Sunteți pe pagina 1din 2

Subiectul de metodică :

1) explicarea relaţiei dintre competenţa specifică vizată şi elementul de conţinut ales;


Competența generală este o finalitate pe termen lung (un an/ 4 ani), iar competența
specifică este o finalitate pe termen scurt/ mediu (sem., unitate conținut); este o defalcare
a competenței generale.
Pentru a forma competența specifică 4.2 utilizarea corectă şi nuanţată în funcţie de o cerinţă
specifică, am ales conținutul aferent din programă antonimele. Prin această activitate îmi propun
ca elevii să valorifice și să-și aprofundeze cunoștințele referitoare la antonime. Urmăresc ca la
sfârșitul activității elevii să fie capabili să definească antonimele, să identifice antonimele într-un
text dat, să construiască antonime derivate cu prefix, să diferențieze antonimele de sinonime,
paronime și omonime.
Este valorificat astfel modelul comunicativ-funcțional care presupune abordarea integrată
a noțiunilor de literatură, limbă și comunicare. Totodată, se creează situații de comunicare
globală care contribuie la dezvoltarea acestei competențe, conținutul ales pt această activitate de
învățare va demonstra acest fapt. Prin această activitate îmi propun să dezvolt cunoștințele,
abilitățile și aptitudinile elevilor, creând contextele cele mai eficiente pt situațiile de învățare
autentice.
2) prezentarea teoretică a unui element de conţinut din secvenţa aleasă;
După sens sau formă se deosebesc, într-o limbă, următoarele categorii de cuvinte:
sinonime, antonime, omonime, paronime. Sinonimele sunt cuvinte cu formă diferită și sens
asemănător sau identic (straie-haine, steag-drapel). Antonimele sunt cuvinte cu formă diferită
și înteles opus (bun-rău, lumină-întuneric). Omonimele sunt cuvinte care se scriu și se
pronunță la fel, dar au sensuri diferite (A dat ușa cu lac – Pe lac pluteau multe bărci).
Paronimele sunt cuvinte care diferă ca formă, de obicei printr-un singur sunet, și care au
sensuri diferite (albastru – alabastru, petrolier-petrolifer).

Etimologia lexemului antonim provine din grecescul anti (contra) și onyma (nume).
Antonimia se poate realiza și prin derivare cu prefixe: abil-inabil, ascultare-neascultare,
avantaj-dezavantaj, a crește-a descrește, legal-ilegal.