De adăugat

p 5 le corp du Christ vivant/pt cap iii/sfinții din bis primara

psb 3/p 20
-neamul/rev ort 3/2015/p132

definiţie a oricărui creştin: cel ce

iubeşte arătarea Lui, Parusia (II Tim. 4, 8). Pentru aceşti indrăgostiţi de
Parusie, ceasul ce va să fie este ceasul prezent, este acum.

BOTEZ

2. Naștere în Duh sau naștere de Sus

-nume psb 13, p 357/2 suntem în cer prin nume

3. Arvuna învierii
PSB 8/p. 242/LXII+LXI-PRACTICA DE A SE BOTEZA PE PATUL MORȚII+P. 243/LXIII

1
Isaac Sir II, p. 134

Atitudinea aceasta e dictată de mentalitate modelată în aceste popoare de mistica sacramentală,

care e substanța Ortodoxiei și care a absorbit sufletul acestor popoare dincolo de veac, în viziunea
eshatologică a cerului nou și a pământului nou. Ierusalimul misticii ortodoxe nu are nimic pământesc
care să-i întunece strălucirea. El licăre în lumina neînserată a înaltelor contemplații. Ortodoxia e mai
puțin activă în sensul practic, material, și mai mult contemplativă în sensul că energiile ei spirituale se
concentrează în zenitul transfigurării taborice. Dacă atitudinea Martei și atitudinea Mariei la primirea
oaspetelui divin sunt deopotrivă de bune, nu e mai puțin adevărat că oaspetele divin a preferat
contemplația Mariei.Se pare că în Occident grija gospodărească de cele pământești, a Martei,
covârșește contemplația Mariei. Este incontestabil însă că Răsăritul ortodox a realizat contemplația
Mariei într-o măsură atât deîntinsă, încât aceasta alcătuiește caracteristica fundamentală a
creștinismului nostru istoric. Trupul mistic al lui Hristos, ale cărui membre legate organic de întreg
prin aceeași carne și prin același sânge sfânt al Euharistiei, nu s-a îmbrăcat aici înzalele cuceririi
pământului, ci în luminacare arde, purifică și regenerează. Aici Hristos e Cel care a domnit și scaunul
Său n-a fost uzurpat de nici un cezar cu tiară pe cap” 1 N CRAINI,

Adevărul e că din acest mare masacru — mai mare decât toate pe

care le cunoaşte istoria creştinismului — se ridică din nou, în pofida
acestei terori, un nou factor de regenerare morală a poporului rus. Şi fără
îndoială că, atunci când va cădea regimul bolşevic, nu va cădea numai
printr’o lovitură politică, pur şi simplu, ci şi printr’un mare reviriment
religios, care e imposibil să nu izbucnească la un moment dat, atunci
când Dumnezeu va crede de cuviinţă.
Se va adeveri atunci cât de just este ceea ce arată dialectica
istorică, că niciodată în istorie un moment forţat, cum este momentul pe
care îl reprezintă regimul bolşevic, n ’a putut dura.
Acesta e un moment forţat, un moment creat artificial în istoria
omenirii, şi prin această artificialitate a lui e izbit de nulitate şi va trebui

1
NICHIFOR CRAINIC, Cursurile de mistică, Ed. Deisis, Sibiu, 2010, p. 280
2
să se surpe ca orice moment forţat. Dacă au fost perioade când aceste
regimuri forţate au durat mai mult, să nu ne mire, fiindcă atunci lumea
era mult mai uşor de stăpânit decât lumea de astăzi. Pentru ISTORIE/acestea sunt momente FORȚATE, nu sunt în
asonanță cu voia lui Dumnezeu/N Crainic-Dostoievski și /p 213

PSB 11/p 113- BOTEZ ȘI MUCENICIE

„Rai cuvântător pe pământ te-a răsădit pe tine Hristos, Săditorul Raiului celui dintâi, iar în mijlocul
tău a crescut pomul vieții, pe Care și roagă-L să mă învrednicească și pe mine de desfătarea Raiului și
să mă adape cu apele odihnei celei desfătate” 2

2
SF. NICODIM AGHIORITUL, Noul Theotokarion, traducere de Laura Enache, Ed. Doxologia, Iași, 2012, p. 21
3