cau 3340912 636 sr eae ere fs pcb — in Cont Fos Sie * “Universitatea de Stat din Molo", gna esombne (grees vba ese chain connie profesor ivi tan BAZGU, dats ht de Sa pn Cece Poses scone exit, nie, profesor univ Galina ULIAN, doctor habitat in e2onamies FT ‘Decanal Faculti de $i Stat din Moldova jiversitatea de SESCMIREA CIP A CAMEREI NATIONALE A CARTH Tarn ‘Univ, de Stat din Mol- on am ae Sea ao SOx. SBN 978-9975-71-213.2 334012 9B 978-9975-11-213-2 ei oma nu este numa un animal poi, ‘el de ssemenea unul economic” ‘Arstotl CUVANT INAINTE ‘Tara noastrt, dupl objineresindependentc, se declark decish 8 refrmeze ‘economia ste inet sh se mig enerpc pre pai bine". Republica Moldova sper8 ‘Si-i consolideze loeul pine nasil demoatice ale lum si trieste in sperania ‘des Furi o economic concurenial ce a asigura un trai decent pentru ceteni sti ‘it mai curind, Prospentatea orickre!economi, inclusiv gi cele naionle, este ‘iret proportional ct nivel derolt#ianreprenoiatulu Aste, este frese af se maniete fn permanent 0 curioziate asidu si totoda- 18 teaah fab de desfigurarea acivititit esonorice efcinte si insiuires uni ‘mtreprenorat prosper. Antreprecratul, banat pe relfile de pis 9 deschis fh ‘de lume, frecvent marcat de dinemism, deseori de incetnuine gi rise, unori chiar ‘de ostiite, depinde, in mod hotter, de capacitaile anireprenorilor. Omul fost, ‘estes va fi int-o permanenth clue de mai bine”. Fiecare pas pe acest drum ete anevoos gi, evident, pute avea chytig de cau ‘A numa daca vor Kmpei fn mintea noasra modelul pasulu ee urmeazh af leut Este o axiom ef orice individ ee va Tntoarce rupinat la punctl de plecare ori de cite or nase va descurc in mreele economice. Din acest motive, ined din zor, fstoriei au fost atrase nemumirat mini penta limpi” ealea spre sai bine” ‘Vita ne bligh 8 face mereualegeeactilor de acfiune, Alegerea soit de eyer adesea ne incurajen le noi fncercAi isi mai frecventne determin8 sb Tenunjim le orice tentative de objine rezultatl dort. Pentru 8 minimiza ejecurile fi eviterenanprile la objnerea ezltatului doc, pentru a se antrena Ta noi si noi Tncerke este absolut limpede cX tof ce din face rebuie sk amplifice efor de® lst mai multe suse de ceritudne, sure care ar exclude sa, cel pain, ar limita Insiabilitaes, Situ reapectiv ne oblig, fd indoiall, sf emplifcim gi sf intensifctm preocuplsile ce fin de inzestaresclor ce vor fi anienat tn afscer cu profunde cu- Sogtinge fn domeniul erieprenoriaulu gi, n prim rin, in adminstreaaficei- lor, Pentru a alegecalea cea dreapt spre efiientizarea afacerilor se cere a pune Ia ‘bel tori, care, - conform ditimarluiexpicatv al limbiiromine, este, forme ruperiecls cunoagteri ginffice care milooese eu refleciaresrealti"Cuprins Capital [AFACEREA $I SCHIMBAREA. 1, Defies striae 12. Bvolia concept de faced 13. Schinbwen = premiza succes 1A. Schimbres de unde oh expem 7 Capt ADMINISTRAREA VIS-A-VIS DE MANAGEMENT 21 oreprzetoa ~ promotor acer 22, Adminis sua maagemeat 221, Ns aspen termsologe 222. Camiderapi concep 23, Antreprenot 9 manage Cepia PARADIGMA COMPETENTE! IN ADMINISTRAREA AFACERILOR 2.1, Competes ~careteristel generale 3.2. Tipu dcompaeat 3.3, Compl de comporament sl inrepastorl 2 tegen caracerl el prec 35. Concept de inligena eroponal Cepia V PERSONALITATEA SIPERFORMANTA IN ADMINISTRAREA AFACEULOR 41 Personals i fer : 42 Pesfomarhastrepreeral. 421. Tipu de performanis 422, Atel perfommane unane 423, Performan nteprenoilt iio cial i motive 43. Tv i vel deve competent i pecfomant ‘Capita V DOCTRINE PRIVIND ADMINISTRAREA AFACERILOR. 51. Bainoloie semana teem docti 52 ale economic dn anche 53 Doviaa meres SA Doerna fact 5.5 Doctina Uberalimall economic ‘S.6Doctianeconomed marc 52 Doctina marginals... n 2s 2 36 46 46 79 A 82 91 91 33 95 96 99 100‘sa aradiga pid economies keynes Se Petar doctrine privid misc fet aptlel svmD ADMINISTRAREA AFACERILOR 6: Esso ein eel on” = SES lte pvt eer Soe aoaeepndsdrnsenee sie Te ee einen $22 Sele aoe ae a pt aon ein a Serta pad ecko Siena atom acne 642 Aa ee te yn nrc S43 See cle gins me na ia capitol Vit ‘TEORITLE ORGANIZATIONALE. s +11 Nie mama prt dei tort 7 Consider em piel organize 13 Teoria organize tinal Teoria anal inate 175. Teoria bree 1. Alas torr "Sganizaionae ln minitrarenafacerilorcontemporsns onion Saget ALE CONTINUTULUI MOTIVATIEL ‘3:1. Moir motivate comportement concept 1 semlini 12 Teor instinct. ~ 133, Teoria motel soil oom $4. Teota erate! nevoio : 5 Teoria X 9 Teo Y $6 Teoria aborare joponed. - 7 Teona mative igen = opto pet be PROCESULLL MOTIVATIBY 9.-Teae pept - - 32 Teemu 5 33 Teo ecu 3 Team empl tonne = = 25 Te sm caller pec tei ee Spee 102 105 3 13 ua 18 8 1B 128 104 ns vd 130 16 136 ot 13 18 131 134 18 18 16s 161 170 173 176 v8 as 1s 19 192 197 201 Cepia X ‘TEORI ALE CONDUCERIL 1041 Teor ale wsttirdecarectr. 102. Teor le stu 103. Teal le eomporameatul de up. Capitola x0 ‘TEORII CONTEMPORANE. 11.1. Teor intemal. 112. Teore inane 113 Adri eoreicecatave A, Aboraes terete siamo ‘Copittl 37 LLEOILE I LEGITATILE IN ADMINISTRAREA AFACERILOR. 12. Define, ol i clasiiaren legion. 122. Apliaren lpr sci in admnisearea fscerio. 123, Lege economic in managenest : 124. Leg i legit prop mainte Usa management faces. 12.5 Legale mune in ecip. CCopittl xm [PRINCIPIILE APLICATE IN ADMINISTRAREA AFACERILOR, 13.1 Defies, oh i casifiares principio. 13. Ceratertca principio apse i adninisirare fice. 133 Cencterates pricpillor gate de oul Dura % 134, Princip generale = 135; volupriselpilraplicte in administraea face, Cepitotxav POLITIC ECONOMICE IN ADMINISTRAREA AFACERILOR. 14.1 Pali eronomice:caaceistic generale 414 Pelice ennorice se “143, Polite economies afc in concn air ori coeice 44, Avondale a polici ecosonace U5. Consider cu pie a sliesebccvelor poi cconomice in auc. 146 Tatumentele de panera eplicere police scomomice tn fer 146.1. Inrumentee politic conjncturle 1462. Insrumentee polit severe 207 209 an 28s 233 284 386 359 362 m m a4 a8 om as 250 22 298 303, “30s 306ot XV os Capt 7 ctAR -BANCARE IN ADMINISTRARE MPACERILOR = 25 ann i 15 er ees ontario Cato amen pote ope 153. Comer es oe arom paki oe sol 01 Ca oRIALE IN ADMINISTRAREA AFACERILOR. etext arent peice afer nin i se Pace ates et om OEE ‘eoul e 63 Pl pei tr 1 et ora el te = ie cociextl integrin Uninnea European Capitol XVI i COMERCIALE IN ADMINISTRAREA AFACERILOR, rr: Pts cones oti cone cosine 17d pte eet te te. "cbs eco oo 173. ee ema cl ae pai V3) oad peer emilee srl Gomepad obec pic = 124 Conc ltt et 2 Cone feo sve ws au a 318 2 06 sat at au a8 384 368 368 an m4 16 am 3 an 38 O prvi pee cer nocturne fer impresiacopleytoee a unui univers neschimbttor ‘. Weinbere Capitotut 1 AFACEREA SI SCHIMBAREA. 1,1. Definires gi structura afacerit Definite -afirm Stefin Odoblea- mu sunt mumal mijlouce de pricepere sau Ingelegee a Iucrrlo 3 fenomenelor, cgi puncte de plecare pent noi crept. De tle or unele dintre cole mai mari inven i deseoperti nu sunt alteeva decttre zultaele unor aseminr: banal nestepate Punetl de plecare in abordareasubiectuli anuna I eprint etimoogia si semuificatin cuvintlui yafacee” cae este corespondertl semantic al terenalui fnglezese business. In dicfionaral explicativ al imbi romfne (DEX) (43,121] business ese tlmfcit ea afacre sau ocupatie, mun, In literatura contemporaak se stesth o multitude de abordri a termenul afecere, DEX [43,17] timoest afscerea en tranzactefnanciaa, comercilé sav {ndstrials,bazat de obicei pe speculd sau pe specuafi; sau ,itreprindee cure- zllatfavorabil"; sau ,eabl important, indeletnicie, oewpatie". Vasile Breban {18,16} propune dout interpret ale acestui termen: ,tesba, indeletnicire, ocura- fie” si ranzacte comercial care implied adesea spect” Dictionarul ,Larousse"defineyeafacerea ca. ce constitieobicetul unei ccupafi i privet interesulcuva Gnieprinzitr): activi comercial, industrial, financiare etc. In, The Concise Oxford Dictionary” [17816] afacerea este prezentae tea, -lucri ce trebuie feut pentu a esi bani. Txiana Gavi si Viorel Le ter (65,242] consider c&afacerea poate defini ca jun rapor nize doi intepri ‘itor cae trtexzK penru -ji impune unul atu intteve morale sau materiale." ‘In viimnea domnilor M, Blcesca gi A. Blcescu-Cirbunara (11,18) ,Afacerea este 0 sctvitate comercils, industrials su financiaravnd ea scop obfinrea de profi. (Gei mai laconici sunt american care consdert 8 afurre este 0 wanzactic cu inal financier. Acelagifenomen de afacere In dictonare se mai abordeast fi ca antreriok ‘Vatiie Breban (18,30) afd c& anrepriza este forma de executare @ unor Ivers “pe beat de contact i caet de sacini, de cite o persoan sau oInieprindere pentru “© alt persoand, Conform DEX-uli (4,69, anteprza ese fnireprinderea care exe uth err industrial, comercial, de constucfe ee, ete erates propriv- 2sconic, ae ae op J oem zach $0 ocd rere a cer 1, care coma tip 81 st a ae nt mor roe 1 ee mf posal buen Ge OP ec pea spin inn sue Sioa pe ont ne et ce as ort hraepeeratl E2 ne aE ile eons POS semanas sey me setae oe sh er cone nc ST Gs ue icp t,o om sete un pe cipal s saisfak cern onmenr. en 8, Seas Bo itt sega ls ot cael vires bir eorme tet eta peo wal nin eae in tegen cu_privire ete, anerenoriaa repel o acre echo ect wit. fee ‘bricare a matfurilor sau prestae de seri ‘in defniea rect oe pot, deninde clement finches 6 tee ll cm sn activin independent seins ence nome pop: cinta pe esl # sb pandeen Paine ‘activates core ade benef ed ca, npn opines tt pei sent ed cgi, epee son ete te om ace eee se mr heer eure = Se, en 2) de ec sab Sal i Se a cae pa oe come ine ym iP erm yamine ret a a wsgiie anges Sao aaeareeeee . sneer em oinn er const ch aficret enter SHE ee reno neta seaist eae ry Generalizind concluzionim c& AFACEREA este 0 indeleniire, ocupaje care const sintetle In identficarea $1 valorifearea unei oportunitfteconomice ‘avdnd ca scop objinerea de prof. 1.2. Evolufia conceptual de afaceri Afvcerile au apie ode cu dviginea munei,atunci cind a devenit necetar schimbul de bunuri gi teri. In anifehitate, x doud milenit inante de Hnisos, 2 pln Codul lui Hammurabi, [156,13], care prevedea principle de comportament $i conduith comercianilr gi vinaHtorlor ambulant as filzofi in Grecia ante £5 privenu comeral cu dispre, chiar dich afacerile gi indeosebi comerul au dez- ‘ota in Roma antic comerpl fort tolerst dar nu ea vzut ea activate nobil {a Evul medin aristocrafi,clerl Biseric¥ Caolce gi militar nu putea face comert din motivul e8 aceats sctvitate cra consideratl Jegradant, iar negustori ‘nu aves bani pent a3 desfigura normal atvata, Solutiae fost gsi prin uni= {a eaptalulunobiilor clerlu si militar cu priceperea negustonlr, cea ce & [generat apaiia soieta en comanditasemplice ere exist i astzi in multe ri, Ea capltalismulul a schimbatatitudinea fy de afacer in general gi fohde comer in special. Adam Smith in Avia nafinilor [1776] a fundamentatteoretic decvoltareaafacerilr. Ela pledat penis iberatea economic Inceitjenind princi Diol aissefair™ Pornind dela ideea 8 pias IiberS wate un mecanism ingenios Feelementat de cree gi ofert, Sevthafira cf, prin maximalizareaineresului per Sonal fecae indivi, find implica in afser, ra aduce benefici gi avantaje pent fneaga siete, ‘Un rol important in shimbarea optic asipraafacerilor a avutgielgia. Max ‘Weber, in publicaia ica protesantdspirind eapialist, erat ck protestants) ‘rut un rol fundamental in echimbaresatruii fal de afaceri gn dezvotarea ‘pti antreprenoral, Martin Luther, intensitoral protstantismalui german, & us coental in orice etiune pe rolul munclindviduae {In perioade contemporand afecerile au lato armploere firs precedent Suts- ticle cent din prle dezoltate, indeosebi dn SUA, Japonia gi iil-membre ale ‘Uriunii Europene, ne oferkargumente de necomblut. Afacerile In economia mo- dem reprezintl un sistem sufcient de complest, ceca ce impune cunoastere di- ‘Yeni teovilr cu privte ln antreprenorit © visiune cuprineSonre gi inteesanth asupra aficerilor © prezentat Jeu: Pierre Bechard (13), care consdert ch fenomenu| anteprenoraltebuie sl fe bor- at ln ei nivelsan pes wens cite sep i + mse og wa Set See meh ie oe a binate |i P, Drucker (48) ,Inovare si activi ante reser ev Bisel ipl sc ‘sh explice affcerile prin patra grupe Aircon X 5 Dipl ae pooper, atone cl ie ym geen ci 1 Shumpe OE «= Teorile econo En ti copia, obi, cn sien eae bat pe cone aceon roi pilose eae asa rots Hoi 220827) Ferrie de efaceri prin nevoia de auio-realizae, fugs de dorninatia altora, cpp a pn a Scans penn = eee in sie vom de acon. ate de mai mul autor: printe are = Teorile organtzayonale, repre Al eelair. i 5 es vn i art geese ce ihe Sar ashlee cama Sov cae evince retin pesto Sool pga tn inti Teer 19) ne ek oii ori ous -Teorilecuturale tn cadre elaboratt de Jean Pitre st complexhasupa feno- complexe care analzeaz fenomentl apreciabil. Presi cB eea ce 6 basa, 36 a scenic Ini ani su elabot tae sori compen fo a pute de vedere 9c 0 HAOTIME sc A acess nies ere ™ ra na Sap Pears eva nec oH sel, ee vm pcan such anteprenovl jacques Fillion (64,25) stotureszh CCnoscunl specialist canadian Louis T309 procertanteprenorieln zee activi uh cum ueRz defeats opr economic: + Mate espe deeb mee ~eamepe iin ee ear abe epee = apse eit enteral i orgie ae + kgs epsilon + Beever mt pes 2 + vinzarea protuselor, ~asigurares fore! de mune competent; = subcontactarea gi atragereacolaboratorilr exter tn ativitiile care mi so- litt competent gi miloace fnanciare. COamenii din lumeaafacerilor de az, find preocupat de rezolvarea probleme: Jor prezentului, sunt condamnat 8 se pregteasc gi pentru vio. Pe ee ne puter ‘za penta a preg vito Int-o lume a ineritudini i suprizclor? RAs ~ pe inovae. Alscerile din prezent vor supravieui doar daca vor fi ereu insoite de fnovare, care, asa cum # spus marele economist american de origine ausrocd Joseph Schumpeter, este ,dstrugereereatoare’ ‘Succesulcamenilr de afer se datoexzlcapscitijiorinovatosr.Inovaile {gi pot aves origines din cercetare iar in uneleeazuri~ din ide. Uneor’ideile mo- deste se acumulesz8 forming o for mai mare care se transforma in noi posbiliti de afscer. Aste, in condiile economielconcureniale, tof cei antrenst in afer trebuie sp popund schimbari permanente 1.3. Schimbarea - premiza succesului ‘A schimbe, - conform dictonaruli explcaiv al limbilroméne(43]- Inseam 1k #Snlocu un Ivers cv atl sau pe cineva cu altcineva (de aceeng natura da ‘nui Ine als forma alt aspect ete, a modifica, a transforma. Schimbareacalitativd 1 sistemului economic, este earacterzaé In compendiu de macroeconomic (11), <2 ‘ansamblul proceselor de siructrare gi estruturee organizational, insttufonal, ‘mentald gi moral cea oc intro peiosdk de tran I un neu sistem economic’ (rice schimbare inseam eliminorea une diferente, Generliaind constatim cha schimbe in afacert inseam a modifica aceas- 1 afacere institutional, tehnologc, organtagional, mental ec. Societatea,comunitten gi fila, sunt institu conservatoare. Deprinderile ‘se mpsific rar incet. Dacd tn cioplior in pint din Grecia Antica ar invia§ ar thera in curtea unui pletrar,singura schimbare sermifcativ,- dups cum afrma P. ‘Drucker [49,113] ar viza forma pe care artrebui s- dea pietrelorfunerare. Unlte- Te pe care lear folosi ar fi aceleagi, doar ef acum au bateri incorporate In miner. DDupl ce Gutenberg a folost pentru prima oud tiprul cu litre mobile, nu s-2 mai [rods practic nici o schimbare in domenittparuti veme de 400 de ani - pink a Spare motorului cu abur ‘Adesea schimbirle sunt provoceteéefactri exterior. Cea ma mare provo- fare pentru traneporul pe cal feratt na reprezentat-oschimbirile din acest do “Beni, contiud P. Drucker, cj automobil,camionul yi avionve de apse, ueuie sk ocunosytem of pe parcural anon £48 Poot enn be Nobo Event, in soca in cae wim 2, Pons TS schnbide propor pedecsarior now. Cele ma peewculoae COST As Se ean pagar fe er svt ef em opie de nds. ropes rp in ee (AOS TET moda «em, cplt eu desma ere de prots nai ‘rei indsine rg ere de servic ma varie # cand 0a nal 2 une ieee set pierce onrat de preki imap cl ter, co al servi sa activin sux sa trneformat fare lt sti aspect pie mune et st al ee ee doe meth comotitie gentile de prone s ini dose, Pe rite omen nea valor tele Sti ere pia) poste depres peste nspe, Nove WAREGE produselor ae ma ent crepe nami e speMmnge #S551 asa carport inde cova esas ‘od de vith Fram pt mn ctl Poteet Vicent. 1885). yo shim Scop rene petecer inpal iber inl ere ne chet Ba ‘vice upoiieinvechidh, de replete contest dca pote FAAS dons re SaRre Char susie minor in sec my al St SE ost Phi, cote ee pEnCUOAS, PT, Respmarea hire ene cid oaneni we coma Cnt et ojcnk ochimbarea ln ecumsantlepropri fees existe atl pute conclzios, 8 forse echimbir se rsting esr em tor ont sociale, redefnind ceince gi valor soci # sh umes Pr gn de sfc acsio gece auc ole So tered mon od defen necenintn de adap e030 aie ce pooper. Despre insta skbior fm af S61 gr numa tt mai mare de flimente stains fei umane, “Abandonaensisteratch 1 tot ceca ce exe constr, big, fama ont a sehimborea prin doar, ve el, nes confor le uneven ana un prose, despre un ansmbl = Prin Tei atop reap umane i scinle sau despre afer na ‘exist mumeroase motive pera cae nova exe fil. Rowe Ns ane nesters of Change rope iste Ge eee re pny eas Mae pape cu Fl pics n pen rere oo cre win 605 igeoarece este nul 9 deorece vine dejo” ‘Aue’ cid fcem shimblri ee inept sn sigur J NA spicier, Garin prim ind, peroanlecheie alate ive! sau dou 4 it desu clic ee nora ic al a 9 st Sie nt soi Secret at an Se mee ssa seine rr sme ca conliea sented part Belo pe epi ms cae co pe ee a os wel ceri decit si lisiim acest grup care ar putea Lg smi propa ptr ngs eee ‘nc. = lizarea schimbérilor crecazi un nou mod de viaf si, mai mult st ait, SEvcucecltc opti dsapetsescmbun dea ais Cet cre ut tec 0 teserare ont act o wersfomae tl gust soar erie re i Featwe ‘a cuantifica tofi potentialii cretrii valori ‘nepinder cn = ee wt vpn ctype tm my pg Cg ampune din cinci etape in abordarea dup cum urmeaza: » Pry torr "EA Come tea 009 ‘Gorter (vsowenscau ie) penne nacre gliiremer ara aa dt wants Valores actu * pie cpizrea ber) ent val Bpreap ple tons, dt epuioars bur. Acar als ti fniainenls once sensi cecrol our ct feferin petu anaes Fre ma‘Ovidiu Nicolaescu [129,48] «= Veloarea jn sceasi stare” toe vitoere disponibile (atualiza to wig netic consant, fk schenbaaxpecle OPE TPeeprindert In principin, fit probleme pate inenlaresisau fenomenele spect! Tcaproplts de valoareaacusla de pit; samblul ameiorrlor operat ‘onsant (de exemphi, crepeee ci ‘Stata esr uni strcturale a unci a « Valosre eter poten ee golf optima de reezvoln et rare ln capa resent Ov re eres ene cabs ob inacpe panne se dvedey cl mal DED 4 Veloarea dupa restructurare for de restructure accesible inreprs ne~ sistem de valor, dal de se fares a tipur de activi, crore Te vase implisete in intlres,pregatre, derulazes st Final {hn astetc in tabell 1.1. arate tie de cunoscutl savant canadian Jean cst valoares economic actual fe I costal capital), “Analia triaxial, focalizath pe ti arate are de cor tive, aceasttvaloare valores susepibilé de entra a porofoivui eorespund tot se valoaresrerltats din enserbl iden Avexea cupind in patcul, psi hs demesne (prep ropa cae P wratpactsemnifictvasopra valor economic. cashflow: wis determina nt-n peri- raponde gi financire ale rmunicae cx pelle ‘cebu 3 fie, food re » eres nena pt ee var coro nsec en a Fi jonale, care pune in valoare at, Senn ss unto iat et), permet de activate aelor,producti- 2 fi degsithprint-o de activi. Ctnul me fe din cesiunea wnitilor pent care tvaloare, fie din actiiia util Pet gestions, jal oportuit sii de bad ale sesivitii uma Pears i imensitatea afi, a ds in dlimi= tate catego Je o=upapi care tcl celor 8 pur de agent i ‘Marie Toulouse (183, aren schimblrilor. PEZED- ‘chimbli stab 5), si ustimate de Adept schist nora i vitor. Schimbares sx meormare od lus incre defigeart fer fl incare sek ng ee un un ng, ‘Naceren nu pate easfonath ere nose n ce ifr. Aerie shmbre ‘est i al pg fe cir mtn pen air fect drt. Diam trie far impane un impern clar Stare anreprenortebule 8 iocrpore Sono schmbin proprinefsce. Aces earn 8 Ree intepasior tebe se propia enn pari sav itera la cee ce fice. ‘Mai mult, o dah tan st a cjv ani, neg ou fs tn eghtrk ou Hcare proces, prods, procedet stu polite, anteprenori treba s-i punt umatioecafebare: ____sDach n-am fice de acest ura, ne-am apuca deel scum, ind eoea ce ape im, sind ceea ce stim ack ripunsul este nega, antreprenral trebuie i 2 ie sd propund 8 relizeze sbandonal acest activi sau afer inefiiente. El nu ebuie st ncerce sk prelun eased existena unui produs, unei polities sau unei practi fir de succes, Dar fa Sie desl ante tebe set pk a ee: Ane fcem S¥anteprenoal rebul, tevs, fit om pnts «modifi. teas afceen, nh spk Sha iceman stu” Pare ete bul st te dedice credit noului De ate, orice antreprenortrebuie sh apee ees on treprenor trebui sh apeleze in mod sis- Prima ee iirc tc erp Sa, pres pecarepne names fen Once str senor et se at es a fay ara eure tie, ed pra. sa tm pepe nce she ene as este anni ann Ga sccm ce cline) Kate Yoel nin nt press at ber sh devin ceva cuadevrat ifr nds tea ar Ina dette rind, lea rand, fecare organiza, firma va trebui st dezvolle urmtoarea generate de epicaii pomind dela succescle irepsirate. Din nou firmele japoneze $94 descr cla ie pol eam nse ive am odode ee eu care producto de parte electronice au creat produs dup produ porind de In ceca invente american, caslofoul. rites ti a Ee ee tatiana | "Mae — Be cress —| ee [het Bela {caer Tas | — hae Foe [ee | hae | — Ma ee SS eS —- [peat gees [he ee nase | Coes | Sess —[ re B ae oe “Ed. Economica, b 2001, "za: Ov Micolesow Management 6 fa reprinderlar wil lock Ls ro cca scene pn tii prove : 1 vei ber pot ihder afte char “tee te pi ae mane ch 9 al cl i comnii e, “espe se pik formal Tote sn rere". Ane, nce shi tbr, | comumitatea, o dezmembreaza, o vaduvesc de continuitate. " ”sins si, erin nt ec at ct ine dane weer NE fa oc nana, bb are Ge NETS anal, gt cor ut ou Pe Pere pn Sen Ts uc arin Ace Paarl cee cael tt olson sen nd Sazeens at inps e caonehejete aeson, meer te ae a sul p ce. ‘uf Inari ereditelr, sia, spe webu st peat ma rages ino mates de sud i, wi gine solos Gn dames obi se hail unl wee can cin sch oo eb etn mesial fe cau opal cual pu 2 Since ee Em pepe wo med oO de pt ett en @ mel ll erga oman nh Pe Coe ano put nce nie ot eee pir i Sle ek erect en can ermine 2a fee alge sou Gin omen cone erie petra india xeltnare ial wells rnd n domeaile compete, cama finds sl een puncte meas ung vanre Pv cles ¢ ea furizarea acestei valori. Suocesul in plan competiiy, #58 sano een ney Oran, va eproe companio ca SPE cam ta Cay Ha esr pn wea 1 Fe, nen Ge Sane cl PS Simblw proaet indore a mobili 6 ange snc es anger np cle, Ane OF 2 ae Ysa fcr ict Impulse peso Soret act chiblr sta a 8 TNE etna ewe eau numa piv expe. Con hi a me ecm pone mein ute separ uh 0 gen ee eerie =, sinh Ca ee acne tose spe, ed ml ae even oe Neca ven reson tn fundamen a eno mae oa oem 3 i 1 es enna powe wep rte np wen aaa ence rac cose erage tc Sa ea an te es ean ents caveat Se Soars oceans 8 ‘vel, incusy plauzibil, ls locul opfunilorevidente. Accdentele, incertituinile ‘i confuzile las locul strategie. Acivtile multiple last foul evenimentelor pe ‘9 singurk ters Frgilitaten schimbari lash lool imoginispublice de soliditate 9) ‘scualitate deplin, COrganizaile care cautl st realizeze o tansformare total tebuie si tear print-o etapé dominais de dezordine, uncer! cu grejel nfuitoae. Aceasta spare ‘atunei cdnd oamenil se acomodeazS cu schimberea, o adapteazhcircumstanjelor ‘Propri si preau eontolul asupm proceslu. In plus, directa schimbtri devine cu _adevirat clark numai dupa ce acfiunea demareazl. Antreprenoriatul cae imbriiges- ‘28 un plan de trensformare total, fits ereeze fundamental necesar, mu fae dec st amine confruntares, (Oamenii din lumesafacrior au contintizat 8 ajustirile minore nu mai sunt suficente, In orice afecere doattransformarile, schimbirile care se referd allt la aspectcle institutional, eA gla cele tehnologiee,organzationae etc. vor da rezl- tale, Din ce in ce mai mul lider nu se intesbs daca tebuies8 acd schimbtr, ci dores s sie cum s le fae, De unde #8 incepem se ineabl ei. 1.4, Schimbarea de unde s4 tncepem ? ‘Schimbare, care contribu la suprevietites afaerlr,indiseuabil, depinde 4 cua} si imaginaic-curajul ce ef ida modelele predominant in afaceti gi ims- infin de a inventa noi clement in afacere. Ese evident cX orice schimbare cere ispun la Sntrebile cele cnc 8 incepem ™ ie unde st incepem 7”. ‘Problema fu yctnd st incepem" este simp. De jeri. Altfl zis, orice schim- ‘are, inlusv gi schimbaea in alacer poate Incepeorcand __ Problema lu ye unde sf ncepen este una extrem de complexd. Conform opi- ‘llr nine suficient de revert aspunsl lade unde ar tebui st inceapl schimba- Fea unde ar rebui shaun 7 poate fps euajtorl writer algorit: 1, Incgpet cu iformagiletndreptae spre wile, orientate spre acjune. ln uni caliatea informatie cespre reali specifieafacei,cienor gi ange- {ilr: Descoperti ce fac de faptoumenii si evalu modi in care real se desfigoars Afacere, inclusiv gi procesele secifce acestia, Pe lingh calegerea de informati Concrete eu priv la reali actual, apleajvl st asupranecesiilr nsatseu 1: Explor sperancle gt see snveprenorl, cen angaafilor. La baza mu “Stor pe care le ster facerea ie aft pias. Raportl cerere-oferts in once domeniu He etvite ee inact de nar schimbatoare a valor de funetonaliatea t= Tile produ ssu series. Termeni ,fanctonaliate” pi tate" transmit fll tn cae clic pot liza cea ce se produce. »a fice cata stensrat pe parma dea existnt Insp prin fee 2 pai epee oe «postales es ef i: ce epee ec, ee vn itl itor te ov sce poi eae pe ee eae, ence fic pose ei ST” oh een oe pono cosy apne de sume semi ei nents pon Ps Pe Chin inclu probiem, unl componeis st oa ae ai pn ero amt ec procese po aif 9 nme pesunind ca experience ce DOV fan st nse rumen pus a api conto. 3. Jncurajapl experimentele care adc see a an ae de nee fel es ec miso cee ore ems rome seven cpio oor eet ta a nc nul a sine de tnsforase a orate are ae ce el aeie exes op eb sod ner re no pone nce ni pie Tu re che ae teri dl epee supe nvehi, Bh evi co i usr conser cu conic. ct Comes PPA ticipate ranma pen foe ie ss i ocd 8 Expeimenaes Fone stu de cz cu pve a eu eh eam fee ees elr marae feces, fend el 1 Nu sponte eg pee recat ma Nal snp ene ce al Ge meat malin compara er 2 cara ape opin psi sg ec i Ear tarerniza cu echipee ewe moves. rae ee me ei snes maine a tS wai el erases come peat Soc cette getn cert eee foie at cero wire a ature sem Coe ica er cartes peep signin ence ee Experimentarea presupune gi consol {In umes contemporand este suficient de important 8 rispundem gta iteba- rea ,Cese face in afcere Administare sau Management ?” Sublecte pentru dis (Ce reprecintdo afacere? CCaresunt avanajele si limiteleafacerior? (Ge represinaschimbarea? Care este evoufiaconceptlui de schimbare? Care arfialgoriimal schimbarilor in afacer!? Gum apreci evoljia schinbavir in facerienajionale? Studit de caz [A Descriefi afaceren considerath de Dumeavoastrd oportuni pentru zi- ele noastre 1B, Eoumerafi sl caracterizailsuceint factoril ce genereazi schimbirile dia nctualeleafacert autohtone. Seectalclacl-gapte factor eare impun schin- Daren afacer! CC. Stablitsldeseret schimbirile posibile ce ar contribu Ia supravieful- rea afacrllconsiderati de DummeavoastrA oportunk pentru zlele nosstre. 1D. Compania deeditae side distribute de care i presi "Vertor V-N" SRL a fost fondatt le | matic 1995, partici act ia iegurie, expoztil si coneusurle internationale de care. La Moscova a devenitinvingStore gi a objinut diploma de {gadil L "Vector V-N” SRL inregisireaz indicator economici ce carecterizeanh actvitten dupl cum urmenzt: ivan Peal [Arde] ATteles ea in Wino, eh Feaas9e | 3159990 TBST 2, Prot bt, et 1100983 | 1287612-| 1809254 fetes ee eae [-4:Proft pnt ls impocitare, lei 4g256_| 553720 [757117 sets ecu bat Se eee er ete — Sie gewent | vom | ui | as aan 3 Srararor ay aaa eae ae[deoontirie or ba= agaTTOD Te pod net ASOT LOO) wa ass a Reatabiltaten sctivelor: Genealerno | — [| — | — | — reanie privind = ame TS senccine SS en aes SS aS ee ieee [ne | 0 | re [1 Valoareaactvelor ls stagil ano “ness [559005 | 575995. Toul 1556] 100 | ae bats “Valoaren medic a acivelor (rds=xd2yr2_| 3760715 4825195 {567500 420648 [100 [329352] xxx (yapeceees see egg taeda 1D = ial 9 ec dlr einen re ae - Ta hina Doieae a Grape de dtr -- ant | Coie T Front pina le imponitare rrezése | 353720_|_ 757107 Ze | CH [oi | OB] 72. Profit net 567799} 441329 621451 ‘Crete bancare TL = Z 2 Frat nt alia propruletnsepe | 336786 | $95199 | 710759 Donel ennaie pivind psa | ay | ony | aoe leat Sine rama | 097 [ m0 a RTT GT | TITY TT” TIE Sas eo ora Bs Sen ed mo a aerate | a |e Bape BeTe—Yannd_574_ps said in baza profitului pink Is imporita- 5 a SESS uate pad mer ala : ‘re (rd): 147°100)_ ‘Datorii pnvind retribuirea, tes), TET FOLISSY 5 ft agara | OT | OE | Om pe | oor Sean ata Se aa RETR | a aes ae waa | 075 Far aT | ORES | HT | TS SS ee Tt (rd3+rd4) : 2 ‘Datoni privind decontanile cu — 5; ei wows | om | a7 Pisin cer Soaps so 7 ara Tndicator Frimal an | Al doiles an [ AT weilea an| iza2916a| 1005430750 ae oe can ier 2: Creanfe pe termen seurt Si0sT [1196] a08 TS ee Ea es eee _ a a mn 14000. “41400 as32i29 Pond 139 1229 8705 ond 368 3 96.06 Pond “S31 si 901 ns 2 000 eh 214000 314000 2277791 1 Dates fapetre TS Cree bance TS. 2 Dato comercial 5, Stractur creanflor pe tpt ae] “Aidaewms [Anal an | Moaibonres G3] 2088 ‘Tipalcreantei_[“Fiei_| Pond Te | le_[ Fond zn cream Somcciake | VOSS] 84,12 | S588 O52 Pes eral —| eat a : a Seeaeae | emo | a food as | sual ve Tega = lieie | eeenloe sana Tes | ws OTT Sasa Z| lentes Sams | Ors ee ase FBS z mae oe er oa a aa “Creanje privind 30 Tos | 2491057 | 2399 | 0.555" pe de per ee Oh a [oom |—[—] 2 sm. 2(aaa 32, Dao i onal prvi alle oFe- 08 370 jin 33: Data pa v7 | ons | - | sigue a7 SaDuirtpaved | sore | one | ov | 0.007 4607 | 0.33 3e1_| 0077 decooasecabegert_ |__| 7p 35 Ale Bes {00 SSSEL_100 FEss10E | OH otal dato pe TS [536027 seperate chimblr ce ma Seaman seo A. Propuneti st nai ficient a miloacelor 'B. Propunes gi angumentat te-cinc afacerice nr contribul I efiienizarea acestes Activitatesuplimentart ‘Desereis argumentaiafcerea ce dort 0 sx contribu la utiizaren chim in sistemal de administrare a! ‘Niciodat na sim exact ce spunem, pnt na prim o repli Norbert Wiener Capitolul IT ADMINISTRAREA VIS-A-VIS DE MANAGEMENT. 24. Intreprinzitorul — promotorul afacerilor Inca Ludovic al XVElea afirma o 0 fard este Bogatd cand oament el sat ogo Frese, aceasta xfirmajeeste actual sl ase. Principal partzani ai bo soe au fore, sunt gi vor ft intreprinzdtort, Dec, orice fad, care se vrea bogall, irebuie 3 acorde o atenie deosebitaintreprinzdtorlor. Aclatea de Drop tora ocupat un loc de franeinlerdrile lt J. B. Say [1800], all J. Schumpeter in Icrarea, Teoria dinamici economic” [1911] smal tri Ox publica ll Peter Drucker Tnovaia sistem antreprenoial” hn jurul oamenttor de afacer, de-a bungultimpulu, au aparut 0 muijime ée nitar,printre care C, Sas [153,38] nominalizeaza Ihererintori unt oameni de acjune nu floc. Desigur, et aw spit practic 3 cout mere combina ok. Insel sunt face” auc end elo rea plamurile de afacer nareprincdtril sunt ndscui, mu foc. Exstd amumite caracerstil care sunt inndecute,Astdt Ine antreprenoratl se studiazd in universiii, scat de af cer, efe, care au menies de a, face” Itreprinior: = Singurele Inert de care este nevole pentru a deveni intrepineatorsust anit i norocl, Eviden, de naroc este nevle In orice imprejurare. Cert este cel tn garanteacd suecesul $i frd bani, sigur, muse poate reolizanimic nsa chiar cu ‘an sufclent ve poate sunge la faliment. entra depisi acest i alte ,Jegende'” despre inteprinzitori este necesar de 4 sintetiza cunogtingele scurlate, Punctul de pleare il constitu indi defniea {ntreprinatorsh, CCuvintul turepriadtor, dupa plrerea lui C. Sasu [155,33], derive din verbul fiancez yentreprendre”, care inseam inveprinde, a Se apuca de flcut ceva. Pe Pareurl anilor aceast ofiune« av difertesemnifiatil. Aste, fn timpurile msi Sechi treprinzttoral putea fi gsi a randul rubtarilor si negustorlor. In eval me- iu SaeprinzAtora pic era un cleric. Inreprinz8onl din secolol XVI era persca- “kare inchea un artjament contractual cu guverul peru 8 presta un servi asoll XIX inteprinaatorl mere deosebit sav eachizifona in amumit produ. fn see ‘de manage. ‘Conform DEX ti [4,540] teprinaior este ace ate ae pint de aun, care © nnintvd™, Autor compendiull de macroeconomic (11,221) consider ck fatrepnadoreste persone fiied sau jurdick care: : a et ign ih aco a cE rae on a ‘Deosebit de importanth este cuncasere caracteristiilorInteprinzitorlo de succes Hower stevenson, considert ch ecesten sunt tn principal: enact, ae)- scons fl asuma, Inerederea Tn sine $ $60 fia major eal, infelegeree risus asumat 7 eben eleperea iver cela petsoue, Ponte ck mle eros ol uri fund ef, actalmente, mi existh un consens nil ine special ss 1 fn neprinzltoru, oboe vain nt-o mist areisit. varntlr opie ce au court des engl in ts iC. Kevin (91.31) ee face um invent (ta- pul fa anes domenia, este propuk de C. Kevin [9 piven (3: PORTED de U2 cept ele inseprinatorau Le examinrea informal Corporate tbsll 2.1 cnstatim urmfoarele (0 imagine compet esupra itor pera itreprinztor este surprinaator de mi- Peat contera.intreprinsioruui, concomien, MJentdo abordare pluridimensionalls ‘contact, sunt nee! mai erent seep emoreau Sai mle cep cerace rater cun cen de abi 1 fen azannabi ee iat conc trenton, enon ma slr ence enol sorte purser __ ul sent ear cen Geb seu conan, sn ine nse obi, tet fer i cvastliten econo eS a teomend intewenonal (Sith Romper Weber Keyes). ilar mari, cre av abordatinre= “Targot, Ricardo, Sey, ‘AvericanalFreley (67,178), specilzat in fenomen itreprenaril, fo leant woitoarele 10 caracterstc pent ineprinaitori de suces: Cea aor ere le rei at ea grup, ea echip care Sufiient de Seevent managementul mai ese tat co STH, repre o uur erat eae eestor in vedere eo ‘vel. hp eee eet. rues ee em Es te me, ae enema, mole np Tor nach rie ee cl ees 9 9 Tel meet ee MC Mescon, M. Alber, Fr Keds [1c a efraor membros ne xn coe, an angen mie oo : HL Koontz, C. O'Donnell gi H. Weibrich [94,5] explic& ceea ce urmbreste SH Ker, CO oma auc abet jane Se ae mn nl de epee” an oer oe rae on Sng ccga Graeme a Se fa en crt ot “ cbieivle rz" on Sti Gheorghe Mir 166,15] ser ems Sapenentl jeu stemele comer wut meta Sane warn Kae. nares pcan pede ees sie ‘cscs manageneni x prop de ern, cfr Ascii Ame ricane de Management, presupune: * aint, forename! contin, {INNS eked tates fel * aves inser in sterdoah ceding esponsbiliyenra cla ti, seas oi eae sia peed Be 1 deserts sstemul orzo apreci amen tn rezultatele obinute, . oom im Ante te 1 cbjine rezulite prin ali, asumindu-gresponsabiltti penta seste Import un ae de mage up cum mene Soy $1. Milimn [166.16}- poste rare pn meifile esurvn in vio Fpsntler cnn cod itch confer enon Managemen in pbs famed Laue et prezeis ca tina tenisor de cnduoers sera Rugs Popov G5 Resnopoas). cone {ica mangonenn se ope dep conde gee ge sie Congonettor si Teter 13), ere nk 198 foe cic dee fle taagenena couse ese Gmre an hen none aoe cena id eo dea tpi ea, tnovata perenne tte Gaile fc pereterund pre com # tps profil x tac Bish neremtat Condacr cre arth schimbres (no 4 ete) ns peer 0 viziune stimulativi, . onto ee pin sien spe de srjin mente sb deter er out pe dl stan, psae acon esac et Pageber greene ee ed mange s Management ca ard dh 1 Dew (2, : dup cum sve L. Duma (52,17 eens a Mop, wir # rier de maaan as onsets le organ, ius lor soni in apr cu cere npermanentschinbure se wii conde. Pomind des conesicle ; le expse, ear ples shi dim dept ui Genld A URES el ost xin ete gene coptl anaee : son ch el mal accept ete concep clase fora fc 3sarn 1916 sich ymanagement sean preva et by emtrola”. Anuime acest enn de Hen Fy a ey comande a coordana ya cota” Pa rent nd aap eal fod ma ee 7 itd ansambtul Noi consdertm c& managementul, fv ini! generale, reprecntd de acinus orlentte sre schimboren pore orc sistem cu scopal dee 08+ tne relate dort. Pent once sistem conan i pen stem aes, mane, semen apednt ace de pleniarogene nent carat semen Pr erp sau echipel car sent orenate spre eles ge cont ncor dont pen anges cope presale. te realzatd de srr “ga ar, se pate concacon cs nmnsrare te real itn ae rin apron reguametlr procedure pair, in tear anagementl ee rela dew Indl tn ie penta etvittea deo prevedea spl organ, Fee Pore a conra procscle retail din oie stem penrs asec el de jecdr candidat. Decide cine va coupe postul. Argument deciis, Comparati apoi decile lat de fecre grup gi selectaio pe cea mai opor Activtete suplimentars mobepiccinedciemie‘i gti gm ceea ce gtim si nu gtim ceca ce ma sim, roeasa este adevarata cunoaere ‘Henry David Thoreau Capital 1 PARADIGMA COMPETENTEI IN ADMINISTRAREA AFACERILOR: Consemniri Inmeh ream ,Cie en competent an iniligent?” Ce encom se See sot fo umask aproae I sept if eet en clap eee pinto fal exe de ta de fomare condi ld econo se est uel conti consul, coniile Fre a Se meiner mic ras eae de cee co devo eo ei ce gr sue wear se O- SRETEN de amepeno compecc et elie ‘3.1. Competeata —caracteristie! generale CCompetena este un termes tliat pentru descrire ipl de comportament filizeaz pentru deserierena oer ce seo tk fack pentru ag indeplinieficace gla el nafecere. ‘Primul autor care a poputizet ermenal de competent - dup8 curs mento each Phnile Tatiana Corodeenu [4165] 2 fost Boyntis (1982) cae o demonstrat ele eck Dani aga desu omeaa ub nets oe ue chance Sale psonle, ate, experien i caectsisie ee Conte opi Boyes compe ete Coren Se en congramesl Se indeplmrea evel post de Fea ce partner meds ranzana ar acct, le nls ¢ relia oie Ccompetenadupt cum mentoneac K. Keenan [90,60], -repreini ean lutea de. how ceva in od profuctv i efcint™ Competent, - in vizunes prove 2 Rapa Tap DA ese Corodeam, Management omporaetl pete: mina fatepnttorli ronda, Elita Teboopess, las 6 soared de administrare de Ia Harvard Business School Rosibeth Mose Kanter (88,15), ~este,capacitatea de aexecutaieprosbil idee le ofericlienilorvaloare Ja standade car mai iicate, rin investi in apie mii de Hrs inv- tare" In scceptiunen prezeniait de Viulie Beloous [15] ,competenta exprimt sn- sambiulfactorilor gi condiilor cae yin de rganizaes generals a eeicrlu i care 1 fac apt penta rlspunde adeevet gi dea face fat mai mult sau mai putin optim solicitor mediluiextem item al orgenismulus" Generalicand, considerim cl competent indich "modaliai de comporte- ‘ment sau de gdndire, eneraliztede-a ungul shuaqilo, si care dureac pe 0 re- ‘tonabld lungs peroada de inp”. Competena, care, n general, represintscopacitatea de a face ceva in mod produc eflcten, este releslosatd direct cu wrmatoareletipur de caracterstit 1. Motivale/Motivele sit aibuele ce cauzeazh actines gil care orice Inveprinzttor gVsau manager se gindesie conseevent sau le doreye. Motivaile "conde, orienteazA si selecteazi" comportamentul spre anumite scopuri. De exem- plu, persoanele motivate spre realzae aleg eu consecvenid seopur provocatoare eta ef Ing, Ii asuma personal responsbiliatea pentru indeplinirea acestora si Uelieez feed-back pentru ura mai bine. 2. Trishturile sunt caractrsticile ce se manifest prin reationarea pesoanei sdcvat situate In timpul prvi. Cele mai consstene gi mai complexe rspunsui Ia situa ge regdsese in autocenolul emofional s iniitiva. Unele persoane ne “vibreaz" in comparatie cu ale, dar acionea "pe baza chemi datorei" pen a rezolva problemee in orice condi, icluiv gin conde de ses, Trasdturle mat reprezia go parte din concepiapersoanel despre sine care te manifest prin atitadinie personale,valorile sau imaginea despre sine. De all, Increderea fn sin (uto-increderea) va fi efcace in aproape orice situa. 3. Conceptia despre sine se manifest prin aptiudinle personal, varie Su lmaginea despre sine. Increderea in sine (auto-ncrederea) a cuivae& vf ef [= ln eficient in orice situaieste parte din concephie despre sine (4: Informarea si mformsfia, Competenga este rezultstul inform al sto: Snfornaje filtrate in preaabil,supuse percepilorsenzoriale 5 inteectule, sil i cluifcate, Compelena este dependenth de introducerea in subeonsti- in memorie sdatelor,»infrmtik 45. Cunoytnjele care, dupa cum se demonstresa in figura 3.1, sunt componen- [8 peronalithi care, d= regll este complex gi se manifest prin informa- fare orice pesoant le dete cu priv Iaconfinuul nor anumite domeni ”Figura 3.1. ModelulIebergului persona ‘Stncepfe ceapre sine Sree Meave cer, Jr Phd, Signe M. Spencer, Competence at Work, rs: Lyle M. Spe pipet formance, £4 Yohn WileyBSons, SUA, 1993, p. 11 Models or Superior Perform vine mtsure a cunoqinelr ness vas menor, Cone re mH ctr ee ra pe porns dex cup cre Ce oan nro poten senile unde st ca a Aten san A ee ce cin ee seen se cn rea cae de sales a crea een ste le Sot eh nd decent cof ee ne Pi cx web eh poss sce 8 8 eeepc ec itera de ern erin fp ch compte pei cn face ceva sau tt pera eter specs sandr. onl de notin concen eee me er se eomputnent, car, senor, pei renatle nae ‘a locul de munc8. Modelul fluxului de cauzalitate (figure 32.) arnt etm nd cormporaesal cr, vind, Stern rel Figura 3.2, Modell fuxlui de cauzalitate ‘Competenfelettotdenunainclodo intenfe, cae este mativai sau iste fexa ce deca, eazeazhafines spre atngtea uni rez De exempl» « nosinele gi competexele de epitudin’ includ invariabil 0 competenl de motivate, ‘Hotta sau concept despre sin, care of fora conductoare sau "imping® spre -cunogtnfle sau aptitude crea fe utiliza Competent depinde in mare msurt de alent indvidulu precum si de apti- tudinle, imaginatia cru, ereativitata, socabiliatea, dplomaia increderea ee Evident, competentle pot i foarte diversitiate si, prin urmare, apae necesiate ce cle fe grupate ft easficate 3.2. Tipuri de competent In publcaile de specialtate se dsting competenfe generale sau specifier, universal generice sou aplicabiletuturor persoanelor cu snuritd osupeti, cur at fr anicepcenoriatl ce novi elfonat cu afacerea de care aparine, sau cu toul part cular a acest Aplcind mai mult de 20 de ani tence ,inireineri evenimentelor comper- tamentale" Gropal HAY a idenicat cel pufin efteva competene eitice care se reetsese In mod curent in diverse functildomeni fn rod special au fst identifica {erin ju de doutzeci de competenfe generic [1663-65] int-o gama de roluri vars- te nzeprnalton, manager, tchnicien, profesional pecialigt), servic ete. Accs tea sunt impart In gse catego: 1 Competents de acfiune gt de realizare: (1) motivayia de implinie, preo- exparea de mune! vine, dea e misure po norm a excelenfel 2) preacupc- ea penira ordine $i penru calitae: preocuparea de a reduce incerttudnes punind { punct administers i controlind activi clare gi ordonst; (3) inifatva’msi- foaines? dea tnreprndeociun, de» ameliors rezuatle sau de a crea oportnit {@) edutarea informatior:curoatate si doris de a cure informati, deo ma- ‘ied largh sas speci, cu ecopol de aborda profundproblemele; TL Competente de asistenisp de servre (5) ijlepereainterpersonalé:co- Picinica de a prevetea side a inflege deo maniertprecish gindurile neexprimste i exprimate perfal,senimenele gi preceuparlealtora, side a le rispunde, (6) antares spre serrea clienjilor: dori dea ajuta sau dea oer un serviciv ako escoperindapoinevoile lor. len pot fi considera coleg inter; | HL, Competente de influent (7). Impacts infuenf:dornta de a produce au un efect specific supra alte persoane, in scopulpersuasuni, pentry = 4 eenimeselorconporamentle repre tehaiea modern cea mai pueich “epsGcaesconpetflercice aocne perforate supercar (Gt abate ate) reprein flint sau poteail de +6 capil dew (olinson # Broudield, 2002 p90). ”Jona pe ecegtia gt dea obine de a eis partiipe Competeneleperformanflcaracteizea:A nu numa isle sub forma rezul- pe acest si tatelor, dar, de asemenea, aspectele comportamentale a moduli in care rlul este ‘sural gi exerita, cece ce determind rezultatele. Competenfle performanei eva- Iueazd gi difereniazAaspectele comportamentleastfelindicd de ce este nevote pen ‘tua fice modifier de compertament cu scopul dea imbunstii performan, convng, nf sau ire ist rcr coming, nue Se () Sel organi eapttaten deo ise sl swblitea de rlapit capaciates de 8 ae contibue la realizar pro- eaesbac pola initio! oan te nano era amie cu personel fir olive de sr naga) Derolarea clot: capaian dns Compaen mn Gen els compeie clin (0) sepine s dea ope cell cence webu a fac nae mani deere referee, spin raid etme ng (1) Mie a en omg a a et pees ‘a asuma rolul de lider al unei echipe Competenele diferenite- sce fctri difereniaad performeit superior: 4e cei medi. De exemplu, orientren spre ralizareexprimaté prin stabiirea de c&- ‘ee un angajat in vanari a unceobectve mai inate deci cele impuse de organiza- fie este 0 competentt care ditreniaad angajetul respectiv, ca find superior din aces pune de vedere, fal de ngalahi celal. xis oti o problema atuncicind se face aceastédistncie,o bunk parte competenjelor necesare mune includ ait competenele minime de itrre elt si cele de performana. Indivizi au nevote de un anumit nivel al acestore chit $1 stunci end incep aotivitt rice deplgire a acestui nivel ete bineventl, {ei (12) Conducerea echipe: capeciats de sa 8 uml ops cinta de ne tv (19) afonnerl nate: ra peblomele, descompunindu-le in elemente $i rane de ocmalzre cams Diferenieea competenelorpresupune definrescaracteristcilor de compor- “ament prin care indivi, ce obinperformantridicat se distin fh de pesoanele ‘mai putin eficace. Deine nvelului de competent estepat de Ia inl perfor- ‘meri in snumite domeni de aciviate sau presi pot constitu model de compor- ‘tunent In discutarea acordulu privind performanga gi revizir eapelor perfor smanjei managerile evn idensfica rela inte dferiele stunt sa iva chnicd:capectatea dea uiza gi dea: ete in staple complene; (15) Exprtiza te “Sts cunoginjletesicedeyinut yak impr cu cela cothnm sera rea Coane neratoare de emofi sit stres; (17) Jncrederea in sine: ineroderea in rei renee Sr ecu toe actin ‘Una dintre modaiie care fae posibilsaceatdierentire ine performer . 00 inal sou sctzuth ficeciate este dervatd din indicator poztv sau negativi “eerie (18) Alaptabiliate:capaciates de se adap de = lar es [Petru fecare dintretpurle de competent aplicate in leadership, ack in ghidare, snes eaa cerns ero et ie ‘eveile, proritile | scopurile organiza Indicator posts ceecterzeah pi: otinerea un nal nivel de pe echipaantrpremvie defines clark obiestvee, plano de ee GA sfepticio;reontonoara permenntsperfornfe’ often uni bun fede ——- ese wor in cae cen fen ng drole ; era enna (cuot dl ehie! aunt se al sop comin; ercperes moral ehipe’ mor Competent mime de iirar! de bach tt) de care ae Individual eect « memo ehipel pin ecunoaperea conte! er, ie ee Ge bar, um a fe excl abit dew) = dual fects mem echipe prin rezuncaeren conus lr, ‘Boyatis face distnei ne competentcle mialme de inirare! sl comps {ete performantel Ta aun lox de munch cae fede mini eicacioe inaely inp oatcne corespunctoar ih cel c perfor si ‘ove fcace P pesod de ome, De exe, pein © peso care mu i PEA compe eb pot cuosgees proprio PO; ict negatives ris neelzre de ir ship nor i aan i errpionde minke de intrare sant competence de bash neeesare pea 8 eco! indefinirea clark obiectivelor gi standardelor de Sa Co re erence perforant josh cea ath teacordre cn sufciet la nevole indivi a echipe Far yao ai cae yd ent fin reoompensarea bunei performanfe sau in intreprinderea de atiuni cores- cai ete Ag Nee ed Seemed potato LARS 50 eyformatsl une sale cae fer o bah de evs- vst rlionate eu forele conduedtoazeinterioare ale CCompetensle pot aplicate b tare pentu urmitoerele a5 indiviaor «auto-convingerea oriental spe clstga cu hore si optimism: 1 Toporament decisv din parts prsoaned chiar gn condi de presizns | eeRefates immpulsul interior gti sustinerea punctului de vedere, & pote fick adopt; __Soarte me incredere in sing ist de team In fa pedo; 1 Sibtires persone! naj exprima opnil na faut e poate fi mani- {estat puteric in cal in care sunt eacus = Taflonamentrezervat fn eaz de incertitoine, dar ‘Probleme importante scopur compromsioere,agrime since, oeeee us rapide a dear, asumarea unui rel de coordonstr impar {iain lo de impunerea propor ides ve orcs de cir individ proprilor puncte de vedere ci pe asc ale ‘rou econoarea eer sa seer eae pt ep dine fermi fn cn de Sigur, sont caracterse speifice comportmentulsientreprenoril 43.3. Competentele de comportament ae intreprinz&torulal “orice individ ntreprinde acini ce pt acoperiastel de categoritocupations- te-cum nat cle ae managerilr, oamenilor de stn, speialivar, nteprsior- Te asonai care se onuph devin i personal administra st de oe errr, competence pot fi leghtrk ou roll individuale competete pecficerluli), altel zs competenete de comportament CCompetentele de comportement ale Inreprnztorl includ abi ne personal Tear eae anaes gt oenare sre pevfecine_ Sess aeoeije po fh ncdratein-un proces radial destin (gua 2.2), ae soe cuinfle gi recanismele defensive, motvaie si sure de orci Faas valor, abtudinil,imaginca despre sine; la rindul lor acest st urme te de competent fi cunostere saci de varibile se manifest in compar: fe anate exclusv pe personaliate 8 fe derivt din anumite compe: it context. Acest era evideo ‘fect interactuni dine aceste oe tamnte si acfunl. Ins asfel de competent dovedt a prea simplist. Recent comportamentele fone vor earcteriza personalitate doar ing-un ana Ais Sam sont at de importante triste de personals prin le nee Sp ‘in area sunt inf tele pe ete Te produc, edick comportmentele, far scestes Rate de context, de media in care ae manifests pesoanarespectv Figura 3.3 Cercul competenilor [cs cc eee nes Nee Sua Mantel Kew de Vien GODES Stn at Tenieship~ dra 7 mBisria de conduce, Bd a cn Sepa ate mee em a es Fs an eam eet Sool coment shen hsv tneg scl Stl res ah 8 performante peste medie in conditiile reale ale economiei na- De eet neces on . sa x Insert contenporn feu fast sats) moe ne es Pipe sport Tou me anal a noc sas carn oafcere peat elo ples conde contol ‘Va mai degrabs capscitaca de a crea six conduc o organiza. Avem nevoe de oueni care pot cli o noul struct a ant isl ee oto noul src a anrerenaia pe funnel manage —— so pet rei poi sna pba pres ati ie a a pe an TiuonNe'vom boas Sue tnt el a tip Patel pct spr duc dn sop Dag poet mone mck enh ate mong fans i Ec rch mari rt neeal Dre Ges tg lactam be fii gi antreprenor, esti in pericol de a deveni birocrt”. iyeep oa gi sbltti managerial, dar asta include, ‘Dect ineprinzioral tebuie 8 ib wage we ini bile de lider. ireprinaMtori- ier tele st posed urna rele tipuri de competent: «Competent personal: tiv dea rai rede fn sine, damm, cfcacitate - Competene sociale: capactiatex 36 cempatia ~ Competenge cognitive: = inluene, diccernimintl politi indica conceptual, "vederea din eliopter” penta eficaitata Hider, stint le Dine ec rn inportans come ous Socbiiaes; Receptiiates; pe 6 naka de pesoaliate sunt umole Socniites, R= Be sbiltea; Conghincontates;inteligent anal Intel le competete 5, dec, em putea spune ct Majorineapeonciar in mip compe es mF cunt *mltealfcate™, stil de persoane at Baers, -dupl cum rentionea e cepoitileompetente, c© Pot a eran (abelul 3.1). De afl, inaivizt au never Chir tune cd incep 0 activate. ih int nur aL J, Peters [136] este consti dint FF oogunzate In *blocuri constacve" ale Adi de un anumit nivel al eestor “abel 3.1, Co rent prin care indivi ce dein rezliat ridcate se dating fu de persoanele mai putin eficace a locul or de manc, ack chia n tecutal apropiat per intreprnzttor seu manager era suii- ent ,CE"-ul comportamentulii~ died rezltatul canta specific activi, pro ductivitates au rezultate de calitte objinate,apoiastizi, dar 51 mai mult mtn, (CE"-ul numsi escorat de ,CUM"-ul comportamentulul va asigura suprioriate itreprenorlui. Atuneicind se face aceasta distinct, rebuie 8 fim consent cB ‘competenelenecesere munci includ allt ,CE"-ul et gi CUM". Competent, find un “erieriu valida” al commportamentuli persoanelor, a Impact asupr intelignfe care levine camenilor fn face 34, Inteligenta gi caracterul el predietiv Inteligena,- conform dictionarlu explictv alibi romine (43,497). es- te capaciatn de a infelege uor si Dine, dea esta een ce este exenil, des rezo- ‘a situ su probleme noi pe baza experiefe! aeumulate anterior. Primeleinceretri de evaluare a ntligenfedateazR de Ia ineeputl seco XX. ln 1905, pstologulfrancez A. Binet fmpreunl cu Th. Simon au elabrat pei rou test formal de inteligntA(,scara metich a ineligentei),tradus si adapta! in lurmbori ani in SUA gi in numeroase tri europene. fn 1912, W. Stem introduce Boqunes de ,coeicent de ineligenss" (QD gi salle formula coefiienstltne- {etul prin taporarea virsei mentale Ta varsta crnologic8 (Qt = VMUVC), it in 1927, E. Thomeike reduce principalele aspect mfsurate al iteligenei Ia pats factor: completa de imagini, artmesien, vorabulr directionare. ‘Analiza scale inteligenge este un predcator mai bun al performanfe ia Tounel dec constinciociatea. Media de validitte predictivs petra coeficientul ie intligend ete 0,51, comparativ cu 0,31, pentru constinciontate. In plus, core- Tats dine inteligens gi performanjh coeficientul de valditatepreditivs entra Dotti simple este de 0,23, comparativ eu un coeficient de 0,40 pentru postr in- fermediare din punctal de vedere al complestii sau de 0,59 pentru posturle ma- — tea ges ear | Oe ‘ninaln | tameat [Fee | oe ae ae ee See : ef a a mae | cee [oy | See = |= ase eae = Relat SS Tae a pe | mem Age wee Hr tee par] fe |S es ee e percursulaxilors-a ficut mai multe tentative de Hanuriinteigen. fa 1983, H. Gardner (Univestaten Harvard) elaboreaz4 teorin ,iteligenetor ot liars efec cot ‘Jntreprinzltorul, ca oricare alt individ este ccapabil si koe Ce iro pect eine sic a Uebuie : out se a nd bu ue vel sh de cr heey fe coma oe comet HE sen oe repr prota cael ins CF pez on penopane wn eee oe bsnind ch ma exist omen prot daar osme cs profit eit fie icp ling tchgenan aspen lsc (cop), exis asi ingvnia,lgico mate, ail, mata atin ne Str iterpreonal (epctaten de nls enol rope pele c-‘Sternberg formula: ooraieraricd a inteligent", ce include ‘edt (Com s onetect mes ote Teer coer” (management union ct Conceptut de inteligenf emotional In anul 1990, print-un efor de sntezd John Mayer si Pet sh efinenek 5198 Geserietermenul ,ntligent emotional Selovey Mayer (1990) inteligenta emotional imptick celor din ur} interaeiuile sociale): al este format dn eine factor -eaoasirea ppt eno (elfawenest): ~Sicenrt enor Ge epltion) ; “howit “empa _ ile inerpewonal (el Un alt motel al inteligentet emofioale, 1992, grpenah componenele de baz al intligente ‘jntapersonl”, interpersonal’, mana ‘ouitia generalé” 0 components " oseith profesional dee intelgenta defini in sens clei. ‘Brvsusces lao de mune, infligens emotional (EQ) es de revs n proporie de 27-45%. Q erent treplt de Ino medic de 95,3 (sft adolescent 56 e jnttigena socials. R ‘Aprospe consoitent£. Themdike vorbes despre, itligents -inteligengsanaiti= 3 il een sal), le i (mee so 18 2 individului cu lumea extern8) si idiene). In ultimii ani, cerce- racreeigen a Tnceputs8 vehiculezesntagma vincligenss emotional. n ter Salovey a8 reugit Conform modelulat 4) cepeciats de denfcare a emotior(eewnontees emoilor prope si le 1 tne d lose x enor Gudkere cu ajtoral ero, tizare in aici on ei ey Gleges coir complese in : a er (gsonaraemotilr pearl sl sto). ‘Conform uni model mai recent, propus de D. Goleman, inteigent emofo~ cal propus de Reuven Bar-On in J emoionale in eine’ dome jgemental sresuli adepabiitate” si dit- recipi, of autor nominal consider ch eligi rina ee fee ‘a psihicului uman, poste mai important pentru reugita ‘Ag S Sein 5 TLE. soci 5G airman inp ce niin chick 1Q explick tte 1 298 se direct responsabil ‘Mai molt inrezaltaal unui stud efectuat in Canada si SUA, +2 obser ie pana lao mode de eo ee ad laconic pa la proiatv40 de ai. Duphactast val EQ scade usor, dar destinul mu este sernifiativ (Stein, Book, 2003). In plus, con- Sam ef nligenemojinall infect at esi et pefomanm enze renoruli ier nati care studi inteligenja menfioneazA cB exist mai multe in- strumente de evalure a iteligenei emotional. Fecare dine aceyti anal oferk. rezultate interesante privind relatia ine inteligenia emofionalé 91 suoceetl social sau profesional. Se conse ch intcigenta emotinalé coreleazhpozitiv cu nivel de educa, sia de sine, reistena Is stes, creativiata,echlbrl vial person 1 - mune nvelul salva, motvaie ists fui la locul de mane In esenh, studilerealzate av ardtat 8 femeile su objinut scoruri mai rari ecdtbicbapi a intelgenia emotional nivel educational a coelt att cu intl ‘enja emofionalt, ct eu reugtperfrmanf, seorunle cele rai mar find objino {e de subiecfit cu stad superioare, De asemenca, scoruril ridcate Ia inteligenia emotional au fost asocate cu bltaten dea fave fap eecult gi rustic ceativitatea gi cu stima de sine. Mai ‘mul, ntligena emotional a corelatcuechlibrul vata personal ~ mined case Jaci mani’ In schimb, inteligentaemofonald nu a fost asocial eu motvatia satis facts loc de munc, nici cu valorile de ordin esonori. O explicate aritatd de autor ar fel persoanee cu scoruri maria inteigenta mofonald au abil care conduc spre succes in sfere variate ale viet, at in ‘muncd, ct iin vial particular, fish ca aceasta sh acordeo prionitate special (pes- te medi) muneti sau motivate fa local de mune ‘Aga cum am vizu,inteligenja emotional const Ina gi cénd gi cum sex primi emote si cum s8 le controler. Int-un experiment, realzat in 1998, 5-2 se- Tesat un grup de voluntari care au jest rolul unor anageri ce aveausarcina de 2 aloe bonusur subordonailor. Un actor complice al cercetitoruui a fos inclus pritre membritgropull ex {Petimental. Actorul vorbes intotdeauna primal itn functe de condionares expe- i exprims entizism, eld gi relacre seu apisare, irate i ost Rezilistele cercetiri au aritat cf aetorul a fost capabil sh inflenfeze pe sub- {0 emote li, ar emofile poitive au condus Ia imbundliiea cooper, le la erejterea performanje In grup. Renatatesimilare a objnut gi Bachman (1998), care 2 descoperit 8 ci mai ilidei din marina SUA erau cei expresivi emotional, cali gi socibii In Similar, Rosenthal (1977) a artatc& oamenii capabill st identifi emofile ‘imal sucoe, ait Ia locul de mane, eit in vata socal. De exemplu, sSodiu realizat pe un lot de cumpiritor, -a extras tn evident faptl ch 7penta emptor, cen afrmind caabili =b ingeleagh, 58 ingleag® gent comercial sun aprecit tn prim ind SE fl gorens agen care pot asl, care sunt Sear ets doree gi ceea ce preocun pe dew parte, se pare ch nteigena emotional, hat izlat na ee on I” ica pare Goleman fees dine ine iieligenta emotional # con, tele emotionae. C Se vole ee refer la acee abit persone 4 Tee egiperfomas I oes Je munch le sunt ese fbr ‘ste pe intligen emoFionall Ccomparind difert ctegrt profesional vzind competetle emofot ee eer pa eh iva iegieneac puna ma a ESSE! ae al ar sce consol pulls testaen eee ie ean pune toerana ses, eb ses ETS ice ce sewn de fee «responses social nc in eco Tarot, grmert ojin rena sub medic i rile epee cra soap Cele mal mc relate ere ele x rv a veri oP> fimism,fercire (Stein, Book, 2003) enojionall consid cB e2 are ‘Muli dinwe cet care au studi inteligents ren gia comunici cu camenit plicaiin toate domenile viet, dowrece a #st coat tment pate dps, Sa tat mal se 0 ogo produce rol aneenorx | TanaBeios el de ei sen cmon, east aie porte a olde mach sb ‘eaate pe inetigenta emotions. iat, stdieresinftigenei emotional este fc Ie nce ciate tertce popu de eit anion find desl de Se, incept monetune ore evalare cet dimension sunt veriiale SST Inara rematch iigena etn eeu facor imporan Po obt Des em pci i peso, acest nofine este caesar «fps # even rei ineleast. Dincolo de tote acest rez rd tndoial ch cerctiileviltoare vor aduce elon dnte acest component intligente ire ‘ee catinalt. Se vor prepune moder teoretce wnanim mente psinologice edubile. Generatnd, enone ck competent inteligen toes domes care formes setivisne sa in orice profesiecontaie modell de comporamest, seroma individual 9 organizational. Competn Geauna influenjeszA port rel Clusiv in afer, chiar dac8 vara postu te informati eleven pvind t/perorman individual st eoumoscute i inst inteligena nit Serformania indvial gi orgaszaionlt i Teeietie de nivel earic gt de complexiaie Subiecte pentru daca Cerpains copaoa? are se areca compte! oameilor de afceri? Co reprezinid inteligenta? oa Go ie rl lg coman dec m pote evr compete in adminsrareaafecei? imate nai alge odie fe? re ete nerconerhins cre compete nel en Cum pot fi formate si dezvoliate com i Gin tf ort ei oot ie oom Exerc ‘A Brompliaiestimat competes infligena neces ‘eerea ce vi propuneti s-o initiag!. i eee Selecta cneprezee~ doses dente cae apes ng ac trent coupe rear ann eattpenes on aman mera ta compet pnt de antepre Studil de caz Sina 1. Completa chestionarulprezentat mai os. 2. Anchetai3 cole! in baz shestionarla preaentat mai jos 3, Anchetai3-Santreprenorin bara chesionaruluiprezentst mai jos Chestionar (COMPETENTE SPECIFICE 1 Ring es ie ce fm esi Action pr etn oes aol domes rus, a ev Bp ses ppt tn pe se one ate Pe nae, ater ein rept ete pena eps un obs ‘ein in fan ul obstacol important 2°(014. Reatizaticereetispesonle pent # vedes cum sf fei un prods su b, Conall expen pentru afacere Gaui informa seu pune ined peri e clafca nevolefurizora 4. Snmeprinde personal ceeetri de iat, analize sau investigni aera eocacie en refele de ier informational perru a obfine informa fausll 015. a. Manifest drinja de produce sau vinde proguse abu servill de cea mai ‘bunk calitate + Comparai propria mune sau muncs compen favorabill in compari eu 8 allors entra a vedea dac este (016. a. Facet scifi personae sau depuneti cfr entrordinare penny & v4 Indepini munca to Renin vegponabiiate deplink pentru probleme privind seine cu client «Viale muneitorlr sau luera tn lsu lor pentru cast se due pi Ie capt lcrl oe ebuierealzat 4, Arla preocupae pentru satisfaceresclenior (017. Priv spre sa cul modal ea fce crane ai repede ila un cost +, Uaiay informa sau insirumente de aficei petra a ibuntiefcienin a Rttappreocupere ptr costur vs, benefit prin imbunktise, schimbare su cure acu @. ei. Pasi prin mpries une sazcin ma marin subse 1, Dezvotel planar are anicpeazA obstacolele ce, Eval liemativele 4. Adopiatoabordare logid i sisternatick«activtilor (022. a. Vioricnai spre ostategic alternativt penta atnge un obectiv ‘5. Genera idl noi sau solu inovative & i ai a. Atay credere io propile dvs abi de a inden o saci su Se 8 fee fh une provoci, de = duce oTupth ‘Ramat neclintt in propria dvs. judecat apropite ips de succes Pace cova derpe care se spune ch ete icant (932. Afi at experinth in mele domeni se afteeit i Degnet oputeried expert tenia In domeni ale face Caf avat ait in ime tine de inceperea afer Att ava bili in contabiitate taint de ineepereaafaceri « fn fata une oponii sau a une . Ajjavut abit tn producte inns de icepereaafacerii Ag avut abilitiin marketing/ nai ininte de incepereaafscer: Af ave abit tn ele domeni relevant de after nan de inceperen 1033 a. Sustineti explicit limitare personal '. Vhangajefi in activa penta v8 imbunditipropil biis , Afitmap 8 inva din greselile din teeut e (047.2. Convinge( pe cineva st curpere un produs sou un serviciu ', Convingei pe cinevas8ofere finantare ¢.Convingei pe cineva sk fact altecva ce dori ca aceapersoand st fack Declare propria dvs. competent, ncredere, sa alte calit personae sau ale compare! «.Declarato puterid incredere in produsele sau servicile prepie compan (042, Acionai pent a dezvelta contacte de afaceri 1 Folosipesoane influente ca agen pentru indeplinirea proprilrobiestive Limitai select informaiaofeit altrs 6. Uilizfo strategie pentru influeta sau persuade alii Qs. (O51. Confrunai direc problemele cu ait , Spunep altora ce webuie ca ei sh fact .Admonestaf sau deciplnai pet cei ce mu obinperformantaasteptts a. $051, ». Dezvoltati sau uslizai procedari pentru a vi asigura cl munca este indepli- tit sau munce atingestandardele de clitate . Supervizati personal oat aspectele unui proiect q. 7. 2, Pune accent pe propria onestitate fa de li (Be ex, in vinari) 1, Aetionat pentu a asigua onestiate 5 coreciudine in tranzafie cu cela 6. Urmlnti prin recompense sanciun (penta salar, furizori) . pane consumatoului doch nu poate si realzeze ceva (de ex. © anursité farcind, chiar dat asta inseam opiedere pentra afuere fa treprindet acfuni pentru a imbunkti bunstarea angsatior 1 Adopt o acuune pozitivs de ripuns Is problemele angajejlor Mines preocupare pentru buntstareaangsjailor Priv relate interpersonale x oresurst fundamental a aicerit a+. Plsareptaia pe termen hang fade edstigu pe termen seu into relaic de afices Pane accent pe importants menfneri cordait sau 8 cemportamentut ‘cores inf consumatoru in orce moment 4. Aeon penteu a constr un rapor stu ela pretenet cx consumatori (074, a. Asigua Programe de Pegitie Profesional peru Angas 1, COMPETENTE ADITIONALE, 8 87. ». Economist ani pent invest in abcere 1. Reinvest profile afscere (082. Precapare penirImaginea Produselors Servicilor treatin, prescupare penta cum vad afi produsu, servis sau companis avs tp, Conptentia client diftzeazhinformati “Ain gur-n gut” despre prods sau companie 9. Cae exe penis mative deteminal tintin popi fee? Si bg dee rae, it 2 Dore cet ene emi om a a luay peu eile rope yee independent Dosa an cia ive 9) ord fice ov care tv prin 2 or se oe din ju dv. ck sue nse de ceva east bjt un nant statin soit Beata cakdi pte ana lor, 9 eet mes gia gst alo e nck 2 Doridaa ote cer nou ik 2D Peet Greaves ua oatcere wei reat D Avene? 10. area fost mornentul ind vai deis sk demarati propria afiere? 2) Dupd terminareastudilor i) Cin ai vlzut c8 uni cunoscus ai dvs, s-0udeschis propria afacere 1) Clnd afi consaat ch veniturle objinae rau insufiient media ce vat pierdut lcel de munck Gand, dupa tndeungi chur nu v-ef mai gist un altos de mune rit afacesi 1g) Chad ap primi ncuaisile families prietnilor B) O dai eu descoperzes unor oportaniti, care? a Gand ya dat seam eX deine capital sufcient nexsar demaririt une i) Cust ocazie, care? UL. Ceresuse af utiliza? ‘Afi avutfonduri prope suiiente penta pomi afbeerea Ati av fondur Suficiente din para fami penta a por afacerea Ab beneteiat de facltajveubvenfiv grata din pute satlui pentru 8 or ‘ganiza/gstions afaceea 4. At epelaVapela freevent la crete penta infinare/edministare afaeri fe. Afibeneficiat de fonduri din proiecte de finaniare, care? (Q12. A. Ce test vi caracerizesnA col mai bine ca personalitate? a. Sunt o persoantenerpict b, Suntei o persound foarte ambigioast «, Santi opersoand care asurd riscuri 6, Sune o persoand cu spirit de infiaivs fe, Sunteiopersonn foarte insistent, perseverentS £ Sunteio peroant pragratich Aft, cur? 12. B. Ce lipsuridefecte afi constatat cl vl dezaventajea in actvitatea dvs, ca faepeinzitor? i. Nu pute lu deca sigur ‘.incercai sh pune lis a desi tm local dvs ¢, Nugestonai bine bani 1. Nu gestionaf bine timpal fe. Suntefio persoand impalsvg, vA ener ur E Nu avep ibdare cu ali 1. Nu reaps in in echlibra balan de pti {TNu deine! suisient eunogine necesare administrri afer, 5, Alceva, ce? 3 Insite de inceperesafaceri afi ues: {La firma/nsitutie de stat cu acelai profil 1, Lao firmiinsiutie de st cu prof dient €. Lao firm privat, eu acelai profil {Lao firm privat, dar cu profil difei , Nui lucrat in alt pare 14. Ince terreni vi apreci performanja activi ds, de Inteprinzitor? 8) Bvtereafalimentululs/Seua pierdeilor 1) Creyerea semnificativa a profit pe care i bin firme dvs. ©) Efcienta (raprtul cosoenefci) si efleacitatea (rapertul obiectiv do- rivkezulat obfinst) general stv imaginea/statutu de care va bucl- ‘aif societate imbundtiea (dezveltarea viet comusitii prin produ 6sal/servicil pe eae il comersalzaiprestai Poaita firme! dvs. in topal Cemerei de Comer i Industrie Situaia materiel personals bunt pe care afi dobndit-o dup feat desis firma ‘Upuringa ca eareobfinei credited la Binet 2) Proiete de fanfare exter nearbursbile (stu partial remburstbile) pe care le-aicstgat 1) elfile de afecer ca difer parteneri de afaceri gi modul In care acess ‘i facliteazh desflqurarea activi i) Numirul de locuri de maneBnowereate 3) Alte, cum? {Q1S. Care inte urmitoaele comportarente fn aficeri consider 8 sunt Felsionate cu performania dvs. ca tnteprinator? rm poratr,oferfea pe pill aceva no, percept a find une de ere con- a 8 9 direct sumalor 1) Plasaren client ga oriniloracestuia in cent ericdror activi inte- rinse ), Comportamente tie fait de toi parteneri de afaceri ) Respectares legislate 3} Valonficaren a et mai mull conatesrelai cu partenei de after ime portant 1) Atragerea de fondur in proicstcle de fiatare 0 Imnplisarea in ecian sociale cares contribu le Imbuntitires cai vie~ ‘icomunitii ‘ny ‘Formares unl echipe de ler pofesioniste DO preoeupare reals penzu pegbire profesionalisinviarea continu ca in- ineprnattor 4) Fla datorior ss contibufilr I timp (etre partner de after Bre intitle de stat) 4) Alteeva, ce? (016. Ce considera cat relza nou prin afaceres pe care afi infin? ') Creaea un produs stu servis complet nou pe pais 1) Crearea un produs sou servicu imbunttait, 6) Uiiiarea de noi metode de produce; {8 Uiiizarea de noi metode de organizare « intepringeri ¢) Creares unei noi metode de lueru eu sii 1) Creare une pief ni (017. Care dire urmitonrele siectivele economice le urmlriti cu preponderen Aesfigurarea atv dv, ca inreprinattor? ‘2, Chytigul pe actiune (ack est cazl), ', Valotresactuni (uk este eau, o «, Coeficientl de eficienl a capitulo; 4 Profil 2) Rata profi £ Citra de afacer Cota parte din at; fh Producttates mmc; i, Caltates produselor yi serviclllor 5A care? ‘QI. Care este principal abiectiv socal pe eaicd urmiriindesfurare ectivitl- ‘pi dvs. cminreprinatbr? ‘2. Contoll polutit ', Cooperarea cu autor €,Salarizare i condi de muncd ale slaritilor 4. Satisfoceres clenfilor prin clita, durebiliate, Nexbilitates si preful pro- 10ore (9, Care sunt stati acta p cre Te avec intepriator? 1) Am ajuns fn orace-m place 1) Sant prop mes yt, dpind de iment )Revgee se fore negl potential {Bans nu a sunt o problems pent mine pA un loo de mune Dyas oer deer lor ment i aii mele Bis ehee chen mene ata cl ofr ple seviifprodus ce lpoen 1) Altceve, ce? = Ls =(930, Care sunt actor care vfectenzh personal in una deiner prope fie? SG) Aparfia boilor pe bazkdestres ide oboseall ‘) Lipea impli petesut cu fami ) Destrkmare failiet 6) Necesiateaasumfrii unui grad mare de rise = ‘ nvesttesunei mar sume de ban, timp si energie 1) Alt factor, care? Sitwatia 1, ‘Analizati materiale prezentate ma jos Alitudines responéenilr fa de competenelespecifice ' vitorul Tneprinaor eae (@81.Ce planar de vitor ave? sabi formaitinchestonar |Z] P| Alea] MM | rout CSP en impr ve exe fees os] oo [Woe | EVehimenin fore ecto niet [femeammaocee ae err ca faceca ch it standrdecuropene Ve coma Spe pens a] 5] 6 7 Gt aborda pun lt domenu deactivate cae oy 6 Oe ttt cao Gaasseranae] | | | Ls {Vnretngeh sn acres coir et Aleem ce? Yemeni montero Ts [sf 5 92. ce std nei persone cede skiing propriate? [eens ae Ce fine of Pg esr pti de vitor om de les Pei sae meno eT iy Tio [8 | 8 | © a. Sk verifies no ie lgae cu cre se poste conf is sate fas ase ree oe | seéerespecae lor Reece a | « | « [oo |e na Senn ou cactat ream psesrl de capil en 4 Savelizee un pln deface fori common 2{sf[« [+ |» Ste tentev cine se asocich So pee conte 1 ee vecuaiast okie ocomartr oti [e« [els Se eke as posi oh mur sigue corencaense Stale bine pet “abel 2, Aiudnea espondenior ft de compete aionale > Sleaga cutee xciivolaborton 2 viton ineprinaor 4 Steet intormeze permanent a = Sang mal eet fk Bebe beni incheninar [2] os - [isu | vai an ec CT a pon GE (33. Praca veun sport in impal dv. iber? SS |e TN, Bina nave imp de aga cev8 See som Seca [sr 7} | t Pesci Siscy open ce Vinsoarea ion sts] 4«ts |» 4 eo So Tens [Sener openoancrspes ae | —, F Fem daria trecu afi ht port de pecformant (ere?) ia ra re a o a fin baza materiaelor chestionarufu selectal diate cel lnterveva acl tr abced oedema ea oa UEitat competent Argument opa9e. aa feoptatineaciccee| 2» | « | w | a | os \ 6ua py, accentuate ea 5 SI mi pte Faure eae Cea] o | 1 | 6 | a |e ‘Goran Tuastom Sineane pees oma see Copiota1¥ Sara , See ea 3.) suf PERSONALITATEA $I PERFORMANTA ‘cer important IN ADMINISTRAREA AFACERILOR esieweal meet >a | PL ‘Stamm Consent ee maEMP] a fs | | |e fesioniste_ Un factor important, daci nu cel mai important, pentru obfinerea suecesului Conpoemmmweermnrmerre | fy | os | 2 |! soil potsond eee wring, chat fetes aero ee SERA Mcronatae, Fe nl cl pesoalncn, compete meen ‘performanga individuals gi organizationald vor propune modeliri unanim recuncs- fn baza materalelor analiza formula tei propuneri cu privre le perfecto ‘ate instrument reduabile ce vor asigua dezvotareaefiienth ale assert, area sister de insrure ale antreprenorior. Acivtatesuplimentard 44, Personalitatea tn afnceri Persoan’, conform dictionarulsi expliativ al ibii romine, este individ al speciel umane, consideat prin ttalitaten insuyirlor sale fice $1 psihice fim renensc ‘lists de tntebsi pentrs 2 cbtineinformati prvind oral ate Z a te sperilor implicati in afaceri. Intervievati competenfa iteprinaltorilor g/80u ran ‘manage firme unde activa ‘Compara competent i ine taza materislelor objinute, sigentaintreprinaKorilor gUsau managerior tn “Teisitwile morale gi intelectual, care-sproprii unui individ gi care l dsting ‘x indvidualitate iberd. i congient, sunt caracteristce penta ceea ce numim per fcosliat. Tristurile de persoalitaie ifloenes2i comporamentul organizational fu un impact ce (pocitiv seu negaty)asupra comportamentuli atin colectv- fue ct in munch, Prine tastunle specifie personalitit menionsm: = Shima de sine, Se refer la opinia pe care oamenii o au despre ei ins. “Aceast opnie se dezvol prin evaluara pe care individl o fice asupra comper ‘hsnentelor sale, a inelgenel sale ga succesuui in plan socal ¢iprin asimlarea Mevlutife:fuvie Je ain gencrl, cement are ao etirn ce sine redush na au Aendinja de a aves incredee in propile abit. Stima de sine nalts sre influent Ieupra rdamentubi. Cei core 0 posed sunt pin sensibili citi, yi xeazh Sop Sale gi sunt gaa st depund mult efor petra atngerea obiectivelor. Stima sine ete influenath defacto situafionali gi este sensi le opinia cera. < Locul controll. Face referite le creinja pe care o persosnk o are fs de efit asupra evolu propriel vif. Locul contoluiui (124s of contol) ‘inter sau exter, Cei culo al contrlului intern eed el ei sunt principal il ai propriel devenir, cei cu lo al conolului exter ered cf norocl, 5 consecinjele gesturloraltora sunt eauza succeselar sau egecurior lor. {6 08 al eomtolul inte manifest mal mult consol ssupra comportaments- [Stata activ din punct de vedere toca i politic, influenjind comportamental nvient spre realiares de sine gi a obietivelor pe care # eas ‘yor ifluenai de factor situational si de 1 local contrlul subordo coral, sunt mai ‘propus. Cei ex contol exter sunt ma equi, preferd un gefstucturt gi directv. Determine lor ae poste ameliora motivapa gstisfatia soastor, = Dogmatimud, Se defineste prin rigditates opinilr sia creinielor. Person rn dogmatic are tendings dea percepe mediul ca peo ameninjare si consider auto- States ca 0 pure absohtd. Aveste persoane finctioneaz& bine int-an grup fare ihcnset sunt conraindicele pentru un grup care IuereazB into incerttdine Segui crseua (Be exempl, Un grup de ereativiat sau un grup de inovare si ddezvolireorganizapioal). “Adaptare-Inovare, hiapiatviatca sau inovativiatea se manifest prin mo- dul cum individu rezovd problemele, ia deczit sa erecaz. Adapatvi sunt oF ses ma pin riginali, dar de © mare efcinf Bi a defines prin preci spit rtodie,colidkate, prudent, disciplink si conformitate,Inovativi sunt mal pn Theont dar mai cena, Ei sunt pereepu. ca indseplina, logic, nepractii 2 Sesioadle de sablitate sunt sliia adsptatvis, iar in periondee de era inte ndei/insttel/nicrogrophi est priplan indivi inovativ, eres cope: as ocoecteze o schimbare radial ise cvidentiaz, pene au capacities de a fiat soMi no. novatv in colaborare cu adaptatv, repens octorl dinaic seeMtsentele periodice de schimbare radical into afycere. Pe Ting czas a Hare enizae exis depriamente prin excelenh adapaative (contabiiate, de Cxempla) sau inovative (Marketing, proiectare), care necesitf angajafi msi ‘aptativ sau mi inovatv “Anunsite persoanecauthstufileriscante, iar atele ‘ac fel de atuapi. Pesoanee efrora le plac situate ni- eat ote care tn general, s angajen in activitii police, dep acst Ira aut eapeo revoyradare,o evaluare a rendement ca find nesatsfictor 90 Potrere «porte! $a infntl asupaindvizior ie groplui din organiza. tere. Acest tip de persons reo doin intra de a4 influess Fre efi care au succes au o nevoie fal “dine cele dout forme ale acstcia:putret ‘escoval i puteeaorguizafonall Ceicare vor puter personal simtnevoia G8 Pipoing pe al Cei care vor pulee organizational fac dovada lialiii peti paste ncurajindu i pe Cialis fac I fl, Util ereazk un climate ace de munch, = Tendinja de a risca, tot posbiul pentru s evita ast = Nevola dep si dina pe ali, ca 9 dea controle Us de puter Ei pot sisi dorease una ‘Machiavetismal. DypS Machiavelli, con ai bunk maniert de » dobind pate aco de ot manipila pe cell. Onrtenit machiaveici spun do abil ety ‘Este penta a influnps peal ci participind Is atv politic, Alte emctnig He Toone ucinerederes sips respect, Dac privim cuatenge figura 4.1, n Figura 4.1 Tipuriletemperamentale dupa H. Bysenck ‘observim ef putem vorbi deo descriere « personalitii in termeni de tisituri de Sersonalite (pe cele Gouh ie), eare se suprepun pe modélultpologc defini de Fipocrat st completat de Eysenck. In cele pats cadrane sunt schematzate cele pa fru turi clase iecre dine ele deseris interme de trisituri de personalitate, Referindu-ne a acess distinctc (intoversune ~ extraversiune), observ Xin realittca organizational, in general, liderit sunt extravertit. Mii malt, sa demonstrat de multe or ch angsjeiexrwvertj sunt eficace mai sles int-un mediu frimat (eli eu public, agent! de vinzi), In timp ce angajei introvert sunt tice tn special intr-un medi calm (prlectant, economist, greticien). ‘Un alt exempl de utilzare a sitio de personalitate ete cx al, Ches- onarahii Ocupetional de Personalitte™ (Occupations! Personality Questionnaire (070), propus de firma beianict de consullan Saville & Holdsworth. OPQ este [zat pe 30 de dimension su trsktr de pesonaitate gw fost constr i etalonat Ue un numdr de patra mi derespondenfi. Cele 30 de scale de eveluare sunt prezen- fate tn tabell 4.1, “Tabell 4.1. Sealele Chestonarului Ocupaponal de Personalitate ‘(Occupational Personality Questionnaire) (apud Cole, 1998) 30 de wele ale OPQ (Occupational Personality Questionnaire) fi Persuasv:negocia, i place sk vin- J16. lnovatv. genereaz Sei, ra inge- sl copvingh cu argumente Inioztate,plsete soli Donner places dead contol, |17. Trdionalist prefer models or- sdminisreni, organizeach iodoxe, demonstrate, conventional. 28: Orient ape scarab: lag T= ruil noi, cau varieties, accep schimbare 19. Organiza Tae planar cu TE la vitor se prepiteste cu malt imp ina- inte, place 8 fxeze tite 120. Rational: lusreank bine cu dale, p= lesz cu fate Ti, Consineio: repel termenele= imi, tering treaba 12. Independent re pncie de vedev® [puternice esupeaIuerurilor, exe fll ae condus, 5. Metiulon meted, precis, steal Iccaile ordonate gi eurte FC De ineredere: se expr cu aT, fice otmeni tks sit conforabil Ly Competv:joact penta cues, Iota si invingh pai, mi pace 8 par. I Ambition doreyie a & realize Vixeazhscopum inal, cent pe caver is. Activ re energie, se migedrpi [pace exerts ze Fr Hota tage repede conclu, poate pri ig aso cu, Ix Democrat; neurleszl pe cial Coan | ees | Gre repr ri repo] Ticonionen 1 citate ccaleulat, orientat spre in ndspioat ‘a fe fi tiplna Sabine — | Neos] Clim laa Tar | De Tras | Dep, enon sans co | nega poet irae ‘enna, novos se sexs noah Cancer | Rape, | Polis, ei =| ol el nf tereabil [cater eth | oporanc ler, g-| ren for grcenas | ul blind. mde Dessdee [Cater atl| Cen ern, ed Sap prorat fen | ime cmp | pet ina fe le lt conmbuie, consult asus ‘Aes pas de ceil imp Lean eu, tolerant. fo. Modest: rezervatou pri eral- [ari accept pe eel. —_—__—_ TI introspect analizeazh ganda covaportaentele sale i pe ale ator fa. Prete: eu peioaele pe pamini [lace s reparelurur aS. Relax: calm, rezisth a presane, ma este enxios. 156: Annis. se igrjoreazi cand Toor | ems merg bine, © nedbdtor shack iuerule bine. 7. Flegratie diel de rant S80 SoD at, poste ita insutele Control emojonal: no ara emo ite. repro sentimentce 5 Optimist: ves i pstreazl vows 72 Sociabik place sb se dsweze, are lao, este socibil, vorbire, 5 Afni place 3 ie i up, aD leompania ators. 4 Simei: opreianl cua, ae sim ats. found in cinta necezuior. sin aoe le, [30 Cree verifies ce, vee | (0 altb modatitate de abordare a personalitii este de defini seturi de carac= teratis sou thst bipolar daps care oarenii por & deserisi si compara, Cee: vere luni ecredicuzh idcea ch personalitatea poate fi descris cu ajutorul «cine Mena bipolar Aces model a fost demamit Big Five" si se refert la fact Fee ee vongtineloatate, stabilitate emofionel carocteragreabil i deschide: fe Deneriecn succint a acestar factor este hustrathin abel 42 Tabelul 4,2, Descrierea celor cnc factor i personaliti (Bie Five Feast [Ais emai Trias @) | Tear oe] Ere Recrivitte | Soclabil, aarti, am-[ Linki, reervat, versie bitios,vorbre act, | rid, retras, tut resi, energic,en-_| inhibat 7 ‘Aga cum afirmau L, Rynes gi colaboratori (2002), valiitatea inventaelor de persnalitate in prognosticul performanfei depinde In mare mAsuri de modul in care feestea surprind dimensiuni importante din Big Five", iar contincioitatea sa dovedit a fi cel mai puter predicator al sucesu Jnwo censure elit de StaonS. Nagin I Wood Foto 202) seca onla ede fne Gn oe si mt {ape penn fomae,anlines tn fomare,pertcmana in ota TS Er iano inreadand ceca ea oun i rater cons + Extravesiunes” gi ydschiderea” influeneszh direct gi potiv construct spficcna, iar ella doi factori ~ yconglincioztes” gi ,caracteul agreabil” - Sjioneazs ‘prin intermedi variable! ,mpliares tn munci",inluenfnd, de ase- toenes, construct + Subicoi eu scoruri mari Ia extraversiune™ sunt mal optim i cota oe [rvese rezultiele lor in uma programelor de frmare gi cred mult mai psteric in apacisica lr de ale aduce in bun sit. Se evidenizAcapactatea lor dex aplica {eta ce invath. Optimismal lor 9 autoevalutrile favorable fae sf se sit mai Andrea st tmbuntitjensed rezk. < Exist o putemict legit inte ongtincicitate” gi gradu de imolicare tn ies. Dap ur (Cos MeCine 191, Holton, 2002), cngtinonen ict mb-inension cum or cormpetena,ordine, imtul dtoit,dornga de i, sods brie, pr pris elaelar,cuperserers, cnt ‘mane orentares spre reali aspect ale impli n mined)In mod neaseptat,,deschideree Ia nou” nu sa dovedit fun predictor sem- sificaty af ornen dependents gi nck mu a influent semniicatv implicarea fo cance Reteindu-ne la una expect important al actvti organizational - munca Tech iteun at sid, realat de Neuman, Wegner gi Christiansen in 1999 reat cdo echiph are susees in mura in care personalitilererbrilor et ie- ‘Gin punta de vedere al dimensiunor Big Five"), pentru cl membricontribur {fe iecare cu ceva uni In asbuteleechipt fn ansambl. rmembri au scoruri aseméndtosre Ia extaversune ni vor pivind asurarea luli de lider $f mo- fo membri deta de diferii su mult fal dre cu clin Echipele si elror aves succes din esuza dscuilor are apar {dul cam ar trebui el sh acfoneze, Echipele ‘mai ficient in sctivtil cre presupun conta recomandA cin frmares echipelor si stint cont fn xblitate emofionall, Ia care mem pevformanta personaitii fn coneluie, auto principal de dimensianile extraversiune” si ai une echipe trebuie sf fe complementan Ee asin CCompetena care repreinth caracterstidfimdamentald x aici individ es te reloonethcouel ea eter de refering la inelignt,reus 3 perormantt sca en speroard nun post su tua, erfrmania een enter Pets emportamentlupersounelor fa afaceri. All 2s, personalitiile perfor ssa seat opubile ai utlizeze cunosnfle, abil sh anibutele prop pnts Endep ia Tocul de munch obiecvele i sandardelecorespunzstoare rourilor ce lise abibue. 42. Performan} antreprenoriali* ‘conform Dicfionaruluiexplicativ al Timi roman, - ete de ‘scammh yrealizare deosebitInt-un domeniu de ectiviate”, orig nun renutat eins 2 un sistem thi, de o agin, de un aprat te, Pet Hee conform dicponaras (18,198) mai reprezinis trea ce face o persoank tune! chnd ese confrunath cu o sarin 1 unorastfel de autori, cum este, spre exempl, Vitalie Performanti, corigine fancead si [Not sustinem poz ‘Beious {15} eae definese performanta ea reculat al actu lor cunoscute, Consernim cn tin pevformanta este determina de competents ormanja ine piazMora roma, Er Tebooprest, 6 ‘superior reclfate- isl valrilorinterelaionale (figura 41) aS Tatiana Coreen, Management: comportamentl# Pe Figura 4.1. Relaia Informatie - Competena - Performan [Perormast ‘urs: adapt dupa Ville Belows, Bele performan mane Bo "aterm g 98rp man nec pefomant (Competent Comptes et inet conidenbi de nfm, Prfoman dusts cna Inophes infect da lp de mre esa feiss duct ns cose cil cmoforal avrbie Semin Felts opie frm Sma comp Ds ora, soap 5 petrmln pedo wie sn snd ep rex ates noe tera mamgert acer cane! ena Ine 4.2.1, Tipuri de performantt hn fietie de nivel et, Vital i care se manifest, Vitalie Belous [15] considers c& cxisth urmitoareletipur de perforant: local, national, continental, mondial, pl gradu de implicr, Danica Taine Corodsan 37,188, din ttipuri de performan(e: psihice, fizice si psihofizice. Gris, oe Performan psibied repreviniperformanja wand determinatk de activites Jogict, emovomala inspira a spinal performeraii, Aceata ete condiona- {Hn mare mur, de parametipshicl obiectiv al organism: uman, cum arf Srictura gi modul de acfiune a erierul,vteza de execute, condi pihica pene- fall, metaboisral, trea biotic, etc Jn cadnul performanjelor dc it oc dominant pice int prorat init (x Pe ntl = Sante), perfomance forma ps ay permis Henrarie (eb fo pore, nae, omar Beppe pew, cmpoxte meal), perfomansseoomil st social: _ Pesformaja pshick poate fi sbelasifcatt dupa dominanfs ureia dintre cele Ish le pti uma let, emotional iptv (nie), Din ase ened spot singe: pefermant pice, dominant inlesal (pe le stiaice, tenice si economice) gi performanjele pshice dominant 9 inspiatve(perfrmanflelierarartistice) nJ tnrepntorl- ‘Ant, pin sore pect mal sus, perforant np : prt an economics son soi se rere catego Pe Fert ates dood scr int ‘pafemana fe exe eer de sie fala sleep ind a te Fed Sorte mare praefi O ae etn ene compe Ean 7 rnin ain ce presies anes Sich Ot Ee stl a mar per pron event SOC spr Menon oe eat lem emt pe mea gma Nae ie de Sh Geil opr SUA, pe uml ne Cec ne ee ec tn omen feciar~ bane. ASHE ve, ceri pat comple. ia coon, ph cu mentions eromerl sti lin domes a nie mee es 3), ele at omen rine: ae Dani Taann Cae ple = anh de ey devi. se aap psn cre detne sis Tepid 8 oe re ung, eee expat apc er DC ent eae pnt ENTE oc nb So pc are nae mares onl a oleae, ut comme img tose sporti Si urmeste doin de arte mult in fot ceeace a lout, Fat perforant sports ‘ately ce car fost 28 a dev eampon. Amare aensia ft 1 AOeTS Matin etces, demons lepra dine aces. oxi cor sr (37.88 spate usin poi Danile Tatiana Corea cae sri [7 we annem Pt Papen pc sn ne face, oe pot oc hice st dominant ice nga psthoficd eae reprecits.oimbinae fei se vite peor ae ee sicelei fizice. ith a carnterisiclr performanye pihice {hn titerturh se mai specifick performanta ce find superioardgsnueficses ‘Performanta superioard - es formanfa medie,aingind niveal ob formant fault al etn, superioae renutatelorcunoscUte Performanteefleace ~ an pec ce eal ska ub are un angi rit poate fi consider te definith statistic ca find o abatee peste Pet fut I tap deo prsoand nto efscere conse tnscamn de obicei un nivel de mare "minim 90°8s tents desfioare acea muncd saus8osupe ace! post. Comportamentul fae diferen- jn ine performanjseficace gi cea mai pufin eficace. Perfomanfel ptf de asemence organizations gents plicable person lui de concer, au pot epiaile une fai de ocur de mun, su apo. tae cu un grup de lou de mined. Nive e competent agtpit del ial per former in enumite domenl de ative su profes pot const modele 6 com Dormer in dscuareaueordulipivindpefornans «revi empl pe Foxman nizeprenorale 04 managerial Uns dine modaitiile care fac posbill aceanth difeeniere inte performer co inalth sau soz eficcitate ete dervata din indiatorlpozltin sau neg fii entra fecare dintetipunle de competent apicte in phidares,incurajrea gi ‘motivaresindviilr9\ a echpel coordonate penta atinge reultatele vat. Indicator posiivi pot fi enumerf prin: bfinerea unui nat nivel de perfor- manfh a echipi/afirmei; dfinien clara obicetiveler,planurlor de Tuer § ‘eplsilor, montorizarea permanenté a performantsi i oferirea unui bun feedback; ‘menfineres unor rela eficace eu merrill echipa ca un integ; dezvolrea In {adr echipel a unui sens al seopului comin; ereglerea moraluli echipe gi ativa- ‘ea individual efeetiva a membrilor echipei prin recunoeserea contribu lr, Ii- ind in aceag timp o attodine corespunadtoae af de cei eu performan( slab, Indieatoritnegatvi se usweaza pri: nereaizarea de elie ech uno ni- ‘ele inate de prformant; ecu! n defines clark a obiectivelor si sandardelor de performanfi; nescordares unc stent suficiente la nevileindviztlr si a echipei, Tpemoniforzaren inci oferiea unui feedfick face privind peforman; inconsis- tenfl in recompensarea buneh performanfe sau tn invepringeee de acfiuni cores- ‘punatoare in situapile de performants neadecvath 42.2, Atributele performanjel umane Deoarece noi am optt penru performanjs ca rezula al sciuni, superior re- ‘cnoecut, riml aibut general cliatv il repreznt superiortaten sau ath de stadil eunoscut in domenia. Dar datorihfaptluic8 superirte- i poate fi direct euantifents prin analiza valor, se consider cf peniu cazcte- Performanfei (in adrul cela cea mai imporianth pondere o reprezinifcrea- ) se pot folosi alte patru atrbute, erierit de analiza valoricl,- specifieate de ita de Belous 5 a care face timitere Daniela Tatiana Coroleanu N91] autonomia, wtiitates, emanenia fi sovalitates, 4) Autonomla, find arbut logic, x definete ca 0 sntez a dou lati is- structural gi functional.Autonoma structured epreintscapacitate orice performante umane de ven un grid mai mare sau mai mic de nouate in raport eu perfomantele eject aie ve Temenul cel mai des asociat ca avbut «autonome structurale i epre- ‘paul de orginalitat. In cazul performantei umane se poate worbi de vadiea Titatea peformanel. Autonomia funcional repezinss cepacitatea une performace in cae Spat viutcbute cea sant de regi n performanfele precedente, Ele mai pot f ravalictu performanje absote decarece prezintl 0 fei dubli:performania in fbrmulares eriginald a obiectivalu gi performany in atingeres acest oy tae ei epscine uit aii man peroman enn re lc npc ssl poe a> SEosotaee nent npn 6 Remanana et clita parma ane deo pla nant i ee pet esa oman Snes ora scsi de 2 4) Solan wei perflomane vom ree cpa con tt ere pect umane «seit nab Sen cr cape solr care 48 Ce ST categori(Belous 5.2, CCaithite comune ale performerilor se po imp fa dout cates 1996, 668 ena naturale Gace) eal obit prin snarue doen Dis prima eaegore fa prt nteligens, cretviatca si memoria, cumtifica- bile prin inde de ineligen, de eretivitate ide memorize st incluseeaiiile moral-voltiv: dren, te ‘sspirsi, sensbiitatea Ta nou, sep i vefuaul de ale rezolva a, capecitaea de vizualzae, roca, imaginats, apeciatea de Incea dev dova categories racitstes, espiratia see autodeplyic, nivel tlt de ‘riginaaten, anomieitata (aderenf a cernfele soc Convenfonel banal), Dexibilitaes, fluenia, motvati ulti capacittea de consonantizare ~ aociere~combinaré- CEpocitfca de argumentare, cepacittea de logicizare, e caretinanalok st inrospcta,capctaea de a practice gindires de orn supero: (indies esupra propreigindi) Conform cercetrilor Danielei Tatiana Corodcanu (37,184), doar 29% dine tnzeprrtor care au pra! a sonds declare competent cu wn gad cat de noedere in sin. are afr of defi abiltfi de a convinge alte pertoene ‘Sint imperios necesae oamentor de after ac gate (1) eae ponders nce a ‘sh facd ceva, abilititi cf 42:3, Performanja antreprenoriald:eficenta, efleacate si motivare Pentru anieprenorul preocupat de performanil cel mai important aspect pe care trebui sb urmareasct este rezultatul. Uni considera ed prformana inseamaa cn inteprinesorul #8 realizeze meteu ttul perfect. Noi acceptim opiniaautorilr [7647-48] care afirma et perfrmanja poate fi satsfcstoare altel 2s, mui nece ‘arch antreprenorl 8 dea ta ce poate". Inst tot ce poate” Ia momen, selec ik sce drain eet chi act rept gi ie rai bune, mai eicace sau mai efciente. Dat find eX un din eroriefreevente apace stunci cind se consider cf uili- area termenilor de yeficient” ji efiacitate” se poate face iterschimbabil, end Se neglijeanhfaptul cb acestea sunt dou atrbutediferite ale ezlttul activi Fie la nivel de individ, fie la nivel de afacere sau la vel naiorl,considersm opor- tun st nuanim esenfa eficienfe i efeaciti [ficient este mcura uit resurslor, exprimath de oboe ca‘unraport ine tre esursele ulate pent a produce gi emul (produsul saa serveil) obj ¥icacitatea se refer Ie atingere seopuli. Efcacittea se identifies cu com: porares inividulul sou rezultatal seit acestuiaInt-ur mod adecvat celui presi. ‘V. Beloussustne ef eicienta afin umane (E) este dtl de gradu de atin- ‘ge scopulu propus(S), report le consumal material (C) stu spiritual corespun- ‘or, de raport inte cee ce se obfine pin acune gi ceea ce se consum perry fealzorea acescis. E = § : C. Satcina conductiorului airmA Peter Drucker [47.11-15]- este sd fe ecient. Aici webuie sd facer preczarea cl P. Drucker s© fefert la cel ce au responsabltat,auloriat, in ceea ce privepe directa, confinuta) sclitates muii sau metodele de realzare ‘Asti, dar si mai msl mine, to mod ideal cel ce domste st se implice is Acer trebuie si fie Inzestat cu cunostng i deprinder suficiente patra a confc> fina produsul sau a pest servcil selecat,trebue s posede sbilitea concepton- Wisiciens, puerea de a prevedes, coordona si inegra difrite componente ale ‘fser nt tot unitartebuie x8 poath eres la slaifi un astfel de nivel motiva- final ce ar asigure sporirea nivel perfomaneloracestory precum si pricepere Tidomenil fnanfelor, aprovizionri si vinzii Dezvoltres competenei si performanfe se poate relic prin intruie, prin rea cunoginjelor 1 deprinderloredecvate schimblrior. Unul din reprcle im ale vitor este edveafi, Avi fce pe oameni produetvi prin educti,-in ies Iui Peter Drucker [49,76] este prima dinte provocrie epost noaste" anireprenor este mult mai uor sii Jezvolicalitiile det si tnt defee-tele. In condiile economiei bezate pe relaile de pio, pe concurent se cere af Splcold formula: ,Coltvi antreprenoruui ait, fi imunde fete Dock au inelepeiune esi ce doresc sh se imple in afaeen, cei oe practict nteprenoratl, cei ee adminstreazhafacerie, ce ce sunt sau ov ce drese st de- ‘inn manager afnceilr urmeaz& s-g asigue competena gi peformania necesar Jente activiate efectivs gl efeens de antreprenoriat prin instr, prin formares Pecumulare cunogtinfelor gi depinderior specficeacertui gen de activate. Din fice mal mul, oamen de afar muse ineabl ack trebuie sf focdschimb, (Frese ai hie cum si le fac. Evident, iain respectivl indeamnd oamenit de afacer sb inet 43. lavafi si vei deveni competent si performant In pofide eforturilor deosebite care se foc pentru a rerun aftceripersoane competent si performante, persoane ce dispun de cunostnele, preitre gi abliti- fe cesar se intimpla foarte rar. Cet “perfect, practic, nu s gsest. Intodeau- AF de nevole de insite sau de pregltie a nouluiantrepreor susau 2 celor c= lores st ie angst in acer. Da find cf inovotie apar din conexiuni mentale surprinaatone, ne aepte, ‘cre cteeazh noi coneeple, orice schimbare trebuie sl inceapA ct schimbarea ments- fi invepringiioraletsisnu adminisratorui, manageol efeceior. Schimbs- rear tai ata a toate cteporile de nteprinatton, ct sila administrators TRanageri de toate nivelurile erichice trebue sie orenath ate cas le asigure tn gad suficent de competent. ‘Inctrvira enreprenorilor cit i ivdjares celor ce se antreneazd in aftceri mii sordid pret malty iteraturd, Publi pe aceast em incl mai bun 6x2, pus acca pe iibundiizes cunostinporstadenilor tn domenial nteprenriat {hn dicionarete timbiiromine altar de cuvdntul,instruie” ite cel ientoe se speciich inva’, iat la verbul a inva” pe ria pot e indict sinonl % Mtns Aceste douk nofiui a sceeag semniicti a pega int-un dome ‘ive a transmit cuve (sistematic) camogtne i deprinden dint dome oar PUTAS bind cunoytinge prin studi, a sjunge prin mune sistematic st. cunogt ‘Omesti,o arth o ime.” nvdjaree,-éup8 cum afi Petington, cat de Daniela Tatians Corodeas p7zth ete ;procesal prin care abide, cumoptinele, apd x com ortamentil sunt formate i dezvlite”. Ivljarea este un proves menit sk realizezeo eeqtere personal prin cae ts trerinzlorl pate afin cru pe care mu le ie inne gia clror cunongere pnoare poate face fh at problemelor zie city celorvizore, poate asipun © a cficiena mi sport a afaceri att in prezent cit gn perspectiv. Antreprenori ‘val in diferte rman, propor, n frit prioade din vita lor. Unit Insugese ‘6 succes not eunogtinf, formnd abit gi elit in timp oe ali Tndlnese dif ‘uli char pent atingerea nivelulai de bazd. Cela invitri, dup& Richard Pettinger (22,46), include: experienth concrt hearse —cneplie see trp cneptoria Experiena. Experenta scumulai in domeniulafscerilor pe parcursulanilor se un rol important in perceperea continutii. In ecelap timp, experienja ne poate ree penta esigure supravejuicea afpceri in ul nfuctor el schimbErlr majo- fe din sproape toate domenile vie, in eadral societfii cu un rit accelerat de ‘dezvoltaze tee inl pe care i tim, Mult inte oameni de afnceri consider cla inva e poate cel mai bine din experient, fie propria, fe indirect. Prin urmae, adesea tnreprinzito invatt Slovindunse cu capa” de problemele care aparpeparcursl deruli: faci pe care tucreato, A invite flsind” este © refed recomandatt si de Peter Drucker in Landmarks of Tomorrow’ [51,76] iavocknd c8 oar arte permit accesul directa {xperientl. Ale elimina dn educa, e obscursatism ant-educafonal”. Isl ante- ‘prenor ce inal, lovindu-se eu capa” ge pot alege cu dezamsgii, Leflle Inv fedin dezarsgi, demersurile siopste gi egecurle totale ne era clar cum mu eb- se a8 incepem. ‘Nu trebue sit nepem cu un plan principal concept la vist niet cw un pro- gm complet elabort in cele mai mici det gi plin de zeci de grupuri operative Complexe, capabile sk se perpetueze Ia nesfiryt Nu trebuie sincere s incepem 8 gfarstl procesului de schimbare, cind forma noilor pice sau detlile soilor practic! sunt infelese gi ot fi comunicate gi instiuionalizate. De asemenea, mu te- Die sh Tneepem prin imita praciilecurente ale companiilr care gia transfor- iat cu succes sfacerile, igiorind in acelgi imp toate flsle Tneeputuri,eeyeile. {gave i experimentele contoversate care e-au dus in situafiarespectva Paradonal, dar oameni de efacer recurg mai ini la experienfa propre. Doat ook propria experienfs duce spre egcur cei ce sunt antrenafi in afaceri pun i pli. fie again yexperienl indirect”. Anune in situapilecnd ,isoash a falimentar™ Feurge Ia experen ltrs. Dintre motivele penru care prefer invajrea din experien(, InreprinzAtori, PL ma freevent, invocd ipsa timpulu. Practic, mul declard dar recunose gi faptla'r intre ef nu mai au cum sf ae ntarc lagoon, consderind cha depsit fo anu irs CConsiderim cf. unul din motvele inti prin experint este eel fenomen ‘genetic conservat conform cru jn socittle premergtowre ele in care trtim 0 era tansmitee alll genera experieny acu dominant prin stvistea practcl Observare s1reaci. Osmenii de afaceri pot invlia 9 prin observe. Unsl din exorpice deventclasc Inher este cum Arnold Hint, fost presedine al Chrpantes producttoare de incline Stride Rite, ivi rin observare winds eT Ppretomele ator. Clsornd cu avionl din Coreea de Sud ta Hong Kong, de Seaplcn a cbservt exstenaunei rec Ja incll\émintes um copil mic cae ferme si se incalesingur. A real ieee rei unui neu produ. Antreprenori pot fava prin observare si examinare, esctioning fa compor- tamental clara otmeni de afacen. De obice, duct antrerenorigisese compar ae alto favorabi,etunciactonexzi in acelai fe, iitindu. De exemphs, a tnvepinaitr observa cf un coleg apeleazi la cossultans are rezllte fozttive, atunetcomportamentl acesuia, de regu, este uma Jon Bilsbery (2228) sustne demonsratin Ti Popper, care ata ck me~ conismle de observare au sunt chiar aft de obiectve pe cit s-ar ered, evind o SEretminre teoreich. I cadrul unei confringe, el a flout o demonstra, care 8 fits vets, cerind celor din pblc:"Observai", aca rpota imediatd = 8+ ‘menilor a fot "Ce s.observim 7. rin sceast demonstra lariat X nimeni nu observ ceva rk even, de ta bur avepat ode despre ceea ce tebuie sh cau. Cx ale euvinte,obsevait “Minch exte gida inttdeauna de ipotze si teorit lareeea oe observ dept got prt, de ceea ce ne asepim st veder,Altfel zis se ete ea observ = Se ott de congentizareaconsecijclor, de sinteat i formulareaconoepelor. Conceptuallare reat, Anteprenoi ce organizes afacerea pe Pe: rienh spe ebnervar su chiar pe cuncsire fi vr da foarte repede seam ect car cpa de reali i pilrdecapecitatea de functionae ficient Pe parcuslanilorinvifareainreprinzitralla suit muti consider “Schimbatea nu se limiteazh dor laser afacerilor, cum rai cred inl mul. Pate ‘Shim co ceriudine ed in urmtori 50 dean, sstemal de instru, in ‘eau leu se vor echirba din ce nce mai mult. Schimbacs evident, Tegra Goan cea pewecu nclipa i care unt forma actual, eu pete 300 de tn in umf, atunc cd «8 reorganzatin jurul cei tips ‘Actualmente schimbisile vor f impuse atit de noe tehnologi didactic, steal calomel vn, engine py sat 9 ‘exigentele une soceli baate pe conoastere.Lavljrea organiza, find 0 compo ‘nents permanent in activitatea amenilor de face, devine necesar8 pentru in Zestreenreprezoi i manager afacenilor cu cunotingeprofunde gi ui. , Cam a obine maximum din ee ce pone fit re aint Mult specialipt in teora educate sustn et predaree trebuie sf nu se bezcze ‘pe nici un set de valor fandamentale Int- lume dreapts din punct de vedere poli Ti aceash afirmatie ax putes fi caractriata oar ca defensvd In realitate, este to- {ls mult mai mult dee at, deomece muli profesor se ered cu sinceniatecapabik Sf ofere un plan de studi total independent de orice set de valori subiective. Dat fsteoare posi acest cru? Sistermul cursurilor orientate spre formares anteprenorilr trebuie se pet rit oamenilo: de aficei sk elaboreze concep gst lideaselo porte proprit, Torespuneltoare situa! si valrloreconomiei concurenjale. Prin urna, am pe fea spune ch ef de model de insrire este perfect obiectv si, practic, indeper~ deat. de valor implsisite de membru echipeiantrenate, de reactoralcursultt cerde edtor, Material de stadiu, nu webui spout sduce niminai nei o ofenst {i yencral, materiall de stdiu webu sh demonsteze of injelegerea una enunit sublet este pesbil prin mai multe sbordis, Aut, dar liv tno si singur! Aceasth formal ar ebul st fe principal peru orice om de afaceri care vea s ave. Excesul de “auto” de reel instriren InteprinzStorilor, Dak sustinbtorl cursului v8 copegeste cu prea Te satu dack vf obligh sh acceptati ate sfturile gi .indrumbrile” sale, acest hors poste tompa earacerul provocalor al mune antreprenorau, dimiuindi gral de implicre gi responsabiitatea pentru gAsirca soluilor.Instutea camer for de face ese un proces iteractiv, care ples dela premisa cb intreprinz8ton tes un cfo astaingw e! al prom indviduale, ce iar atta 1 se relizeze. “Cunoesterea nu cunoaste granie", pune un vechi proverb. Ficare inte~ rinatir recac witorl pundnd accent pe sinteza cunetingclor aoumalale gi e2- orarea concepelor care oferd poiblitti de inovare. Comparind difertle ie 'n- Uthit,oumesi de efacer le pot exrage gi legs pe cele cae le consider mai a (bile cau cere se dovedese mui compatiile cu propre lor valor. Asset model, Ikit pe procescle de inviare individual intreprin28orului, ae menies si si: ite competent necesrh gi s+ altoiach performane a nivel! grupului de ctvi- IMG penta esta idles conceptle i le pune in apicre in stainTestareaidelor si conceptelor tn situali nol. Orice om de afer pen & continua tebuie sk apeleze in nod sstematc la una din uritoarele te practi rina este imbundtirea continua tot cea ce fee, proces pe cae japonezii ‘inumese halen. Kaizen vzea imbankfres unui produs sau serviciu asl init cosa af devin ceva cu adevirat dite in doi saute ani, Pink scum cel mai bine Seeasa leva reat japonezilor, poate dato tradi Zen, 28 incorporeze msbunkt fire conned in afacerile existent “Adour ete deryoltarea umétoarelor genera de produ pond dele sccese- Je irepsate. Din nou firmele jponeze s-au descurat cel mai bine pint scum in ‘cnt priv ag cum o dovedeye succes cu care producitri desparate elec ioe au Great prods Gups prods porind de la acca inven american, casciofon ‘A trea este inovarea care se cere a fi efetuathatunci cind primele dout ma insi sunt eicente, Inovarea trbuie & fe acum gi nteu mod sistematic. Aceaia {scarnd cf in fiecre afacere ebuie st se pregieasc sf renune Ie tot ceen ce © face, Oumenii de afsceri trebles Ivete st pund oda a cifva ani, in legit cu Recon peoces, rods, procedeu sa polite, urmétonrea inebare: Dac r-am face dja ace Ivers near opues de el acum, pind ceea ce stim in prezent™ ack rlspunsul este negativ, organzatia webuie sB-gi punt Intrebaes: _yAtunch ce facem acum? §i tebuie #3 fad ceva, nu sl spund: ,S& mai face un ‘hai lng-edevir, organiza trebuie 52 yt propund sh realizeze acest abandon, {noc ok icerce #8 prelungesehexistenja unui produs, unei polite sou unei pray fiecare dint oele tei poctict sunt necesare cunostn. Inst ‘ve cee pegitire bund in tstareaidzlor gin elaborarea con opel ce pot faplcae in condi dictate de sitatile no. Ele trebuie ste ba- sree pe apropiere de ctviatn cures, de pif, detehnologi ide toate schimbt- ‘led soictate, din medi, Toate webu s fie observate gi valrificate Sigur peatra inovare, categorie, ‘feaciatea anreprenolor sVsau managerior general depinde, mal mult decat cred, de dobrindirea unorcunostinge de specaltaterefertoare la prop. I afucer la ple gla thnoiogt. Pe de al parte, dacd ors fac fo unor sor Sinlg elit for mai ample y mai complexe, antreprenor, manager, specialist ‘rebate dsl asume si rolur tx conducerea sau coordonarea muni subordonatilor. “Antreprenoritstsow managert din afacer nui mai pot permite, ca pad acum ig derfijocre aetivioten in splendidaizlare a propriel lor specializin. Fina’ noi dy mpund copacitten dea comuica, de a vind cunostngle Su de angi itrefine relaple cu clin. Complesitatea organzatet moderne fi Truliplele ef relat de interdependent cu grapurile,interesele st institute din 6 ‘exterior au condus,totodat, lao sporie a mundralu si semnifcaiel rolullor core ‘raverseazd frantierelefuncionale (Drucker, 1973) Toate acste crt inmules a problenele, et sl oportuntaile pe care lau antreprenori, manager specialist. Char dad, odinloar,carieraanteprenarii, ‘manager, specialist somdnaintructva ew wn dram dep refional care ducsa panda magica vitorali vb, acum ax apa o mulitudine de rate poste, cae unt ind sinsose, inreite peu un orzont vag. Mai mult decd! iainag or, ane. _prenor, marageri, specialist de ai au toate motvee sd se tnrebe daca aang la ‘estinatie mai rede pe drumal prineipl sau peo "potecd” turalicd Deci, aie nteprinsitorl eit i managerul treuie sf fie inzestrat cu astfl de competenje ce se consruiese din inteligent, prformant 5 abilti cares bazate pe valorle fundamental, in primal rind, pe atel de valor! cum sunt doctrinle si feolile adminis sfacerior. Sublecte pentru discut (Ce represntspersonaltatea ? (Gerepresntsperformanta? Care este areatul personaltii oamenilor de afaceril? Care ese arealul performanjel oamenllor de afacert ? ‘Gum poate evaluat personalitatea tn administraea afaceri? Gum poate fi evaluaid performanta in administrareaafaceri? Care este interconexiunea dnte perconalitae $i performanta? Care este interconesianea dine perzonalitte, campeten intligenfs gi performanta? 1 2 3 4 5 6 7 a Exerc ‘A. Exempla i estima calitiilepersonaltii in afucersa ce vi propu- ets Infiag- 1B, Exemplificat st estimati performanfa necesari pentru afacerea ce vi propunet!s-0 initia. ack o per= . Setectat cincisprezece fntrebirl care ar permite si stabil Sonat este sau nu o personalita 1D. Selectat!clncisprezece itrebiri care ar permite si stabiyt aca © per- Gl are sau hu performanta necesard unul antreprenor. 1, Constatatp esthmal performanti de antreprenor, daci o ave. "Studi de caz SituatlaT fin baza materilelor chestionarulel din capitolul precedent selecaitdln- sre ttreprinaitr!inervtvaft pe cel mai performant, Argamentaioptunes. Situaia I. Analizatinformafia de mal Jos fparenen ain ale] ack [Religie [erodoxt eatin [Protestant [aiveva, co? Pe baza informatie} prezentate analiza In grape de 3 masteranzi at le si deflelenfelefiearl iatrepriazitor. Decide cine va 0 cel ma performant. ‘Argumentalslecia. ‘Situayia 1 — ion Avelizaimaterilelepezentate major La jaar ASR SK [ENC 1A, care ‘Tel Nel ine eee ame ind tah 207, fm musenoare is a ROARS me [saw fie a7) ale te fate fing bo expt) ats) Ldeale some mportexport ee) bEAyE eames pay cto0 [00-09 é P Hd orn [ras [az ons [Cita de afocen|< 100 miloane” [100-500 500 milfoane- [Aveti_efaceri_cal Ne ce lei Aaa, esono= aa wa|A GSAT |e okt ode ovat ac ge ee | sone | 128 | 369 a ee ee curate, nf cumai pun. |inat cont ful speci tee prof fir|ée 206 [sant Indes TEL | oie aa or net fie 20%. Consinchi "S71 94] 105 164 as ee 100% Gomer, TW [yrs | as | 23.0 as oz 110-i50%, Fanart co eae 50% arene 7 [asa 37 | 253 [127 | 36 | 00 lin decni@e eds} <1an | 13am | SSeni Sani asninistrape poi ena fei again 8 ee re — lesa pate au aud ives post Guana | 2505 |ro42] @ | asa | ia | ira | 03 Sain cele [awe envere ps [Tipul de studi [politehmice [economi- Jmedicale a sAlte activitari os | 380 | 154 | 148 [142 | 51 Or Seat enim ube 2 Cattle neces vitor incernatr pentru lai cu angi [Viarsta |< 25 ani _ [25-40 ani |40-50 ani [> $0 ani ner ea fae ol Jetson Inetsiont — [av a saeco Yesont cal ivars SS as Pe ‘a chestionar a instngs | Master) Tots [Sane primal ofs-[De [so test iy | FF U5M | atte isis [sin fai ve. a 30_—| 10 ra as {Gina in frie] Ne zs i io [ ae leave a 7 21a‘nu exist singurk dotrnd cares fe consideattdret ‘adevir stn fir ca opiniadiameral opus sh nu fe ‘Similar suri de autor reptai “Tebetl 3 Cum ered sbsolveni i masteranai st fe organizat proces de insure ‘neprinaktorilor ai Cout Wicks Modal de orga aproceni |Z" Fe, | Ae] Maserat| Tol eiasmareatmepraahosor | sie | ust | sat Captctut ¥ Gieeameni |? | s | + | 6 |» DOCTRINE PRIVIND ADMINISTRAREA AFACERILOR Sif cick compute ep urune hie tone aprciet| 20) 2 | 1s | | 5.1 Etimologia si semnitficatiatermenulul ,doctrins™ orion de 12, Sub om de carta eis, om CCuvinul ydoctrnd”,- vine din ltinesca ,doctrna” fn anced ~ doer fern, mese ronnde cu ties | oy | yp | m2 | 4 | 7 ne", Conform dctonarlu explicati l limb romane 43] dectrina este alia Spent ewe ‘ea prinepilor una sistem polit. stnife,religias ete." Considerim payin rai ‘explicit gimai corestt posi atorilor noului dictionar universal al limbii rome, ‘care consicert 8 ,doctrina” este otaltateaidelo, princpilor si tezelor funda “Tbelul 4 Atitutines respondenior in raport eu mogul de slecare ‘mena ale unui sistem de gandire™ seme feel de cenit Incontestabl,ysistemul de gindire” include gi ,gindireaeconomict” fn ce, cvident, se inserie perfect ,docrina economici”. Avtorii compendiulul de mato ‘conomie [11,137] deinese,doctrina economic” ca ,znsamblalpostulateorflo- folic care servese drept fundamental une! teoril ezonomice” sau ca ,ramurh a gi ine econamice care ee ocupd cu dezvolaes gindii economice in timp # spay, | Gamceaeire ar webu orp provaul select a eel zi elicenth Ta ceca uel firme are acer | el a iavsesemne Smmate coma ieee ‘Sinestfor dup consultarea unui | 27 a « v7 i, ‘Pomnind de la ideea ci doctrinele administririi afaceriic pare ne vor refer ‘nai jos, unt generate gi deavotate de gndiea economict doctrnar8, putem sfims (M docrinele adminstriri afacerlorreprecntS totalitateaideilor, princpilr i tecelor fuadamentale formulate de nul sau mal multi repreventang ai gindit ‘conomtce ee ea baza matrileor analiza formu ei propunes cu privire la perfetio= area sistema de insure peru formarea entreprenoror pecformant. Doctinele ce au influenfat adminstrarea afacerilor s-au impltit perfect cu Activate suplinentart voli isc a economic. Fora i itoenii oH de ntebs pen obj informa pevind er Snore anegeroe mpl a afees. reve Prange firme! nde ai. es percoalaie 9 performs separa aa manager ‘necator oi 5.2 Idelle economice din antichitate {In saichitaten-au exstat uri cu cercter strict economic. In aceastt inde- Tanga peioads ideileeconomice fie au dscrs unele fenomene ecoromice, fie au Teflestt preocupares oemenilor pentru organizarea normativi a veil or econom- fea itemture contemporand ginditorit din antichitate sunt repartzai in dous ‘x EE: ea a ssfintterilor democratic sclavite,sofgi” (Protagoras din Abders, ies di Fs) i a sufinBloilorintereselor conservatore ale stl slavst ivi” (Paton, Xenofon, Aristote!) 1{hn gindizea lui Potigors dn Abdera (481-4111. Ch) omul est udecttorl 8 toto exist, natura are lp, dar judecttor al lor este mama omul,Protagorss aint. troll convene tn viaja omg sesizat elaia stn cae exist inte teri practcl ‘Substanja glndiri onomice ali Plato (427-347 1.Ch), mostenitor a id= Jor tui Socrate, o reghsimin lure: Republica, Poca cele 12 elt ale Legi- tox, Orgentarca economs8 n vziues ii, areca cop final purifcarea gi cibere 125 Sletula,Platon deseri un slat ideal reunindindivicit de meseri diene care eprecinh tei clase: cea tre asigur prospriatea material (agricltori, mest orl comercian, cea cate asigurs aplrarca gi ordinea (aboinici garden) # c= ‘Efe SinjeazA ansembll socal (conduction) Individa ma are ici un drep asuprs Shute sociale, prima clas find cea care munceste, ir ceBllt dou find clas i- ‘ofinute, fd propeieti. Fston propune o organiza economick bazath pe com ‘Mtste bunurilo, pe atuires de propre eale gi de drepturi egal tturor eet tenor. ‘Xenofon (430-355. Ch), adept al economici natural, incearc st identifice ievoarele 9 eile de cregere a acesea. Lurarea hi, Economtous, conn princi ‘rtetice de organiza gueonducere aagricltun. Xenofon [198 141] rare rol Thanet ca sus a voli sia dviiunil sociale « muncii ca mloc de eretere 3 ‘Riven, arind cf mivince diviziuni munci depinde de nivelul de dervolare a ‘isch El consider comer ea o activist adoeBtoare de venturi remarct faet- Fi banior ca mijlo de pail, Petru Xenofon omal este scopul producti it ¢=0- mia eli este considerthca find deopotriva stint si art ‘Aristoel (384-3221. Ch) este preocupet de glsires nor regu ideale de or- ganiare gi eonducere a socieii pe baza unr princpii universal valabile, Find vier de Arisotel .o asciate de flnfe egae ce cautdcal mat bun mod de via- Jar [8] sani este oasviate naturel fn sensu ch este rezultatl voinfei caren, Ar tlegert ate ei sa de cae vai este ameninjtd, Omul- spune el ese pon ‘anu un animal al cet, in ofa cela nu poste tli, c8ci find nici animal Tiel 7eu el pire in absena comunitai de moravuri, mba) i schimbur. Giancires esonomict ali Aristotelestesinttizath in luerrile: Politica, Reto, rica, Consus ateniaed stele. Pera el, economia este ata producer bopate ‘ib forma de Bunun cane, mile de eretere a petrimoniul individval si poli ‘ArsiutelsesizenzA aspect social al bogie, mogul su de repartizare, 45 dezara- ‘G8 concentarea excesvi ¢neesea in mabiile une clase dominant, dearece bo ava abuzivd, ca srcia excesiv ar conduce la demagogic strani. Axisotl face 0 i ru este dest aspecul dezvotat al forme: val {all rarfh egal eaintiv. El sesizead dublu rol al mrfi~ ay rk enalih a valor El ara forma in ban a mafia ar simpli, adich expesia unei mic entra schimb gi VEC loa sie deapcinde dout spc le ale: aor de chi vk lo: valare de ech valou de cai up Dro ine eamiie desi. ‘$iRoma antcd ne oferd o important analiz8 a veil econonice di = sit onomice gin cea pe- 1h. Dint= ginditor latink pot fi amintifi Cato cel Batrin 234-149 1. Ch), Tiberius (162-132 1. Ch), CaiusGrehus (153-121 %, Ch), Marcu TereniveVaro (116271. Ch), Lucius Columela $i ali sein net rman cic pen oo roe emia «© gestonue somal» pinion, de neve sener prods apical Sidi Tees Varo ln terua boomers rons poe ines reals econo natal, pent relates prod! aol x ree npr ‘ism inet fi e mnc ie fal de dependena de om impor constr esi. Cel mai complet tatat despre sgriculturl din antichitate a fst srs de eve Lucius Colla (se 1,1. Ch). Else pronun Impotrva sistemal latifundia, a ‘muncit cu sel gi propane ca alteratva tecerea fa forma de omganizare socal, -caracteriath prin legate di ce in ce mai sri e muneitoilorapicoli de pkmin- tal pe are ral nceput ea fran ibe, poi prin lures p&mdnulu i een: 4, tar mai thru, pein plata dime che propriewri de pémnt Siar, cx msi mare infin apr ui nice, madi i chie ay Renan nodemii ou exc Piton gi Arai. Es ptf considera pe te reptter cp com aia Hep! (86562, «desl ai near mene ein per mi med nee ht cet fini, concert sl deuck vce extent tendijle ervoltr,sdes- Eien ene, rote, leple viet ecosomio-socee 5.3 Doctrins mercantelistt ‘Schimbisile din structure evonomict,prefacrile sociale specifice Evului Me- Gx au snrerat gindirea economich in cerceare sinjfict« desfritceuzlor, tmotivelr si tndinjelor dezvoltiri viet socio-economic, fap ce x dus a schimbe- ental ft de comert, de bani fa de bunurledeinute ‘Ags Inperiouda medieval bisria propovdduiaideea conform cei tmbogi- Hee on alt su map condamab, Dar 0 a ox devotes Bt epee com ct opie ng 4 cea climat, dominate dorings de imbogtti , dominat © Imbogitre eu orice pret si prin once Be fundaul nei lupe sprige de concurenf, sit inte ageti economic cit Tnke state se contureazd inceputurile cuenfului glodiii ecoromice, denumit %54 Doctrina fziocratt nercanteis’ Termenolrespesiv deriv dela cuvintele aiene mento” ~ Pi ‘ir mercane” —nequstor, mercantile" —negustors Doctrina ficicrath a eplrut in Fanta secolui XVI, ca reactic impotriva ste merase, Teme fio” er phys mak ee tof al acesui curent de gine, esunoscat cn doen comromicd ymereantelis", se numirh englei: Thomas Mun, John The Willun Stafford, fancen: Antonie de Monichretss, Yan Beptte Colbert aul Luce Peceiolo, genmanal Kaspar Klock, spanioial Ortiz Ros ai Pinte reprezentaniii mai impor “Mentorul doctrine! Gzioerate este unanim recunoseut medicul si etonomis Innes Fol Quy (16170) eae ior Talos eons hab rat in anul 1758 realizeach analiza Tluxurlr materiale gi banesti din cae se comps ‘ea cireital macroeconomic gi, dec, reproducfiasimpld a capitaluli socal. El fie bopitia const in bunur te in ia bani sau metale prefoase,consideriad ea se formeaad in producti, indeosei in agricutrdgi natn comer. siderat repreventantl tipi a 86). Antonie de Moneheten (1575~ » fixind comer in central seit forma ieald a bogie! soriale. El scestel bop Thomas Mun (1571-1641) este mercanelsmali engl al balan! comercial 1621, unl din fondatorilmereantcismmal eonormice, arti cf bani adeviaji" constiie Safin od balan comercial actvd contbuie Ta rete Crientaree doctrinarh ficioeraté” mai este reprezeniata de Victor Requtt Marchiz de Mirabeau (1715-1789) - ,Teoria impozipulu",Piere Samuel Ds Poot ‘Nemours (1739-1817) ~ ,Fiocraia", Anne Robert Jacques Turgot (1727-1781) = Refletius asupa fori i distbuli bogie” ali CConstati ct dotrnd mercentelistt se inlemeiank pe urmatoarele caracterie - forma ideal eu esengia a bogie sunt ani TIEGRa ovate ctv Inrative ntasiv al comer, ete profi cre se objne proces ciate mls prin mlosiea barr, a fez al - casement pel de vinaae i pel de cumparae el mifurlor especie; Fr Peal doen de ativitat ee, yp plrere lor comer exte- Fiaoorai pot fi indviduaizay rin umatoarele aspect: ‘concepts despre ordnea natural, guveratl de legi universe spol feonomied optim; = _concepfia despre bogie oll primordial sl agriculturi in ereareae; + teoria produsalui net eee dee ene, epee # sla po oe este stl, eap meresteequei ee tla comercial favo produ sore tc cme, Meret fac in bogie sop vi > cae vinci it ol merencoma cos nap epezti 8 Concept or despre bh ele pi cel mereansi, Kea cena al cc rc some exro, Ia dezvliaes wor er e000mS- sees cure de pine fst uprenafa neu, mua notre eee, mst corr aslo can cofircrel stat tebe spine ie Gen evind dat roll de» anon bru forte de naar E ssn Mercselima e eenii a set orc remacble de econ Da le et ies Baie = re et cccomnice pete impa ep=e- rod deose sagt. Doe ipo, prog ioe proces economic sexi i Ipaver avers pre lel cares oda economies favorable devo Tapes fuses care st wok nvr romovre uno rer ideale po Fuproceepscol scien compels fee de pt impor, iba Tt comers sxc errs export Limite mai evident oe godin mercantile const tn exaerar rll ante al produce Bani a fost etn, ta mod falc ut ‘art fn comic tii nn eu aoa es SP stint economic fost on Tncxpoc ete indian bunks sie Ast, fio n zn apa! doin, redueeau produ de buns In agrcaltara considerind-o irvral tutor Sop stat i eter” suseal este singura eta capabl da produ et, In in jain economize foes nepswead gi conc eu caries Hai As, czculaia banurr qf repartiavennarilor au oc Ine cele te cae produtiorlor (pur), proprio (swvernu,biserc,posesoni de scl (er eo ocopeu co te servic Tori). Ques sine ch 95-venital net ical socitate aga cur singel cial in corp omenese nt et ‘Yocared sf demorstrezec& producttor de valoare ete pirat ‘Dis pladinn zoel se pot desprinde urmitoaree doukcarctristici pri ciple: plceri pin cele ma mci chee pos pce cl mae 2 ren maximum never coun le or membor cece pre #2 posh Se aes te eo ste cf ea a rautat analiza bogie din fer ct- it rin epingeen eto intervene Merial doin foe culae! nse pote Mai coat cle protections promovat de meen, aa cata srinres iru sk sa ber cone ‘55 Doctrina liberatismului economic sect enema essa tt se a peste a ee aa eaten es ae ater in fe cron ta ae eae a natoniia ineresele indviduale. Se cere ns, sh notim ¢8 promotor ze- Son Sonam or ees oe ee dei iiceraitor au ps baree es industrial dus Ia sparta uno f- cate $i nici slutonate in spail n= pa ‘eee ea ivan tas omene proces cre num pen xp ners Fre mercntlte sa faire cea eal rEMIZE adn demi eralismal conom eile de baz hur sisi! cecoluui XVII 5 ultima treime a secotului XIX ieile de oe eee eh gloss epee Wiliam Pty, Adam Smithy Dovid Ratio Thomas Robert Malthus, Sohn Start Mil, anceator Hen Bejamin de Gotan, Frederic Bait gJeon Raptste Sa. IuorileTratatasupreimpocitelor $i cant a ety (1629-16579 boereAt a yrmarea bogstici din sfera circulafiel ioe tt dspe bani, «mia a ei pacers ca cizvr, beans vl Ii Tp canosta Arne pli" ‘et se ch om, ar mimes oD ctu pont poduceres ban epet cena fo expnai pin enum 8 ‘Sha toghie sk nea xe ale 6 este munca mi acrediteazh ideea oh invorul, subsani ‘lori este dterminatk de canis ‘Goncepfi hi privind cre iniagms ,pimintl et ‘Adam Smith (1723-1790), profesor la Universitatea din Edinburg, antral ce lebrei faze munca este adeviratl izvor al bogie este unl dintre cei mai ou noseutifondatort al sistemului simp gi viibil al liberi naturale”, curent de ‘indie deventclasic. A. Smith, in hurare ,Avujia nayuror” (1776), suprane Imi Biblia iberalismulu, deronsteaek e oigines valor (esi a bogie ez 6 din mance social ‘Munca snuslt s fectrei natiun afr A. Smith este fondu primitiv cae 0 sprovizioneah eu toate obietele necesare gute vit, pe care le consum in fi ‘ate angi cee consau totseauna, ie dn produsul imediat al mune, fi din ceca ct se cumplrt cu acest produs de sate naiun. Munca-susine A. Smilh- este mis ‘a reall a valorii de schimb a muir iar preurle sunt determinate de costurite e producti. entra reuitacreteri economice dat cu promovarea propria interes fie cere om susine A. Smith, ete mina (print-oarmonie a ntereselar) <4 promovezt fi intersele soviet, chiar dacd mu are in mod explicit aceasih iene. Aste, | pldeaza pentru un sistem al iberei concurene, care are propile capaci de rege fe, Profit, ia concepts lui A. Smith, ebui s sad in timp din cauza concure {eisia cout tot mai maria intzeprnaitoralui dea gsi debusee profitable In fucrarea Teoria sentimentclor morale” A. Smith «expicat prinipil inte emul egoist isl pasinilor pe eae acess le nape. Intenia Ii era sf punk in vo- foarefancie social dereglare a interesului egoist in cadrlschimbrfor de burr, sfirmand cf ,Simpati nteresl fh de cella, este sentimental prin cae interes foun reagete ek fluenjeze smal moral individual”. David Ricardo (1772-1823), om de afaceri gi mere proprietar de pint,» ontnuit si dervoltetidile de bazk al libealismului esonomi. El la fel ca gi A Smith, n-tavutsupersttianaturi, fntrontnd, fr dept de apel, munca ~ ea singurs treatoae de valoae. Trebuie #8 menfionsm c8 nu numai natura 2 avut de sufeit Capitaul, sub forma miloscelor fixe gia obiecelor munci, ise etibuie un rol asin btinerea valor nici un rl in objinerea valor suplimentare In ,Principtle economiel polices ale impunert” (1817) D. Ricardo a 2d8- gst un plus de clritate in idee priviteare la prof, sesaind raporal direct propor- fionl al scestuia ou productvitata mune i fvers proportional cu slaril, lait {etn tora rete diferentale, tora vantajului comparative et “Teoria liberuluischmb este perfecfionatl de D. Ricardo, prin deavoltares ide- i vie nteratonale « mune Ptrivt acest dei, este in folosultuturor par- filor implicate in comer exterior ca economia Gectreinapini sh produ exact eae poate eliza mai bine, mai ecient ma een. Anume din acestediferen-{de cost conparati pentru produce bunurilor eonomice in comertl exterior 86 ‘limeneaz8 roi D. Ricardo este apreciat gi penta crearea unui ,aparat de anslizs, e Bind primal care a flost consructa Unor model anaitice. Ea imbogiit yin eco- “Romicd eu esfel de termeni ea costul de produce, expliat eu ajutorltimpulu de ‘munca necesar pena produceres rfl, costulrelativ sau compara de pro dete report la costa lor mari. ean Bape Suy (1767-182) epinge tori casi de sre brim valor nape lure lee pial economil er newt et et amend soe bec vr np ae J ate Sry astnge we! ton de pode al chor pet determin partipars ‘eine out! vlot rodent Pre uo fatrdepinde de rel fi focareo priuoe atl, ultima stan decree per seat aT Ast let eit tev facoror de producti ga pus bazle wi, fend ws prnpe owe naga. ‘ean Bp Sy, rg ile hi Sith, In Tata de conome pitied (ato) sug dae ae aba de oil barr ca iota al knb- (ae hum ssp pale shin uti rl, ante ci ae we ct et me rpc fp once fs ema i eee eres cae Seow ena pce rrr frau fs rsh Pp fh ttnl de rode coepretowe, Ast noes formal lene ofr nats tect comes ewespanatere 1D. Sey en prin dito es eonep Se irepmao casera picpall agent l produ “Thoms Robert Malthus (1766-1834), in » seu asupra populajci” (1798), vanceazh ideea ef sstemele economice nationale puteau sueri de problema su ‘lusurlor, crsteea avtielnsfunlor ar duce in crestrea rapid a populate strace ia privapnilr Cu alte cuvinte Malthus se pronunit pentru control popula fare, in opi sa, ar reste fn progresie geometric fall de recusele de hrankcare st ‘rope fn progesie aritmetie. Este necesar,spune el ca fiecarepersoant si citi ie singurhexistenfa 9 i duct povar proprielnechibasicl John Stuart Mil (1806-1873) a fot preocupat de conciierea lego tule eecrse de claii, pe care Te considerd adevirate cu aspire generate tui. In \"Prinepileeconomte police” (1848) relevko serie de probleme din penpectve Trai gi dina economice,aduetndo sere de contribu originale. Ln ces mai fnare parte, acestea privese dervltareateorie cere i ofetei. John Stuar Mil & ‘mas in isteria gindiriteconomice prin formalarealgi cere i ofete Att cictrin fioeratd cit dotrina beral eu iaintat dei ce wa emit puncl depleare pena dou drei docrnae opus: marsst si marginals os 5.6 Doctrina economic marxistl Tdeile dominante, pe care sa centratinja cconamict pnt a miloculseco- Iutui XIX, au fost orientate spre sporzesavujielnafunilor. Adevérfil producto ¢ >bunurilor materiale au fost rep pe un plan secund, Lacunele gi insufeintele doc- ‘einelor economice formulate anterior au generat mar inegalti gi au eeatpremi- sele spariei unui nou curent de gindie esonomic8- marstsmul. Preocupares for- atorilor soestu curent « fost de a ancora eercetarea economic in conturtea ner ‘rec radical no. Ei afirmau cl eercelarea ginfifickrebuie f coat a ively fiecare eaz in parte ~ pe bazaexpesienfe i fk nici o speculate» legitra dink trvctura cool i polite, pe do parte, produc, be de als pare” (113,26) ‘Karl Mar (1818-1883), fondstor al doctrine! ymarcste", gia dedicat inteagn ‘2 Visi i activitate plc indivduli,credrt une societal adaptate Ta ceric ‘camenilor, nlturisi expostri. K. Marx apare ca un ,membra disdent” al grupul rieardtn. Opera economicd fundamentals «fi K. Marx este Capital” cu subtl Critica exonomiei pote” axatl pe ides 8, in produce material, careni inn ‘ela determinate uni c afi, independent de von lr, da a ehrr naturk depinde Aenivelul de dezvoltare a ferelr materiale de produtie din tpl respect. K. Marx inepe stdial cu analiza mii atl de eategoriieconomice lege te de mar? ~ valoare, bani, prejul,schimbul (cculapi). El face distinct ine runed (ativitate ereatoare ¢ valores forja de runes (ptenilul creator al mun- itorulu) El declaré ef munca fii, sub forma muncit vi, este singura sus de eae de_valoare nou. Mars acrediteazA eoneluzia ef singuri producitor sunt ‘muncitori ic salril acestoa reprezints uma o parte din valotrea creat, oea- Int, sub forms de profit, dobinds sau rent Funiad, find insu de proprietr, fapt ce dea la putemice contradinti de inerese Procesul de product are dept ite capital constants capital varibi, tar ea igir-rezltatevaloarea transfert din capital constant /C/ gi valozea nou creatl /V+P/,salanile si plusvaloarea, aibele creste de munca vie. El anaizeacd plusvaloarea ca parte din valoarea creath de muncitori sara, pe care g-0 insu 4ese patron. Inst Korl Marx recunoate eX ymca este, in primi rind un proces ‘ate om si naturd un proces tn eare omal mijlocese,reglementenz8 si contoleszh Schimbul de substane dint el gi nar. Karl Marx dezaprobatcoriacantitativ a banilor gi evidentaz8 funeta basilar 6 mijloc de cicculatie, ca mijloe de plat side misur a valorit mirfurilor..Cant- fates de monedd, dupd K. Marx (113,690), e determinata de volumal pli, de Soma preurilormirfurlor inate in circulate, plus suma total a plailorscadente Tn ceeasiepoct, minus ple care se anulead recipoe prin compensaie™