Mediul demografic:

 Mărimea populației - 3.550.900 persoane

 Structura pe sexe/ vîrstă
 Structura pe sexe- În 2014 numărul persoanelor de sex feminin era 51,8%, în 2004 era de 51,9%
din populația totală, iar în 1989 de 52,3%. Numărul femeilor înregistrate la ultimul recensământ
a fost de 1.452.702 de persoane, depășind cu peste 100.000 numărul bărbaților. Astfel, la 100
de persoane de sex feminin reveneau 93 de persoane de sex masculin, față de 92,7 în 2004 și
91,2 în 1989.
 Structura pe vîrsta

bărbati femei
0-10 ani 216250 203314
11-20 ani 201473 190754
21-30 ani 320794 309296
31-40 ani 300575 294810
41-50 ani 219965 235286
51-60 ani 224780 268446
61-70 ani 143614 195588
71-80 ani 57611 98729
80-84 ani 14955 30718
85 > 11308 24470
 Densitatea/mobilitatea
 Densitatea- 102 loc/km²
 Mobilitatea-
 Rata natalității/mortalității
 Rata natalității- 10.5% (2016)
 Rata mortalității- 10.8% (2016)
 Speranța de viață și ocupația
 Speranta de viata – 71,63 ani
 Ocupația

Barbati Femei
Total pe Total pe
republica republica
Legislatori, membri ai executivului si alti demnitari 45,3 39,8
Specialisti in diverse domenii de activitate 55,9 112
Tehnicieni si alti specialisti cu nivel mediu de calificare 27,9 48,8
Functionari administrativi 8,1 21,7
Lucratori in domeniul serviciilor si in comert 47,1 120,9
Lucratori calificati in agricultura, silvicultura, acvacultura,
piscicultura si pescuit 162,7 156,9
Muncitori calificati si asimilati 96,7 40,4
Alte ocupatii 162 73,3

 Grupuri educaționale:
 Analfabeţi -
 persoane cu studii elementare (nivel primar/secundar) - 332 691 persoane
 cu studii medii -
 cu studii superioare (ciclul 1 - 15 141 , ciclul 2 - 6 102)
 cu studii postuniversitare (nr. doctoranzi – 1718 , absolventi – 363)
Numărul populației- dimensiunile pieții potențiale
Minorităţi naţionale - restaurante cu specific
În Republica Moldova conviețuiesc mai multe etnii. Conform Recensământului populației din 2014, minoritățile
etnice reprezintă 17,9% din populație (fără regiunea transnistreană). Cele mai numeroase grupuri etnice
minoritare sunt ucrainenii (6,6%), rușii (4,1%), găgăuzii (4,6%) și bulgarii (1,9%). Predomină băștinașii (82,1%)
care se pot declara fie « moldoveni » (75.1%), fie « români » (7,0%).
Mediul economic:
 Piața internă și externă
În 2008 România a fost principala piață de desfacere pentru produsele moldovenești (17,56%), pentru prima
dată depășind Rusia (17,34%). Pe parcursul perioadei ianuarie-octombrie 2008 importurile au totalizat
4100,6 mil. dolari SUA, volum superior celui înregistrat în aceeași perioadă din anul 2007 cu 41,4%. Primele
țări-partenere în derularea importurilor au fost Ucraina, România și Rusia.
În anul 2008, valoarea totală a importurilor Republicii Moldova din România a fost de 449 milioane dolari.
În anul 2010, valorile totale ale schimburilor comerciale au fost următoarele: Rusia - 980 milioane dolari,
România - 644 milioane dolari, Ucraina - 620 milioane dolari, Italia - 418 milioane dolari, Germania - 370
milioane dolari, Iran - 4,1 milioane dolar.
În cadrul comerţului exterior pe grupe de ţări, balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 503,6 mil.
dolari cu ţările Uniunii Europene, 474,8 mil. dolari - cu alte ţări, şi 380 mil. dolari - cu ţările CSI. Printre
partenerii comerciali tradiţionali cele mai mari solduri negative s-au înregistrat în cadrul schimburilor
comerciale cu: China (251,9 mil. dolari), Ucraina (235,7 mil. dolari), Federaţia Rusă (159,6 mil. dolari),
Germania (124,3 mil. dolari), Turcia (112,2 mil. dolari), Italia (79,7 mil. dolari), România (60,1 mil. dolari),
Ungaria (48,7 mil. dolari), Franţa (46,7 mil. dolari), Polonia (44,5 mil. dolari), Statele Unite ale Americii
(35,4 mil. dolari). Totodată, s-au înregistrat solduri pozitive ale balanţei comerciale cu Regatul Unit al Marii
Britanii şi Irlandei de Nord, unde s-au exportat mărfuri cu 41,2 mil. dolari mai mult decît s-au importat, San
Marino – cu 10,6 mil. dolari, Irak – cu 10,4 mil. dolari, Georgia – cu 8,9 mil. dolari, Kazahstan – cu 7,8 mil.
dolari, Bulgaria – cu 6 mil. dolari, Liban – cu 5 mil. dolari, etc.
Evoluţia comerţului exterior în ianuarie-iulie 2017 a fost influenţată de situaţia economică din regiune, de
modificarea preţurilor mondiale la produsele alimentare şi resursele energetice, precum şi aprecierea valutei
naţionale. Pe plan intern se menţine dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea
economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei. De asemenea, unul dintre factorii principali ce
a influenţat comerţul exterior a fost creșterea esențială a volumului producţiei agricole în anul 2016.
Prin urmare, exporturile s-au majorat cu 13,9% (în termeni nominali), iar importurile – cu 18,1%. În valoare
absolută, exporturile de mărfuri realizate în ianuarie-iulie 2017 s-au cifrat la 1219,9 mil. dolari SUA, mai
mult cu 148,9 mil. dolari comparativ cu ianuarie-iulie 2016, iar importurile au însumat 2578,3 mil. dolari,
mai mult cu 395,9 mil. dolari, respectiv.
Importurile din ţările Uniunii Europene în ianuarie-iulie 2017 au însumat 1281,9 mil. dolari, cu 17,9% mai
mult decît în ianuarie-iulie 2016, deţinînd o pondere de 49,7% în total importuri (fiind cu 0,1 p.p. mai mică
comparativ cu perioada similară a anului precedent). Astfel, importurile din această grupă de țări au
contribuit la creșterea totală a importurilor cu 8,9 p.p. Importurile au provenit, în mare parte, din România
– în valoare de 360,1 mil. dolari, cu 22,7% mai mult decît în ianuarie-iulie 2016, Germania – 206,2 mil.
dolari (+17,3%), Italia – 190,5 mil. dolari (+16,4%), Polonia – 83,9 mil. dolari (+25%), Franţa – 67 mil.
dolari (+22,5%), Ungaria – 53,3 mil. dolari (+20,3%) aceştia fiind unii din partenerii comerciali de bază ai
Republicii Moldova.
Importurile de mărfuri provenite din ţările membre ale statelor CSI în ianuarie-iulie 2017 au însumat 635,2
mil. dolari, în creștere cu 15,9% comparativ cu ianuarie-iulie 2016, care echivalează cu o cotă de 24,6% în
total import (-0,5 p.p.). Ca rezultat, importurile din această regiune au influențat 4 p.p. din creșterea totală
a importurilor. Printre acestea se remarcă importurile din Federaţia Rusă - în valoare de 297,9 mil. dolari,
cu 5% mai mult faţă de perioada corespunzătoare din anul 2016, din Ucraina – 271 mil. dolari (+31,9%) şi
Belarus – 62,9 mil. dolari (+15,4%), respectiv.
Importurile din alte ţări în ianuarie-iulie 2017 au înregistrat o creştere cu 21% în comparaţie cu perioada
similară a anului 2016, contribuind la creșterea totală a importurior cu 5,3 p.p. Volumul acestor importuri
a constituit 661,2 mil. dolari şi a deţinut o pondere de 25,6% în total import (+0,6 p.p.). Cele mai
semnificative importuri au fost din China în valoare de 259,5 mil. dolari (+28,8%), Turcia – 167,1 mil.
dolari (+10,5%), Statele Unite ale Americii – 45,4 mil. dolari (+37,3%).
 Produsul intern brut
Produsul intern brut (PIB) a crescut. Produsul intern brut în semestrul I 2017 a însumat 63,9 mild. lei,
majorîndu-se faţă de perioada respectivă a anului 2016 cu 2,8% (în preţuri comparabile). Cea mai
semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută (VAB) creată în comerţul cu
 ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri și restaurante – cu 1,5 puncte procentuale (p.p.),
construcții și informații și comunicații – cu cîte 0,2 p.p., industria, tranzacții imobiliare și activități
profesionale, științifice și tehnice – cu cîte 0,1 p.p. etc. Totodată, agricultura a contribuit negativ la creșterea
PIB – cu 0,2 p.p., fiind determinată de condiţiile climaterice extrem de nefavorabile în primăvara anului
curent.
În semestrul I al anului curent Produsul intern brut a însumat 63920,8 mil. lei, majorîndu-se faţă de acelaşi
semestru al anului trecut cu 2,8% (în preţuri comparabile).
PIB în % faţă de perioada respectivă a anului precedent (în preţuri comparabile)
15
13.5
11.9

10
 8.4 6.5
6.8
 5.8 6.5 5.8
5.3
 6.7
4.3 4.2
5  3.7 4.8
3.8 3.1 2.5

1.9
 0.8
2.5

0  1.0 0.7
-2.4

-3.6
 -1.6

-5 
-3.2
trim. II 2011

trim. IV 2011

trim. IV 2012

trim. IV 2013

trim. IV 2014

trim. IV 2015

trim. IV 2016
trim. III 2011

trim. III 2012

trim. III 2014

trim. III 2015

trim. III 2016

trim. II 2012

trim. II 2013

trim. II 2014

trim. II 2015

trim. II 2016

trim. II 2017
trim. III 2013
trim. I 2011

trim. I 2012

trim. I 2013

trim. I 2014

trim. I 2015

trim. I 2016

trim. I 2017
Sursă: Biroul Naţional de Statistică

La creșterea PIB-ului a contribuit creșterea înregistrată în majoritatea activităților economice, precum:

industria, construcții, comerț cu ridicata și cu amănuntul etc. Totodată, activitățile agricultură și
administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială au
avut o contribuție negativă la evoluția PIB. Restabilirea finanțării externe a condiționat creșterea
investițiilor, iar majorarea remitențelor a influențat pozitiv consumul. Ca rezultat, crește cererea internă.
Totodată, se mențin riscurile legate de situația dificilă din Ucraina și recesiunea economiei Federației Ruse,
care influențează economia Moldovei prin exportul produselor moldovenești, remitențe și investiții.
Evoluţia PIB* în semestrul I 2016 - 2017

În % faţă de
Gradul de
PIB pe categorii de resurse şi de În preţuri curente, mil. lei Structura, % perioada respectivă a
influenţă, +/-
utilizări anului precedent
2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017
RESURSE
Valoarea adăugată brută 49594,5 53022,2 84,7 82,9 101,5 102,3 1,3 1,9
Impozitele nete pe produse 8936,7 10898,6 15,3 17,1 100,3 105,2 0,1 0,8
PIB 58531,2 63920,8 100,0 100,0 101,3 102,8 1,3 2,8
UTILIZĂRI
Consumul final 63878,5 69937,1 109,1 109,4 101,8 103,3 2,0 3,6
Formarea brută de capital 13347,9 15693,6 22,8 24,6 x x 2,3 3,3
formarea brută de capital fix 12785,1 14106,6 21,8 22,1 93,3 104,8 -1,7 1,1
Exportul net -18695,1 -21709,8 -31,9 -34,0 x x -3,0 -4,1
*
Calculele preliminare Sursă: Biroul Naţional de Statistică

 Structura pe ramuri a economiei

 Industria- Republica Moldova are o industrie axată mai mult pe industria prelucrătoare
(industria alimentară și a băuturilor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, produselor textile,
etc), producția de mașini și aparate electrice, producția de produse din minerale
nemetalifere, industria extractivă, ș. a. Ca rezultat a prăbușirii Uniunii Sovietice industria
Republicii Moldova a stagnat continuu pe o perioada de 10 ani (1991 - 2001), după care s-au
înregistrat trenduri pozitive (excepție 2009). Industria Republicii Modlova a înregistrato
creștere nesemnificativă în primele 11 luni ale anului 2015 comparativ cu aceeași perioadă a
anului 2014. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în ianuarie-noiembrie 2015 indicele
 producţiei industriale faţă de ianuarie-noiembrie 2014 a constituit 102,0%. În luna noiembrie
2015 faţă de noiembrie 2014 acest indice a marcat 89,7%.
Industria extractivă în ianuarie-noiembrie 2015 comparativ cu ianuarie-noiembrie 2014 a
înregistrat o descreştere a volumului producţiei cu 9,4%.
Industria prelucrătoare în ianuarie-noiembrie 2015 comparativ cu aceeaşi perioada a anului
2014 a înregistrat o creştere a volumului producţiei cu 3,6%, ceea ce a determinat majorarea
indicelui general de producţie pe ţară cu 2,9%.
În ianuarie-noiembrie 2015 faţă de ianuarie-noiembrie 2014 industria alimentară în ansamblu
a înregistrat o descreştere a volumului de producţie cu 1,8% (ceea ce a generat descreşterea
indicelui general pe total industrie cu 0,4%).
 Agricultură- Agricultura joacă un rol important în economia Moldovei și contribuie cu peste
12 - 13% la PIB. Producerea și procesarea agricolă generează aproximativ 50% din veniturile
parvenite din export. Peste 40,7% din suprafața totală de terenuri sunt în proprietatea a 390.380
de producători agricoli individuali. Un studiu realizat de Banca Mondială, arată însă că
agricultura din Republica Moldova este ineficientă, în anul 2011 sectorul a înregistrat o
productivitate scăzută, investițiile în domeniu au fost mici, iar costurile exagerate.
Productivitatea sectorului este de 2 ori mai mică decît în media europeană. Structura producției
agricole poate fi catalogată drept una relativ stabilă, care în linii generale, pentru Moldova
reprezintă 55-70% cea de origine vegetală și 30-45% de origine animală. În anul 2012 acest
coraport a fost de 54.7% pentru producția vegetală, și respectiv 45.3% pentru cea animalieră.
Până în anul 2013, 90% din exportul de fructe și legume din Republica Moldova este orientat
spre piața rusească. Piața rusească absoarbea aproape 40% din produsele alcoolice
moldovenești. În 2013, peste 24,8 milioane de litri din producția de băuturi alcoolice au fost
importate în Rusia din Republica Moldova. În anul 2012, Republica Moldova a exportat produse
vinicole în valoare de 210 milioane de dolari, dintre care aproximativ 29% (peste 60 de milioane
de dolari) au ajuns pe piața rusă. Alte piețe importante pentru producția vinicolă moldovenească
sunt Belarusul (22% din total) și Ucraina (14%). În 2012, România a importat din Republica
Moldova produse vinicole în valoare de 4,26 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 2% din
exporturile moldovenești.
 Servicii- În Republica Moldova, serviciile constituie domeniul care oferă cele mai multe locuri
de muncă în raport cu alte ramuri ale economiei. În anul 2012, bunăoară, 54 la sută din totalul
persoanelor angajate erau ocupate în sectorul servicii. Agricultura, altădată cel mai generos
domeniu în locuri de muncă, a rămas mult în urma serviciilor, cu o cotă de doar 26 la sută din
totalul de persoane ocupate. Sectorul serviciilor a acoperit anul trecut 50,1% din PIB,
contribuind, în premieră, cu mai mult de jumătate la valoarea adăugată brută din economie.

 Venitul mediu pe locuitor. Structura veniturilor

Cîştigul salarial mediu nominal al unui salariat din economia naţională pentru trimestrul II 2017 a constituit
5636,7 lei şi s-a majorat cu 13,2% faţă de perioada similară a anului 2016. În termeni reali salariul s-a
majorat cu circa 5,7%. Mărimea minimului de existență pentru semestrul I al anului 2017 a constituit în
medie pe lună pentru o persoană 1866,3 lei, fiind în creștere față de semestrul I 2016 cu 2,9%. Veniturile
disponibile lunare ale populației pentru semestrul I 2017 au constituit în medie pe o persoană 2181,1 lei, în
creștere față de aceeași perioadă a anului 2016 cu 7,5% în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 1,7%.
Cheltuielile medii lunare de consum ale populației pentru semestrul I 2017 au constituit în medie pe o
persoană 2168,2 lei, fiind în creștere față de aceeași perioadă a anului 2016 cu 4,8% în termeni nominali, iar
în termeni reali – în scădere cu 0,9%. Astfel, situația în sfera socială prezintă semne de ameliorare.
Cea mai importantă sursă de venit sînt plăţile salariale – 43,2% din veniturile totale disponibile (cu 2,1 p.p.
mai mult faţă de trimestrul II 2016), veniturile din prestaţiile sociale – 22% (+0,6 p.p.), inclusiv pensiile –
18,5% (+0,5 p.p.), transferurile băneşti din afara ţării (remitenţele) – 17,7% (-0,5 p.p.), veniturile din
activitatea individuală agricolă – 7,3% (-1,9 p.p.), veniturile din activitatea individuală non-agricolă – 6,5%
(-0,2 p.p.).
 Cheltuielile de consum
Cheltuielile medii lunare de consum ale populației în trimestrul II 2017 au constituit în medie pe o persoană
2245,3 lei, fiind în creștere faţă de trimestrul II 2016 cu 8% în termeni nominali, iar în termeni reali – în
creștere cu 0,8%. Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată acoperirii necesarului de consum
alimentar – 44,3% (cu 0,9 p.p. mai mult faţă de trimestrul II 2016), pentru întreţinerea locuinţei – 18,4% (-
0,1 p.p.), pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,4% (-0,3 p.p.), pentru sănătate – 5,5% (-0,3 p.p.),
comunicaţii - 4,5% (+0,1 p.p.), transport – 3,9% (-0,2 p.p.), dotarea locuinţei – 3,8% (a rămas la același
nivel față de trimestrul II 2016), învăţămînt – 0,5% (-0,3 p.p.).
 Gradul de ocupare a forței de muncă
Biroul Naţional de Statistică anunţă că în trimestru II 2017 populația economic activă (populația ocupată
plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1316,0 mii persoane, fiind în descreștere cu 3,4% (46,9 mii)
față de trimestrul II 2016.
Disparităţi importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor economic active nu s-au înregistrat: ponderea
bărbaților (51,6%) a fost puțin mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (48,4%), iar ponderea persoanelor
economic active din mediul rural a fost mai mare față de cea a populației active din mediu urban: respectiv
55,8% și 44,2%.

Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia
totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 44,1%, fiind în descreștere cu 1,6 p.p. față de nivelul
trimestrului II 2016 (45,7%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine – 48,1%,
în comparație cu cea feminină – 40,5%. Ratele de activitate pe medii au înregistrat următoarele valori: 44,4%
în mediul urban și 43,9% în mediul rural. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea
31,1%, iar în categoria 15-642 ani – 48,8%. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă conform
legislației naționale (16-56 ani pentru femei şi 16-61 ani pentru bărbaţi) a fost de 51,3%.

Populaţia ocupată a constituit 1270,3 mii persoane, fiind în descreștere cu 2,9% față de trimestrul II 2016.
Ca şi în cazul populaţiei economic active, nu au fost înregistrate disparități pe sexe (51,4% bărbați și 48,6%
femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate
din mediul urban (respectiv 56,5% mediul rural și 43,5% mediul urban).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste
faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 42,6%, fiind în descreștere față de nivelul
trimestrului respectiv al anului precedent (43,8%). Rata de ocupare a bărbaților (46,3%) a fost mai înaltă în
comparație cu cea a femeilor (39,2%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea
42,9% în mediul rural și 42,2% în mediul urban. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16- 56/61
ani) a fost de 49,3%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 47,1%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest
indicator a înregistrat valoarea de 29,2%.

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internaţional al Muncii a fost de 45,7 mii, fiind în
scădere față de nivelul trimestrului II 2016 (55,0 mii). Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbații
–56,0% din total șomeri şi persoanele din mediul urban – 63,6%6.

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3,5%,
fiind în ușoară scădere fată de trimestrul II 2016 (4,0%). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 3,8% iar la
femei - de 3,2%. Disparităţi semnificative au fost înregistrate între medii: 5,0% în urban, față de 2,3% în
rural. În rândul tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 10,1%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest
indicator a avut valoarea de 6,2%.

 Prețurile și evoluția lor

Prețurile la produsele alimentare în luna august 2017 au înregistrat o creștere de 2,2% față de decembrie
2016. În perioada vizată s-au majorat prețurile la fructele proaspete cu 20,7%, cartofi - cu 16,9%, carne,
preparate și conserve din carne și pește și conserve din pește – cu cîte 4,6% etc. Totodată, au fost înregistrate
scăderi ale prețurilor la ouă cu 26,5%, legume proaspete - cu 12,3%, ulei vegetal – cu 3,9%, lapte și produse
lactate – cu 1,2%, orez – cu 0,5%. În condițiile Republicii Moldova, dinamica prețurilor la produsele
alimentare este determinată de caracterul sezonier al economiei. În lunile de vară se înregistrează o scădere
esențială a prețurilor la legume, fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă. De
asemenea, creșterea prețurilor la fructe a fost condiționată de micșorarea ofertei acestora pe piața internă, ca
rezultat al majorării livrărilor de export.
Prețurile la mărfurile nealimentare în august 2017 s-au majorat cu 2,1% faţă de decembrie 2016, în special,
ca rezultat al majorării prețurilor la țigări cu 18,6%, încălțăminte – cu 3,6%, confecții – cu 2,9%, materiale
de construcții – cu 1,7% etc. Totodată, s-au redus prețurile la medicamente cu 1,8%. Fluctuațiile prețurilor
la mărfurile nealimentare sînt determinate, în mare măsură, de evoluția cursului de schimb al monedei
naționale. Plus la aceasta, majorarea accizelor a condiționat, în mare măsură, majorarea prețurilor la țigări.
Prețurile la serviciile prestate populației au înregistrat o creștere de 7,1% faţă de decembrie 2016, fiind
determinată, preponderent, de majorarea tarifelor la servicii de sănătate de 1,7 ori (ca urmare a ajustării
Catalogului tarifelor unice pentru serviciile medico-sanitare), apă potabilă și canalizare – cu 22,3%, educație
și învățămînt – cu 7,1%, încălzire centrală – cu 6,5%, energie electrică – cu 3,9%, alimentație publică cu
2,7% etc.
 Soldul balanței de plăți
Relaţiile ţării noastre cu exteriorul sunt reflectate în Balanţa de plăţi: conform datelor BNM (versiunea 6),
în semestrul I 2017 se accentuează un grad înalt al deschiderii economiei naţionale şi vulnerabilităţii faţă de
mediul exterior. Sectorul extern al Republicii Moldova a fost influențat de inviorarea cererii interne și
externe. Deblocarea asistenței externe din partea organizațiilor internaționale, de asemenea, a avut impact
asupra economiei. Principalele agregate ale Balanţei de plăţi au fost marcate de creșterea exporturilor cu
15,8%, importurilor - cu 17,4%, veniturilor nete primare - cu 13,7% şi celor secundare - cu 2,3% față de
perioada similară a anului 2016. Concomitent, acumularea netă de angajamente la investiţiile străine directe
a înregistrat o creștere nesemnificativă cu 1,2%.
În semestrul I 2017 deficitul balanţei comerciale de bunuri și servicii a constituit 1080,4 mil. dolari,
majorîndu-se cu 19,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. Deficitul comercial a fost acoperit de
excedentele înregistrate la veniturile primare și secundare, în proporţie de 71,6% (în semestrul I 2016 –
80,9%). În raport cu PIB deficitul comercial de bunuri şi servicii a constituit 32,7% (în semestrul I 2016 –
30,7%).
 Impozitele
În lunile ianuarie-august din anul curent la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă
de 33,6 mild. lei, cu 18,5% mai mult faţă de ianuarie-august anul trecut. În structura totală a veniturilor, cea
mai mare parte revine veniturilor bugetului de stat – 62,8%, apoi bugetului asigurărilor sociale de stat –
22,5%, bugetelor locale – 7,7% și fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 7,1%.
Veniturile bugetare proprii

în ianuarie-august 2017, mil. lei

FAOAM; 2367,6

BASS; 7543,0

Bugetele locale; Bugetul de stat;

2578,5 21110,0

Sursă: Ministerul Finanţelor

Cea mai mare pondere (71,4%) în volumul total al impozitelor și taxelor revine impozitelor și taxelor pe
mărfuri şi servicii (din care încasările din TVA au constituit 68,6%), confirmînd faptul că economia noastră
este bazată pe consum, apoi impozitelor pe venit (22,1%) și impozitelor pe bunurile imobiliare (1,9%).
În ianuarie-august 2017 încasările la bugetul de stat pe toate componentele au constituit 21118,5 mil.lei, cu
21,2% mai mult decît în ianuarie-august 2016. Din acestea, 93,7% revin impozitelor și taxelor. La bugetele
locale în perioada de raport au fost acumulate venituri în sumă de 8307,9 mil. lei, în creștere cu 9% faţă de
perioada similară din 2016. Din suma totală a veniturilor bugetelor locale, veniturilor proprii (fără
transferurile bugetului de stat) revin numai 31%. La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate
venituri în sumă de 11806,3 mil.lei, inclusiv: contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii – 7533,7 mil.
lei (63,8%), transferuri de la bugetul de stat – 4263,3 mil. lei (36,1%) și alte venituri – 9,3 mil. lei. Veniturile
totale acumulate la acest buget au fost în creştere cu 18,2%. În ianuarie-august 2017 la fondurile asigurărilor
obligatorii de asistenţă medicală au fost acumulate venituri în sumă de 4096,3 mil. lei, inclusiv: încasări
din contribuții și prime pentru asigurările obligatorii de asistență medicală – 2358,2 mil. lei (57,6%),
transferuri primite de la bugetul de stat – 1728,7 mil. lei (42,2%) și alte venituri – 9,4 mil. lei. Veniturile
totale acumulate au fost mai înalte decît nivelul înregistrat în ianuarie-august 2016 cu 19,1%.
 Soldul balanței comerciale
Balanța comercială
a Republicii Moldova (2005–2016)
Raportul
față de
An export - import
anul precedent
(mln. $)
2005 -1.201,4 ▲53,4%
2006 -1.642,8 ▲36,7%
2007 -2.349,5 ▲43,0%
2008 -3.307,7 ▲40,8%
2009 -1.995,3 ▼39,7%
2010 -2.313,8 ▲16,0%
2011 -2.974,5 ▲28,6%
2012 -3.051,0 ▲2,6%
2013 -3.064,1 ▲0,4%
2014 -2.977,5 ▼2,8%
2015 -2.020,0 ▼32,2%
2016 -1.975,0 ▼2,2%

 Situația financiar valutară

Leul moldovenesc s-a apreciat faţă dolar, dar s-a depreciat față de Euro. De la începutul anului 2017 moneda
naţională a marcat o apreciere de 10,7% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 19,98 lei pentru 1
dolar american la 01.01.2017 pînă la 17,85 lei la 31.08.2017). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat
cu 2,9%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 30.08.2017 a atins o valoare de 2508,4 mil. dolari,
majorîndu-se cu 13,7% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2016 şi cu 20,3% faţă de situația
din 26.08.2016.
 Bursa de valori
În luna decembrie 1994, în baza Legii cu privire la circulaţia valorilor mobiliare şi bursele de valori, a
fost fondată Bursa de Valori a Moldovei (BVM), reprezentînd o societate pe acţiuni de tip închis. La
crearea bursei au participat 34 de fondatori - participanţi profesionişti la piaţa valorilor mobiliare.
Capitalul social al bursei la momentul fondării a fost de 238000 lei iar în prezent acesta constituie
500000 lei. în anul 1998 la Bursă au fost efectuate 3,6 mii tranzacţii cu 74 mln. acţiuni ale diferitor
emitenţi (anul fiind cel mai eficient, Bursa a înregistrat o dezvoltare foarte dinamică), în 1999 - circa 3
mii tranzacţii cu 67,1 mln. valori mobiliare, în 2000 - 2 mii cu 86,7 mln., în 2001 - 1,6 mii tranzacţii cu
72 mln. şi în perioada 1.01.2002-26.06.2002 - 638 tranzacţii cu 27,3 mln. valori mobiliare. După
volumele pentru întreaga perioadă a negocierilor pe primul loc s-a plasat SA "CIMENT" cu 62,4 mln.
lei. După numărul de tranzacţii lideri sunt SA "Banca de Economii" - cu 399 tranzacţii, SA "Basarabia-
Nord" - 397 tranzacţii si SA "Floarea Soarelui" (Bălţi) - cu 379 tranzacţii.

Statistica BVM la 17 Octombrie 2017:

Hirtii de valoare 1581 -8,03%
Tranzactii 1
Volumul (lei) 15 810,00 -95,72%
Volumul (usd) 908,77 -95,68%
Rata USD 17,40 -1,02%

 Regimul investițiilor
Soldul investiţiilor străine directe în Republica Moldova la finele primului semestru din acest an (2015)
constituia 3 mld 538 mil. dolari, din care capitalul social şi venitul reinvestit deţin o pondere de 73,5%, iar
împrumuturile intragrup (alt capital) – 26,5%. Componența creditelor intragrup este mixtă, 968,53 mil.
dolari reprezintă stocul împrumuturilor contactate de la investitorii străini direcți și 32,5 mil. dolari – stocul
creanțelor la împrumuturi acordate investitorilor străini.
 Potrivit unui raport al Băncii Naţionale a Moldovei, stocul de investiţii directe ale nerezidenţilor în economia
Moldovei a înregistrat o ușoară creștere (cu 1,5%) faţă de finele primului trimestru, datorită intrărilor nete
de capital în valoare de 87,93 mil. dolari (din care 79,69 mil. dolari sub formă de venit reinvestit), fiind însă
influenţat de fluctuația ratei de schimb a valutelor originale (preponderent a leului moldovenesc) faţă de
dolarul SUA (-41.08 mil. dolari).
După primul semestru al anului curent principala activitate economică care a beneficiat de investiţii străine
directe, sub formă de capital social acumulat în economia naţională, rămâne activitatea financiară (25,6%
din stocul de investiţii străine directe sub formă de capital social), urmată de industria prelucrătoare (22,3%).
Alte activităţi care au atras investitori străini au fost comerţul, tranzacţiile imobiliare, transporturile şi
telecomunicaţiile, industria energetică.
 Ratele dobînzilor
Ratele dobânzilor la credite în Republica Moldova sunt printre cele mai mari din regiune, arată datele unui
studiu cu privire la tendinţele din economia naţională. Dacă în Moldova, băncile acordă împrumuturi cu
o dobândă de 17 la sută, în România creditele au dobânzi de 10 la sută, iar în Polonia dobânzile nu
depăşesc 5 la sută.
Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual este de
9.0 la sută anual. Ratele de dobândă la creditele overnight la nivelul actual este de 12.0 la sută annual iar la
depozitele overnight la nivelul actual este de 6.0 la sută anual.
 Inflația
De la începutul anului 2017 se observă inversarea trendului inflaționist: tendința dezinflaționistă din anul
2016 a fost înlocuită cu o creștere mai rapidă a prețurilor în ianuarie-august 2017. Asupra modificărilor
prețurilor în anul curent au influențat factorii monetari (creșterea masei monetare), precum și nemonetari
(evoluția cursului de schimb, prețurile mondiale la resursele energetice și produsele agricole, prețurile la
produse și servicii reglementate).
Rata inflației, în luna august 2017, a constituit 3,4% față de decembrie 2016, comparativ cu rata deflației de
-1,3%, înregistrată în aceeași perioadă a anului 2016. Rata inflației anuală (august 2017 față de august 2016)
a constituit 7,3%, depăşind nivelul ţintă a inflaţiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%).
Dinamica ratei inflaţiei în ianuarie-august 2013–2017, %

Faţă de luna precedentă

August faţă Ianuarie-august Rata
de decembrie faţă de perioada inflaţiei
Februarie

Anii
similară a anului
August

August
Aprilie
Martie

a anului medie
Ianuarie

Iunie
Mai

precedent precedent lunară

2013 0,9 0,2 0,1 0,4 1,2 -0,5 -1,0 -0,2 1,1 4,6 0,1

2014 0,8 0,5 0,3 0,5 0,1 -0,1 -0,7 -0,4 1,0 5,3 0,1

2015 0,8 2,2 0,9 1,0 0,5 0,1 -0,5 2,9 8,2 7,9 1,0

2016 0,7 -0,5 0,0 0,0 0,2 -0,3 -0,9 -0,4 -1,3 8,4 -0,1

2017 1,2 1,2 0,4 1,4 0,9 -0,4 -0,9 -0,4 3,4 6,1 0,4

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Mediul natural
 Condițiile naturale (relief, climă)
Relieful actual al Republicii Moldova este fragmentat, reprezentat printr-o succesiune de podișuri și
câmpii relativ joase. Nordul țării este ocupat de Platoul Moldovei care reprezintă o câmpie ușor ondulată
având o înclinare spre sud. Altitudinile variază între 240 și 320 m. În partea de vest, în zona Prutului, se
evidențiază un șir de recife, denumite toltre. Spre sud, Platoul Moldovei continuă cu Câmpia Moldovei
de Nord (Câmpia Bălțului) cu relief slab fragmentat, pante mai domoale și altitudini absolute de 220–
250 m. În centrul țării se află Podișul Moldovei Centrale caracterizat prin dealuri înalte, înguste și
alungite, care alternează cu văi adânci și hârtoape de 150–250 m. Interfluviile au aspect de lanțuri
deluroase cu versanți priporoși și abrupți. La est de Podișul Nistrului, pe malul stâng al fluviului
omonim, pătrund ramificații ale Podișului Podoliei cu un relief fragmente de o rețea de văi adânci în
 formă de canioane. La sud de orașul Dubăsari este situată Câmpia Nistrului Inferior cu suprafață plană
și slab fragmentată, cu altitudini absolute până la 175 m.
Republica Moldova este plasată în zona cu clima temperat-continentală, influențat de apropierea de
Marea Neagră și de interferența aerului cald-umed din zona mediteraneană, cu umiditate insuficientă,
ceea ce determină o frecvență mare a secetelor. arna în Republica Moldova este blândă cu temperatura
medie în ianuarie de -5 °C — -3 °C, în unele zile ea poate să coboare la -15 °C — -20 °C, iar în cazul
pătrunderii maselor de aer arctic chiar până la -35 °C. Vara este călduroasă și de lungă durată, cu
perioade mari lipsite de precipitații. Temperatura medie în iulie este de 19,5 °C — 22 °C, deseori
depasind aceasta medie iar in unele zile temperaturile pot atinge 32°C.

Mediul tehnologic
 Invenții și inovații
Procedeu de reciclare a deşeurilor de mase plastice: Tehnologia de reciclare a deşeurilor de mase
plastice a fost realizată în baza proiectului de transfer tehnologic „Prelucrarea integrată a deşeurilor din
mase plastice cu obţinerea produselor noi” cifrul 11.824.08.136T, conducătorul proiectului, acad. Gh.
Duca, contractor Institutul de Chimie al AŞM, cofinanţator SRL UISPAC. Locul de implementare: SRL
UISPAC.Pe teritoriul uzinei a fost creat un sector de prelucrare a deşeurilor din masă plastică şi a fost
dată în exploatare o linie-pilot de sortare, prelucrare şi obţinere a noilor produse din materiile prime
polimerice secundare. S-au prelucrat 15000 kg de deşeuri de mase plastice şi au fost produse: ţiglă din
plastic pentru acoperiş, suporturi din plastic pentru construcție etc.
Procedeu de autoclavare a deşeurilor medicale infecţioase. Tehnologia de tratare a deşeurilor medicale
infecţioase a fost realizată în baza proiectului de transfer tehnologic „Implementarea tehnologiei de
tratare a deșeurilor medicale infecțioase utilizând sterilizatorul STERISHRED 250” Locul de
implementare: SRL UISPAC. Pe teritoriul uzinei a fost creat un punct autorizat de tratare a deșeurilor
medicale infecțioase utilizînd metoda de autoclavare-sterilizare STERISHRED, o metodă modernă de
soluţionare locală, fără incinerare, a problemei prelucrării deşeurilor medicinale infecţioase. Procesul
decurge la temperaturi joase (136oC), cu mărunţirea concomitentă, sterilizarea şi distrugerea unităţilor
de păstrare a informaţiei confidenţiale într-un singur spaţiu compact. Aparatul transformă deşeurile din
„pungi roşii” (biologic periculoase/ biomedicale), inclusiv obietele înţepătoare şi tăiaose, în deşeuri
municipale sterilizate. Capacitatea de tratare este de pînă la 10 tone de deşeuri medicale pe lună. Prețul
de tratare a 1 kg de deșeuri medicale infecțioase este de 30 - 40 lei. De la implementarea proiectului au
fost deja neutralizate 9000 kg deșeuri medicale infecțioase.
Mediul politic
 Politica monetară și fiscală.
Principalele instrumente de politică monetară pe care Banca Națională le are la dispoziţie conform
reglementărilor în vigoare sunt: operaţiunile de piaţă monetară, operaţiunile pe piaţa valutară, facilităţile
permanente și rezervele obligatorii. Instrumentele utilizate de Banca Națională la efectuarea
operațiunilor de piață monetară includ: tranzacţii repo/reverse repo cu active eligibile; tranzacţii simple
(vînzări și cumpărări definitive de VMS); acordare de credite garantate cu active eligibile; emitere de
certificate ale BNM; atragere de depozite la termen. Facilitățile permanente reprezintă facilităţile pe
care BNM le pune la dispoziţia băncilor licențiate la iniţiativa acestora. BNM oferă facilitatea de credit
overnight şi facilitatea de depozit overnight. Rezervele obligatorii sunt disponibilităţi ale băncilor în lei
moldoveneşti şi în valută străină (dolari SUA şi euro), pe care acestea le păstrează în conturi la BNM.
Sistemul fiscal reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a principiilor, formelor şi metodelor de
stabilire, modificare şi anulare a acestora prevăzute de legislaţie, precum şi totalitatea măsurilor ce
asigură achitarea lor. Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile sau averea
persoanelor fizice sau juridice la dispoziţia statului, în vederea acoperirii cheltuielilor avansate.
Prelevarea se face: 1. în mod obligatoriu 2.cu titlul nerambursabil şi definitiv; 3. fără contraprestaţie
directă şi imediată din partea statului 4. în caz de neplată, statul te poate urmări din punct de vedere
juridic. În scopul simplificării sistemului fiscal şi a respectării principiilor impunerii în Republica
Moldova începând cu anii 1994 – 1995 s-a început reforma fiscală, care a contribuit la adoptarea unui
document unic al fiscalităţii – Codul Fiscal. Codul Fiscal este alcătuit din 7 titluri.
Sistemul impozitelor şi taxelor de stat include:
a) impozitul pe venit;
b) taxa pe valoarea adăugată;
c) accizele;
d) impozitul privat;
e) taxa vamală;
f) taxele percepute în fondul rutier.
Sistemul impozitelor şi taxelor locale include:
a) impozitul funciar;
b) impozitul pe bunurile imobiliare;
c) impozitul pentru folosirea resurselor naturale.

 Legislație în domeniul social si protectia mediului inconjurator

Legea 1515 din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător- Protecţia mediului înconjurător (denumit în
continuare mediu) constituie o prioritate naţională, care vizează în mod direct condiţiile de viaţă şi sănătatea
populaţiei, realizarea intereselor economice şi social-umane, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a
societăţii pe viitor.
Legea 1102 din 06.02.1997 cu privire la resursele naturale- Prezenta lege reglementează relaţiile din domeniul
folosirii, protecţiei şi reproducerii resurselor naturale în scopul asigurării securităţii ecologice şi dezvoltării
durabile a ţării.
Lege nr. 1540 din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului- Prezenta lege are drept obiective: a)
crearea unui sistem de activitate economică în care devine neconvenabilă cauzarea oricărui prejudiciu mediului;
b) stimularea construcţiei şi exploatării sistemelor de captare şi neutralizare a poluanţilor, implementarea de
tehnologii nonpoluante, realizarea altor măsuri care ar micşora volumul emisiilor (deversărilor) de poluanţi în
mediu şi formarea deşeurilor de producţie;
Lege nr. 1422 din 17.12.1997 privind protecţia aerului atmosferic - Prezenta lege are drept obiective păstrarea
purităţii şi ameliorarea calităţii aerului atmosferic- component al mediului, prevenirea şi reducerea efectelor
nocive ale factorilor fizici, chimici, biologici, radioactivi şi de altă natură asupra atmosferei, cu consecinţe
nefaste pentru populaţie şi/sau mediul înconjurător.
Legea Nr. 1347 din 09.10.1997 privind deşeurile de producţie şi menajere- Prezenta lege reglementează,
conform prevederilor Legii privind protecţia mediului înconjurător, gestionarea deşeurilor de producţie şi
menajere în scopul reducerii acestora şi reintroducerii lor maximale în circuitul economic, prevenirii poluării
mediului.
 Legislaţia specifică activităţii de marketing: legea concurenţei, legea protecţiei consumatorului
Legea Nr. 183 din 11.07.2012 cu privire la concurență- Prezenta lege stabileşte cadrul juridic al protecţiei
concurenţei, inclusiv al prevenirii şi al contracarării practicilor anticoncurenţiale şi a concurenţei neloiale,
al realizării concentrărilor economice pe piaţă, stabileşte cadrul juridic privind activitatea şi competenţa
Consiliului Concurenţei şi responsabilitatea pentru încălcarea legislaţiei în domeniul concurenţei. Scopul
prezentei legi constă în reglementarea relaţiilor ce ţin de protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei în
vederea promovării intereselor legitime ale consumatorilor.
Legea Nr. 105 din 13.03.2003 cu privire la protecția consumatorului- Prezenta lege stabileşte bazele juridice
pentru protejarea de către stat a persoanelor în calitatea lor de consumatori privind practicile comerciale
neloiale ale întreprinderilor de pe piaţa internă faţă de consumatori. Prezenta lege stabileşte cerinţele
generale de protecţie a consumatorilor, de asigurare a cadrului necesar accesului neîngrădit la produse şi
servicii, informării complete asupra caracteristicilor esenţiale ale acestora, apărării şi asigurării drepturilor
şi intereselor legitime ale consumatorilor în cazul unor practici comerciale incorecte, participării acestora la
fundamentarea şi luarea de decizii ce îi interesează în calitate de consumatori. Prezenta lege se aplică
practicilor comerciale incorecte ale comercianţilor faţă de consumatori, specificate la art. 101, înainte, în
timpul şi după o tranzacţie comercială în legătură cu un produs, cu un serviciu.
Mediul cultural
 Limba
Limba de stat a Republicii Moldova este româna. Legea din 1989 privind limba de stat a Moldovei
sovietice prevedea că aceasta era moldoveneasca, fiind mijlocul principal de comunicare în toate sferele
societății, precizând și existența unui fond comun între limba română și cea moldovenească. Declarația de
independență a R. Moldova, adoptată în 1991, a stabilit ca limbă oficială româna. Majoritatea lingviștilor
consideră româna și moldoveneasca ca fiind aceeași limbă, cu atât mai mult, cu cât și în Republica Moldova
se aplică aproape identic aceleași norme ale limbii române standard (numită și literară) ca în România.
Glotonimul „limbă moldovenească” și adverbul „moldovenește” se utilizează în anumite contexte politice.
 Potrivit recensământului din 2014, 77,9% din populația țării au declarat că au ca limbă maternă „româna”
sau „moldoveneasca”, iar 76,3% dintre dintre cetățeni o folosesc zilnic, ca primă limbă de comunicare.
Româna mai este vorbită de 5,3% dintre cetățenii moldoveni care au ca limbă maternă rusa, 6,9% dintre cei
care au ca limbă maternă ucraineana, 1,1% dintre cei care au declarat găgăuza drept limbă maternă, 5,9%
dintre cei a căror limbă maternă este bulgara.
Limba rusă este de asemenea vorbită în țară atât ca limbă exclusivă (14,1% din cetățenii moldoveni), cât și
secundară (16%). Rusa are în R. Moldova statutul de „limbă pentru comunicare interetnică”, statut păstrat
din perioada sovietică. Este limbă oficială în regiunea moldovenească Găgăuzia și în Transnistria. Ca mijloc
de comunicare cotidiană o folosesc 92,8% dintre cei care au rusa drept limbă maternă, urmați de 33,3% din
vorbitorii găgăuzei ca limbă maternă, 32,6% din bulgarofoni, 30,9% din cei care au ucraineana ca limbă
maternă., 4,8% din cei care au drept limbă maternă pe cea a băștinașilor.
Limbile ucraineană (vorbită de 61% din cei care ucraineana ca limbă maternă) și găgăuză (vorbită de 63,8%
din cei care o au ca limbă maternă) sunt recunoscute ca limbi minoritare, cu statut oficial în zonele din
Republica Moldova cu concentrație crescută a populațiilor vorbitoare ale acestor limbi. Este vorbită de 2,6%
din cetățenii țării.
Limbile engleză și franceză sunt cele mai populare limbi străine predate în cele mai multe școli din
Republica Moldova.
 Religie
Conform recensământului din anul 2014, De religie creștin-ortodoxă s-au declarat 2.528.152 persoane din
populație.
Celelalte culte au un număr redus de adepți:

 Creștină Evanghelic Baptistă - 25.380 persoane;

 Martorii lui Iehova - 17.341 persoane;
 Biserica Penticostală - 10.049 persoane;
 Adventistă de Ziua a șaptea - 9.063 persoane;
 Creștini după Evanghelie - 4.812 persoane;
 Catolică - 2.745 persoane;
 Evanghelică de Confesiune Augustană (Luterană) - 2.291 persoane;
 Creștini de rit vechi (lipoveni) – 2.535 persoane;
 Islamism - 2.009 persoane;
 Iudaism - 584 persoane;
 Altă religie – 856 persoane;
 Agnostici - 427 persoane;
 Atei – 5.515 persoane;
 N-au declarat religia – 193 042 persoane.

 Educației
În Moldova funcționează peste 3000 instituții de învățământ, la care sunt angajate circa 47 100 de cadre
didactice. În ultimii 15 ani învățământul din Moldova a fost supus unei reformări care continuă și în prezent.
Conform datelor recensământului populației din anul 2004, rata alfabetizării era de 99,87%. În 2011 numărul
grădinițelor era de 1400, cu 19% mai mult decât în 2000, frecventate de 135427 copii. În 2006, în jur de o
treime din copii din mediul urban și mai mult de jumătate din copii în vârstă de 1-6 (7) ani nu frecventau
grădinița. Numărul de elevi încadrați în învățământul primar și secundar constituie 381.418 persoane
(2011/2012), 79,3 % își desfășoară studiile în limba română, 20,2% în limba rusă și 0,2% în altă limbă.
Gradul de înrolare variază în limite reduse și este în jur de 88%. Școlile de meserii și profesionale sunt
frecventate peste 20 000 de persoane, dintre care 85,1% în limba română și 14,9 în limba rusă. Cele mai
solicitate meserii sunt lăcătuș repararea automobilelor, bucătar, tencuitor, electrogazosudor-montator,
operator calculatoare electronice, croitoreasă, tâmplar etc. În colegii își fac studiile peste 31000 de elevi,
85,7% în limba română și 12,8 în limba rusă. La universitățile din Moldova învață peste 10300 de studenți,
circa 90 mii la Ciclul I și 14 mii la Ciclul II. Sistemul universitar asigură pregătirea specialiștilor la circa
170 de specialități. Din numărul total de studenți 20% învață la profilul juridic; 24,2% la profilul economic;
2,92 % la medicină. Abiturienții transnistreni preferă instituțiile din regiune, circa 60%, alți 20% vin
la Chișinău și Bălți, restul pleacă în Ucraina sau Rusia.