor proiectului din punctul de
vedere al acestuia. Astfel, conceptele de venit sau cost se limitează la încasările şi plăţile
proiectului respectiv, iar exprimarea lor se va face în preţurile pieţei, pe durata de viaţă a
obiectivului.

Rata internă a rentabilităţii financiare (RIRF) exprimă capacitatea unei investiţii de

a asigura venit net în perioada de calcul analizată, prin luarea în considerare a tuturor
cheltuielilor efectuate (investiţii, exploatare, fonduri circulante) şi recuperarea investiţiei.

Analiza economică pune în evidenţă eficienţa şi utilitatea proiectului pentru

societate în ansamblul său şi relevă contribuţia acestuia la dezvoltarea economico-socială
prin luarea în considerare a unor aspecte cum sunt: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele
deficitare ale economiei, absorbţia de forţă de muncă aflată în şomaj, intensificarea
activităţii comerciale sau industriale într-o anumită zonă etc. Pe lângă furnizarea serviciilor
către populaţie şi agenţi economici se asigură relansarea economică a unor sectoare
importante ale economiei naţionale (construcţii de maşini, producţia de materiale de
construcţii şi instalaţii etc.), se asigură condiţiile de bază ale unui trai civilizat, precum şi ale
prezervării stării de sănătate a populaţiei. Astfel de aspecte se concretizează în venituri şi

42
cheltuieli anuale secundare, ce nu au legătură directă cu proiectul de investiţii, dar sunt
generate de acesta.

Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) cuantifică eficienţa unei acţiuni la

nivelul economiei naţionale şi exprimă rentabilitatea medie a tuturor cheltuielilor efectuate
în perioada de funcţionare a obiectivului.

Deşi estimarea veniturilor şi cheltuielilor secundare generate de un proiect de

investiţii în acest sector se realizează cu dificultate, acest tip de analiză se justifică, mai ales
dacă se are în vedere faptul că alimentarea cu apă potabilă a unei zone contribuie decisiv la
intensificarea activităţii economice în zona respectivă, cu toate beneficiile ce decurg din
aceasta. Proiectele de investiţii în modernizarea sau reabilitarea componentelor sistemului
de alimentare cu apă şi de canalizare apar ca ineficiente tocmai datorită faptului că nu sunt
estimate aceste efecte secundare ale proiectelor.

Calculul celor mai semnificativi indicatori de eficienţă economică (raportul venituri

actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat – VNA, rata internă de rentabilitate –
RIR, raportul beneficiu/cost) pe baza datelor tehnice şi economice existente este prezentat
în anexă.

Sensibilitatea indicatorilor la mărimea ratei de actualizare impune dimensionarea cât

mai corectă a acesteia pentru a evita fie acceptarea unui proiect ineficient, fie respingerea
unui proiect rentabil. Tocmai de aceea, la calculul indicatorilor s-au utilizat diferite rate de
actualizare (10%, 12%, 14%, 15%, 16%, 17%, 19%). In sectorul serviciilor de alimentare cu
apă şi de canalizare se utilizează o valoare a ratei de actualizare de 10%, considerându-se că
investiţiile din acest sector nu se caracterizează prin riscuri şi rentabilitate mari.

Pe baza parametrilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a

sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni (tabelul nr.
3.12) se calculează în manieră dinamică indicatorii: cheltuieli totale, venituri totale,
investiţie totală, profit total. Aceşti parametri intermediari necesari pentru analiza eficienţei
proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare
din municipiul Moreni sunt preluaţi din anexăşi centralizaţi în tabelul 4.2.

Parametri intermediari ai analizei eficienţei reabilitării şi modernizării

Tabelul nr. 4.2

Nr. Rata de Specificaţie

43
 crt. actualizare (%) Venituri
Costuri Investiţie Profit total
actualizate
actualizate (€) (€) actualizată (€) actualizat (€)

1 10 1.479.382,421 2.066.311,111 1.221.114,107 1.808.042,797

2 12 1.407.337,481 1.753.249,995 1.951.147,718 1.533.606,366

3 14 1.344.683,520 1.509.724,963 1.155.098,335 1.320.139,778

4 15 1.317.152,912 1.407.229,341 1.140.219,242 1.230.295,671

5 16 1.290.408,339 1.315.972,643 1.124.746,222 1.150.310,526

6 17 1.266.425,383 1.235.583,921 1.110.691,868 1.079.850,406

7 19 1.219.776,010 1.097.040,119 1.081.164,494 958.428,603

Profitul total se calculează ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile de

exploatare, fără a lua în considerare investiţia. În costurile actualizate s-au inclus cheltuielile
de exploatare şi investiţia. De aceea, profitul total actualizat = venituri actualizate – costuri
actualizate + investiţie actualizată.

Se observă că veniturile actualizate sunt superioare cheltuielilor totale actualizate

(cu investiţia şi cu producţia) până la o rată de actualizare a = 16%. Calculate cu ratele de
actualizare a = 17% şi a = 19%, veniturile actualizate devin mai mici decât cheltuielile totale
actualizate, fapt ilustrat grafic în figura nr. 4.1.

2,500,000.000
Costuri și venituri actualizate (euro)

2,000,000.000

1,500,000.000

Costuri actualizate (euro)

1,000,000.000
Venituri actualizate (euro)

500,000.000

0.000
10 12 14 15 16 17 19
Rata de actualizare (%)

44
 Figura nr. 4.1 Variaţia costurilor şi veniturilor actualizate în funcţie de rata de actualizare

Analizând graficul din figura nr. 4.1 rezultă că rata internă de rentabilitate, care
egalizează valorile actualizate ale producţiei cu costurile totale actualizate (de producţie şi
de investiţii) are o valoare cuprinsă între 16% şi 17%. Se poate considera că proiectul de
modernizare este eficient, întrucât va rezulta o rată internă de rentabilitate mai mare decât
eficienţa medie pe sector.

Se calculează indicatorii de eficienţă economică, respectiv raportul venituri

actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat, raportul beneficiu/cost, rata internă
de rentabilitate (tabelul nr. 4.3).

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi a celui de canalizare

din municipiul Moreni

Tabelul nr. 4.3

Specificaţie
Nr. Rata de
Raportul venituri Raportul
crt. actualizare (%) Venit net
actualizate/cheltuieli beneficiu/cost
actualizat (€) RIR (%)
actualizate (€ profit tot./1 € ch.
tot.)
(€ ven. total/1 € ch.
tot.)

1 10 1,397 586.928,690 0,397

2 12 1,246 345.912,514 0,246

3 14 1,123 165.041,443 0,123 15,78%

4 15 1,068 90.076,429 0,068

5 16 1,020 25.564,304 0,020

45
6 17 0,976 -30.841,462 -0,024

7 19 0,899 -122.735,891 -0,101

Din analiza raportului venituri actualizate/cheltuieli actualizate reiese că la o rată de

actualizare cuprinsă între 10% şi 16% proiectul de modernizare este eficient, întrucât
indicatorul este supraunitar, ceea ce înseamnă că se obţin efecte (venituri) mai mari decât
eforturile (investiţia şi cheltuielile de producţie).

Venitul net actualizat (fluxul de numerar actualizat), care exprimă profitul total
actualizat realizat în urma modernizării, permite o comparaţie în cifre absolute între volumul
total al încasărilor şi volumul costurilor totale. Similar interpretării indicatorului precedent,
putem spune că proiectul este eficient dacă este analizat luându-se în considerare o rată de
actualizare cuprinsă între 10% şi 16%, deoarece venitul net actualizat este pozitiv.

Prin prisma raportului beneficiu/cost, care exprimă profitul total actualizat (venitul
net actualizat) obţinut la 1€ efort total cu investiţia şi cu producţia, proiectul de
modernizare este eficient până la o rată de actualizare de 16% (figura nr. 4.2).

Figura nr. 4.2 Variaţia raportului beneficiu/cost în funcţie de rata de actualizare

Rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare care egalizează veniturile
actualizate cu cheltuielile totale actualizate (VNA = 0), fiind indicatorul decisiv ce stă la baza
alegerii proiectelor de modernizare. Graficul din figura nr. 4.3. evidenţiază variaţia venitului
net actualizat în funcţie de rata de actualizare.

46
 Figura nr. 4.3 Variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de actualizare

Se constată că venitul net actualizat este zero pentru o rată de rentabilitate

cuprinsă între 15% şi 16%. Din calcule a rezultat o rată internă de rentabilitate de 15,78 %,
care reflectă eficienţa proiectului de modernizare, fiind superioară eficienţei medii pe sector.

Din analiza proiectului de modernizare şi reabilitare a sistemului de alimentare cu

apă potabilă şi de canalizare a municipiului Moreni, prin prisma celor mai semnificativi
indicatori de evaluare a eficienţei economice a proiectelor, rezultă că acesta poate fi
acceptat, întrucât are o eficienţă peste media pe sector, generând efecte favorabile atât la
nivelul societăţii comerciale Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A. şi
administraţiei locale, cât şi la nivelul economiei naţionale.

5. EFECTE ALE REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE

ALIMENTARE CU APĂ ŞI A CELUI DE CANALIZARE

5.1 Efecte cantitative şi calitative ale reabilitării şi modernizării sistemului public de

alimentare cu apă şi a celui de canalizare

Evaluarea viabilităţii oricărui proiect de modernizare şi reabilitare a unui sistem de

alimentare cu apă şi de canalizare necesită stabilirea eforturilor şi a eşalonării în timp a
investiţiilor, a surselor de finanţare, precum şi a efectelor de ordin cantitativ şi calitativ
prognozate prin modernizarea tehnologiilor. Principalii indicatori tehnico-economici ai
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi modernizare sunt sintetizaţi
în tabelul nr. 5.1.

47
 Indicatorul cheltuieli anuale totale după reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare în perioada de recuperare a investiţiei se determină prin
însumarea cheltuielilor de exploatare după reabilitare şi modernizare (Ch 1) şi a cheltuielilor
anuale de recuperare a investiţiei pentru reabilitare şi modernizare (Ch ri).

Perioada de recuperare a investiţiei specifică sectorului serviciilor de alimentare cu

apă şi de canalizare este de 15 ani.

Astfel, cheltuielile anuale de recuperare a investiţiei pentru reabilitare şi modernizare

(Chri) vor fi:
1.418.666
Chri = 15
= 94.578 €/an

Ca urmare, cheltuielile anuale totale după reabilitarea şi modernizarea sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare în perioada de recuperare a investiţiei (Ch t1) vor fi:

Ch𝑡1 = 30.434 + 94.578 = 125.012 €/an

Costul apei potabile în perioada de recuperare a investiţiei (C1) se determină ca raport

între cheltuielile anuale totale după reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu
apă şi de canalizare în perioada de recuperare a investiţiei (Cht1) şi cantitatea medie de apă
potabilă asigurată după reabilitare şi modernizare (Af1):
125.012
𝐶1 = 1.156.252,7 = 0,11 €/mc

Indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după

reabilitare şi modernizare

Tabelul nr. 5.1

Nr. Specificaţie

crt. U.M. Valoare

Debit mediu anual asigurat înainte de

1 reabilitare şi modernizare L/omzi 160

2 Debit mediu anual asigurat după reabilitare L/omzi 169

48
 şi modernizare

Populaţia asigurată cu apă şi canalizare după

3 reabilitare şi modernizare persoane 18.688

Cantitatea medie de apă potabilă asigurată

4 înainte de reabilitare şi modernizare Mc/an 730.000

Cantitatea medie de apă potabilă asigurată

5 după reabilitare şi modernizare Mc/an 1.156.252,7

6 Investiţia pentru reabilitare şi modernizare € 1.418.666

Cheltuieli anuale totale după reabilitare şi

modernizare în perioada de recuperare a

7 investiţiei €/an 125.012

Cheltuieli anuale după perioada de

8 recuperare a investiţiei €/an 30,434

Costul apei potabile în perioada de

9 recuperare a investiţiei (7/5) €/mc 0,10

Costul apei potabile după perioada de

10 recuperare a investiţiei (8/5) €/mc 0,03

Costul mediu al apei potabile în perioada de

11 funcţionare de 25 de ani €/mc 0,078

12 Investiţia specifică (6/5) €/mc/an 1,26

Costul apei potabile după perioada de recuperare a investiţiei (C2) se determină ca

raport între cheltuielile anuale după perioada de recuperare a investiţiei (Ch 1) şi cantitatea
medie de apă potabilă asigurată după reabilitare si modernizare (Af 1):
30.434/mc
𝐶2 = 1.156.252,7 = 0,026 ≃ 0,03 €/mc

49
 Costul mediu al apei potabile în perioada de funcţionare de 25 de ani (Cm) se
calculează ca medie aritmetică ponderată a costului apei potabile în perioada de recuperare
a investiţiei (C1) şi a costului apei potabile după perioada de recuperare a investiţiei (C2),
după următoarea formulă:
𝐶1 ×15+𝐶2 ×10
Cm = 25

0,11×15+0,03×10
Cm = 25
= 0,078 €/mc

Proiectul de modernizare şi reabilitare a sistemului public de alimentare cu apă şi de

canalizare din municipiul Moreni conduce la obţinerea mai multor efecte cantitative, cum ar
fi:
- creşterea capacităţii de servire, numărul de persoane beneficiare ale serviciului
sporind de la 12.500 la 18.688, ceea ce înseamnă în termeni relativi un spor de
49,50%;
- creşterea gradului de acces al populaţiei la aceste servicii de la 58,14% în cazul
alimentării cu apă şi 53,49% în cazul canalizării la 88,02% pentru ambele servicii;
- creşterea debitului mediu asigurat în conformitate cu standardele Uniunii
Europene, acesta ajungând la 170 l/om şi zi;
- reducerea consumului specific de energie electrică prin eliminarea sursei de apă
Podei (reducere cu 6%) şi prin înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni
(reducere cu 15%);
- creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de canalizare prin
îmbunătăţirea performanţelor energetice ale motoarelor la staţia de pompare a apelor
uzate şi înlocuirea pompelor uzate din staţia de epurare Moreni (spor mediu de
randament 5%);
- creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de alimentare cu apă
potabilă prin îmbunătăţirea performanţelor energetice ale motoarelor la staţiile de
tratare a apei brute şi la staţiile de pompare (spor mediu de randament 2%);
- creşterea fiabilităţii şi implicit, a indicelui de disponibilitate mediu, acesta din
urmă ajungând la peste 95%;
- creşterea numărului de ore de funcţionare la căderi mai mici, ceea ce implică un
spor de producţie de apă potabilă şi apă epurată;
- reducerea pierderilor pe reţele cu 20%;
- conservarea resurselor de apă ca urmare a reducerii pierderilor pe reţele;
- reducerea pierderilor de apă potabilă pe branşamentele interioare cu cca. 50%
la blocurile de locuinţe şi cu cca. 30% la consumatorii casnici ca efect al contorizării
apei;
- reducerea consumului de apă potabilă ca efect al reducerii pierderilor pe
branşamentele interioare în urma contorizării;
- generarea unui nou ciclu de viaţă pentru echipamente, pentru o perioadă de cca.
25 de ani;
- creşterea veniturilor obţinute prin mărirea volumului serviciilor oferite şi a calităţii
acestora;
- reducerea cheltuielilor de mentenanţă prin orientarea treptată a personalului de
exploatare excedentar către partea de întreţinere a echipamentelor şi sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare în ansamblul său.

50
 Lucrările de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare din municipiul Moreni generează şi o serie de efecte calitative, dintre care putem
aminti:
- - satisfacerea superioară a cererii pieţei;
- - creşterea capacităţii de răspuns la schimbările care intervin în mediul extern;
- - stabilirea reală a consumului de apă potabilă ca urmare a contorizării;
- - creşterea suportabilităţii serviciului;
- - îmbunătăţirea relaţiilor cu beneficiarii;
- - echiparea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare cu instalaţii de
ultimă generaţie, cu grad înalt de tehnicitate;
- - îmbunătăţirea imaginii societăţii comerciale Gospodărie Comunală Locativă şi
Transporturi S.A.
- - îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant din Municipiul Moreni prin utilizarea
raţională a resurselor naturale de apă şi epurarea apelor uzate, în conformitate cu
prevederile directivelor Uniunii Europene.

5.2 Efecte colaterale ale investiţiilor din infrastructura locală asupra altor sectoare
economice

Efortul investiţional prognozat de 1.418.666 € nu trebuie să fie considerat numai ca un

consum de resurse financiare, ci trebuie judecat ca un proces complex în cadrul căruia se
produc bunuri materiale cu o perioadă lungă de utilizare, se realizează condiţii de viaţă la
standarde europene pentru populaţia municipiului Moreni şi se îndeplinesc politicile de mediu
şi de dezvoltare durabilă pentru care România s-a angajat în perspectiva integrării în Uniunea
Europeană.
Pregătirea şi realizarea lucrărilor de investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni va avea o serie
de efecte pozitive asupra altor sectoare economice, precum şi asupra ocupării forţei de muncă.
O evaluare sumară a acestora permite evidenţierea următoarelor consecinţe în plan economic
şi social:
- menţinerea în activitate a forţei de muncă din cadrul sectorului serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare, cu tendinţa de creştere în viitor, ca urmare a
dezvoltării unor noi capacităţi de servire;
- realizarea lucrărilor de construcţii-montaj prevăzute în proiectul de investiţii va
permite crearea de noi locuri de muncă;
- stimularea industriei româneşti producătoare de utilaje, maşini şi echipamente
specifice sectorului;
- producerea echipamentelor şi instalaţiilor care se vor pune în operă în cadrul
lucrărilor de modernizare şi reabilitare a infrastructurii (s-a presupus că 40% dintre
acestea se vor produce de către industria românească) va asigura locuri de muncă
pentru 5000 de salariaţi în industria orizontală;
- din fondul investiţional de 1.418.666 € se consumă cu materiale, manoperă şi
echipamente cca 95%, ceea ce înseamnă şi un aport proporţional la bugetul statului
sub formă de taxe, impozite şi TVA;

51
 - prin intermediul investiţiilor directe, a împrumuturilor rambursabile şi a granturilor
va intra în ţară monedă convertibilă de peste 1.000.000 €;
- se pot dezvolta oportunităţi pentru companii străine producătoare de echipamente
specifice care să realizeze capacităţi de producţie în România. Prin intermediul unor
proiecte similare, care să asigure nu numai modernizare şi reabilitarea, ci şi
dezvoltarea pe termen lung a sectorului public de alimentare cu apă şi de canalizare
la nivelul întregii ţări se asigură şi piaţa de desfacere necesară pentru astfel de
companii;
- sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare va rămâne deschis pentru
tehnologie şi know-how de nivel internaţional;
- se întăreşte autonomia locală, precum şi capacitatea de decizie şi de administrare a
autorităţilor publice locale în probleme vitale pentru o aşezare umană;
- utilizarea raţională şi protecţia resurselor de apă;
- păstrarea echilibrului ecologic;
- vor fi asigurate condiţiile de bază ale unui trai civilizat şi respectiv, ale prezervării
stării de sănătate a populaţiei.

Astfel de efecte secundare favorabile ale proiectului de reabilitare şi modernizare a

sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni nu au fost luate
în calcul în cadrul analizei eficienţei proiectului, fiind mai dificil de cuantificat. Cu toate
acestea, din calcule a rezultat o eficienţă ridicată a proiectului şi în plus, el contribuie la
dezvoltarea economico-socială, întrucât economia naţională şi întreaga societate
românească vor beneficia de avantajele economice, sociale şi ecologice ale unei amenajări
hidroedilitare moderne.

52