UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

A REPUBLICII MOLDOVA

Catedra de Gimnastică

TEMA: PREGĂTIRE FIZICĂ PROFESIONAL APLICATIVĂ A

PERSONALULUI FORŢELOR DE ORDINE ŞI SECURITATE PUBLICĂ

Doctorand: Coordonator ştiinţific:

Dănuţ STOICA Valeriu JURAT,
doctor în pedagogie,
Conferenţiar Universitar

REFERAT
Anul III la DOCTORAT 2015-2016

Chişinău 2016
 Motto: ”Niciodată o conduită nouă nu răsare ca
abruptă şi fără pregătire; în toate domeniile vieţii
psihice, ea este întotdeuna pregătită de un şir de
conduite anterioare mai primitive fată de care ea nu
constitue decât o diferenţiere nouă şi o coordonare
nouă. Orice afirmaţie şi orice menţiune îşi are astfel o
istorie a ei: istoria constituirii ei progresive şi perfect
continue, pornind de la elementele anterioare
gândirii”(H. Aebli)

A. În al treilea an de doctorat [2015-2016] am studiat o parte din literatura de

specialitate din domeniile: pregatire fizică sportivă şi militară, pedagogie, psihologie , reguli
ale cercetării ştiinţifice, legislaţia UE referitoare la tema tezei de doctorat si am sustinut si
participat la antrenamente cu contigentul de studenti participanti la experimentul pedagocic .
Concluziile acestei de-a treia etape de documentare pot fi sintetizate în precizarea câtorva
direcţii de cercetare în actualitate:
I. Implementarea unui sistem propriu de pregătire fizică profesional aplicativă
în Romȃnia va produce schimbări majore, care vor fi utile în formarea și consolidarea
comportamentului profesional pe timpul desfașurării activității profesionale din sistemul de
ordine și securitate publică datorită simplității, omogenității și eficienței acestei metode și
principii de pregătire. Un progres vizibil se poate observa odată cu folosirea elementelor
specifice din artele marțiale (judo, karate-do, etc.), care cresc rapid și sigur eficiența și gradul
de profesionalism prin acoperirea în timp scurt a nevoilor specifice profesionale. Îndeplinirea
performanțelor fixate pe timpul afectat pregătirii practice, ameliorează și optimizează
semnificativ indicii morfologici și funcționali, cȃt și controlul permanent a raportului
efort/odihnă. [20,40,71]
Acest lucru impune schimbări de atitudine, receptivitate crescută, adaptabilitate şi
necesită eforturi în ceea ce priveşte însuşirea unor noi competenţe, a formării unor abilităţi şi
deprinderi în pregatire fizică sportivă şi cea militară, de intervenţie profesională în Ordine și
Securitate Publică, în cadrul căreia se aplică o pregătirea fizică specială şi specifică – după
cum se subliniază în lucrările [2], [6], [9], [12], [15], [18], [20], [21], [22], [34], [35], [70],
[74], [76], [77], [88], [91], [96], [98], [99], [100] .
În exercitarea unor activităţi cu caracter special – cum ar fi sportul de performanţă şi
menţinerea ordinii şi siguranţei publice – sunt necesare o serie de calităţi motrice excepţionale
şi dezvoltarea lor morfo-funcţională la indici superiori, cu deosebire pentru lucrătorul de Ordine
și Securitate Publică [4], [13], [17], [41], [49], [56], [58], [62], [63], [64], [65].
II. În urma consultării literaturii de specialitate [3], [32], [45], [51], [52], [54] a
rezultat ca fiind binevenit un studiu de selectare a unor procedee tehnice (din judo şi karate-do)
care prezintă o eficienţă superioară şi care vor putea fi folosite de apărătorii legii atât pentru
autoapărare, cât şi pentru îndeplinirea optimă a misiunilor de garantare a ordinii şi liniştii
publice cetăţeneşti (a contracarării actelor de violenţă)1 – studiu pe care urmează să-l realizez
în perioada următoare şi care va viza extinderea gamei (restrânse) de procedee tehnice. Conform
literaturii de specialitate parcurse [52], [64], în misiunile sale lucrătorul OSP este obligat să
aplice în mod progresiv procedeele, metodele şi mijloacele tehnice – astfel încât utilizarea forţei
1
Prin contracararea unor acte de violenţă se înteleg măsurile şi procedeele tehnice folosite de cei care aplică legea,
neutralizând definitiv (prin încătuşare) răufăcătorul(ii) şi /sau infractorul (ii).
să nu depaşească limita admisă de lege (el trebuie să trateze diferenţiat şi progresiv fiecare
situaţie întâlnită în timpul misiunii), respectând cele trei principii importante ale autoapărării:
legalitate–protecţie–eficienţă [64].
Relația inseparabilă a educației fizice cu practica profesională capată formă obiectivă
și materială „se transpune în activitatea practică reală” în cadrul pregătirii fizice profesional
aplicative. Această relație influențează și se întinde asupra întregului sistem social și profesional
de educație fizică, mai ales în pregătirea fizică profesional aplicativă unde are chemare pentru
acest de activitate. În calitate de formă specifică a educației fizice, pregătirea fizică profesional
aplicativă reprezintă un proces psihopedagogic independent, direcționat spre asigurarea
pregătirii fizice specializate cu caracter continuu, către o activitate profesională preferată,
dorindu-se a fi un proces instructiv care să completeze fondul individual al deprinderilor și
priceperilor psihomotrice utile din punct de vedere profesional. Perfecționarea continuă a
calităților motrice, psihice, morale și volitive depind în totalitate, direct sau indirect de
personalitatea omului, capacitatea psihomotrică și dezvoltarea aptitudinilor profesionale.
Complexitatea și diferențierea activităților de pregătire fizică pentru personalul de
ordine și securitate publică ne obligă să acordăm o atenție sporită dotării materiale și pregătirii
profesionale a acestora. Pentru ca acest proces instructiv să fie eficient, este necesară o pregătire
bine planificată și organizată, care să ducă, în final, spre un progres vizibil.
Mijloacele speciale au un rol important în perfecționarea calităților psihomotrice prin
influența obstacolelor dificile asupra calităților psihice (atenție distributivă, depășirea
capacității de efort, voință, încredere în sine, stabilitate emoțională, rezistență la stres, stres
etc.), precum și asupra calităților fizice (echilibru, rezistență respiratorie și musculară, rezistență
la efort, coordonarea membrelor, orientarea în timp și spațiu, rapiditate, ambidexteritate).
Pregătirea fizică profesional aplicativă asigură baza fundamentală cantitativă și
calitativă bio-psiho-motrică care crește indicii morfofuncționali (condiționează randamentul
funcțional și final) printr-un complex cȃt mai variat de mijloace metode și principii specifica
activității forțelor de ordine și securitate publică. Calitățile motrice sanogenetice (naturale) se
manifestă și aplică în activitatea zilnică a operatorilor, printr-o utilizare simplă ușoară și
eficientă în desfășurarea activității profesionale zilnice. Mersul, alergarea, saritura, prinderea,
aruncarea, cățărarea, escaladarea, tracțiunea, împingerea, transportul de greutăți, etc., contribuie
în mod esențial la consolidarea și perfecționarea continuă a capacității psihomotrice
profesionale, avȃnd un rol important în activitatea viitoare prin adaptarea, transformarea și
perfecționarea acestor deprinderi în aptitudinile fizice profesional aplicative cu folosirea lor în
trecerea (depășirea cu succes) a unor obstacole psihomotrice profesionale.
Această activitate dezvoltă multilateral personalitatea subiecţilor, contribuind la călirea
și fortificarea sistemului neuro-muscular prin asimilarea și consolidarea continuă cu ajutorul
exercițiilor fizice profesional aplicative. Specifice acestui tip de mijloace sunt controlul
psihomotric conștient, mult calm, răbdare și o adaptare continuă a procesului instructiv. Pe
parcursul acestei activități, subiecții își formează și consolidează calitățile motrice de bază și
specifice, concomitent cu aptitudinile profesionale necesare în activitatea profesional-aplicativă
în condiții de stres și oboseală.
În urma pregătirii profesionale specifice cu ajutorul pistelor psihomotrice (individuale,
colective), elementelor specifice artelor marțiale, porticurilor specifice și circuitelor
profesionale identice ca conținut cu elemente specifice din pregătirea profesională reală, nu fac
decȃt să consolideze, pefecționeze și adapteze permanent cunoștințele vechi cu altele noi care
apar în domeniul de pregătire respectiv. [33,40,58,78]
Majoritatea specialiștilor din domeniul de ordine și securitate publică consideră că
obiectivele oricărei acțiuni de pregătire condusă într-un context profesional se rezumă în trei
puncte cheie :[40,58,71,78, 100]
  însușirea și stăpȃnirea cunoștințelor de specialitate necesare în activitățile
viitoare;
 crearea, dezvoltarea și perfecționarea deprinderilor și aptitudinilor specifice
atribuțiilor de serviciu;
 dezvoltarea capacităților de adaptare la situațiile noi care apar în timpul
serviciului.
Aceste obiective au mai multe caracteristici precum:
 să poată fi totdeauna măsurate;
 creșterea nivelului de pregătire să fie accesibil;
 să poată fi acceptate de operatori (adecvate vȃrstei, sexului, nivelului de
pregătire, etc.);
 să facă parte dintr-un sistem de pregătire real.
Pedagogia profesională a fost, este și va fi permanent într-o strȃnsă legătură cu
psihologia aplicată în activitatea înstructiv practică, cu sprijinul contolului conștient al efortului
și execuției tehnice profesionale prin „coagularea” armonioasă a psihicului (creier) cu fizicul
(inima). Odată cu perfecționarea coordonării mișcărilor‚ este influențat favorabil conținutul și
structurile nervoase. Antrenarea calităților motrice de coordonare este un proces
psihopedagogic complex în care personalitatea și capacitatea de efort se întrepătrund , fiind un
factor esențial care dă siguranța și încredere în sine. Prin controlul continuu al Sistemului
Nervos Central (S.N.C.) asupra sistemului muscular, se garantează eficiența procesului
psihopedagogic profesional care în paralel crește functionalitatea
neuromusculară.[21,35,58,71]
Este de dorit ca subiectul să aibă o personalitate puternică, astfel încât gândirea și
coordonarea psihomotrică să fie rapidă, precisă și eficiență în luarea deciziilor finale. În timpul
procesului instructive de pregătire fizică profesional aplicativă, subiecții trebuie să execute
exercițiile profesional aplicative, prin relaxarea sistemului neuromotric, respirație controlată și
controlul conștient al mișcărilor motrice. La începutul pregătirii fizice profesional aplicative la
pista psihomotrică profesională are loc adaptarea indicilor morfologici și funcționali la efort și
stres intens printr-o creștere progresivă a componentelor de bază ale efortului (volum,
intensitate, complexitate).
Complexitatea și diferențierea activităților de pregătire fizică profesional aplicativă
pentru personalul de ordine și securitate publică ne obligă să acordăm o atenție sporită dotării
materiale și și pregătirii profesionale a acestora. Pentru ca acest proces psihopedagogic să fie
eficient este necesară o pregătire bine planificată, organizată și desfășurată, care să ducă în final
spre un progres eficient și vizibil.
Mijloacele speciale “cer” calități motrice și aptitudini profesionale bine fundamentate,
în care rolul principal îl are depășirea limitelor maxime ale aptitudinilor profesionale pe care le
pot atinge oamenii în timpul activității profesionale. Pe durata procesului instructive profesional
aplicativ sunt două cuvinte ce pot caracteriza nivelul de pregătire profesională a subiecților, și
anume “pot executa” , care se coagulează cu aptitudinile psihomotrice formând o unitate
aproape perfectă în execuție.
Mijloacele specific profesionale (pista profesională psihomotrică) influențează eficiența
pregătirii personalului forțelor de ordine și securitate publică prin:
- modelarea capacității de concentrare;
- orientarea în timp și spațiu;
- controlarea emoțiilor negative;
- consolidarea voinței;
- scăderea tensiunii psihice;
- consolidarea psihică a motivației;
- îmbunătățirea autocontrolului.
 Stabilitatea, siguranța și eficiența în pregătirea fizică profesional aplicativă o dau
procesele volitive și încrederea în cadrul didactic care știe să-i stimuleze și motiveze permanent
verbal și practic în timpul activității fizice profesionale. Procesele volitive consolidează
personalitatea (T.A.C.) și dau impuls mișcării psihomotrice pentru a depăși obstatacolele și
pentru a învinge greutațile întȃlnite, printr-un efort psihic voluntar. Voința este lupta continuă
între posibilitățile psihomotrice ale subiecților și condițiile obiective, care duc în final la
formarea disciplinei care trebuie menținută permanent pe timpul activității fizice profesional
aplicative.
Jocurile pregătitoare profesional sunt modelul cel mai simplu de a dinamiza plăcut
acţiunile profesionale ale operatorilor din sistemul de ordine şi securitate publică în pauzele
active, dând substanţă activităţii profesionale desfaşurate, în acelaşi timp cu progresul
profesional, evoluând plăcut în plan fizic şi psihic. La această formă de activitate practică se
observă încă de la început două părţi distincte ca structură (pregătirea şi profesia) care în timpul
desfăşurării procesului intructiv se completează eficient una pe cealaltă. După o durată mai
lungă de timp jocurile pregătitoare profesional evoluează psihic şi motric căpătând caracteristici
complexe şi variate, care se apropie cât mai mult de profesiunea pe care o desfăşoară operatorul.
Odată cu trecerea la etapa de creaţie jocul capătă formă şi conţinut clar pentru operator prin
dezvoltarea psihicului şi motricului acestuia, participând astfel relaxat, conştient şi activ cu
fizicul şi psihicul la acţiunile profesionale reale pentru îndeplinirea atribuţiilor profesionale
zilnice.
În timpul utilizării mijloacelor speciale, respirația trebuie reglată conștient prin
inspirație profundă și o expirație sonoră pentru eliminarea aerului din plămâni. Acest mod de a
respira relaxează musculatura corpului, menține un tonus muscular bun și oxigenează creierul
în timp scurt.
Cu ajutorul mijloacelor speciale se stimulează și se controlează senzațiile fiziologice
care produc stresul profesional. Cea mai simplă și ușoară metodă de a reduce anxietatea este
relaxarea conștientă (autocontrolul) a tensiunii psihomotrice înainte și în timpul activității
profesionale. Anxietatea (frica) este o reacție naturală de autoapărare a ființei umane la stimuli
obiectivi externi. Se produce prin anticiparea unei acțiuni psihomotrice aflată în stadiul de stres
maxim. Anxietatea este o problemă destul de serioasă pentru personalul din sistemul de ordine
și securitate publică, fiind un sentiment pe care oamenii îl simt fizic și psihic în timpul
contactului și depășirii unor obstacole dificile, în timpul activității profesional aplicative și al
procesului instructiv. Efectele negative ale acestui proces psihic se observă prin:
- accelerarea bătăilor inimii;
- creșterea tensiunii arteriale;
- frecvența respiratorie ridicată;
- stare de panică;
- scăderea capacității de concentrare;
- senzație de furnicături (caldură/răcire) în corp.
Această problemă trebuie tratată serios de personalul de ordine și securitate publică prin
ajutarea subiecților care execută activități practice la mijloacele speciale cu specific profesional
(piste profesionale psihomotrice) pentru a depăși starea de nervozitate și anxietate, orientându-
le activitățile practice spre jocuri de mișcare cu caracter profesional.
În perioada formării de bază a aptitudinilor fizice profesional-aplicative nu este nevoie
de instalații speciale, complexe, ci de unele simple ca structură, cu cost mic de întreținere și
eficiență maximă în timp scurt. Se va lucra cu procedee tehnice simple, ușor de executat,
orientate spre subiecți care au un bagaj minim de cunoștințe în acest domeniu.
III. În rapoartele de cercetare investigate se pune accent pe fundamentarea ştiinţifică şi
pe înaltul grad de eficienţă al tuturor acţiunilor întreprinse, pe valorificarea maximă a calităţilor
psihomorale ale lucrătorului de Ordine și Securitate Publică, a cunoştinţelor, experienţei
cadrelor de ordine şi siguranţă publică, pe asigurarea armamentului şi tehnicii militare cu
parametri funcţionali superiori corespunzători condiţiilor de climă şi relief ale ţării noastre, pe
rapiditate şi operativitate în conducere şi execuţie, pe stăpânirea „artei militare“, a principiilor
organizării şi conducerii acţiunilor de luptă şi de combatere a terorismului şi criminalităţii.
IV. O altă observaţie dedusă din consultarea lucrtărilor de specialitate se referă la faptul
că interdicţia sau imposibilitatea de a face uz de armă în anumite situaţii de conflict (aglomeraţii
în timpul unor dineuri oficiale, manifestaţii, întruniri internaţionale – chiar şi cele sportive) îi
determină pe operatori să nu poată folosi armamentul din dotare, concomitent cu îngrădirea
legislativă a acţiunilor lucrătorului de Ordine și Securitate Publică în timpul intervenţiei
profesionale [23], [32], [45], [92], [95]. În asemenea situaţii se apelează cu succes la tehnicile
de luptă corp-la-corp din artele marţiale, care suplinesc cu rezultate foarte bune uzul de armă,
în funcţie de gradul de pregătire al militarilor. Pe lângă celelalte forme de pregătire, precum
trageri, paraşutism, scufundări, alpinism şi folosirea mijloacelor tehnice din dotare (baston,
tomfa, cătuşe etc.), studiul formaţiilor de luptă în grup etc., în programul de pregătire pentru
luptă al personalului operativ din sistemul de ordine şi siguranţa publică sunt incluse şi procedee
tehnice care alcătuiesc programa de instruire în judo şi karate-do, două discipline marţiale ale
căror procedee tehnice se completează reciproc în cazul aplicării lor într-o luptă reală. Într-o
astfel de situaţie, judo oferă cele mai bune procedee tehnice pentru lupta la distanţă mică şi
anume prin tehnici de proiectare, luxare, strangulare sau imobilizare a adversarului, în timp ce
karate-do oferă aceleaşi avantaje prin tehnicile de atac la distanţă mare sau medie şi prin
tehnicile de lovire sau blocare cu pumnii, coatele, genunchii, picioarele.
Complexitatea atelierelor de la pista cu obstacole este un factor preponderant esenţial în
pregătirea continuă pentru testarea permanentă a capacităţii psihomotrice a operatorilor la nivel
individual și colectiv, fiind elementul important integrat al pregătirii. Ideale pentru dezvoltarea
curajului, voinţei, perfecţionării fizice, spiritului de echipă, calităţilor moral psihomotrice,
pistele sunt constituite din obstacole fixe sau mobile cu conţinut mai mult sau mai puţin dificil
de executat care necesită coordonare, abilitate și rapiditate pe timpul deplasării. Fiecare mișcare
la pista cu obstacole reprezintă o provocare psihomotrică care necesită o concentrare a
coordonării și echilibrului mai mare de obicei, în care anxietatea, autosugestia și stăpânirea
psihică sunt necesare pentru controlarea anumitor situaţii tensionate care își pun amprenta pe
fiecare operator în parte. Situaţiile tensionate psihomotric pun operatorul în faţa unor
împrejurări pe care este nevoit să le managerieze singur, fără ajutor, astfel că pentru depășirea
obstacolului întâlnit trebuie să ia propriile decizii finale pentru rezolvarea misiunii.[7,15, 20,
34, 71]
V. Pregătirea fizică este o componentă firească a antrenamentului militar pentru
intervenţie profesională, întrucât stă la baza întregului proces de pregătire din cadrul forțelor de
Ordine și Securitate Publică, fiind desfăşurată cu scopul de a forma şi dezvolta capacitatea
motrică şi calităţile psihice din sfera volitivă şi afectivă, necesare îndeplinirii misiunilor
încredinţate. Aşa cum spunea Ion Şiclovan [81]:
„Pregătirea fizică reprezintă un proces deliberat, construit şi dirijat în vederea
perfecţionării noii dezvoltări fizice, a capacităţii motrice a oamenilor, în concordanţă cu
particularităţile de vârstă, sex, cerinţe de integrare socială a tinerilor, solicitărilor fizice, ale
instructorilor şi menţinerea condiţiei fizice.“ (Şiclovan I., 1977).[81]
Calităţile şi însuşirile psihice şi fizice ale militarilor din unităţile operative sunt rodul
unei activităţi laborioase şi al exerciţiilor fizice fără număr pentru luptă şi prin luptă a unei
temeinice şi multilaterale pregătiri de specialitate în care intră cu procente importante şi
pregătirea din judo şi karate-do [18], [42], [43], [45], [52], [50], [51], [93].
În abordarea cercetării necesare elaborării acestei teze, consider că pe lângă ponderea
deosebită a informaţiilor adunate de mine prin documentarea specifică din ultimul an, prin
parcurgerea unei serii de lucrări de specialitate, publicate de autori din ţară şi din străinatate,
dintre care merită menţionate[21], [64], [71], [72], [76], [86], o pondere similară o vor avea
gama de informaţii obţinute prin experienţă proprie în domeniu.
Astfel, în timpul participării la două stagii de antrenament cu instructori chinezi (1.10-
30.11.2005; 31.05-26.06.2010), de fiecare dată m-au impresionat condiţia fizică excelentă a
acestora, agilitatea, viteza de reacţie, mobilitatea, precum şi multitudinea procedeelor tehnice
utilizate de aceştia în lupta corp-la-corp cu şi fără armă. Concluzia care s-a impus în mod firesc
a fost că, pe lângă anumite calităţi înnăscute, instructorii chinezi demonstrau o pregătire
sistematică conştientă şi continuă.
O sursă importantă de informaţii teoretice şi practice au reprezentat-o atât antrenamentul
specific, cât şi discuţiile de specialitate avute în cadrul cursurilor militare de trecere
operaţională, luptă împotriva crimei organizate şi de asigurare şi menţinere a ordinii publice la
care am participat în Franţa, în anul 2006 (12.06-23.06), precum şi mai multe cursuri în ţară, pe
teme de intervenţie profesională, de pregătire fizică militară, tactică poliţienească şi autoapărare
(cursuri menţionate în CV), cu instructori francezi, spanioli şi argentinieni, în perioada 2006-
2010. Informaţiile teoretice acumulate le-am combinat cu informaţiile practice dobândite în
aceleaşi cursuri de mare valoare.

Ipoteza cercetării
Paleta largă de informaţii practice, împreună cu documentarea de specialitate realizată
în cursul anului II de doctorantură, m-au condus la formularea următoarei ipoteze de cercetare:
folosirea pregătirii fizice profesional aplicative din judo şi karate-do va avea ca rezultat
îmbunătăţirea capacităţii de luptă şi abilităţilor specifice necesare personalului activ al forţelor
de ordine şi securitate publică din cadrul sistemului de Ordine și Securitate Publică. Combinarea
mijloacelor speciale cu elemente tehnice din artele marțiale, duce în final la consolidarea
aptitudinilor fizice profesional aplicative, dezvoltă bagajul de cunoștințe profesionale și crește
încrederea în forțele proprii pe timpul desfășurării activității profesionale.

Obiectul cercetării
Îl constituie conceperea şi aplicarea unui program pentru pregătirea de luptă a
personalului forţelor de ordine şi siguranţă publică cu ajutorul luptei corp-la-corp cu şi fară
armă, care să includă tehnici şi metode specifice din judo şi karate-do pentru eficientizarea
acţiunii depuse în cadrul misiunilor în care aceştia sunt implicaţi. Un rol important aici îl are
cretivitatea ființei umane de a produce ceva nou în urma raportului dintre elementele cunoscute
și necunoscute în acel moment. Creativitatea este utilă în consolidarea și punerea în practică a
unor aptitudini profesionale pe care le actualizează permanent, încercȃnd să depășească
psihomotric un obstacol necunoscut cu ajutorul analizatorilor(vizual, tactil auditiv, kinestezic)
în timpul cel mai scurt. Subiectul „este nevoit” să găsească cea mai eficientă și sigură soluție
pentru situațiile complexe doar printr-o gȃndire rațională și obiectivă.
În finalul cercetărilor pe care intenţionez să o desfăşor, voi propune o pistă inovativă,
care va avea rolul important de eficientizare a pregătirii profesionale şi de îmbunătăţire a
calităţilor psihomotrice specifice, atât de necesare celor care lucrează în sistemul de Ordine și
Securitate Publică.

Subiectul cercetării
Dezvoltarea și perfecţionarea continua a vitezei ocupă un loc important în rezolvarea
sarcinilor pregătire fizică professional aplicativă a forţelor de ordine și securitate publică,
datorită influenţei mari pe care o exercită în rezolvarea rapidă a unor situaţii profesionale
impuse de îndeplinirea cu success a atribuţiilor specifice de serviciu (ex.: reacţia promptă și
eficientă la un atac neprevăzut al agresorului cu cuţitul, schimbarea rapidă a tehnicii și tacticii
de luptă). În majoritatea situaţiilor specifice de combat, cel care acţionează cu o fracţiune de
secundă inaintea celuilalt va câștiga sau va supravieţui la finalul luptei. Pe timpul desfășurării
luptei, procedeele tehnice profesionale sunt esenţiale, dar decisive sunt calităţile voliţionale,
care împreună cu viteza de reacţie și forţa explozivă le pot suplini.[15] ,[25] ,[21] ,[35] ,[58]

Scopul cercetării
Scopul statistic al cercetării îl reprezintă optimizarea procesului de îmbinare a
elementelor din artele marțiale (judo, karate-do, etc..) cu materialele de specialitate care să
formeze în final siguranță, eficiență și combativitate personalului forțelor de ordine și siguranță
publică și să conducă la o îmbunătățire a condiției psihomotrice de luptă, la o mai mare
adaptabilitate a operatorilor în îndeplinirea misiunilor de luptă, ce le revin prin statutul lor de
organizare și funcționare. Paralel cu activitatea practică profesională sunt stimulate inspirația și
intuiția, care printr-o exersare fizică sistematică consolidează procesele cognitive (memoria,
gȃndirea creatoare, imaginația) și aptitudinile profesionale necesare în activitățile profesionale
viitoare.[1,4,7,11]

Obiectivele cercetării
Pe întreg parcursul antrenamentului militarii reacţionează la mijloacele tehnice aferente,
transmiţând o serie de informaţii de natură biologică, diversificate prin esenţa lor în
morfologice, biochimice, psihologice şi concretizate prin reacţiile finale ale sistemelor
organismului (cardio-vascular, respirator, neuromuscular, musculare).[21],[70]
Obiectivele cercetării necesare dezvoltării tezei mele de doctorat urmăresc să aducă o
contribuţie la pregătirea profesională a lucrătorilor din sistemul de Ordine și Securitate Publică,
în cadrul antrenamentelor fizice de specialitate. În privinţa capacităţilor condiţionale, enunţul
obiectivelor stabileşte şi conţinutul activităţii de pregătire: dezvoltarea capacităţilor
condiţionale şi coordinative după o dinamică ascendentă pe anumite perioade de timp şi
menţinerea la anumit nivel a indicelui respectiv, pe un interval de timp, sau după o perioadă de
acumulări cantitative. Dezvoltarea și perfecţionarea continua a vitezei ocupă un loc important
în rezolvarea sarcinilor pregătire fizică profesional aplicativă a forţelor de ordine și securitate
publică, datorită influenţei mari pe care o exercită în rezolvarea rapidă a unor situaţii
profesionale impuse de îndeplinirea cu success a atribuţiilor specifice de serviciu (ex.: reacţia
promptă și eficientă la un atac neprevăzut al agresorului cu cuţitul, schimbarea rapidă a tehnicii
și tacticii de luptă). În majoritatea situaţiilor specifice de combat, cel care acţionează cu o
fracţiune de secundă inaintea celuilalt va câștiga sau va supravieţui la finalul luptei. Pe timpul
desfășurării luptei, procedeele tehnice profesionale sunt esenţiale, dar decisive sunt calităţile
voliţionale, care împreună cu viteza de reacţie și forţa explozivă le pot suplini crescând în final
eficiența execuției.

Obiectivele cercetării:
 formarea deprinderii de a acţiona rapid şi precis în condiţii de oboseală
fizică şi psihică;
 crearea şi dezvoltarea aptitudinilor şi deprinderilor specifice misiunilor
de intervenţie;
 dezvoltarea capacităţilor de adaptare la situaţiile noi care apar în timpul
misiunilor de intervenţie;
 realizarea armoniei între cele două categorii de indici: somatici
(morfologici) şi funcţionali (fiziologici).

Metodele cercetării [16], [26], [35], [44], [67]:

 metoda documentării bibliografice;
  metode teoretice: documentarea ştiinţifică, generalizarea şi
sistematizarea informaţiilor specifice, metoda analitică, descriptivă şi comparativă;
 metode experimentale: experimentul pedagogic, observarea,
chestionarul, probe de evaluare calitativă, testul, sondajul de opinie, analiza cantitativă
şi calitativă a datelor experimentale;
 metode statistice;
 metoda anchetei;
 metoda observației pedagogice;
 metoda execuţiei practice.

Inovaţia ştiinţifică a cercetării

Constă în faptul că în contextul actual al integrării europene şi euroatlantice a României
este în curs de implementare o nouă orientare în procesul de optimizare a pregătirii personalului
forţelor de ordine şi siguranţă publică, printr-un model adecvat cerinţelor şi standardelor UE şi
NATO, în cadrul căruia pregătirea lucrătorilor din sistemul de Ordine și Securitate Publică
trebuie să coreleze cu pregătirea fizică şi psihică incluzând şi lupta corp-la-corp prevăzută în
programa de antrenament complex a ţărilor partenere.
Mijloacele speciale profesionale au o influența determinantă în pregătirea fizică
profesional aplicativă a forțelor de ordine și securitate publică, prin consolidarea și
perfecționarea continuă a aptitudinilor profesionale de a acționa și reacționa rapid, într-un timp
scurt, printr-o coordonare conștientă a mișcărilor (traiectorie, spațiu, timp), fiind un factor activ
și creator în perfecționarea și consolidarea aptitudinilor profesionale.
Procesul instructiv necesită ca orientarea pregătirii fizice profesional aplicativă, să fie
direcționată spre uniformizarea și perfecționarea continuă prin gasirea mijloacelor
corespunzătoare parametrilor unei activitați profesionale optime a personalului de ordine și
securitate publică. Prin cercetarea şi executarea practică a pregătirii fizice profesional aplicative
cu ajutorul mijloacelor speciale, încerc să contribui la progresul procesului instructiv
profesional prin îmbunătățirea pregătirii profesionale cu ajutorul mijloacelor speciale moderne
care să stimuleze în timp scurt îmbunătățirea activității practice.

Importanţa teoretică a lucrării

Mijloacele speciale profesionale au o influența determinantă în pregătirea fizică
profesional aplicativă a forțelor de ordine și securitate publică, prin consolidarea și
perfecționarea continuă a aptitudinilor profesionale de a acționa și reacționa rapid, într-un timp
scurt, printr-o coordonare conștientă a mișcărilor (traiectorie, spațiu, timp), fiind un factor activ
și creator în perfecționarea și consolidarea aptitudinilor profesionale.
Prin combinarea mijloacelor speciale cu elemente tehnice din artele marțiale, se ajunge
în final la consolidarea aptitudinilor profesional aplicative, creşterea bagajului de cunoștințe
profesional și sporirea încrederii în forțele proprii pe timpul activității profesionale.
Pregătirea fizică profesional aplicativă are ca funcție principală orientarea cu precădere
spre dezvoltarea capacității de efort, specifice unei ramuri de pregătiri prin fortificarea
organelor și a sistemelor cȃt și prin creșterea posibilităților funcționale a calităților motrice
psihice morale și volitive combinate prioritar și diferențiate potrivit cerințelor perfecționării
principalelor structuri ale actelor motrice specifice disciplinei (tehnice și acțiunile tactice) și
asigurării randamentului maxim în timpul serviciului.
Calitățile motrice dau esență pregătirii fizice (pot fi de viteză, de forță, de rezistență, de
suplețe, mobilitate, etc..), printr-o îmbinare armonioasă a mijloacelor de pregătire. În partea
pregătitoare se pune accentul pe o pregătire fizică generală care cuprinde 80% (mai ales pe
antrenarea forței și rezistenței) și numai 20% pe cea specifică , care se schimbă radical la 70%
în perioada maximă de pregătire (mai ales pe anternarea coordonării și vitezei), iar cea generală
scade la 30%.[1], [2], [3], [5], [7], [9]

Valoarea practică a lucrării

Va fi dată de contribuţia personală adusă pregătirii fizice profesională prin modelul
propus, care va utiliza lupta de tip corp-la-corp (de tip aproape) şi care va aplica pe de o parte
procedeele tehnice selectate de mine din artele marţiale judo şi karate-do, şi pe de altă parte, va
include antrenamentul special pe o pistă experimentală reprezentând o inovaţie proprie.
Procedeele tehnice vor fi selectate după criteriul eficenţei din următoarele categorii: proiectări,
lovituri, strangulări specifice, acţiuni asupra articulaţiilor şi acţiuni asupra punctelor vitale [70],
[78], [82], [83].
Propun un proiect de antrenament profesional destinat unei grupe de cadre de studenti
din sistemul de ordine şi siguranţă publică cu două lecţii pe săptămână timp de şase luni sau
două săptămâni într-un centru de pregătire. După încheierea ciclului de antrenamente speciale,
valorile parametrilor caracteristici pe care se bazează antrenamentul profesional propus în teza
de faţă vor fi comparate cu setul de valori ai parametrilor caracteristici programului de pregătire
fizică profesională utilizat actualmente în sistemul de Ordine și Securitate Publică. În urma
studiului şi experienţei profesionale valoarea contribuţiei personale pe care încerc să o aduc
pregătirii fizice profesional aplicative s-ar rezuma prin:
1. Consolidarea aptitudinilor de a acționa și executa rapid, sigur și eficient, în situații
de stres și oboseală psihomotrică, atribuțiile specifice de serviciu;
2. Creșterea și perfecționarea continua a deprinderilor specifice de a executa și folosi
în situații profesionale variate materialele tehnice și armamentul din dotare;
3. Creșterea rezistenței fizice și psihice a organismului cu ajutorul exercițiilor fizice
profesionale, în condiții variate de combat;
4. Consolidarea aptitudinilor pentru trecerea și depășirea cu succes a obstacolelor
materiale și umane;
5. Dezvoltarea permanentă a rezistenței psihomotrice la efort îndelugat și a capacității
psihice de a acționa rapid pentru depașirea obstacolelor de orice fel;
6. Perfecționarea tehnicii și a procedeelor tehnice de luptă corpo la corp din artele
marțiale prin creșterea vitezei de reacție și a preciziei tehnice;
7. Consolidarea pregătirii psihologice de combat (stăpȃnirea de sine, decizii rapide și
eficiente pe o durată scurtă de timp, educarea și controlul anxietății, voința, etc..) .
8. Crearea unitară a unui sistem concret și real de evaluare practică a personalului
forțelor de ordine și securitate publică.

B. În al treilea an de doctorat [2015-2016] am îndeplinit toate cerinţele prevăzute în

programa de pregătire doctorală:
 am susţinut în termen – 13 mai 2016 – Colocviul - Examen: Teoria şi
Metodologia Culturii Fizice, la care am fost declarat admis ;
 am participat la evenimente științifice unde am publicat următoarele
articole:
 Sesiune stiintifica internationala de comunicaţii "Educatie fizică si sport,
factori de promovare a unui stil de viata sanatos", Bucuresti, 8 aprilie 2016,
Universitatea Ecologica din Bucuresti, Articol publicat: "Scăderea timpului de reacţie
motrică în pregătirea fizică profesional aplicativă a Forţelor de Ordine şi Securitate
Publică", Drd. Stoica Danut;
 Conferinţa ştiintifica internaţională "Provocări şi strategii în ordinea şi
siguranţa publică", ediţia a XVI-a, București, 2 iunie 2016, Ministerul Afacerilor de
Interne - Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", Articol publicat: "Optimizarea
 pregătirii fizice profesional aplicative a personalului Forţelor de Ordine şi Securitate
Publică ", Drd. Stoica Danut.
 Congresul şiinţific internaţional „Sport. Olimpism. Sănătate” , Chişinău,
5-8 octombrie 2016, Articol publicat: „Dezvoltarea capacităţii psihomotrice
profesionale a personalului din Sistemul de Ordine şi Securitate Publică în cadrul
pistelor cu obstacole”, Drd. Stoica Danut.
 A 8-a Conferinţă Internaţională „Exerciţiile fizice – um mod complex şi
modern de promovare a unei vieţi sănătoase”, 28-29 octombrie 2016, Bucureşti,
Universitatea Spiru Haret şi Universitatea din Craiova, Articol publicat: „Rolul jocurilor
pregătitoare profesional în optimizarea pregătirii fizice profesional aplicative”
 am respectat cu stricteţe toate recomandările şi îndrumările
conducătorului meu de doctorat, Dl. Conf.Univ.dr. Valeriu Jurat, Universitatea de Stat
de Educaţie Fizică şi Sport a Republicii Moldova, Chişinău.

Bibliografie (selectivă)

[1] Andreescu, A., Prună, Ș. – Psihopedagogie militară, Timpolis, Timișoara, 1999.

[2] Andreescu, A., Burcin, O., Munteanu, N., Andronie, V. – Istoria Jandarmeriei
Române, Ministerul de Interne, Bucureşti, 2000.
[3] Andreescu, A., Macoveanu, D., Păunescu, C. – Tehnici de apărare - Manual
necesar luptătorilor din Sistemul Naţional de Apărare, Lumina Lex, Bucureşti, 2003, pp. 9-13
[4] Arădăvoaie, Ghe. – Comandantul. Profil psihoprofesional, AISIM, Bucureşti,
1994.
[5] Baciu, Cl. – Anatomia funcţională şi biomecanica aparatului locomotor, Sport-
Turism, Bucureşti, 1977.
[6] Baroga, L. – Educarea calităţilor fizice combinate, Sport-Turism, Bucureşti,
1984.
[7] Bȃrgău, M ., Beșleagă, G. - Pregătire profesională a trupelor de carabinieri,
Chișinău, 2002.
[8] Biddle, A.J.D. – Do or Die. A Manual on Individual Combat, Leatherneck
Association, Washington D.C., 1937.
[9] Bonomelli, R., Marino, S. – Thai Boxing. Technique d’autodéfense sport de
combat, De Vecchi, Paris, 1998.
[10] Bota, C., Anton, B. – Ergofiziologie, Antim Ivireanul, Bucureşti, 1998.
[11] Bratu, I. – Deprinderi motrice de bază, Sport-Turism, Bucureşti, 1985.
[12] Bull, St.J. – Psihologia sportului. Ghid pentru optimizarea performanţelor, Trei,
Bucureşti, 2011.
[13] Calistrat, C. – Despre voinţă, Albatros, Bucureşti, 1977.
[14] Căileanu, Tib. – Mic dicţionar al sporturilor, Albatros, Bucureşti, 1984.
[15] Cârstea, Ghe. – Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Universul,
Bucureşti, 1993.
[16] Cerghit, I. – Metode de învăţământ, Ed. a III-a, Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1997.
[17] Chiorescu, M., Dorgan, V., Pintilei, S. – Ergofiziologia (Fiziologia sportului),
USEFS, Chişinău, 2010.
[18] Claparede, Ed. - Educaţia funcţională, Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973.
 [19] Cristea, S. – Dicţionar de pedagogie, Litera Internaţional Printing House,
Chișinău-Bucureşti, 2000.
[20] Deliu, D. – Antrenamentul sportiv în disciplinele de combat, Bren, Bucureşti,
2008.
[21] Deliu, D. – Rolul reacției motrice în diacnoza, prognoza și desfașurarea
procesului de învățare și perfecționare a tehnicilor din artele marțiale. Teză de doctorat,
București, A.N.E.F.S., 2003.
[22] Denisiuc, L. – Metode de apreciere a capacităţii motrice. Teste, metode,
aparate. În: Culegerea Centrului de Cercetare Ştiinţifică şi de Documentare, Bucureşti, 1990,
pp. 70-75.
[23] Deuster, A. Patricia (editor) – The Navy SEAL Physical Fitness Guide,
Department of Military and Emergency Medicine Uniformed Services University of the Health
Sciences Press, Washington,1997.
[24] Donskoi, D.D. – Biomecanica – bazele tehnicii sportive, Stadion, Bucureşti,
1973.
[25] Dragnea, A. – Antrenamentul sportiv, Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
[26] Dragnea, A. – Măsurare şi evaluare în educaţie fizică şi sport, Sport-Turism,
Bucureşti, 1984.
[27] Drăgan, I. (sub redacţia) – Medicina sportivă, Medicală, Bucureşti, ISBN 973-
39-0494-5, 2002.
[28] Dumitrescu, G. – Metode statistico-matematice în sport, I.E.F.S. Printing House,
Bucureşti, 1991.
[29] Dumitrescu, V. – Metode statistice în activitatea sportivă, Stadion, Bucureşti,
1971.
[30] Dumitrescu, V., Florescu, C., Dragomir, Z. – Dezvoltaţi forţa şi viteza,
Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport Press, Bucureşti,1968.
[31] Dungaciu, P. – Gimnastică de bază , Universitatea Ecologică, București, 1992.
[32] Enache, I. – Autoapărarea fară armă, Romfel, Bucureşti, 1982.
[33] Epuran, M. – Psihologia educaţiei fizice, Sport-Turism, Bucureşti, 1976.
[34] Epuran, M. – Modelarea conduitei sportive, Sport-Turism, Bucureşti, 1990.
[35] Epuran, M. – Metodologia cercetării activităţilor corporale – Exerciţii fizice.
Sport, Fitness, Ed. a II-a, FEST, Bucureşti, 2005.

[36] Ferreol, G., Cauche, Ph., Duprez, J. – Dicţionar de sociologie, POLIROM, Iaşi,
1998.
[37] Fischer, J.P., Blanchard, J.M. – Karate Do Shotokan. Kihon de base, SEDIREP
Printing House, Paris, ISBN 2-901551-56-4, 1990.
[38] Floca, M. – Forţele de elită ale lumii, Militară, Bucureşti, 1999.
[39] Folan, M. – Martial Art Basics - Thai Boxing, Grange Books Printing House,
ISBN 978-1-84804-023-6, 2008, pp. 6-11
[40] Gȃndilă, M. – Metodica organizării și desfașurării pregătirii fizice a cadrelor
din unitățile M.I., București, 1989.
[41] Golu, M. – Fundamentele psihologiei, Ed. a VI-a, Vol. I şi II, Fundaţia România
de Mâine, Bucureşti, ISBN 978-973-163-014-4, 2007.
[42] Gotelet, V., Popovici, V., Hantău, I. – Judo, I.E.F.S., Bucureşti, 1969.
[43] Gracie, R., Gracie, Ro. – Brazilian Jiu-Jitsu: Theory & Technique, Invisible
Cities, Rio de Janeiro, 2001.
[44] Gugiuman Ana, Zetu Ecaterina, Codreanca Lidia – Introducere în cercetarea
pedagogică. Îndrumar pentru cadrele didactice, Tehnică, Chisinău, 1993.
 [45] Habersetzer, R. – Le guide Marabout de la self-défense, Marabout, Verviers,
1978.
[46] Haisendonck, Fr. – Judo encyclopedie par l´image, Erasmus, Bruxelles, 1976.
[47] Harre, D. (sub redacţia) – Teoria antrenamentului. Introducere în metodica
generală a antrenamentului, Stadion, Bucureşti, 1973.
[48] Hoffmann, Ar. – Structurile sportului, Fundaţia România de Mâine, Bucureşti,
ISBN 973-582-976-2, 2004.
[49] Horghidan, V. – Metode de psihodiagnostic, Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1997.
[50] Kano, J. – Kodokan Judo, Kodansha International, Tokyo, ISBN 4-7700-1181-
4, 1986.
[51] Kudo, K. – Dynamic Judo. Throwing techniques, Japan Publications, Tokyo,
1968.
[52] Laşcu, Gr.V. – Judo competiţional (Combinaţii şi contraatacuri), Sport-Turism,
Bucureşti, 1986.
[53] Lavorato, J.P., Blot, P. – Keri Waza. Karate Do. Techniques de jambes,
SEDIREP, Paris, ISBN 2-901551-05 X, 1981.

[54] Lee, B., Uyehara, M. – Bruce Lee’s fighting method. Self-defense techniques,
Ohara, Santa Clarita, ISBN 0-89750-050-4, 1976.
[55] Lengrand, P. – Introducere în educaţia permanentă, Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1973.
[56] MacKenzie, Eraut, M., Jones, C.H. – Arta de a preda şi arta de a învăţa.
Introducere la metodele şi materialele noi folosite în învăţământul superior, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1975.
[57] Manolachi, V., Hantău, I. – Pregătirea fizică a judocanilor de performanță:
Manual, Chișinău, Lyceum, 2000.
[58] Manolachi, V. – Sporturi de luptă – Teorie și metodică, Chișinău, 2003
[59] Manolachi, G.V. (sub redacţia) – Strateghia razvitia fizicescoi kulturi i sporta v
Respublike Moldova na period 2013-2020, USEFS, Kişinev, 2013.
[60] Marcu,F. – Mic dicţionar de neologisme, Albatros, Bucureşti, 1986.
[61] Mariţ, A. ş.a. – Aplicarea cunoştinţelor din fiziologie şi medicină sportivă în
practica sporturilor, USEFS, Chisinău, 2010.
[62] Martoma, A.M. – Capacitatea de efort, University Transilvania Press, Braşov,
2009.
[63] Matveev, L.P., Novikov, A.D. – Teoria şi metodica educaţiei fizice, Edit. Sport-
Turism, Bucureşti, 1980.
[64] Mérand, F. – European Defence Policy, Oxford University Press, Oxford, ISBN
978-0-19-953324-4, 2008.
[65] Mitra, Ghe., Mogoş, Al. – Dezvoltarea calităţilor motrice, Edit. Sport-Turism,
Bucureşti, 1977.
[67] Muster, D. – Metodologia cercetării în învăţământ, Litera, Bucureşti, 1985.
[68] Nakayama, M. – Best Karate. Comprehensive, Vol.I, Kodansha International,
Tokyo, ISBN 0-87011-317-8, 1977.
[69] Negrea Adina – Sinteze de mecanică, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
ISBN (10) 973-30-1594-6, 2006.
[70] Nicu, A. – Antrenamentul sportiv modern, Editis, Bucureşti, 1993.
[71] Oancea, C., Analiza dinamicii rezultatelor pregătirii la disciplina educație fizică
a studenților Academiei de Poliție, București: Editura Printech, 2012, p. 83-158;
 [72] Platonov, V.N. – Teoria general del entrenamiento deportivo Olímpico,
PAIDOTRIBO, Barcelona, ISBN 84-8019-571-1, 2001.
[73] Pop, V. – Human Security in Transition Societies, NATO Review, 2002.

[74] Potop, V., Urichianu, T. Sanda, Ulăreanu, M.V. – Conţinutul mijloacelor

specifice de pregătire la halterofilii de performanţă, în: Palestrica Mileniului III. Civilizaţie şi
sport 11(3), Cluj-Napoca, pp. 124-130. http://www.pm.ro, accesat la data de 20.07.2013.
[75] Rad, I. – Cum se scrie un text ştiinţific: disciplinele umaniste, Polirom, ISBN
978-973-46-1071-6, Iaşi, 2008.
[76] Ritschel, John – The Kickboxing Handbook, D&S Book, Devon, ISBN 1-
845090-38-1, 2006, pp. 15-19.
[77] Room, A. – Dictionary of Sports and Games Terminology, Mc Farland, ISBN
978-0-7864-4226-3, London, 2010.
[78] Ryan, M., Mann, Chr., Stilwell, A. – The Encyclopedia of the World’s Special
Forces: Tactics, History, Strategy, Weapons, Amber Books, Staplehurst, 2003.
[79] Stănciulescu, R. – Sporturi de luptă în educaţia fizică militară, Academia
Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu, Sibiu, 2008.
[80] Stănică, O. – Succesul global al Europei 2020. Remodelarea sistemelor de
educaţie, chiar şi a celor militare? În: Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,
iunie, Bucureşti, 2014, pp. 22-32.
[81] Şiclovan, I. – Teoria antrenamentului sportiv, Sport-Turism, Bucureşti, 1977.
[82] Şiclovan, I. – Teoria educaţiei fizice şi sportului, Sport-Turism, Bucureşti, 1979.
[83] Tache, S., Staicu, M.L. – Adaptarea organismului la efort fizic, Vol.I, Risoprint,
Cluj-Napoca, 2010.
[84] Tibacu, V. – Circuitul în lecţia de educaţie fizică, Edit. Sport-Turism, Bucureşti,
1986.
[85] Torje, D.C. – Pregătirea continuă în domeniul educaţiei fizice a personalului
din M.A.I., Academica, Bucureşti, 2004.
[86] Torje, D.C. – Teoria şi metodica pregătirii în domeniul educaţiei fizice a
personalului M.A.I., Ministerul Administraţiei şi Internelor, Bucureşti, 2005.
[87] Turcu, I. – Metodologia cercetării în educaţie fizică şi sport, Transilvania
University Press, Braşov, 2007.
[88] Uricheanu, T.Sanda, Gagea Gabriela – Introducere în metodologia cercetării
ştiinţifice aplicată în activităţile motrice, Bren, Bucureşti, 2010.
[89] Verhosanski, I., Belotti, P. – Formele solicitării motrice, Institutul Naţional de
Cercetări pentru Sport, Bucureşti, 2001.

[90] Welham, M.G. – Naval Elite Units, Arms and Armour, ISBN 1-85409-055-0,
New York, 1990.
[91] *** H.G. nr.312 din 27.04.1991 privind înfiinţarea şi organizarea Facultăţii
militare de educaţie fizică, publicată în M.Of. al României nr.114 din 24.05.1991.
[92] *** H.G. nr. 1040 din 13 octombrie 2010 – Strategia naţională de ordine
publică 2010 – 2013, M.Of. al României nr. 721 din 28.10.2010.
[93] *** Legea nr.17/1996 privind regimul armelor şi muniţiilor, publicată în M.Of.
al României nr. 74 din 11.04.1996.
[94] *** Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, M.Of. al României nr.
200/2000.
[95] *** Legea nr. 218/2002, privind Organizarea şi funcționarea Poliției Române,
publicată în M.Of. al României nr. 305 din 09.05.2002.
 [96] *** Legea nr.360/2002, privind Statutul poliţistului, publicată în M.Of. al
României din 24.06.2002.
[97] *** Military Mountaineering. Training for Combat. Training Circular No. 90-
6-1, Department of the Army, Washington, 1976.
[98] *** Ministerul de Interne – Tradiţii Educaţie şi Sport din Ministerul de Interne,
Direcţia Relaţii Publice MAI, Bucureşti, 2002.
[99] *** Programele analitice de educaţie fizică pe anii de studii şi arme, Bucureşti,
1997-2004.
[100] *** Regulament din 13 decembrie 2012 – Educaţia Fizica Militară, publicat în
M.Of. al României nr. 88bis din 11.02.2013, aprobat prin Ordinul nr. M.149/2012, publicat în
M.Of. al României, Partea I, nr.88 din 11.02.2013.