Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Jean Piaget - Construirea Realului La Copil PDF

    Încărcat de

    Larisa Lari
    66 vizualizări150 pagini

    Titlu original

    Jean Piaget - Construirea realului la copil.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    66 vizualizări150 pagini

    Jean Piaget - Construirea Realului La Copil PDF

    Încărcat de

    Larisa Lari

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 150
    JEAN PIAGET CONSTRUIREA REALULUI LA COPIL Traducere de DAN RAUTU e EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCUREST!, 1976 JEAN PIAGET LA CONSTRUCTION DU REEL CHEZ L'ENFANT Cinguiéme éaition © DELACHA r CHAUX ET NIESTLE S.A, NBUCHATEL (SWITZERLAND) 1967, 1971, 1073 i lupa_cum descoperin: ca“ eveni- porali. Or, ace Pom vedea, in masura in care “danse si s¢ Situeazs_astiel.¢ “ment intre event Buda I percept se sdvirgeste deci print cau cea pe care am descr e, ‘ie la haos 1a cosmos, pe care o vom rer raprezentarea lumii in cursul prim!lor doi ani, epninare @ egocentristmulu: comparabit io. pe planul gindirii reflexive st a logic’ opilului. Scum ins vom cauta oA sesizam acest proc cretinoasterii sub forma sa elermentardé st primordial dstfel prin ce anume depinde el de mecanismul insugi al intelectuale. es constitutiv ‘vom intelege asimailarit DEZVOLTAREA NOTIUNI DE OBIECT Pentru a infelege felul in care inteligenta care se naste constru- ieste lumea exterioaré, prima problema ce se cuvine sa ne-o punem gste de a sti daca in cursul primelor luni eopilul concepe si percene + Juerurile aga cum facem noi, sub forma de obiecte substantiale, per- manente $1 de-dimensiuni constante. Dac lucrurile nu sta actfel, va trebui sa explicdm cum se constituie notiunea de obiect. Probleme este strins legatd de cea a spatiulul. O lume fara objecte nu ar putea avea un caracter de omogenitate spatial gi de coerenta in deplastirt care defineste universul nostra, Invers, absenja unor agrapiets ta sehimba 2 chivala cu Tatum Ie chi = cu_transl aint | respect a oriearul object ri de" stare, cu absent: ~betmiangit_AF Wrebur GeetTm acest print Capital. 34 ‘ocupam=s i multan de substan{a si spatiu gi daca ne von limita In notiunea de obiect 0 facem prin abstractie. > + © lume compusa din obiecte permanente constitule nu numai un “« univers spatial, ci si o lume ce asculté de cauzalitate, sub ferma de relatit intre lucruri ca atare, si care este ordonata in timp, fard ani. hilari si reinvieri continue. Este vorba deci de ~~ “r‘vers in acelasi timp stabil si exterior, relativ distinct de lumea im, sara st in care subiectul se situeazé ca un teypen particular in ansemblul celor- lalfi termeni. Dimpotriva, un unfVers fra obiecte este o lume al eatel Spatiu nu conatituie, un’ medi cit de cit solid, ci se limiteass eh structureze actele insesi ale subiectnlui : este o lume de tablouri, fiecare putind fi mai mult sau mai pufin cunoscut si analizat, dar cave dispar si reapar intr-un mod capricios. Din punctul de vedere | este.o lume ¢ wenea natura cd legaturile_dintre | waseate prin ile dintre_actiune si rezultatele ela activitatea sublectului este deci coneepita ca / te primul-$iaproape_unicul_ motor. In sfirgif ince priveste limitele! “ Gintre et si lumea exterioars, un univers HM pbleste cote tar eee s_in care eul, lipsindu-i cunoasterea de siiie, seal fablourilé exter ‘a, tablourile se 'centreazd o | Intr-adevar, aceasti problema le conditioneazs pe toate celelaite, | | | | Capitotul I 7 cuprind ca_peun Iueru intre alte lucrur ui TntFetin intre ele relatii independente de ew Or cbscrvarea si experimentarea combinate par sé’ demonstreze c4 noliunea_deobiect, departe de a fi innascuta sau data de-a rata in experienta, se construieste treptat. Se pot distinge gase etape, care corespund etapélor dezvoltarii intelectuale in general. In cursul pri- melor doua (stadiul reflexelor si stadiul primelor deprinderi), uni- versul copilului este format din tablouri susceptibile de a da nastere la recunoasteri, dar fara permanenis substaate substantialé $f fara organizare spafiala. In stadiul al treilea (al reactiilor circulare secundare), Iu- crurilor li se conferaé un inceput de permanent, ca prelungire a migcarilor de acomodare (apucare etc.), dar Incé nu se observa nici cdutare sis in vederea regisirii obiectelor absente. In cursul etapei a patra (,aplicarea de mijloace cimoscuto la situatii noi"), are loc 0 cdutare a obiectelor disparnte, dar fara ca subiectul sé ‘tind seama de deplasarile lor. In cursul unei_a cincea etape (aproximativ la 12—18 Juni), obiectul este constit litate dé substanta in- dividuala p si inserat in grupuri de deplasari, dar Gopilul nu poate inca si {ind seama de schimbarile de pozitie care se des- fasoara in afara cimpului perceptiei directe, In stirgit, intr-o a gasea etapa (care Incepe la 16—18 luni), exist o reprezentare a abiectelor absente si a deplasarilor lor isi, § 1. Primele doua stadii: nici o conduit. special’ in raport cu tele disparute. — In ansamblul impresiilor care asalteazi con- stiinfa copilului, el distinge si recunoaste foarte repede unele gru- UL stabile, pe’ caro Te "Von deseming ai eee Ee lat de"ce'am admis (vol. 1) c& orice schema de asimilare Féproduca toare se_prelungeste_ mai de sau_mai_tirziu in asimilare gene- Yalizatoare si asimilare re -combinate, recunoasterea rezul- tind direct din asimilare, Caznl cel mai clementar al acestui proces este, incontestabil, sup- tul. Incepind cu a doua saptamind a existentei sale, sugarul este in stare, SA regdseascé: mamelonul si si-l distinga de 'tegumentele in- conjuratoare : aceasta este o proba ca schema suptului pentru alip- tare incepe SA se disocieze de schema suptului in gol sau al suptului unui corp oarecaré ica aveasta schema da loc ‘unei recunoasteri in acte. La fel, in sdptémina a cincea sau a sasea surisul copilului arata indeajuns 4 ¢l recunoastevacile sau figurilé familiare, in timp ce sunetele sau imaginile neobignuite il lasa intr-o stare de nedumerire. Vorbind mai general, oric fionalé (deci orice reactie cirevlara primara) a suptilai, Vazulus, auzului, pipaitului etc. da log Ja recunoasteri 2 ~ “Dar nimic din toate acestea nit dovedeste si nici mécar nu suge- ¢Teazi ci universul primelor saptamini ar fi intr-adevar decupat in ) obleete", adicd in lucruri concepute ca find permanente, substan 4 Viale, exterioare cului si care persevereazi in a exista gi attnci cind nu afecteaza direct perceptia. Intr-adevar, recunoasterea nu este in caz prin ea insisi o recunoastere de Oblecte si putem si ne con- wingem ca nici unul Gintre caracterele distinse aici nu defineste re- © cunoasterea la inceputurile ei, aeste caractere find produsul unei intelectuale foarte complexe sn al unul act elementar de mrieEste adevarat C8, Tm Teoria aso- a5 putea admite cA recinoasterea con- “ fera direct calitatilor recunoscute aledtuirea obiectului insusi ; daca, intr-adevar, pentru recunoasterea unui lucru, copilul trebuie si ff pistrat imaginea acestui lucru (0 imagine care sa poata fi evocata, si nu numai schema motorie ce se readapteaza la fiecare nou con tact), si dact recundasterea rezulti dintr-o asociafie intre aceasta imagine si senzatiile actuale, atunci in mod firesc imaginea pastrata va putea sa acfioneze pe plan mintal in absenta lucrului si s4 suge- reze astfe] ideca conservarii Ini, Recunoasterea s-ar prelungi in aceste condifii intr-o credin{a in permanenta obiectului insusi Dar, in cazurile elementare pe care le luim in conside: momentul de fal mnowsterea nu reclama niclo”é n imnaghit minal: Pantra one ates Toc oe inceput de recunoastere este Suficient ca atitudinea adoptata mai inainte fata de lucru sa fie din nou declangaté gi ca nimic din noua perceptie s& mt contra- careze aceasta schema. Astfel, impresia de satisfactie gi de familia~ rilate, proprie recunoasterii, Hu, fial al ecuinoast 1 aire loc ; familiar sau e prezent in mod constant, auto~ deprinderis suprini orice _prilej de recunoastere 164 Obiectul rezisté in suficienta masura la activi- senzorio-motorii pentru a crea o dezadaptare momen- loc imediat dupa aceea lao readaptare reugita, atunci astmnilarea “és de recunoastere ; aceasta din urma nu este deci constientizaren potrivirii mu un obiect dai si schema complet pregatita a asimilarit Ini. Recunoasterea incepe deci prin a Fsubiectiva inainte de a deveni recunoastere de obiecte, ceea ce nu-l impiedica, firegte, pe subiect, si proiecteze perceptia recunoscuta in universul nediferentiat al constiintei sale ,nedualiste” (nimie ne- fiind la inceput resimfit ca subiectiv). Cu_alte cuvinte, recunoaste- rea este Ja inceput doar un caz particular al asimilarii : Jucral reeu~ 9 noscut excita gi alimenteazd schema senzorio-motorie care a fost anterior construité pe masura Ini, si aceasta fara nici o necesitate de epocare. Aga stind lucrurile, este limpede e& recunoasterea nu con- Guee in nici un caz de la sine si fra complicatii ulterioare la no~ fiunea de obiect. Pentru ca un tablou_recnnoscut._si_deyind un Ohiect el trebuie s& se disocieze de actiunea proprie si 84 fie situat “tain context de relalii spatiale sicauzale independente de acti- Vitalea Imediata. Criteriul acestei obiectivari, deci rupturi 2 continuitafii intre lucrufile percepute. si schemele senzorio-molo- nil elementare, esie aparitia conduitel Feu tablourile ab- te; chutare @ unui object disparut, credin{a in permanenta lui, @oeare etc. Or; asimilarea primar nu implied decit o continuitate (otald intre actiune si mediu gi nu conduce la nici o reaetie care s& depaseasca excitatia imediata gi actual. ‘Mai mult decit atit si independent de recunoastere, nimic nu do- -vedoste ed perceptia direct ar fi la inceput perceperea unor ,obiecte' ‘Atunel cind percepem un lucru imobil, noi il situa, intr-adevat intr-un spati In care ne aflam noi ingine si fl concepem, astfel, dupa legile perspective! : unghiul particular din care Tl vedem nu ne im pledied sa concepem adincinea Tui, partea dinapoi, deplasirite I posibile, pe scurt, tot ceca ce face din Incru un object caracterizat Prin forma lui prin dimensiunile sale constante. Pe de_alta parte, Plunci-cind pereepem lucrul in migcare sau numai indepartat de Jocul initial, noi distingem aceste schimbari de pozitie de schimba~ hile de stare $1 opunom astfel in fiecare clips-tucrul aga cum este UL iucrufui aga cum apare vederii noastre. lar aceasta diiblé distine- fie conduce, si ea, la permanenta caracteristicd notiunii de object Gare copilul procedeazé Ja fel inc de la-inceputurile activitatit sale? Ne este permis, pentru a nu spune c& este chiar necesar, he indolin de acest Iucru. In ceea ce priveste lucrul imobil, numat treptat o structura spatiala conyenabilé va_permile si i se_atribuie toliefit forma, adincimea caracteristive identitatii sale obiective. Cit ies Tia inigcare, In inceput_nimic nu-i permite copilului si diferentieze achimbarile de_poritie de schimbarile de_stare si. s& confere astfél perceptiilor fluente calitatea de i geometrice, si prin urmare de obiecte. Dimpotriva, deos fe situa in spatiu si nu poate concepe 0 relativitate.ab- migcirile Itimiiexterioare si migearile sale propriiy copilul nu va fi in stare la inceput si_construiascé nici ,grupurt, nici obiecte si va putea foarte bine si considere alterdrile imaginit sale despre lume ca fiind in acelasi timp reale si generate neincetat de propriile sale actiuni. 10 Este adevdrat ci deja in aceste stadii_initiale ati coortonirite sctiemslor elerogene care apar anterior coordonarit aptcarit si VSzulii (coordonare care pune 0 problema specisla), i petdenaltt parte de acomodéirile senzario-motorii. Aceste dou tipuri de “comportien ment il conduc deopotriva pe copil Ia depasires ime~ diatului absolut pentri a asigura fablourilor percépute un inceput de coutimmrate a In ceea ce priveste coordonarea dintre scheme, ne putem referi Ja schema vazului sia suzulut : din luna a doua si la inceputul lunii a treia, copilul cauld sa priveasca obiectele pe care le aude produ- cind sunele (vol. I, obs. 4449), vadind astiel 4 el stabileste 0 inrudire intre unele sunete si unele tablouri vizuale, Bste_clar ca © asemenea coordonare confer tablourilor senzoriale un grad de 30- lidifate Th plus, de funci cind tablourile senzoriale sint percepute printfumr-stigur gen de scheme de a astepta si Vada ceva ‘asp Subiectului care asculta_un_s mdinta de a_considera tabloul vizual ca find preexistent perceptiei. La fel, orice coordo- nare intersenzOTialA (HEE Supt st apucare, intre apucare si viz ete.) contribuie Ja suscitarea unor anticipari care constituie tot atitea asi- _gurarl asupra sondnali st coerentet Tamir éxterioare Z ‘Si Totigi de-aier pina la HotiuneA Ge obit este un drum foarte lung, Intr-adevar, aga cum am vaizut (vol. 1, cap. IL, & 3 si 4), cot donarea intre scheme eterogene se explicdprintr-o asimilaxe reci- proci a unor scheme prezente, In cazulvazuluil si auzului,. nuexista déci_de Ta bun inceput o identitate obiectiva it vi tabloul Sonor (fablou care poate fi la fel de bine tactil, gustativ ete of mma 6 identitate care intr-un_fel_anumlt-ete. sublet:

    S-ar putea să vă placă și