Sunteți pe pagina 1din 3

.

Riscurile
Riscul de proiect este un eveniment sau o condiție nesigură care, dacă apare, are un efect
pozitiv sau negativ asupra unuia sau mai multor obiective ale proiectului, cum ar fi domeniul
de aplicare, orarul, costul și calitatea. Un risc poate avea una sau mai multe cauze și, dacă
apare, poate avea unul sau mai multe efecte. O cauză poate fi o cerință sau ipoteză dată
sau potențială, presupunere, constrângere sau condiție care creează posibilitatea unor
rezultate negative sau pozitive.
Managementul riscului reprezintă procesul de identificare, de măsurare, de evaluare a
riscului, urmat de dezvoltarea de strategii pentru managementul (gestionarea propriu-zisă
a) riscului.
Managementul riscului de proiect include procesele de planificare, identificare, analiză,
planificare a răspunsului și controlul riscului asupra unui proiect. Obiectivele
managementului riscului de proiect sunt de a crește probabilitatea și impactul evenimentelor
pozitive și de a reduce probabilitatea și impactul evenimentelor negative asupra proiectului.
Riscurile cunoscute sunt cele identificate și analizate, ceea ce face posibilă planificarea
răspunsurilor pentru aceste riscuri. Riscurile cunoscute care nu pot fi gestionate în mod
proactiv, ar trebui să fie alocate o rezervă pentru situații neprevăzute. Riscurile necunoscute
nu pot fi gestionate în mod proactiv și, prin urmare, pot fi alocate o rezervă de gestiune. Un
risc negativ al proiectului care a avut loc este considerat o problemă.
Riscurile individuale ale proiectului diferă de riscul general al proiectului. Riscul general al
proiectului reprezintă efectul incertitudinii asupra proiectului în ansamblu. Este mai mult
decât suma riscurilor individuale dintr-un proiect, deoarece include toate sursele
incertitudinii proiectului. Aceasta reprezintă expunerea părților interesate la implicațiile
variațiilor rezultatelor proiectului, atât pozitive, cât și negative.
Riscurile pozitive și negative sunt denumite în mod obișnuit oportunități și amenințări.
Proiectul poate fi acceptat dacă riscurile se încadrează în toleranțe și sunt în echilibru cu
recompensele care pot fi obținute prin asumarea riscurilor. Sunt posibile riscuri pozitive care
oferă oportunități în limitele toleranțelor la risc, pentru a genera o valoare sporită. De
exemplu, adoptarea unei tehnici agresive de optimizare a resurselor este un risc luat în
așteptarea unei recompense pentru utilizarea mai puține resurse
Persoanele și grupurile adoptă atitudini față de risc care influențează modul în care
răspund. Aceste atitudini de risc sunt determinate de percepție, toleranțe și alte prejudecăți,
care ar trebui făcute explicit ori de câte ori este posibil. O abordare consecventă a riscului
ar trebui dezvoltată pentru fiecare proiect, iar comunicarea despre risc și manipularea
acestuia ar trebui să fie deschisă și onestă. Răspunsurile la risc reflectă echilibrul perceput
între organizație în ceea ce privește asumarea riscurilor și evitarea riscurilor.
Pentru a avea succes, o organizație ar trebui să se angajeze să se ocupe de
managementul riscului în mod proactiv și consecvent pe tot parcursul proiectului. O alegere
conștientă ar trebui făcută la toate nivelurile organizației pentru a identifica în mod activ și
pentru a urmări o gestionare eficientă a riscurilor pe durata proiectului. Riscul de proiect ar
putea exista în momentul inițierii unui proiect. Deplasarea în avans a unui proiect fără o
concentrare proactivă asupra managementului riscului va genera probabil mai multe
probleme generate de amenințările neadministrate.
2. Planificarea in managementul de risc
Planificarea managementului riscului - se decide cum să se abordeze, să se planifice și să
se execute activitățile managementului riscului pentru un proiect.
Una dintre cele mai importante activități în cadrul oricărui proiect este planificarea.
Realizarea unui proiect presupune existența unor riscuri date de caracterul unic al acestuia.
Prin planificare se urmărește gestionarea și minimizarea riscurilor. Această etapă contribuie
în mod decisiv la succesul sau eșecul proiectului.
Nu putem demara planificarea unui proiect fara a avea elementele principale ale definitiei
sale; chiar daca o parte din acestea vor suferi modificari in urma planificarii, trebuie sa
putem intelege obiectivele proiectului si contextul general in care se va desfasura acesta,
precum si sfera sa de cuprindere (continutul proiectului).
Planificarea este prima etapa in care integrarea diferitelor componente si aspecte ale
proiectului constituie principala sarcina a managerului de proiect. Totodata, este un bun
prilej pentru a constata si complexitatea acestei profesii, prin multitudinea de cunostinte la
care face apel si care sunt necesare pentru a putea asigura un management eficace al
proiectului.
Planificarea devine o etapa extrem de complexa dar putem propune o abordarea flexibila
care ne permite sa ajustam complexitatea si anvergura activitatilor de planificare in functie
de complexitatea si anvergura proiectului. Adica in proiectele de amploare redusa nu va
trebui sa recurgem la metode foarte sofisticate de planificare,dar in acelasi timp, proiectele
de mare anvergura necesita o abordare mult mai sistematizata, pentru care in mod cert
vom avea nevoie de tehnici si instrumente evoluate.
Planul managementului riscului include:
- Metodologii privind abordarea, uneltele, sursele de informații care pot fi folosite pentru a
efectua managementul riscului proiectului;
- Rolurile și responsabilitățile;
- Bugetul;
- Timpul;
- Categoriile de riscuri (nivelul de detaliu în identificarea riscurilor);
- Definiții ale probabilității și impactului riscurilor (necesare în analiză calitativă);
- Matricea probabilității și impactului (combinațiile specifice ale probabilității și impactului
conduc la o calificare a riscurilor ca fiind de importanță mare, medie sau scăzută și
corespondența cu importanța pentru planificarea răspunsului la riscuri);
- Toleranțele revizuite ale stakeholderilor;
- Tipizatele pentru raportare (conținutul Registrului de riscuri);
- Notarea (documentele în care se înregistrează toate fațetele activităților managementului
riscului, în beneficiul proiectului curent, nevoilor viitoare și lecțiilor învățate).
Rezultatul procesului de identificare a riscului este, de obicei, conținut într-un document
denumit registru de riscuri, care devine parte componentă a planului de management al
proiectului. Pregătirea registrului de
riscuri începe în procesul de identificare a riscului (conținând informațiile de mai jos), apoi
devine disponibil pentru alte procese de management al proiectului sau de management al
riscului proiectului.
Matricea probabilității și impactului
Riscurile sunt prioritizate în funcție de implicațiile posibile pentru atingerea obiectivelor
proiectului. Modalitatea tipică de abordare a prioritizării riscurilor este de a utiliza un tabel
cumulativ sau a unei matrici de probabilitate și impact (Tabelul 10.7.). Combinațiile specifice
ale probabilității și impactului care conduc la un risc cotat ca importanță cu „mare",
„moderat" sau „scăzut" - cu o importanță corespunzătoare pentru planificarea răspunsului la
risc - sunt, de obicei, stabilite de către organizație. Ele sunt revizuite și pot fi adaptate la
specificul proiectului în timpul procesului de planificare de gestionare a riscurilor.