Sunteți pe pagina 1din 5

LUCRUL ÎN REŢEA

O reţea locală (Local Area Network, LAN) este un grup de calculatoare şi alte
echipamente, aflate de obicei în apropiere unele de altele. Conectarea fizică se realizează prin
cabluri de reţea astfel încât fiecare echipament poate interacţiona cu oricare altul.
Calculatoarele se conectează între ele în reţele pentru a putea folosi în comun resurse
din cele mai diferite (fişiere, instalări de software, periferice etc.). Server-ul este calculatorul
central, ale cărui resurse sunt folosite în comun de utilizatorii reţelei. Clientul este
calculatorul care se conectează la server şi foloseşte resursele acestuia.

Pentru conectarea la o reţea locală, sistemul are nevoie de următoarele componente de


reţea instalate pe calculator:
 software-ul client, care conectează calculatorul la server. De exemplu, pentru
conectarea la o reţea Microsoft este nevoie de „Client for Microsoft Network”.
 software pentru servicii care oferă acces la funcţiuni speciale (tipărirea, de exemplu).
 protocolul de reţea, care este de fapt limbajul cu care calculatorul comunică pe mediul
fizic în reţea. Pentru a intra în contact cu celelalte echipamente de pe reţea, este
necesar ca toate acestea să folosească acelaşi protocol. Cel mai utilizat protocol este
TCP/IP, acelaşi care este folosit şi pentru transmiterea de date pe Internet.

Dacă în momentul în care se instalează sistemul de operare calculatorul este fizic


conectat la o reţea, Windows XP va instala toate pachetele software necesare funcţionării în
reţea şi va cere utilizatorului să introducă datele necesare conectării (identificatorul server-
ului, grupul, numele domeniului, calea de lucru cu Internet-ul etc.).

În Windows XP, prin „domeniu” se înţelege un grup de calculatoare care folosesc în


comun aceleaşi informaţii. Administratorul de reţea creează câte un cont pentru fiecare
utilizator din domeniu. Cu acest cont, utilizatorii se pot conecta la resursele domeniului la
care au dreptul conform drepturilor acordate de administrator. De asemenea, va fi creat şi
câte un cont pentru fiecare calculator din domeniu. Astfel, în Windows XP, utilizatorii
aparţinând unui domeniu din reţea se pot loga la conturile lor de pe orice calculator.

Pentru conectarea la un domeniu definit pe reţea se parcurge următoarea secvenţă de


comenzi:
 selectarea cu butonul dreapta al mouse-ului a icoanei My Computer de pe desktop,
 selectarea filei „Computer Name” din fereastra care apare,
 apăsarea butonului „Network ID” pentru deschiderea wizard-ului de conectare la
domeniu. Apare „Network Identification Wizard”, în care se completează datele
cerute de calculator în conformitate cu structura reţelei. Pentru derularea succesivă a
ferestrelor se apasă pe „Next>”. Pentru revenirea la o fereastră anterioară se apasă pe
„Back>”. La terminarea configurărilor se apasă „Finish” pentru ca acestea să fie
procesate. Pentru ca datele introduse să fie corecte, utilizatorul va face aceste
configurări numai după ce s-a consultat în prealabil cu administratorul de reţea.
 apăsarea butonului „Change” pentru conectarea la un domeniu fără wizard. Se
specifică numele unui domeniu sau grup de lucru care există în reţea.
Alte tipuri de conectare se pot realiza prin deschiderea ferestrei „New Connections Wizard”:
 Start->Control_Panel,
 selectarea categoriei „Network and Internet Connections”
 selectarea acţiunii „Set up or change your Internet connection” sau a icoanei
„Internet Options”. O cale mai simplă de acces este selectarea icoanei Internet
Explorer de pe desktop (dacă se află acolo) cu butonul din dreapta al mouse-ului şi
apoi alegerea opţiunii „Properties” din lista rezultată. Se observă că tableta este de
tip repertoar, proprietăţile sunt grupate pe categorii şi se referă la configurarea atât a
conexiunilor cât şi a aspectului şi funcţionării locale a Internet Explorer-ului.
 în pagina „Connections se apasă pe butonul „Add...”.
 se deschide tableta „New Connections Wizard, în care se poate opta pentru alte tipuri
de conectare, inclusiv la Internet. Utilizatorul va trebui să indice căile de acces cerute
de sistem pentru varianta dorită.

Pentru ca două calculatoare să poată comunica între ele trebuie să „vorbească aceeaşi
limbă”. În limbajul domeniului, aceasta înseamnă că trebuie să folosească acelaşi protocol de
comunicare. Pentru cele mai multe calculatoare, acest protocol se numeşte TCP/IP.

 Configurarea conexiunii la reţea

Pentru accesul la configurarea conexiunii la reţea se deschide directorul „Netork


Connection”, în unul din modurile următoare:
 se parcurge secvenţa:
Start->All_Programs->Accesories->Communications->Network_Connections
 se deschide applet-ul Control Panel prin secvenţa: Start->Control_Panel, se
selectează categoria „Network and Internet Connections”, şi apoi „Network
Connections”
Prin selectarea cu butonul dreapta al mouse-ului şi alegerea opţiunii „Properties” din
lista apărută se pot afla detalii despre tipurile de conexiuni la reţea suportate în sistemul de
operare Windows XP, de exemplu „Client for Microsoft Network”, „Internet Protocol
(TCP/IP)” etc. Tot la această fereastră se poate ajunge şi prin selectarea conexiunii cu
butonul stânga mouse şi apoi alegerea opţiunii „Change Settings of this Connection” din
meniul care apare în partea stângă. Cu ajutorul tabletei care apare, se pot astfel instala,
respectiv dezinstala protocoale de comunicare.
De exemplu, pentru definirea unei conexiuni TCP/IP se selectează rândul corespunzător
şi se apasă pe butonul „Properties”. În tableta nouă care se deschide se vor defini adresa de
IP (Internet Protocol) a calculatorului în reţea, masca subreţelei, adresa IP a gateway-ului şi a
server-ului de domeniu (Domain Name Server, DNS) din reţea.

 Lucrul în reţeaua locală

Conectarea la reţeaua locală se poate face în mai multe moduri:


 prin dublu click pe icoana „My Network Places” de pe desktop.
 prin selectarea opţiunii „My Network Places” din tableta din stânga în orice fereastră
de explorare.
Se obţine o fereastră de explorare în care sunt listate toate resursele partajate în reţea în
momentul respectiv: calculatoare, imprimante, alte periferice. Acestea sunt create automat
oricând se accesează o resursă partajată în reţea (imprimantă, director etc.).

În această fereastră există şi legături (de tip „hyperlink”) către alte locaţii şi acţiuni la care
calculatorul are acces. Acestea pot folosi la:
 vizualizarea tuturor utilizatorilor grupului din care calculatorul face parte în reţea
(prin apăsarea pe „View Workgroup Computers”)
 adăugarea de noi accese („New Network Place”) etc.

Hyperlink-ul este un element al unui document în format electronic care reprezintă o


legătură către o altă locaţie aflată în document sau în afara lui, în alte documente. Se
selectează cu butonul din stânga al mouse-ului, şi informaţia „legată” apare pe ecran. Acest
tip de „salt” se utilizează în toate sistemele „hypertext” (date care fac referiri la alte date),
inclusiv World Wide Web (reţeaua Internet).

Elementele partajate care apar în fereastra „My Network Places” sunt tratate în timpul
lucrului ca şi resursele locale ale maşinii. Se pot efectua căutări de fişiere, se pot copia fişiere
dintr-o locaţie în alta etc. Accesul la aceste date este limitat de permisiunile acordate de
utilizatorii din reţea care sunt proprietari ai elementelor respective.

 Periferice în reţea

Pentru adăugarea unei imprimante în sistem: Start->Printers_and_Faxes (pentru


gestionare, Start->Control_Panel->Printers_and_Other_Hardware). Se deschide fereastra
de explorare, în care sunt vizibile toate imprimantele existente în reţeaua din care face parte
calculatorul pe care se lucrează.

Se observă că imprimanta selectată este singura din listă care este resursă partajată
pentru calculatorul pe care se lucrează şi este instalată pe acesta. Această imprimantă este un
membru al reţelei definit prin IP, ceea ce înseamnă că poate fi accesată în mod direct de pe
orice calculator din reţea.

În partea stângă a ferestrei se observă obişnuita listă de activităţi posibile. Cu ajutorul


comenzii „Add a Printer” se deschide wizard-ul de adăugare de imprimante, unde se pot
defini condiţiile de instalare a unei imprimante noi pe calculator. Se vor specifica pe rând
următoarele:

 dacă imprimanta va fi ataşată calculatorului respectiv, este o resursă a reţelei sau este
deja conectată la un alt calculator din reţea,
 pentru o imprimantă care va fi ataşată direct la calculatorul respectiv, aceasta trebuie
conectată fizic şi sistemul o va detecta şi va recunoaşte tipul.
 dacă imprimanta există în reţea sau aparţine unui alt calculator, se introduc IP-ul sau
calea până la ea, respectiv URL-ul, dacă se face o conectare pe Internet la o
imprimantă aflată în altă locaţie, de exemplu legată la calculatorul de acasă.
URL, abrevierea de la Uniform Resource Locator este adresa globală a documentelor şi
resurselor pe World Wide Web. Este compusă din:
 un indicativ al protocolului care va fi utilizat,
 adresa IP, respectiv domeniul în care există resursa respectivă.

De exemplu, o adresă de tipul http://www.yahoo.com va deschide prin protocol HTTP (Hyper


Text Transfer Protocol) un domeniu din World Wide Web care se numeşte yahoo şi este de
tip com.

 Conectarea la Internet

Internetul este o reţea formată din foarte multe calculatoare, aflate oriunde în lume,
conectate între ele. Comunicarea prin Internet nu depinde de poziţionarea geografică.

Informaţiile de pe Internet sunt prezentate sub forma de pagini web, care pot conţine
text, imagini, filme, muzică şi animaţie şi care pot fi conectate prin legături de tip hyperlink
la alte pagini web. Paginile web sunt create cu HTML (Hyper Text Markup Language) şi se
regăsesc sub formă de fişiere de tip „.htm”, respectiv „.html”. Pentru vizualizarea lor este
necesar un program dedicat numit „web browser” (navigator pe reţeaua Internet). Acest
program interpretează fişierele HTML şi le afişează pe ecranul calculatorului sub formă de
pagina web. Un astfel de „web browser” este Internet Explorer.

Alte moduri de a recepţiona informaţii de pe Internet sunt poşta electronică


(electronic mail, prescurtat email), grupurile de discuţii şi de ştiri etc. Accesul la poşta
electronică se face fie prin „web browser”, către cei care oferă aceste servicii (de exemplu
www.yahoo.com, www.hotmail.com, pentru conturi de email gratuite), fie prin Outlook
Express.

Cea mai simplă modalitate de conectare la Internet este prin „New Connection
Wizard” (Figura III.47). Pentru conexiune este în general nevoie de un modem şi o linie
telefonică, respectiv un cont de autentificare la un furnizor de servicii Internet (Internet
Service Provider, ISP). În cazul în care calculatorul este conectat la o reţea locală şi server-ul
acestei reţele este conectat la Internet, conectarea şi lucrul pe Internet se realizează prin
intermediul acestuia. Lansarea New Connection Wizard a fost descrisă mai sus.

Datele care trebuie introduse pentru configurarea unei conectări la Internet sunt:
 pentru un cont de conectare nou prin linie telefonică, se alege ISP (de exemplu,
PcNet, TotalNet, EasyNet etc.) şi se achiziţionează un pachet pentru crearea unui
cont, care constă dintr-o cartelă care conţine un cod de acces, împreună cu
instrucţiuni de realizare a contului, specifice furnizorului respectiv. Datele care
trebuie introduse sunt:
o numărul de telefon al server-ului ISP.
o setările de protocol şi adresele IP specifice furnizorului respectiv.
o adresa de email proprie, tipul de server folosit (POP3 sau IMAP), numele
server-ului de poştă electronică etc.
 în cazul conectării prin intermediul reţelei locale (LAN) sau extinse (Wide Area
Network, WAN), administratorul reţelei va trebui să furnizeze următoarele informaţii:
o dacă se face conectarea prin server Proxy, este nevoie de numele acestuia.
o datele conexiunii la reţea ale calculatorului pe care se lucrează (numele
conexiunii, numele utilizatorului, parola).
o datele necesare configurării contului de poştă electronică (adresa de email
proprie, tipul de server folosit (POP3 sau IMAP), numele server-ului de poştă
electronică etc.

Adresa de email este un indicativ de forma nume_utilizator@domeniu.tip, în care :


 „nume_utilizator” este codul cu care utilizatorul va fi regăsit în
Internet,
 „@” este caracterul de redirectare către domeniu,
 „domeniu” este serverul prin care se face conectarea la Internet,
respectiv server-ul furnizorului de servicii de poştă electronică (ISP).
 „tip” este un identificator (zonă geografică, domeniu de activităţi etc.).

În cazul conectării prin reţeaua locală, lucrul cu Internet-ul şi poşta electronică se va


face ca şi cum calculatorul ar avea conectare directă la Internet.

Lucrul în Internet, salvarea şi copierea de pachete de documente şi programe şi


schimbul de mesaje prin poşta electronică presupun că locaţiile cu care calculatorul se pune
în legătură nu sunt neapărat cunoscute şi nici sigure. Pentru protecţia datelor şi a funcţionării
sistemului, este indicat ca tot ceea ce presupune schimb de date între calculatoare, chiar şi
lucrul în reţea, să fie supus controlului antivirus, respectiv restricţionării de acces prin
programe de tip „firewall” (în engleză, „zid de foc”). Aceste aplicaţii se instalează şi se
păstrează rezidente pe calculator (se află în funcţiune atâta timp cât funcţionează sistemul de
operare). Prezenţa lor nu se va face simţită decât atunci când există un „atac” nepermis în
sistem (un virus, un „cal troian”, încercări de acces din zone necunoscute etc.). Utilizatorul
trebuie să facă periodic actualizarea listelor de viruşi şi să urmărească traficul înscris în
fişierele de tip jurnal.

S-ar putea să vă placă și