Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Abrevieri....................................
Anexe....................................
INTRODUCERE
Serviciile de tip rezidential, denumite in continuare SR, sunt variate ca organizare si functionare,
insa baza lor comuna o reprezinta gazduirea si ingrijirea copiilor. Aceste servicii pot fi de diverse
tipuri, in functie de o serie de factori, cum ar fi:
a) Misiunea serviciului
NOTA
Centrele de plasament includ si variante care au misiuni si/ sau organizare diferite, fiind
cunoscute sub urmatoarele denumiri:
b) Modul de organizare
Pe model familial
- Case de tip familial - centre de plasament publice si private, cele din urma avand
personalitate juridica, al caror personal pentru educatia informala si pentru
ingrijirea de baza este reprezentat de asa-numitul "parinte social" care locuieste
impreuna cu copiii; in cazul caselor publice de tip familial, se poate intalni si
modelul cu personal care lucreaza in ture.
Pe model clasic: institutiile de tip vechi, de regula fostele internate ale scolilor speciale
care nu au fost inca restructurate.
NOTA
Centre pentru copiii care savarsesc fapte penale si nu raspund penal etc.
In anumite situatii mentionate in mod expres de standardele minime obligatorii (SMO), in cadrul
aceluiasi SR pot coexista mai multe grupuri tinta si, astfel, trebuie respectate concomitent
prevederile SMO corespunzatoare tipului de centru respectiv, precum si cele specifice anumitor
grupuri de copii/ tineri. Exemple:
- un centru modulat in care traiesc copii de diferite varste, tinerii care urmeaza sa paraseasca
sistemul pot avea amenajat un spatiu asemanator apartamentelor de tranzitie, iar prezenta
copiilor cu dizabilitati impune respectarea SMO privind centrele de tip rezidential pentru
copiii cu dizabilitati.
- centrul de primire in regim de urgenta pentru copiii strazii organizat in cadrul unui centru de
plasament
Beneficiarii SR sunt:
copiii separati, temporar sau definitiv de parintii lor, ca urmare a stabilirii, in conditiile legii,
a masurii de plasament;
copiii pentru care a fost dispus, in conditiile legii, plasamentul in regim de urgenta;
tinerii, care au implinit varsta de 18 ani si care beneficiaza, in conditiile legii, de protectie
speciala;
copiii neinsotiti de catre parinti sau alt reprezentant legal care solicita o forma de protectie
in conditiile reglementarilor legale privind statutul si regimul refugiatilor.
g) ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinand cont de varsta si gradul
sau de maturitate;
Conform legii, SR pot fi organizate de catre directiile generale de asistenta sociala si protectia
copilului (DGASPC), organisme private acreditate (OPA) sau parteneriate intre acestea doua (SR
public-privat). Astfel, in SMO prin furnizorii de servicii care au in subordine s-au organizeaza
SR se inteleg DGASPC si OPA.
O alta precizare este faptul ca atat SMO, cat si ghidul prezent se adreseaza in principal centrelor
de plasament, cu variantele amintite anterior. Desigur exista o serie de aspecte care sunt comune
tuturor SR si care se regasesc de altfel in SMO specifice, de exemplu pentru centrul maternal,
centrul de primire in regim de urgenta pentru copilul abuzat, neglijat sau exploatat.
Un alt aspect important este faptul ca se promoveaza mediul de tip familial in cadrul SR. Legea
nr.272/2004 precizeaza clar la art.110 alin.(5) ca SR se organizeaza pe model familial. Astfel,
strategiile judetene trebuie sa-si adapteze obiectivele astfel incat institutiile de tip vechi sa
dispara prin inchiderea lor si crearea de SR sau sa fie restructurate pe module de tip familial.
Standardul 1: Misiunea
Fiecare serviciu tip rezidential are o prezentare scrisa a misiunii sale, precum si un ghid pentru
copilul/ tanarul beneficiar care precizeaza clar modul de organizare si functionare si serviciile
oferite.
Acest standard evidentiaza faptul ca serviciul este centrat pe copil, pe respectarea drepturilor sale
- fiind necesar ca personalul angajat, copiii si parintii, comunitatea sa aiba o intelegere profunda
a misiunii SR si sa-si organizeze interventia in conformitate cu aceasta.
Misiunea este specifica fiecarui serviciu rezidential; de exemplu, in cazul unei complex
rezidential, in care exista atat centru de plasament, cat si apartamente, misiunea se elaboreaza
separat pentru centru, respectiv apartamente. Ideea fundamentala este ca beneficiarii (copil si
familie), partenerii SR si comunitatea in ansamblul ei sa aiba posibilitatea de a intelege cat mai
clar scopul acelui serviciu, pentru ce exista si functioneaza in comunitatea respectiva.
Formularea misiunii este accesibila si concreta, astfel incat sa evidentieze specificul SR dintr-o
anumita comunitate; textul avizat se poate folosi la pliante de prezentare, afise, fluturasi etc.
Acest standard evidentiaza faptul ca serviciul este integrat in comunitate si intr-un sistem de
servicii (spre deosebire de vechile institutii rezidentiale care aveau un caracter inchis, cvasi-
izolat), aspect care trebuie inteles atat de copii si parinti, cat si de personal.
Cea mai simpla reprezentare este o schema in care central este reprezentat SR respectiv si in
jurul sau celelalte institutii si servicii cu care se relationeaza:
In schema cu locul serviciului in comunitate fiecare organizatie este trecuta cu numele complet si
se recomanda mentionarea numarului de telefon si/ sau adresei.
Cartografierea sistemului judetean/ local de servicii se face la nivel de DGASPC si include toate
serviciile publice si private acreditate si a relatiilor dintre acestea. Acest document nu este in
responsabilitatea coordonatorului SR, ci este un document reprezentativ elaborat pentru un judet
sau sector al municipiului Bucuresti. Precizand care este locul SR in aceasta schema a serviciilor
se asigura accesul personalului si al beneficiarilor la o viziune de ansamblu asupra sistemului,
fiind mai clare relatiile de colaborare, dar si perspectivele de evolutie a SR.
Admiterea copiilor in SR se face numai in baza masurii de plasament decisa fie de CPC in
situatia in care parintii si copilul cu varsta peste 14 ani sunt de acord in acest sens sau de catre
instanta judecatoreasca atunci cand acordul acestora lipseste din varii motive. Atat CPC, cat si
instanta trebuie sa tina cont de urmatoarele cand se ia decizia de plasament intr-un serviciu de tip
rezidential:
d) plasarea copilului cat mai aproape de comunitatea din care provine (principiul
proximizarii);
Toate aceste aspecte obligatorii prin lege, precum si altele specifice trebuie sa se regaseasca in
procedurile de admitere si evaluare ale SR.
caldura si afectiune;
respect;
deschidere si comunicare;
In acelasi timp, persoana responsabila va avea grija sa delimiteze clar rolul sau de rolul
parintilor, pentru a nu produce dependenta copilului de SR.
Dupa admitere, copiii trebuie ajutati sa se integreze colectivului din SR, fapt pentru care este
necesara derularea unui program de acomodare a carui durata este minim de 2 saptamani
conform SMO. Acest program poate include urmatoarele aspecte si este coordonat de persoana
de referinta a copilului:
Copilului, precum si familiei acestuia sau reprezentantului legal, li se explica foarte clar,
pe intelesul lor, care este specificul SR, ce asteapta personalul de la ei, care sunt
facilitatile etc;
Copilul va fi prezentat celorlalti copii, i se va prezenta SR, locul unde va dormi si unde
poate sa-si pastreze obiectele personale, fiind indrumat, ajutat sa inteleaga, sa accepte si
sa respecte noul mediu si persoanele din jur si cum sa relationeze cu acestea;
La repartizarea copilului in grupa se are in vedere mentinerea fratilor impreuna, a copiilor
care sunt legati printr-un anumit grad de rudenie, care provin din acelasi
cartier/comunitate;
Copilului i se va permite sa aiba cu el obiecte personale, jucarii preferate si va fi sprijinit
indeaproape de personal in procesul de acomodare. Obiectele personale il ajuta nu doar in
pastrarea identitatii si a istoriei proprii; ele sunt niste repere ale trecutului, care ii dau
copilului un sentiment de continuitate si de siguranta.
Copilul va fi incurajat sa-si exprime opiniile in legatura cu sentimentele posibile de
anxietate pe care le incearca fiind departe de familie sau mediul in care a trait;
In aceasta perioada sau dupa, copilul poate sa-si aleaga o persoana de referinta, cu care sa
poata comunica in legatura cu toate problemele sale;
Personalul va urmari cunoasterea copilului, favorizand integrarea lui in grupa, dar si in
comunitate (gradinita/scoala, vecinatate etc.);
Copilul trebuie sa fie informat, intr-o maniera clara si accesibila, in raport cu nivelul lor
de intelegere, despre ce este permis si ce nu in SR. Astfel, in timp, va constientiza faptul
ca regulile sunt importante pentru asigurarea unei convietuiri armonioase cu ceilalti copii
si cu personalul.
Copilul va fi ajutat sa inteleaga motivele pentru care o perioada determinata va locui in
serviciul rezidential si sa aiba o abordare pozitiva si increzatoare ca acest demers este
spre binele sau.
Personalul trebuie sa stie care sunt copiii aflati in perioada de acomodare si sa le acorde sprijinul
necesar tinand cont de opiniile copiilor, preferintele acestora. Personalul este pregatit continuu ca
sa respecte istoria copilului, sa nu comenteze sau sa judece greselile parintilor sau situatia socio-
economica a familiei. De asemenea, ritmul activitatilor cu copilul este adaptat particularitatilor
acestuia. Mai mult decat in alte perioade, copilul trebuie sa beneficieze de sprijin emotional si,
dupa caz, de consiliere.
Un rol important in acomodarea noului-venit il au ceilalti copii rezidenti. Din acest motiv, copiii
din SR vor fi informati din timp si pregatiti sa primeasca un noul coleg/ o noua colega.
Copiii pot fi antrenati in mici concursuri de idei - "cum sa sarbatorim venirea unui nou coleg" - si
pot fi solicitati sa indeplineasca sarcini concrete.
In concluzie, primirea copiilor in SR reprezinta unul dintre cele mai importante momente din
viata in SR, cand toate energiile sunt indreptate catre procesul de adaptare care are loc atat pentru
copil, cat si pentru SR. In fapt, pe termen lung, SR este cel care trebuie sa se adapteze nevoilor
copiilor pe care ii protejeaza si nu invers.
In cadrul serviciului de tip rezidential, fiecare copil/ tanar este ocrotit in baza unui plan
individualizat de protectie, care este dezvoltat in programe de interventie specifica pentru
urmatoarele aspecte: nevoile de sanatate si promovare a sanatatii; nevoile de ingrijire,
inclusiv de securitate si promovare a bunastarii; nevoile fizice si emotionale; nevoile
educationale si urmarirea obtinerii de rezultate scolare corespunzatoare potentialului de
dezvoltare a copilului; nevoile de petrecere a timpului liber; nevoile de socializare, inclusiv
modalitatile de mentinere a legaturilor, dupa caz, cu parintii, familia largita, prietenii si
alte persoane importante sau apropiate fata de copil si modul de satisfacere a tuturor
acestor nevoi.
Intocmirea PIP incepe imediat dupa inregistrarea cererii pentru instituirea unei masuri de
protectie speciala ca urmare a solicitarii directe a familiei/ reprezentantului legal al copilului sau
a referirii din partea SPAS, respectiv a persoanelor cu atributii de asistenta sociala din aparatul
propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritoriala in care locuieste
familia cu copilul ori din partea OPA ori alte servicii din cadrul DGASPC care instrumenteaza
cazul. In consecinta, evaluarea psihosociala initiala se realizeaza fie de catre personalul de
specialitate al DGASPC (asistent social si/sau psiholog), fie de catre cel al SPAS sau OPA ori de
catre persoanele cu atributii de asistenta sociala din cadrul consiliilor locale comunale.
Managerul de caz este desemnat de DGASPC fie din cadrul propriei institutii, fie din cadrul
OPA. Este exclusa posibilitatea unui manager de caz din cadrul SR. Imediat dupa desemnare,
managerul de caz impreuna cu coordonatorul SR stabileste componenta echipei multidisciplinare
cu care va parcurge etapele managementului de caz, conform SMO corespunzatoare. Echipa
multidisciplinara include profesionisti din cadrul DGASPC, SR si alte institutii relevante pentru
evaluarea si solutionarea cazului.
Desi nu face obiectul standardului 4 in mod direct, evaluarea evidentiaza nevoile copilului, fapt
pentru care este strans legata de intocmirea si monitorizarea PIP. In consecinta, sunt necesare
cateva repere legate de efectuarea propriu-zisa a evaluarii situatiei copilului, mai ales ca din
echipa multidisciplinara fac parte si profesionisti ai SR care trebuie sa aplice aceleasi principii ca
si restul membrilor echipei.
Ce institutie, echipa sau profesionist are principala responsabilitate in diferitele etape ale
managementului de caz; DGASPC este institutia responsabila cu protectia speciala a copiilor,
insa pe parcursul masurii de plasament, SR-ului i se deleaga mare parte din aceasta
responsabilitate prin intermediul realizarii PIP. Echipa este flexibila, oricand pot veni noi
membrii in functie de nevoile copilului, insa managerul de caz poate stabili un nucleu
responsabil pe tot parcursul evaluarii si solutionarii cazului. De regula, managerul de caz este
persoana responsabila cu intocmirea si monitorizarea PIP.
Cum vor fi implicati copiii si membrii familiilor in procesul de evaluare si in restul etapelor;
Modul in care se va impartasi informatia intre profesionisti si intre institutii si modul cum va
fi inregistrata (confidentialitate, deontologie profesionala, dosarul copilului);
Evaluarea:
1. Este centrata pe copil
Pe tot parcursul evaluarii, copilul este punctul central, iar parerile lui sunt luate in considerare
intotdeauna. De aceea, importanta lucrului direct cu copiii in timpul evaluarii este evidenta,
inclusiv prin gasirea unor metode potrivite, multiple, in functie de varsta, sex si cultura, pentru
exprimarea dorintelor si sentimentelor lor si intelegerea experientelor lor.
Copiii au o serie de nevoi diferite si complexe de dezvoltare care trebuie acoperite in diferitele
stadii ale copilariei, daca se doreste obtinerea de rezultate optime. Dezvoltarea fiecarui copil este
modelata semnificativ de experientele si interactiunea cu o serie de factori. Unii factori sunt
specifici fiecarui copil, cum ar fi mostenirea genetica sau personalitatea. Alti factori pot include
problemele de sanatate sau de dezvoltare. Altii pot fi de natura culturala, fizica sau emotionala,
legata de mediul in care traieste copilul.
Intelegerea unui copil trebuie sa se bazeze pe contextul familial, cultural si comunitar in care se
dezvolta. Diverse studii au aratat asocierea dezavantajelor economice si a posibilitatii de esec in
dezvoltarea copilului si asocierea dintre grupul de prieteni al unui adolescent si manifestarile pro
sau anti-sociale. La fel si impactul pe care il are sprijinul familiei largite asupra capacitatii
parintilor sau nevoia de a se lupta sa-si creasca copiii intr-o situatie de saracie. Evaluarea, prin
urmare, trebuie sa ia in considerare trei domenii:
Asigurarea egalitatii sanselor nu inseamna ca toti copiii sunt tratati la fel, ci ca se raspunde
nevoilor individuale.
Dezvoltarea unei relatii de parteneriat cu copiii si familiile acestora nu este intotdeauna un proces
usor. Indiferent cata rezistenta opune familia sau cat de dificila este situatia, este la fel de
important sa continuam sa gasim metode de implicare a familiei in procesul de evaluare,
intocmire si realizare a PIP. Medierea poate fi si ea de folos in stabilirea colaborarii intre
profesionisti si membrii familiei.
7. Are la baza o abordare inter-institutionala care este aplicata si in ceea ce priveste furnizarea
serviciilor cuprinse in PIP
Inca de la nastere, toti copiii interactioneaza cu profesionisti din mai multe domenii ale
comunitatii, mai ales in ceea ce priveste sanatatea, ingrijirea pe timpul zilei si educatia. Acestia
poseda cunostinte despre copil si familie care sunt esentiale pentru evaluare. Mai mult, in
anumite situatii pot fi solicitati sa realizeze o evaluare de specialitate a copiilor. Un principiu de
baza, foarte important pentru evaluare este abordarea multidisciplinara si inter-institutionala, in
care evaluatorii si furnizorii de servicii nu apartin exclusiv sistemului de promovare si protectie a
drepturilor copilului.
Pentru intelegerea situatiei unui copil separat de parinti din diverse motive este necesar un proces
de colectare de informatii din mai multe surse, confruntarea acestor informatii in cadrul familiei
si folosirea profesionistilor din mai multe domenii. Evaluarea trebuie sa continue pe toata
perioada de interventie, iar interventia poate incepe o data cu evaluarea. Evaluarea nu trebuie sa
fie prea intruziva, repetata daca nu este necesar sau continuata fara un scop clar si precis. Trebuie
definite clar diferitele tipuri si niveluri de evaluare.
Evaluarea psihosociala initiala si evaluarea detaliata reprezinta un proces distinct care are drept
rezultat identificarea si analiza nevoilor copilului, in vederea realizarii PIP. Aceasta nu inseamna
ca nu se pot lua masuri de interventie imediata, respectiv furnizarea de servicii corespunzator
nevoilor copilului si familiei, in paralel cu evaluarea si nu trebuie sa astepte terminarea acesteia.
De altfel, procesul evaluarii continua in dinamica pe parcursul realizarii PIP.
Profesionistii folosesc cunostintele din practica si din cercetarile asupra nevoilor copiilor si
familiilor, precum si rezultatele serviciilor si interventiilor, pentru a fundamenta evaluarea si
planificarea. Totodata, inregistreaza si actualizeaza informatia in mod sistematic si invata
continuu din interactiunea cu copiii si familiile lor.
b) social;
c) psihologic;
d) medical;
e) educational;
f) juridic.
Conform legii, PIP contine prestatii, servicii si interventii care se adreseaza atat copilului, cat si
familiei/ reprezentantului legal si persoanelor importante pentru copil. Acestea din urma pot fi
membrii ai familiei extinse, prieteni de familie, cadre didactice sau alti profesionisti cunoscuti
copilului, alti copii etc. care alcatuiesc in fapt reteaua sociala de sprijin a copilului si familiei. De
altfel, aceste persoane pot fi convocate cu ocazia consiliului de familie care are loc anterior luarii
masurii de plasament astfel incat sa se gaseasca solutia cea mai potrivita pentru copilul respectiv.
Partea introductiva:
Prestatiile pot fi in bani sau in natura si cuprind alocatiile pentru copii, alocatiile familiale
(complementara si monoparentala), venitul minim garantat, alte ajutoare speciale (de
exemplu, alocatia dubla si, dupa caz, asistentul personal pentru copilul cu dizabilitati,
asigurarea transportului la scoala, centru de zi sau tratament). Acestea sunt acordate de
primarii, directiile de dialog si solidaritate sociala, alte institutii publice centrale si locale,
OPA etc., pe care managerul de caz trebuie sa le contacteze pentru a constata eligibilitatea
copilului si familiei si pentru a verifica modul de furnizare a acestora. In situatia in care
managerul de caz constata ca familia si/sau copilul in cauza au dreptul la o anume prestatie,
el trebuie sa sprijine familia in demersurile sale de obtinere a dreptului respectiv (de exemplu,
sa contacteze autoritatea sau organizatia care furnizeaza prestatia in cauza, sa sprijine familia
la intocmirea documentatiei necesare, sa acompanieze familia atunci cand considera ca acest
lucru este necesar s.a.). In dreptul rubricii "Autoritatea locala responsabila" se vor trece atat
autoritatile locale si centrale, cat si OPA, care au fost deja mentionate anterior.
Serviciile sunt furnizate, in functie de nevoile copilului si, dupa caz, ale familiei si altor
persoane importante pentru copil, in diferite arii de interventie: promovarea si protectia
drepturilor copilului, educatie, sanatate, reabilitare etc. Modul concret de furnizare a
serviciilor se realizeaza prin programele de interventie specifica (PIS). In dreptul rubricii
"Responsabil de caz/ persoana responsabila" se inscriu:
Serviciile de reabilitare (pentru copilul cu dizabilitati sau pentru copilul abuzat, neglijat si
exploatat) se inscriu separat la rubrica corespunzatoare indiferent de provenienta furnizorului,
respectiv protectia copilului, educatie sau sanatate.
In situatia copiilor plasati in SR, la rubrica "Protectia copilului" se trece titulatura SR, iar in
dreptul responsabilului de caz se trece coordonatorul SR. Responsabilii de caz pentru realizarea
tuturor PIS de la nivelul SR se vor mentiona fie in PIP cu ocazia detalierii acestuia, fie pentru
fiecare PIS in parte anexe la PIP (vezi mai jos la PIS).
Interventiile se refera la acele actiuni care tin de monitorizarea PIP de catre managerul de
caz (de exemplu, programarea intalnirilor cu copilul si familia, avand diverse scopuri cum ar
fi evaluarea, acompanierea, negocierea conflictelor, monitorizarea cazului dupa reintegrare
etc., programarea re-evaluarii situatiei copilului). Astfel, la rubrica "Responsabil de caz/
persoana responsabila" se trece fie managerul de caz, fie persoana careia i-a delegat o anume
sarcina care se poate trece la capitolul interventii.
Prestatiile, serviciile si interventiile care vizeaza familia si alte persoane importante pentru copil
si care au impact direct asupra bunastarii copilului imediate si potentiale (o parte din ele au fost
deja descrise anterior) se inscriu si ele in PIP, fie corespunzator in fiecare capitol cu specificarea
cui se adreseaza, fie se intocmeste cate un PIP separat, insa anexat de cel al copilului. Exemple:
pensiile de invaliditate, beneficiile sociale de care beneficiaza adultii incadrati intr-o categorie de
persoane cu handicap, serviciile de consiliere, de educatie parentala s.a.
PIS pot fi abordate global in cadrul PIP (sunt parte integranta a PIP, care devine astfel mult mai
detaliat decat cel descris anterior) sau se pot desfasura in mod distinct de PIP si acest lucru
depinde de ce alege managerul de caz si echipa sa (in functie de experienta, mod practic de lucru,
incarcatura de cazuri etc.) si in acest caz sunt anexe ale PIP. PIS acopera urmatoarele aspecte,
care pot, de asemenea, sa fie comasate sau si mai fragmentate decat cele redate in continuare, in
functie de situatie:
PIS trebuie sa contina obiective pe termen scurt, mediu si lung, activitatile corespunzatoare
acestor obiective, care pot fi periodice, inclusiv de rutina, sau ocazionate de anumite proceduri
sau evenimente, durata aferenta activitatilor, personalul de specialitate desemnat si alte persoane
implicate, precum si modalitatile de monitorizare si evaluare/ reevaluare a acestor programe.
In afara principiilor individualizarii si personalizarii, un alt aspect major subliniat de SMO este
implicarea activa a copilului si a familiei sale/ reprezentantului sau legal (consultarea si
participare) pe tot parcursul evaluarii, a elaborarii si monitorizarii PIP, a managementului de caz
in general, precum si in viata cotidiana a SR. Profesionistii au obligatia de a consulta copilul si
de a tine cont de opinia acestuia, in functie de varsta si gradul de maturitate ale acestuia, in
procesul decizional si de interventie care il priveste. Opiniile copilului si ale
familiei/reprezentantului sau legal trebuie consemnate in dosarul copilului insotite de semnatura
acestora (adultii si copiii cu varsta peste 14 ani). Consultarea copilului presupune ascultare activa
din partea profesionistilor si punerea unor intrebari deschise cu privire la diversele aspecte care ii
privesc pe copii, viata lor in SR si in comunitate.
Reevaluarea PIP se recomanda a se efectua o data la trei luni, insa momentul este adecvat
situatiei copilului si nu se suprapune cu reevaluarea situatiei, care, legal se efectueaza in mod
obligatoriu o data la 3 luni. Aceasta presupune nu numai analiza indeplinirii obiectivelor
cuprinse in PIP, ci, la nevoie, si reevaluarea situatiei copilului in noul context si din perspectiva
scopului PIP. Desigur, in cadrul PIS are loc evaluarea permanenta a copilului de catre
profesionistii responsabili de caz desemnati si consemnati in PIP si care pot anunta managerului
de caz diverse situatii (de exemplu, imbolnavirea grava a copilului, schimbarea scolii) care
conduc la reevaluarea ocazionala si revizuirea PIP inainte de termenul stabilit/ legal.
Profesionistii mentionati anterior sunt obligati sa intocmeasca rapoarte de monitorizare pe care le
transmit managerului de caz pentru sinteza tuturor datelor cu privire la copil in orice moment. In
afara reevaluarii trimestriale, ocazie cu care se completeaza si se transmit obligatoriu si
rapoartele de monitorizare, se recomanda managerului de caz sa contacteze lunar profesionistii
responsabili de caz pentru a se informa cu privire la evolutia copilului. Modul de comunicare
dintre managerul de caz si responsabilii de caz trebuie stabilit de la inceput si consemnat in PIP -
de exemplu, informare telefonica lunara si de urgenta, urmata cat de repede posibil de
transmiterea rapoartelor lunare de monitorizare prin posta, fax si/sau e-mail, programarea re-
evaluarilor si a intalnirilor echipei.
Contractul cu familia este un document scris incheiat intre managerul de caz si unul sau ambii
parinti ori, dupa caz, cu reprezentantul legal al copilului, in care se mentioneaza conditiile in care
se vor oferi serviciile si responsabilitatile specifice pe care fiecare parte implicata le are de
indeplinit in perioada de timp stabilita. Contractul cu familia este un instrument pe care
managerul de caz il utilizeaza in cadrul procesului de monitorizare si stabileste modalitatile
concrete de aplicare a PIP din perspectiva implicarii familiei copilului.
Managerul de caz are responsabilitatea de a prezenta si explica familiei si, dupa caz, copilului:
scopul acestui contract, responsabilitatile partilor, rolul contractului in implementarea PIP,
posibilitatile si conditiile in care acest contract se poate modifica sau rezilia.
Contractul cu familia este revizuit periodic si modificat de catre managerul de caz de cate ori este
nevoie, in functie de progresele care intervin sau schimbarile survenite in derularea PIP
(modificarea PIP aduce de la sine modificarea contractului). Familia tine legatura nu numai cu
managerul de caz, dar mai ales cu personalul din SR. In aceasta situatie, familia sau personalul
din SR cu atributii in implementarea PIP trebuie sa comunice managerului de caz orice
schimbare care intervine in situatia copilului si in relatia acestuia cu familia sa si care necesita
schimbarea PIP, respectiv a contractului cu familia.
Pentru intocmire se poate adapta modelul de contract din anexa Ordinului ministrului muncii,
solidaritatii sociale si familiei nr.73/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru
acordarea de servicii sociale, incheiat de furnizorii de servicii, acreditati conform legii, cu
beneficiarii de servicii sociale. Mai jos sunt redati o parte termenii utilizati in acest ordin cu
unele mici modificari pentru a corespunde situatia copilului/ tanarului din SR:
- serviciile sociale vor fi denumite servicii oferite/ facilitate de serviciul de tip rezidential -
ansamblu de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale
sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau de
dependenta pentru prezervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea
marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii
calitatii vietii, definite in conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr.68/2003, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr.515/2003, cu modificarile si completarile ulterioare; in
plus fata de aceasta definitie, serviciile acordate si/sau facilitate de SR includ si cele referitoare la
educatie, pregatire profesionala, sanatate etc.;
- forta majora - eveniment mai presus de controlul partilor, care nu se datoreaza greselii sau
vinii acestora, care nu putea fi prevazut in momentul incheierii contractului si care face
imposibila executarea si, respectiv, indeplinirea acestuia;
Structurile DGASPC, care sunt de drept responsabile cu protectia speciala a copiilor pe raza
teritoriului respectiv;
Alte structuri publice de interes local pentru sistemul de protectie (CPC, consiliul judetean/
local de sector, prefectura, primariile);
Firme private care, pe de o parte, pot oferi posibilitatea de formare profesionala, iar pe de
alta parte, pot sponsoriza SR;
Presa.
De asemenea, SR poate beneficia de implicarea voluntara a unor persoane fizice sau juridice. Si
in acest caz, DGASPC/ OPA trebuie sa contractualizeze aceste relatii de parteneriat, in
conformitate cu Legea nr.195/2001.
Contractul de voluntariat trebuie sa fie stipulate cel putin urmatoarele drepturi ale voluntarului:
e) eliberarea de catre beneficiarul voluntariatului a unui certificat nominal care sa ateste calitatea
de voluntar;
Contractul de voluntariat urmeaza sa cuprinda cel putin urmatoarele obligatii ale voluntarului:
In fapt cei mai apropiati colaboratori ai SR trebuie sa fie profesionistii care contribuie la
realizarea PIP si familia copilului.
SR, pentru a-si putea indeplini misiunea in cele mai bune conditii, ar trebui sa practice in mod
regulat un mod de lucru dinamic, divers in vederea atragerii si mentinerii partenerilor mentionati
anterior si a altora. In acest sens se pot utiliza urmatoarele modalitati:
a) Vizite si intalniri cu diferite ocazii si circumstante;
e) Posibilitati de primire si tratare ca si intr-o familie (cu servire de ceai, cafea, dulciuri
etc.).
Acest mod de lucru trebuie sa fie valabil atat pentru personal, cat si pentru copii. Acestia trebuie
invatati sa-si formeze un mod de viata sociabil, cum sa-si atraga, selecteze si mentine prietenii.
Copiilor din cadrul serviciului de tip rezidential li se ofera sprijin concret si sunt incurajati
sa mentina legaturile cu parintii, familia largita si alte persoane importante sau apropiate
fata de ei.
Procedurile de mentinere a legaturilor cu parintii, familia largita si alte persoane importante sau
apropiate fata de copil se refera la:
b) Conditii referitoare la vizitele in SR si in afara SR: existenta unui spatiu (si) cu aceasta
destinatie, prezenta sau absenta unui membru al personalului sau al unei rude cu ocazia
vizitelor sau petrecerii timpului liber s.a.;
c) Restrictii - vizite si iesiri interzise (de exemplu, in situatia copiilor traficati nu se permite
vizita nimanui pe perioada plasamentului in regim de urgenta), prezenta unui membru al
personalului cu ocazia vizitelor sau iesirilor.
Desi mentinerea legaturilor cu parintii, familia largita si alte persoane importante sau apropiate
fata de copil se consemneaza explicit in PIP si respectiv dosarul copilului, este necesara existenta
unui registru special pentru vizite pentru centralizarea datelor de acest gen, care sunt indicatori
de evaluare a eforturilor depuse de personalul SR.
Cunoasterea familiei si favorizarea legaturii cu familia reprezinta una dintre cele mai importante
preocupari ale personalului SR si trebuie sa devina o constanta a activitatii acestuia. Copiii sunt
ajutati sa cunoasca istoria familiei lor, sa inteleaga cauzele pentru care sunt intr-o masura de
protectie speciala si sa accepte mai usor situatia temporara a separarii de familie. In acelasi timp
trebuie sa fie sprijiniti pentru ca ei si familia lor sa fie capabili sa utilizeze toate oportunitatile
oferite de SR astfel incat separarea de familie sa fie cat mai scurta si sa nu se mai repete.
Spatiul si timpul destinate intalnirii cu familia, prietenii sau alte persoane importante pentru copil
pot fi organizate astfel incat copilul sa beneficieze de intimitate in cursul acestor vizite:
- Se poate utiliza camera de zi/ sufrageria modului, apartamentului, casei, insa fara a perturba
activitatile din SR si nici a ingradi derularea intalnirii respective.
- Dotarile spatiului de intalnire au aceeasi ambianta de tip familial (cu mobilier obisnuit
acestui spatiu: fotolii, masute joase, decoratiuni adecvate, chiar realizate de copii).
- Exista un program de vizite care este cunoscut de copii si personal, trebuie afisat pentru a fi
cunoscut si de (potentialii) vizitatori.
Pot exista situatii in care vizitele se realizeaza numai sub supraveghere, iar aceste situatii sunt
decise de managerul de caz, iar persoana care sta cu copilul in timpul vizitei este desemnat de
coordonatorul SR. In aceasta situatie pot fi membrii familiei copilului abuzat, neglijat sau
exploatat (in nici un caz parintele (potential) agresor care nu trebuie sa cunoasca locatia SR);
daca copilul este insotit de mama sa, atunci prezenta unui membru al personalului se va realiza
cu acceptul acesteia.
Alte exemple de situatii cand este necesara supervizarea vizitelor (exceptand situatiile de abuz
anterioare plasarii copilului sau petrecute intr-o vizita precedenta):
Comportamentul parintilor este inadecvat ori imprevizibil sau daca acestia au probleme
mentale sau emotionale;
Parintele abuzeaza verbal de copil, critica serviciul in grija caruia este copilul sau face
promisiuni nerealiste sau inadecvate copilului;
Familia este informata periodic cu privire la situatia copilului (stare de sanatate, situatie scolara,
evolutia copilului in SR si in relatie cu cei din jur) in vederea pregatirii reintoarcerii copilului
acasa.
nu se fac publice cauzele dramei familiale sau afectiunile de care sufera unii membri ai
familiei
Este greu sa lucrezi pentru refacerea legaturii familiale, daca unii membri ai personalului fac
comentarii dureroase pentru copil.
Fiecare intalnire trebuie perceputa ca o activitate in cadrul PIP, rezultatele acesteia fiind evaluate
si luate in considerare pentru demersurile ulterioare. Intalnirea copil-familie contribuie la mai
buna cunoastere a situatiei familiei de catre profesionisti -aceasta determinand schimbari in
proiectul personalizat. Pentru monitorizarea si evaluarea evolutiei relatiilor, se vor intocmi
rapoarte scrise dupa fiecare intalnire, precum si dupa reuniunile de lucru in echipa
pluridisciplinara (anexa 1). Rapoartele pot fi intocmite de educator cu sprijin/ supervizare din
partea asistentului social/ managerului de caz.
Daca scopul vizitei este sa ajute parintele sa dobandeasca abilitati parentale unul sau doi
profesionisti pot superviza vizita si pot interveni direct in diversele activitati care se desfasoara
pe parcursul acesteia.
Daca in timpul vizitelor la SR parintele da dovada in mod frecvent de neglijenta, face propuneri
nerealiste sau manifesta un comportament distructiv trebuie luate in considerare urmatoarele
aspecte:
Intalnirile pot avea loc si in casa unei rude; copilul se poate vedea cu familia si prietenii chiar
daca parintii nu participa la aceste vizite;
Reuniunile periodice intre parinti, educator, manager de caz, supervizor si alte persoane
apropiate copilului pot duce la prevenirea neglijarii vizitelor de catre parinte.
Uneori copilul poate deveni excesiv de suparat inainte sau dupa vizita parintelui.
Copilul poate deveni anxios si speriat cand se intalneste cu parintele, din acest motiv
intervenind o stare de stress pentru amandoi;
Trebuie sa se realizeze o evaluare completa a «supararilor» copilului, daca este necesar sa refaca
planificarea vizitelor de comun acord cu cei implicati.
Daca copilul devine suparat in timpul vizitelor datorita sentimentelor de «pierdere» sau
«separare», atunci rata frecventei vizitelor trebuie sa creasca;
Daca copilul devine anxios din cauza ca nu se simte bine cu parintele este necesar ca
managerul de caz sa se implica direct pentru a usura contactul;
Serviciul de tip rezidential este deschis catre comunitate, asigurand accesul si conditiile pentru
toti copiii aflati in protectie pentru ca acestia sa poata contacta si implica in viata lor orice
persoana, institutie, asociatie sau serviciu din comunitate, conform propriilor dorinte, cu exceptia
restrictiilor prevazute in metodologia de organizare si functionare si planul individualizat de
protectie.
Copiii trebuie sa fie invatati sa participe la viata comunitatii, sa observe si sa intervina in folosul
celorlalti. Astfel, personalul va discuta cu copii pentru a le cunoaste opiniile in acest sens si ii va
incuraja sa-si faca prieteni in comunitate, sa mentina legaturile cu fostii prieteni, sa efectueze
vizite reciproce etc.
Existenta unei persoane de contact din comunitate pentru fiecare copil este de asemenea un
indicator eficient in aprecierea activitatii personalului. Aceasta persoana ar trebui sa fie alta decat
parintii copilului, sa fie o persoana adulta importanta si apropiata fata de copil si care sa poata fi
contactata atunci cand copilul are nevoie de prezenta acesteia.
Desi dorintele copilului sunt luate in consideratie, nu sunt de neglijat potentialele riscuri la care
este supus copilul intr-un anturaj necorespunzator sau/si in relatie cu o persoana adulta
necunoscuta care poate sa-l influenteze negativ sau chiar sa-l abuzeze.
De aceea copilul trebuie sa cunoasca atat drepturile, cat si responsabilitatile sale (rezultate din
preocuparea majora pentru siguranta si integritatea sa) in relatia cu persoanele din comunitate:
- are obligatia sa anunte cand si unde pleaca in vizita in comunitate, sa respecte ora de
intoarcere, sa lase numarul de telefon si adresa.
Regulile se stabilesc (la fel ca in familie) in functie de varsta copilului si explicarea lor se
concentreaza pe:
Un rol important in respectarea acestui standard il are furnizorul de servicii, care trebuie sa aiba
in vedere atragerea de voluntari din comunitate, selectia si pregatirea lor corespunzatoare.
a) reintegrarea in familie;
c) adoptia interna.
Se poate face confuzie intre luarea deciziei in ceea ce priveste masura de protectie speciala
necesara pentru un copil separat, temporar sau definitiv, de parinti din diferite motive si
obiectivul final al PIP. In luarea deciziei amintite mai sus, Legea nr.272/2004 este clara:
plasamentul in SR se realizeaza numai daca nu a putut fi, in primul rand, instituita tutela si mai
apoi daca nu a putut fi plasat copilul in familia largita sau la un asistent maternal ori la alt tip de
familie substitutiva - art.54 alin.(4). Totodata, legea este clara in definirea PIP: "documentul prin
care se realizeaza planificarea serviciilor, prestatiilor si a masurilor de protectie speciala a
copilului, pe baza evaluarii psihosociale (initiale) a acestuia si a familiei sale, in vederea
integrarii copilului care a fost separat de familia sa intr-un mediu familial stabil
permanent, in cel mai scurt timp posibil" - art.4 lit.e).
In consecinta, plasamentul la familia substitutiva nu este un obiectiv final al PIP, poate fi doar o
masura de protectie speciala temporara. La fel si plasamentul in familia largita, insa intr-un pas
ulterior, se pot incerca masurile permanente, respectiv: tutela exercitata de ruda la care s-a
realizat plasamentul anterior sau adoptia de catre aceasta. Cu toate acestea, in contextul socio-
economic actual, s-ar putea ca plasamentul in familia largita sa ramana o perioada de timp
preferat si adecvat pentru acele rude ale copilului.
Pentru detalii se vor consulta si aplica prevederile SMO privind centrul de pregatire si sprijinire a
reintegrarii si integrarii copilului in familie si ghidul metodologic aferent.
Tanarul trebuie sa fie informat si consiliat cu privire la importanta contractului de munca, care
sunt consecintele negative ale lipsei unui contract de munca atunci cand presteaza o activitate,
care sunt drepturile si obligatiile generale ale angajatilor.
Pentru detalii se va consulta si aplica prevederile SMO privind serviciul de dezvoltare a
deprinderilor de viata independenta si ghidul metodologic aferent.
S-a constatat ca exista diferente semnificative intre conditiile de viata din casele de tip familial si
cele din propria familie, efectul intalnit adesea fiind neadaptarea copilului dupa reintegrarea in
familie. Daca in anumite situatii statul nu poate face rabat de la un anume standard considerat
minim din perspectiva sprijinului personalizat acordat copilului si chiar din perspectiva integrarii
in Uniunea Europeana (de exemplu, fiecare copil sa aiba propriul pat), sunt anumite aspecte care
pot fin in limita normalului din societatea noastra - aici intra in discutie de la aparatura casnica
nu numai sofisticata dar si extrem de scumpa pana la ce materiale se folosesc in constructie sau
renovare. Referitor la aceste lucruri SMO sunt formulate destul de explicit si ferm cand spun ca
trebuie asigurate conditii de viata la un nivel decent, astfel incat reintegrarea copilului in familie,
integrarea sociala a copilului/ tanarului sa poata fi pregatita in mod corespunzator realitatii.
Daca doresc, copiii care parasesc SR pot mentine in continuare legatura cu copiii si personalul.
Nu se recomanda o ruptura abrupta si definitiva, mai ales daca s-au legat prietenii. Pe langa
sprijinirea reintegrarii sau integrarii socio-familale, SR trebuie sa cunoasca cum s-a integrat
copilul in noul mediu de viata si, pe cat posibil, care sunt realizarile sale ca adult. SR poate
organiza intalniri cu adultii care si-au petrecut copilaria sau o parte din aceasta in SR, cu ocazia
unor evenimente deosebite.
Primul pas este cel de a renunta la utilizarea termenului de asistat din cauza conotatiei implicite
de "rol pasiv". Copilul este un beneficiar care are drepturi si responsabilitati si este antrenat in
activitatile serviciului rezidential si in luarea deciziilor privitoare la el ca persoana si la grupul
din care face parte.
Transformarea copilului in partener presupune nu numai acordarea unui nou statut, dar si
sprijinirea copilului sa-si asume responsabilitati si initiative proportionale cu varsta si
personalitatea sa.
Copilul este antrenat sa participe direct la amenajarea si intretinerea spatiului de locuit, sa faca
propuneri privind petrecerea timpului liber, stabilirea meniului, organizarea unor activitati etc.
Copilul are adeseori nevoie de consiliere atat in interpretarea corecta si intelegerea unor fapte de
viata cotidiana, cat si in definirea propriilor trairi pentru a fi capabil sa exprime o opinie adecvata
nevoilor si dorintelor sale. Opinia copilului este luata in considerare de catre toate categoriile de
personal
Pentru o abordare pro-activa a ingrijirii de tip rezidential, personalul are nevoie sa inteleaga pe
deplin conceptul de drepturi ale copilului si relatia dintre aceste drepturi si responsabilitatile lor.
Aceasta pune temelie la dezvoltarea relatiilor de incredere si permite copilului sa traiasca o
experienta pozitiva, pe parcursul rezidentei. Doua probleme de baza trebuie luate in considerare
aici :
- sa fie consultati ;
Din punctul de vedere al copiilor din SR, ei au doua lectii principale de invatat :
Acestea sunt lectii de baza pentru viata si se invata in timp. Copiii invata sa-si exercite propriile
drepturi, sa isi asuma responsabilitatile sau respectul celorlalti, toate acestea cu multa incurajare
si efort din partea personalului. Ei pot sa fie invatati sa traiasca situatiile in grup, ca intr-o familie
obisnuita .
De exemplu : Noi toti avem dreptul de a nu fi raniti/ jigniti sau atinsi de ceilalti oameni - deci,
daca cineva este ranit sau atins agresorul va fi pedepsit. Aceasta se va aplica in egala masura
copiilor si personalului. Toti oamenii traind si muncind intr-o casa de tip rezidential au si
drepturi si responsabilitati. Este important sa se stabileasca si sa se mentina un cod al
comportamentului prin care copiii si personalul pot convietui bine.
- dreptul de a trai liber, fara intimidare/ terorizare verbala sau fizica si responsabilitatea de a
nu intimida sau teroriza pe ceilalti
In ceea ce priveste dezvoltarea autonomiei, este necesar sa tinem cont de un aspect fundamental
al acesteia, si anume autonomia morala. Dezvoltarea bio-psiho-sociala presupune si o dezvoltare
morala, in decursul careia copilul evolueaza de la o morala heteronoma (in care normele care
regleaza comportmentul sunt externe) spre o morala autonoma (copilul isi creeaza propriile
norme si isi autoregleaza comportamentul). Iata cateva modalitati de sprijinre a copilului/
adolescentului in procesul de construire a autonomiei morale:
▪ Personalul trebuie sa fie dispus sa modifice regulile daca exista ratiuni solide pentru
aceasta.
▪ In relatia educator - copil exista o asimetrie care trebuie respectata. Educatorul nu trebuie
sa piarda controlul acestei relatii daca doreste sa-si realizeze functia sa de protectie si
educatie.
Se vor evita sarcinile realizate exclusiv in favoarea personalului din unitate. Sarcinile
incredintate vor fi similare cu cele practicate de ceilalti copii din comunitate si nu vor afecta
celelalte activitati de baza ale copilului(cele scolare, de exemplu).
Copiii sunt invatati sa-si realizeze sarcinile, ajutandu-i in acelasi timp sa le inteleaga sensul,
supervizandu-i in mod adecvat si oferindu-le posibilitatea unor experiente pozitive de
recunoastere a eforturilor facute. Rezultatele asteptate depind de varsta copilului, de nivelul
sau de maturitate si de trasaturile personale.
In orice tip de SR - centru, casuta sau apartament - se acorda o atentie deosebita spatiului
personal al copilului, ceea ce presupune:
a) la nivel organizational:
impartirea spatiului din dormitor astfel incat fiecare copil sa aiba suficient loc si
mobilier personal adecvat (pat, dulap, masa, scaun, etajera etc.)
stabilirea unui loc sigur pentru pastrarea dosarelor copiilor si parolarea computerelor
care contin informatii confidentiale despre copii si familiile lor, permitand accesul doar
persoanelor autorizate de conducerea SR, pregatite si responsabilizate in acest scop.
Copilul trebuie sa aiba nu doar spatiu privat ci si un anume timp privat, in care poate sa-si
citeasca/ scrie corespondenta, sa vorbeasca la telefon cu familia sau cu prietenii, fara a fi "asistat"
de un adult sau de alti copii.
Regulile legate de folosirea telefonului in scopuri personale trebuie sa fie clare si echitabile
pentru toti copiii din SR, asa cum se procedeaza si intr-o familie - deci fiecare unitate ar trebui
sa-si prevada in bugetul previzional pentru telefon o suma pentru acoperirea convorbirilor
copiilor.
Fisa de monitorizare a curbei ponderale a copilului se afla in dosarul copilului/ tanarului, parte
integranta a PIS.
In cazul in care SR are prestabilit un program de servire a mesei, acesta este adus la cunostinta
beneficiarilor si va fi alcatuit in functie de programul de viata (activitati scolare sau
recreationale, de odihna) al copiilor/ tinerilor. Seful de serviciu se va asigura ca exista intocmit
un grafic pe zile/ ore de activitate la bucatarie/ bloc alimentar al copiilor/ tinerilor.
SR va organiza mese festive (legate de sarbatori religioase, de aniversari sau onomastici ale
copiilor/ tinerilor).
In vederea transmiterii catre copii/ tineri a unor informatii ce tin de igiena alimentatiei,
profesionistii SR pot organiza activitati strucurate/ organizate. Suporturile de curs, evidenta
copiilor care participa la aceste activitati si raporturile derularii activitatii sunt anexate la un
dosar referitor la activitatile pentru formarea deprinderilor de viata independenta. De asemenea,
participarea la aceste activitati a tinerilor va fi consemnata si in dosarele individuale ale acestora,
in cadrul PIS-ului specific. In cadrul SR organizate in casute de tip familial/apartamente,
informatia se poate transmite in mod spontan, prin participarea activa a copiilor/tinerilor la
prepararea alimentelor. Pentru aceasta, personalul angajat al SR trebuie sa fie format in acest
sens. De asemenea, copiii/tinerii pot participa la activitati structurate ce au drept scop asimilarea
notiunilor de igiena a alimentatiei desfasurate in exterior (de catre Serviciul pentru dezvoltarea
deprinderilor de viata independenta, de ex.).
Pentru ca regulile de conduita sociala sa poata fi asimilate in mod spontan, familial, este util ca
cel putin un membru al echipei pedagogice sa serveasca masa (sa manance!) alaturi de copii/
tineri.
Alimentele si produsele alimentare sunt depozitate in spatii special amenajate in vederea pastrarii
atributelor nutritive ale acestora si pentru evitarea alterarii acestora, in conformitate cu
normativele in vigoare (frigidere, lazi frigorifice), aceste reguli urmand sa se aplice atat in SR
organizat pe module, cat si in cele de tip casuta/ apartament.
In conformitate cu MOF, fiecare SR va avea o rezerva de apa si hrana pentru cel putin 48 de ore.
Copilul/ tanarul aflat in plasament in SR va avea acces la informatii personale si familiale care ii
pot da sentimentul de continuitate si il va sustine in construirea unei imagini de sine pozitive. La
primirea in SR, copilul/ tanarul isi poate aduce cu sine obiecte personale (haine, jucarii,
fotografii ale familiei), investite afectiv si care reprezinta o baza de securitate in procesul de
adaptare in noul mediu de viata. Copiii/ tinerii din SR sunt incurajati sa isi investeasca spatiul
personal in functie de preferinte, de apartenenta culturala a familiei, de religie. Astfel, daca
spatiul o permite, copiii/ tinerii isi pot amenaja "un colt al familiei", in care sa poata lipi
fotografiile parintilor sai sau mici obiecte care sunt puternic investite afectiv de acestia. In
camera in care locuieste, copilul/ tanarul va avea la dispozitie un dulap/ servanta care sa-i
permita acestuia sa isi pastreze obiectele personale: haine, lenjerie, jucarii, carti, rechizite. In
amenajarea camerei, in contextul in care aceasta nu este individuala, se va tine cont de opiniile
copiilor/ tinerilor care locuiesc in acea camera, acestia fiind consultati in ceea ce priveste
mobilierul, culoarea peretilor, a covorului. Este foarte important ca atunci cand ne referim la
aspectul exterior al tanarului, sa urmarim si modul in care acesta se pozitioneaza in mediul sau
inconjurator (de exemplu, modul in care isi pastreaza ordinea in camera, gradul de confort al
acestuia in spatiul propriu sau in camera de zi). Toate acestea pot fi simptome ale modului de
organizare intern (psihic), poate furniza informatii despre modelele educationale practicate in
mediul din care provine copilul/ tanarului si poate avea influenta asupra dezvoltarii ulterioare a
copilului (de exemplu, deprinderi de viata) si de imbunatatire a imaginii personale. Orice
observatie/ informatie care tine de acest aspect se poate regasi la nivelul dosarului copilului/
tanarului in vederea implementarii PIP.
Persoanele de referinta ale copiilor (angajat al SR cu care copilul/ tanarul se afla in relatii de
incredere, gratificante afectiv) vor urmari modul in care acestia intentioneaza sa isi cheltuiasca
fondurile financiare.
Printre beneficiarii SR pot fi si tineri care sunt angajati sau presteaza servicii aducatoare de
venituri, conform legii. Aici sunt de mentionat doua aspecte: legate de formele legale de
incadrare ale copiilor/ tinerilor si modul de utilizare a banilor rezultati din prestarea acestei
munci:
1. Tanarul trebuie sa fie sustinut sa isi formeze deprinderi de administrare a banilor in viata de zi
cu zi, precum si de planificare a veniturilor corespunzator propriilor nevoi si obiective. Astfel, la
nivelul SR se pot organiza activitati care sa creeze premisele dobandirii de catre copii/ tineri a
abilitatilor de realizare a bugetelor si de organizare a economiilor; de utilizarea serviciilor
bancare (cont de economii); abilitati de prevenire a problemelor legate de economia personala.
Totodata, exista posibilitatea ca tinerii care dobandesc venituri constante sa poata locui in
apartamente de tranzitie care le ofera ocazia de asumare partiala a independentei (de exemplu, un
grup de maxim 12 tineri, cu varsta cuprinsa intre 15-26 ani, care obtin venituri din derularea unor
servicii lucrative se pot "autogospodari", utilizand o cota parte din veniturile realizate pentru
aceasta).
Acest standard evidentiaza doua aspecte principale legate de sanatatea copiilor beneficiari:
Prin metode educative adecvate nivelului de varsta, copiii sunt stimulati sa adopte un stil de viata
sanatos, sa inteleaga importanta igienei personale, a alimentatiei corecte, a exercitiului fizic nu
numai in viata cotidiana, dar si in beneficiul lor ca viitori adulti.
Insistam asupra importantei educatiei pentru sanatate, deoarece majoritatea copiilor care intra in
ingrijire rezidentiala provin din familii cu nivel educativ scazut si nu au formate obiceiuri
igienice corespunzatoare.
Aceste programe educative vor fi puse in practica pe grupe de varsta, cu participarea membrilor
echipei pluridisciplinare si, in masura posibilitatilor, cu implicarea medicului de familie la care
sunt inscrisi copiii.
Se poate colabora in acest sens cu alte servicii de specialitate din comunitatea locala.
Se va acorda cea mai mare atentie discutiilor individuale cu copiii , care trebuie sa aiba
caracterul prietenos, sincer si deschis al discutiilor dintre parinte si copil si se vor desfasura intr-
un climat de discretie si incredere reciproca.
Membrii echipei pluridisciplinare implicati in acest demers trebuie sa urmareasca permanent
constientizarea si exprimarea optima de catre copil a propriilor nevoi, preocupari, preferinte,
curiozitati.
In orice SR, dat fiind ca personalul raspunde de starea de sanatate a copiilor, sunt necesare
proceduri de interventie in situatii de urgenta, pe care fiecare membru al echipei sa le cunoasca si
sa le aplice. In fiecare centru/ apartament/ casa de tip familial se afiseaza, intr-un loc bine
cunoscut de personal, lista cu numerele de telefon ale persoanelor si serviciilor de contactat in
caz de urgenta (accident, incendiu, imbolnavire sau disparitie a unui copil, intrarea neautorizata a
unor persoane straine etc.).
SR trebuie sa cunoasca starea de sanatate a fiecarui beneficiar la momentul primirii si care sunt
recomandarile medicale (preventive sau curative) in vederea asigurarii unei bune stari de sanatate
a copilului si ca masura de preventie a raspandirii unor potentiale epidemii la nivel institutional
(copii/ tineri, apartenenti ai acestora, personal). Astfel, copilul/ tanarul nu trebuie sa fie primit in
institutie fara a beneficia de evaluare medicala, cu exceptia cazurilor in care este vorba despre un
plasament de urgenta.
Imediat dupa primirea in SR, copilul trebuie inscris pe listele unui medic de familie; doar in
situatia exceptionala in care acest lucru nu este posibil, atunci furnizorul de servicii este obligat
sa aiba un medic angajat in acord cu prevederile Codului Muncii care sa supravegheze starea de
sanatate si PIS ale copiilor rezidenti.
SR va organiza activitati specifice, adresate copiilor/ tinerilor si care urmaresc asigurarea unei
stari de sanatate bune a copilului, respectiv cel putin:
e) nutritie si dieta,
f) exercitiu si odihna si
In cazul in care starea de sanatate a copilului/ tanarului presupune internarea acestuia in spital,
situatia sa va fi monitorizata de medicul curant si de catre medicul de familie/ angajat al SR. Pe
toata perioada internarii, persona de referinta a copilului/ tanarului il va vizita si va mentine
relatia cu familia acestuia.
In fisa medicala a copilului sunt mentionate toate internarile si evolutia starii de sanatae a
copiilor pe perioada acestora.
In cazul in care copilul/ tanarul este capabil sa-si administreze medicatia curenta (insulina),
acestuia i se pune la dispozitie un spatiu securizat de depozitare a medicamentelor, la care poate
avea acces personalul SR adecvat format, special desemnat pentru sprijinirea/sustinerea
copilului/ tanarului (persoana de referinta).
Personalul monitorizeaza starea copilului pe timpul medicatiei si apeleaza la medicul de familie
daca apar motive de ingrijorare generate de orice schimbare aparuta in starea de sanatate a
acestuia si care poate reprezenta un rezultat al medicatiei.
Standardul 14 Educatia
b) "Sustinerea" copilului pentru a face fata exigentelor scolii, in conformitate cu nivelul sau
de dezvoltare, presupune ajutor si control personalizat, pregatire mai intensa in perioadele
de teze sau examene - dar nu ocuparea exagerata a timpului ramas dupa programul scolar
cu sedinte de pregatire. Vechile practici prin care copiii continuau scoala cu "o alta
scoala" in sala de la centru, fiind pusi sa-si faca lectiile si supravegheati ore in sir nu mai
sunt permise.
O importanta deosebita trebuie acordata educatiei pentru viata pe care copilul o primeste in
cadrul activitatilor cotidiene din SR. Practic toate celelalte standarde din aceasta arie contin
referiri la educatia pentru viata, pe toate planurile de interes pentru fiinta umana care intr-un SR
nu trebuie sa creasca "precum o floare in sera", intr-un mediu protejat, dar artificial si inchis. In
fiecare zi petrecuta in SR copilul va invata ceva nou, isi va dezvolta autonomia si capacitatea de
adaptare la mediul social in care va trai ca adult.
Activitatile de petrecere a timpului liber sunt orientate catre cunoasterea mediului fizic si social
din jurul copilului, inclusiv a SR, precum si catre cunoasterea si relationarea cu ceilalti copii,
reprezentand o forma de socializare in grupul de egali. De asemenea, aceste activitati contribuie
la formarea unor abilitati si deprinderi pentru care copilul manifesta interes, precum si la
dezvoltarea si cultivarea unor talente, crearea unor oportunitati pentru copii pentru a avea optiuni
si initiativa.
In PIS ale copiilor aflati sub incidenta unei masuri de protectie, timpul liber trebuie considerat
prin eliminarea urmatoarelor perioade din totalul zilnic:
perioadele de recuperare;
perioadele de masa;
perioadele de somn;
Organizarea petrecerii timpului liber este importanta pentru a alterna perioadele de recuperare si
insructie sau chiar munca. Oamenii fac alegeri importante in ceea ce priveste preferintele lor
pentru a-si petrece timpul liber. Aceste alegeri sunt personale si individualizate.
Pentru copilul protejat in regim rezidential, timpul liber ocupa o mare perioada din zi. Timpul
liber nu trebuie sa devina, datorita lipsei de experienta si competenta profesionala, un timp 'de
asteptare'.
Tipuri de obiective
Cele mai importante tipuri de obiective avute in vedere in organizarea timpului liber trebuie sa
priveasca sustinerea deprinderilor sociale normale si a activitatilor fizice, in functie de placerile
si de afinitatile fiecarui copil.
Selectia nu este usoara. In general obiectivele si activitatile sunt foarte mult influentate de
posibilitatile materiale ale SR si de competentele personalului. Deoarece activitatile de petrecere
a timpului liber reprezinta o optiune individuala, ele sunt supuse unor riscuri si trebuie urmarite
cu atentie.
Riscuri si protejare - alegerea unor activitati poate genera unele riscuri: plimabarea in parc
poate crea riscul de a se pierde copilul, inotul in piscina poate crea riscul de inec etc. Pentru
toate acestea este nevoie de protectie din partea personalului. Obiectivele sunt in totalitate
atinse atunci cand copilul ajunge sa perceapa riscurile si sa le evite.
Tipuri de activitati
Recreerea si petrecerea timpului liber constau in activitati fizice, culturale, sociale sau
intelectuale, cu caracter recreativ.
Activitatile fizice pot imbunatati starea fizica si psihica a copilului. Aceste activitati pot fi
individuale sau de grup. Copiii pot participa la diferite evenimente sportive, pentru
amuzament, in afara concursului sau in competetitie. SR poate avea un rol de initiator pentru
organizarea, la nivelul comunitatii, a unor evenimente sportive care sa implice si copiii
rezidenti.
Activitatile culturale - copii se pot implica in asemenea tipuri de activitati atat ca spectatori
cat si ca participanti. Aceste activitati ofera oportunitatea descoperirii unor noi segmente de
interes si dezvolta capacitatea de relationare in comunitate.
Copiii in primul rand trebuie incurajati sa-si exprime opiniile despre modul cum sunt tratati in
SR. Ei trebuie sa stie cum si cui sa se adreseze daca au vreo problema, nemultumire, solicitare
sau propunere referitoare la viata lor in SR.
Atat la nivelul SR, cat si la nivelul furnizorului de servicii trebuie sa existe un sistem functional
de inregistrare si solutionare a petitiilor.
1[1] Autoritati publice centrale si locale, servicii publice descentralizate ale ministerelor si ale
celorlalte organe centrale din unitatile administrativ teritoriale, societati nationale, societati
comerciale de interes judetean sau local, regii autonome.
La nivelul SR se inregistreaza petitiile legate de activitatea din cadrul SR si acest lucru se
precizeaza clar in pliantul referitor la procedurile de sesizare sau pliantul general referitor la
SR in cauza, in functie de bugetul acestuia. Coordonatorul SR desemneaza persoana sau
persoanele care se ocupa de realizarea acestui sistem, nefiind necesar un compartiment
specializat de relatii cu publicul. Este improbabil ca o singura persoana sa fie suficienta
pentru a acoperi toate nevoile legate de solutionarea petitiilor, chiar si in cazul caselor de tip
familial, deoarece exista posibilitatea ca aceasta persoana sa fie indisponibila in anumite
perioade de timp din diverse motive. In consecinta, se recomanda desemnarea mai multor
persoane pentru aceasta sarcina, chiar daca au si altele inscrise in fisa de post, in functie de
numarul copiilor, numarul modulelor de tip familial etc.
persoana care a inregistrat petitia si, daca este cazul, in numele cui;
Petitiile anonime sau cele in care nu sunt trecute datele de identificare ale petitionarului nu se iau
in considerare si vor fi clasate conform prevederilor ordonantei mentionate anterior, cu exceptia
celor care semnaleaza cazuri de abuz, neglijare si exploatare a copilului (vezi standardul 17).
- termenul precizat anterior poate fi prelungit de catre coordonatorul SR, respectiv seful
compartimentului de relatii cu publicul cu cel mult 15 zile in situatia in care necesita o
cercetare mai amanuntita;
- petitiile inregistrate care nu fac obiectul activitatii SR sau al institutiilor mentionate in PIP
sunt orientate in termen de 5 zile de la inregistrare catre autoritatile sau institutiile abilitate
pentru rezolvarea acestora.
Se pot produce diverse forme de abuz si neglijare asupra copiilor din SR care pot fi infaptuite de
personal sau persoane din afara SR. Totodata, trebuie constientizat faptul ca se pot produce si asa
numitele forme de violenta institutionala si abuz societal, pe care intregul personal trebuie sa le
cunoasca si sa le recunoasca pentru a le preveni sau a interveni eficient. De aici importanta
majora a formarii initiale si continue a personalului in acest domeniu.
Abuzul, neglijarea si exploatarea copilului au o serie de consecinte care se pot observa relativ cu
usurinta de catre personalul pregatit in acest sens, astfel incat sa traga un semnal de alarma si sa
conduca la decizia semnalarii unei suspiciuni sau a unei situatii concrete de acest fel. Aceste
consecinte sunt cunoscute sub denumirea de semne si simptome evocatoare de abuz, neglijare
si exploatare a copilului:
Impulsivitate, agresivitate;
Autostigmatizare, autoculpabilizare;
2[2] Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului; Ordinul secretarului
de stat al ANPCA nr.177/2003 pentru aprobarea SMO pentru telefonul copilului, centrul de
Consultarea specialistilor din domeniu de la nivelul judetului, respectiv a municipiului Bucuresti
sau din alte judete recunoscute pentru serviciile specializate dezvoltate in aceasta arie este
necesara nu numai pentru rapiditatea elaborarii procedurilor, ci si datorita faptului ca legislatia in
domeniu este in continua dezvoltare. Avizul DGASPC asigura in acest caz unitatea de interventie
la nivelul judetului, respectiv a sectorului municipiului Bucuresti.
Inregistrarea cazurilor se realizeaza prin aceleasi modalitati descrise pentru standardul 16, fiind
vorba de acelasi registru, cu o singura exceptie. In cazul in care exista suspiciunea sau situatia
unui abuz, neglijare sau exploatare a copilului produsa in SR, (potentialul) agresor fiind un
membru al personalului, colegul care observa aceasta situatie are obligatia de a anunta
coordonatorul SR, care trebuie sa realizeze in consecinta urmatoarele trei actiuni:
b) Sa semnaleze cazul la DGASPC si, dupa caz, altor autoritati abilitate3[3]. Evaluarea
medicala tine de interventia DGASPC, insa in situatiile grave sau a celor care necesita
interventia unui medic specialist - lucru stabilit de medicul care vegheaza asupra sanatatii
copiilor din SR4[4], coodonatorul SR trebuie sa se asigure ca are loc transportul copilului
la cea mai apropiata unitate spitaliceasca.
consiliere pentru copilul abuzat, neglijat si exploatat si centrul de resurse comunitare pentru
prevenirea abuzului, neglijarii si exploatarii copilului; Legea nr.203/2000 pentru ratificarea
Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.182/1999 privind interzicerea celor mai grave
forme de munca a copiilor si actiune imediata pentru eliminarea acestora; Legea cu traficul
Scopurile ingrijirii de tip rezidential in conformitate cu misiunea SR pot fi atinse doar printr-o
relatie pozitiva intre personal si copiii/tinerii aflati in ingrijire.
O ingrijire cu un caracter pozitiv poate fi facuta doar de un personal care ii place cu adevarat pe
copii si care se simte implicat si responsabil, aceasta deoarece copiii raspund pozitiv doar unui
personal care le castiga increderea, respectul si a carui aprobare este importanta pentru ei.
Relatia dintre personal si copii nu poate fi echivalata nicicum cu relatia copil - parinte, insa grija
adecvata pentru fiecare copil si tanar este esentiala pentru binele emotional si fizic al acestora.
Este cunoscut faptul ca pentru copii si tinerii cu deficiente emotionale si comportamentale este
important sa se simta placuti si pretuiti chiar si atunci cand comportarea lor nu este intrutotul
corespunzatoare.
- independenta
- respectul reciproc
- acceptarea
- sprijinul
- toleranta
- incurajarea
- nediscriminarea
Este esential ca personalul sa nu manifeste antipatii sau favoritisme fata de unii copii, care pot
avea repercusiuni grave asupra dezvoltarii copiilor si ar demonstra lipsa de profesionalism.
Rolurile persoanelor angajate in cadrul SR trebuie sa fie bine delimitate pentru a evita abuzul de
incredere si pozitie.
De exemplu, nu este permisa practica (din pacate destul de extinsa in vechile servicii
rezidentiale) prin care angajatii sa ia la domiciliul lor la sfarsit de saptamana sau de sarbatori
cate 1-2 copii. Este o practica discriminatorie, prin care personalul afiseaza clar favoritismele si
poate provoca adevarate drame in randul copiilor care nu sunt « alesi ». Copiii pot fi luati in
vizita de membri ai familiei, voluntari, familii ale colegilor de scoala - dar nu de personalul SR,
care trebuie sa pastreze cu fermitate o pozitie profesionala.
Recomandari
Dat fiind ca fiecare copil este unic in felul sau, nu exista reguli clar stabilite pentru realizarea
acestor obiective. Exista insa diferite recomandari, cum sunt cele formulate de Barker (1990),
Greenspan (1981), Hebert (1989) si Mishne (1983), care subliniaza urmatoarele :
Oferiti-i o explicatie simpla dar sincera a motivului pentru care se gaseste in institutie.
Manifestati-va respectul pentru copil si lumea lui precum si entuziasmul fata de capacitatea
sa de dezvoltare.
Evitati greseala frecventa de a orienta copilul spre sfera de interes a parintelui sau a altui
adult inainte ca acesta sa fie bine pregatit.
A asculta, inseamna a putea intelege acest discurs nu numai pentru a putea observa, dar
mai ales pentru a determina subiectul sa se simta inteles si adesea, pentru prima oara
recunoscut ca o fiinta demna de respect.
Marea intrebare pe care educatorul trebuie sa si-o puna continuu este urmatoarea: in ce
mod cadrul educational propus copilului de catre persoane importante pentru el poate sa
faca eficiente aptitudini care deja exista, dar sunt camuflate, paralizate, retinute de
conditiile defectuoase ale mediului, conditii din care noi facem adesea parte.
Cand educatorul se gaseste impreuna cu copiii aflati uneori in lumea lor angoasanta,
trista, infricosatoare, aceasta functie de aparare a "protectorului", de intretinere, devine
absolut necesara pentru ca ea face posibila reducerea sau eliminarea anumitor factori cu
caracter destructiv sau autodestructiv.
Copilul de care se ocupa educatorul, fie n-a cunoscut aceasta etapa de iluzionare, si are
implicit putina incredere in propriile forte, fiind nesigur si temator- fie dimpotriva, a fost
crescut de parinti incapabili sa impuna limite, transformandu-l intr-un mic tiran, care, de-
a lungul existentei trece la actiune, se crede puternic si intra in lumea iluziei, a grandorii
si a puterii depline.
Cea mai dificila problema a educatiei este de a determina copilul sa aiba anumite vise, si
apoi la un anumit moment, cand acesta este pregatit, sa ai puterea de a-l deziluziona (a-l
aduce la realitate).
Standardul 19 Controlul
comportamentului
Personalul reactioneaza pozitiv la diversele comportamente ale copiilor si ia sanctiuni
educative adecvate, constructive in cazul unor comportamente inacceptabile repetate ale
acestora.
Titlul acestui standard - inspirat de denumirea in limba engleza " behaviour control" - presupune
formarea conduitei copilului. Continutul se refera la formarea comportamentelelor si
conduitelor sociale normale, precum si la mijloacele/ metodele de pedeapsa a comportamentului
neadecvat al copilului.
SR trebuie sa aiba proceduri referitoare la masurile care pot fi luate pentru a preintampina sau
sanctiona comportamentele neacceptabile, iar aceste proceduri trebuie sa fie clare atat pentru
personal, cat si pentru copii.
O idee fundamentala este aceea ca orice sanctiune se aplica constructiv si consecvent, in sensul
formarii unei conduite corespunzatoare. Nu este permisa utilizarea sanctiunilor in mod excesiv.
A stabili cele mai adecvate forme de sanctiuni in cadrul protectiei rezidentiale este inevitabil o
sarcina dificila, dat fiind rolul educativ al pedepselor de a regla probleme care deseori necesita
individualizare. Este esential totusi ca toti copiii/tinerii, personalul centrului si publicul sa stie ca
problemele de acest gen sunt rezolvate in mod adecvat si nu sunt lasate pur si simplu la discretia
fiecaruia.
Cateodata, copiii sau tinerii rezidenti au un comportament inacceptabil. In aceste cazuri, este
important ca personalul sa fie increzator in sine si sa se simta sprijinit atunci cand abordeaza un
comportament provocator si dificil. Personalul poate fi pus in situatia de a sanctiona si de a
controla, dar acest lucru trebuie facut in respectul copilului, respectiv al tanarului, aflat in centrul
tuturor activitatilor de protectie.
Este important ca fiecare membru al echipei sa fie convins de urmatorul principiu: de neacceptat
este comportamentul, si nu copilul.
Puterea grupului de colegi de a influenta comportamentul este un fapt bine documentat si, de
aceea, managementul grupului este o capacitate esentiala pentru personalul din centrul de
plasament. Personalul trebuie sa primeasca o formare adecvata pentru a putea veni in sprijinul
grupului de tineri, astfel incat membrii acestuia sa se sustina unul pe celalalt, minimalizand
tendintele agresive si asigurandu-se ca actiunile lor nu dau nastere la rezistenta si resentimente.
a) Pentru a oferi securitate unor indivizi si grupuri si pentru a sprijini dezvoltarea personala. -
Copiii/ tinerii trebuie sa-si dezvolte capacitatea de a aprecia limitele pe care societatea si
comunitatea in care traiesc le impun propriului comportament. Ei au nevoie sa fie ajutati sa
inteleaga implicatiile nesocotirii acestor limite. Stabilirea unui cadru clar de autoritate (nu de
autoritarism) faciliteaza dezvoltarea disciplinei interioare si a maturitatii. Copiii si tinerii au
nevoie de relatii bazate pe responsabilitati reciproce si nu pe putere.
c) Pentru a mentine un climat pozitiv. Nu poate fi acceptata deteriorarea voita a bunurilor. Acest
lucru este in detrimentul calitatii vietii tuturor celor din centrul de plasament. Copiii si tinerii
trebuie sa invete sa-si pretuiasca propria proprietate precum si pe cea a altora.
d) Cand este necesar sa se apeleze la pct.3 de mai sus, iar copilul/ tanarul refuza sa se
conformeze, poate deveni necesara utilizarea fortei. Aceasta este o problema serioasa, care nu
trebuie tratata cu superficialitate. Forta utilizata trebuie sa fie minima si tanarul nu trebuie
ranit. Ori de cate ori este posibil, aceasta actiune trebuie dusa la indeplinire de doi membri ai
personalului (vezi si pct.E de mai jos);
e) Tanarul sau copilul poate fi amendat cu anumite sume din banii de buzunar; declaratia
asupra drepturilor si indatoririlor rezidentilor din regulamentul de ordine interioara trebuie sa
mentioneze clar aceste reguli. Tanarului/ copilului nu trebuie sa i se retraga niciodata mai
mult de ¾ din banii de buzunar; amenzile pot fi prelungite;
f) Copilul/ tanarul poate acoperi daunele provocate cu sume din banii de buzunar. Aceste sume
pot fi acoperite in timp, aplicandu-se regula ca tanarului/ copilului nu trebuie sa i se retraga
niciodata mai mult de ¾ din banii de buzunar;
3. Nici unui copil/ tanar nu trebuie sa i se interzica legatura cu un specialist (de ex.,
asistentul social, avocatul, medicul);
4. Interzicerea contactului cu familia sau cu orice alta persoana adulta de referinta pentru
copil nu trebuie niciodata utilizata ca sanctiune (de ex., anularea vizitelor in familie);
6. Copilul/ tanarul nu trebuie trimis la culcare mai devreme. Aceasta poate constitui o
experienta mai infricosatoare decat pare la prima vedere, fiind de fapt o excludere
nesupervizata din grup, ca atare purtatoare de pericole potentiale. Tinerilor li se poate
interzice sa vizioneze programul TV;
8. Este exclusa utilizarea oricarei forme de umilire. Usile nu pot fi incuiate pentru a
restrictiona libertatea tanarului; se pot incuia din interior usile de intrare, pentru
siguranta, la fel ca in orice camin obisnuit, si de asemenea pentru a proteja copiii foarte
mici sau pe cei cu dificultati de invatare. Se interzice inchiderea din exterior a usilor de
dormitor care nu se pot deschide din interior.
Utilizarea adecvata a restrictiei fizice presupune dezvoltarea unui repertoriu de metode, variind
de la solicitarea facuta copilului de a sta separat de ceilalti, intr-o incapere, la blocarea sa pentru
a-l opri sa fuga, pana la controlul fizic deplin.
Serviciul de tip rezidential asigura masuri adecvate de prevenire si interventie pentru copiii
care parasesc serviciul fara permisiune.
Standardul se refera la situatiile in care unii copii fug din SR cand trec prin dificultati. Plecand
fara stirea/ permisiunea personalului, copilul se expune la riscuri suplimentare care trebuie
minimalizate pe cat posibil. De aceea fiecare SR trebuie sa aiba niste proceduri scrise in acest
sens, care sa fie cunoscute si aplicate de personalul care se confrunta cu o situatie de fuga.
- cine trebuie anuntat intr-o astfel de situatie (coordonatorul SR, conducerea DGASPC,
politia, managerul de caz, parintii, etc);
- cum se consemneaza in registrul SR (ora la care s-a sesizat absenta, cine a observat si
cine a anuntat fuga, cu cine s-a vorbit telefonic);
Dupa reintoarcerea copilului este necesara evaluarea situatiei de catre managerul de caz si
coordonatorul serviciului. Daca exista suspiciuni de abuz in cadrul SR, copilul respectiv va fi
mutat de urgenta in alt serviciu, pana la definitivarea cercetarii.
La propunerea argumentata a managerului de caz, CPC7 instanta poate decide o alta masura de
protectie pentru copil.
Personalul va acorda atentia cuvenita lamuririi copiilor ca trebuie sa anunte unde si pe ce durata
vor pleca din SR, pentru a fi protejati de eventualele pericole si pentru a demonstra ca sunt
persoane de incredere. Poate fi invocat cu succes principiul respectului reciproc dintre copii si
angajatii SR.
In egala masura toti ceilalti copii din SR vor fi lamuriti sa anunte urgent cand vad ca pleaca un
copil fara permisiune; dupa reintoarcere, discutarea situatiei in grupul de copii este obligatorie,
nu pentru a-l pedepsi pe fugar ci pentru a analiza cauzele impreuna cu copiii si a trec printr-o
"lectie de viata".
Formarea personalului si a voluntarilor pentru aplicarea acestei proceduri trebuie sa se faca atat
imediat dupa angajare, cat si pe parcursul anului, chiar daca nu au loc astfel de situatii de absenta
fara permisiune.
Se va tine evidenta scrisa a tuturor situatiilor in care un copil a absentat fara permisiune, cu
specificarea motivelor absentei si a masurilor luate.
Standardul 21 Notificarea cu privire la evenimentele importante
Serviciul de tip rezidential are obligatia de a informa, in scris, factorii direct interesati, cu
privire la incidentele deosebite survenite in legatura cu protectia copilului, in maximum 24
de ore de la producerea evenimentului.
In viata cotidiana a SR pot surveni tot felul de probleme sau incidente care pot afecta binele si
siguranta copiilor - iar acestea trebuie notificate, pentru a se lua o decizie in colaborare cu alte
parti interesate.
Toate incidentele posibile care trebuie notificate vor face obiectul unei liste. De exemplu, in lista
se pot include evenimente de genul: decesul unui copil, vatamari importante, contraventii si
infractiuni, acuzatii legate de comportamentul neadecvat al personalului, incendii etc. In fiecare
dintre aceste posibile situatii se stabilesc persoanele si institutiile/serviciila care vor fi notificate.
Partile direct interesate sunt familia, parintii sau reprezentantii legali si DGASPC - care se
anunta in termen de 24 de ore d ela producerea evenimentului.
Partile interesate sunt alte institutii si organizatii, cum ar fi directia sanitara, politia, scoala etc.
Acestea se notifica in scris si trebuie sa confirme primirea prin posta sau curier a notificarii.
Este de preferat ca SR sa fie situat in apropierea unor unitati de servicii comunitare de tip cresa,
gradinita, scoala, de servicii medicale, de petrecere a timpului liber, astfel incat conditiile
asigurate sa fie cat mai apropiate de conditiile mediului familial. SR trebuie sa reproduca pe cat
se poate functiile familiale: cresterea si ingrijirea copiilor, educarea acestora si socializarea lor,
pentru a putea permite tranferarea catre copii a normelor, valorilor si traditiilor, in vederea
pastrarii propriei identitati.
Intrucat SR isi propune sa asigure copilului, pe o perioada determinata, asistenta, obiectivul
principal al acestuia fiind reintegrarea familiala si sociala, trebuie sa fie amplasat in apropierea
mijloacelor de transport in comun pentru facilitarea accesului copiilor catre unitati de invatamant
si de petrecere a timpului liber comunitare, dar si pentru facilitarea accesului parintilor/
apartenentilor copiilor catre SR, in vederea mentinerii relatiei parinte/ familie-copil.
SR este proiectat sau reamenajat astfel incat sa reproduca cat mai mult cu putinta spatiul familial,
dimensiunea acestuia avand o importanta majora in dezvoltarea copilului. Cladirile de mici
dimensiuni, organizate dupa modelul spatiilor destinate locuirii unei familii, raspund in modul
cel mai adecvat nevoilor copiilor. In contextul in care dimensiunea SR este prestabilita
(functioneaza intr-un spatiu deja existent), este posibila compartimentarea acestuia, pe
module/grupe tip apartament: camere de locuit, camera de zi, baie, bucatarie.
Astfel, SR este amenajat si organizat in functie de numarul de copii rezidenti (nu mai mult de 12
copii pentru un modul/ casa).
Serviciul de tip rezidential asigura copiilor conditii de locuit de buna calitate, decente si
asemanatoare mediului familial.
SR ofera spatiu de locuit individual fiecarui copil gazduit, clar delimitat, astfel mobilat si dotat
incat sa asigure confort si intimitate, respectand in acelasi timp nevoile identificate ale copilului.
Modulele SR prevad gazduirea a cel mult 4 copii de acelasi sex intr-o camera (spatiu individual -
dormitor), copii cu varste apropiate (diferenta de varsta acceptata fiind de 3-4 ani). Conform
SMO, exceptie se face in cazul apartamentelor, maximul admis fiind de 3 copii intr-un dormitor.
De regula, in ultimii ani s-a practicat admiterea a 2 copii per dormitor in cazul apartamentelor.
In fapt, situatia particulara a apartamentelor transformate in centre de plasament pe model de tip
familial si cu numar mic de copii protejati pune probleme si din punct de vedere al spatiului
alocat in dormitor per copil. Apartamentele mai vechi, construite inainte de 1990, au o suprafata
mica si in acest caz trebuie analizata cu atentie posibilitatea de a nu utiliza la maximum
dormitoarele, 3 copii intr-un astfel de dormitor fiind prea multi. De altfel, prevederile legale in
vigoare nu se pot aplica in mod unitar: de exemplu, normele igienico-sanitare prevad in
continuare 3 mp per copil in dormitor, iar normele din constructie (legea.) prevad 6 mp per
persoana in dormitor. De altfel este binecunoscut faptul ca, per ansamblu, normele igienico-
sanitare actuale nu se mai potrivesc centrelor de tip familial si vor trebui adaptate in viitorul
apropiat. Pana la reglementarea clara a acestor aspecte, se recomanda ca, in cazul apartamentelor
dinainte de anul. sa se utilizeze pentru stabilirea numarului de copii din apartament norma de 3
mp per copil in dormitor, iar pentru apartamentele construite dupa acest an, sa se utilizeze norma
de 6 mp per copil in dormitor.
Spatiile individuale sunt utilate in conformitate cu necesitatile minimale ale copilului: mobilier
individual, pat pentru fiecare copil, dulap pentru haine, masa, scaun, veioza, masa/ birou pentru
efectuarea temelor, noptiera pentru depozitarea cartilor si a efectelor personale, cos de gunoi,
astfel incat sa fie respecate normativele in vigoare. In cazul in care SR gazduieste copii cu
dizabilitati fizice, va pune la dispozitia acestora spatii adecvate care le va permite accesul
nemijlocit la conditii confortabile/ decente de viata. Este de preferat ca mobilierul sa fie adecvat
varstei copiilor (lungimea paturilor, inaltimea dulapurilor) si cat mai diversificat de la modul la
modul, astfel incat sa fie evitata senzatia de institutie. Lenjeria de pat, perdelele si covoarele sa
fie divers colorate, mentinundu-se insa un echilibru cromatic pentru a se evita suprastimularea
vizuala a copiilor. Copiii pot face sugestii asupra texturii si culorilor pe care acestea le au.
SR pune la dispozitia copiilor spatii de relaxare, recreationale si pentru servirea meselor, separate
de camerele personale ale acestora si diferite de coridoare si holul de la intrare (camera de zi,
camera de joca, sala de mese). Iluminatul spatiilor comune are un caracter familial, destul de
puternic si amplasat astfel incat sa faciliteze lectura si alte activitati. Mobila spatiilor comune are
un caracter familial si este de buna calitate, adecvata gamei de activitati preconizate de proiectul
institutiei (canapele, televizor, jucarii). De asemenea, in SR sunt incurajate abilitatile
vocationale, punand la dispozitia copiilor camere sigure, destinate derularii unor astfel de
activitati recreativ-constructive.
SR pune la dispozitia copiilor o camera care sa serveasca excluziv vizitelor
parintilor/apartenentilor acestora. Este de preferat ca acesta camera sa aiba o sala de toaleta
separata.
Grupurile sanitare pentru copii vor fi separate de cele pentru personalul angajat si de cele
destinate vizitatorilor copiilor.
In spatiile de recreere (interioare sau exterioare), sala de mese etc se vor amenaja surse de apa
potabila cu jet ascendent si chiuvete - lavoar pentru spalarea mainilor, fiind conectate la surse de
apa calda si rece.
Bucataria si sala de mese sunt dotate cu aparatura si instalatii corespunzatoare pentru gatit,
pentru pastrarea alimentelor, pentru igienizarea veselei. Accesul copiilor in bucatarie este riguros
controlat si supravegheat de personalul responsabil, copii fiind implicati in ajutorul la prepararea
hranei si/ sau servirea mesei doar in masura in care isi pot asuma aceste responsabilitati.
SR va fi dotat si aprovizionat permanent cu utilaje, materiale si substante necesare pentru
intretinerea curateniei si efectuarea operatiunilor de dezinsectie, dezinfectie si deratizare. Acestea
vor fi pastrate in spatii inchise (dulapuri), special prevazute.
Securitatea locatiei;
Procedurile de securitate sunt afisate si explicate, prezentate in format usor de inteles, atat
personalului angajat, cat si beneficiarilor SR.
Selectia de personal trebuie facuta avandu-se in vedere politica judeteana sau locala de
redistribuire/ reconversie a personalului din sistemul de servicii de protectie a copilului. Se tine
cont de resursele umane existente si la nivelul directiei se identifica din timp solutii de
reconversie pentru personalul unitatilor care se inchid.
1. Gestiunea personalului;
Date fiind complexitatea activitatii intr-un SR si gradul ridicat de stress se recomanda angajarea
de proba pe o perioada de 3 luni. Perioada de proba este in esenta o perioada de evaluare a noului
angajat din punct de vedere profesional si moral.
- intocmirea unui raport de catre persoana desemnata pentru supervizarea noului angajat, care
apreciaza modul in care acesta realizeaza atributiile prevazute in fisa de post, respecta
regulamentul intern si se integreaza in echipa interdisciplinara. In raport se prezinta si modul
in care persoana face fata stresului si eventualelor situatii de urgenta, precum si observatii
legate de profilul psihologic (se va colabora cu psihologul).
Persoana aflata in perioada de proba are dreptul sa fie informata despre toate componentele
evaluarii sale si despre criteriile minime obligatorii care trebuie indeplinite pentru angajarea pe
perioada nedeterminata.
Stabilitatea personalului
Este recunoscut faptul ca instabilitatea personalului compromite calitatea serviciului. Cum
afecteaza pozitiv/ cultura organizationala/ continuitate/ cresterea calitatii serviciilor si a pregatirii
profesionale a membrilor echipei/ motivatia salariala.
Este suficient un coordonator sa conduca intreaga echipa. Va fi rolul lui sa isi formeze echipa in
asa fel sa functioneze eficient. Nu este nevoie de un nivel ierarhic intermediar si de aceea putem
spune ca modelul de organizare pe orizontala este adecvat SR.
Numarul si structura de personal ale serviciului de tip rezidential sunt satisfacatoare pentru
indeplinirea misiunii acestuia in conditii optime.
Formarea profesionala care ofera acces la cele cinci nivelurile de calificare in vigoare sunt
urmatoarele:
□ Nivelul 1 - invatamantul obligatoriu si initierea profesionala; aceasta din urma fie
in cadrul invatamantului profesional prin scoala de ucenici, fie printr-un program de
initiere profesionala in sistemul de formare profesionala a adultilor;
b) Conditiile de acces;
c) Obiectivele exprimate in competente profesionala ce urmeaza sa fie dobandite de fiecare
persoana care urmeaza programul de formare profesionala, in concordanta cu standardele
ocupationale recunoscute la nivel national;
d) Durata de pregatire - durata minima pentru pregatirea teoretica si practica este de: i) 360
de ore pentru nivelul 1 de calificare; ii) 720 de ore pentru nivelul 2 si iii) 1.080 de ore
pentru nivelul 3; activitatilor aplicative li se acorda cel putin doua treimi din durata totala
a programului de formare;
e) Locul de desfasurare;
g) Planul de pregatire;
j) Programa de pregatire;
Tot pentru autorizare, furnizorii de formare profesionala trebuie sa faca dovada ca dispun de
baza materiala necesara pentru desfasurarea programului de formare profesionala, care poate
fi detinuta in proprietate sau concesionata, inchiriata, dobandita prin parteneriat ori alte forme
pe durata programului de formare profesionala.
Hotararea Guvernului Romaniei nr.1432/ 2005
Totodata trebuie luate in considerare si adecvat fiecarui membru al personalului actele normative
din domeniul educational (perfectionari, specializari, cursuri post-universitare, mastere,
doctorate s.a.) si din domeniul sanatatii (cursurile derulate prin Centrul National de
Perfectionare Postuniversitara a medicilor, farmacistilor, altui personal cu studii superioare si
asistentilor medicali).
In primul rand este necesar ca fiecare angajat al SR, inclusiv coordonatorul, sa participe la un
curs de pregatire pe tema aplicarii SMO in acest tip de serviciu. Cursul trebuie organizat de
DGASPC/ OPA sau un furnizor de formare (de regula OPA a caror programe de formare sunt
avizate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, iar in perspectiva centre
de formare regionale in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului) - dar este evident
ca la proiectarea acestui curs trebuie sa isi aduca contributia DGASPC, prin persoana/ persoanele
care cunosc standardele (care au participat la sesiunile de diseminare a standardelor organizate
de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului).
Este de preferat sa se organizeze cursuri regionale sau interjudetene pentru coordonatorii SR,
deoarece numarul de coordonatori dintr-un judet este mic si nu justifica organizarea unui curs
local. In plus, orice activitate de formare regionala sau interjudeteana favorizeaza schimbul de
experienta si comunicarea intre specialisti cu atributii profesionale similare.
Cursurile de formare permanenta de care anual trebuie sa beneficieze personalul SR vor aborda,
pe langa standarde si implicatiile practice ale acestora, alte teme care corespund nevoilor
angajatilor.
- nevoi recunoscute de angajati, care intampina dificultati in anumite activitati sau care doresc
sa invete mai multe tehnici sau sa isi imbunatateasca stilul de lucru ;
Analiza nevoilor de formare trebuie sa aiba un caracter continuu, fiind una dintre prioritatile
coordonatorului de centru care constientizeaza importanta calitatii resurselor umane. El va
promova o atitudine pozitiva fata de invatarea permanenta si isi va incuraja echipa sa recunoasca
dificultatile (inerente intr-un astfel de serviciu) cu care se confrunta in relatia cu cazuri atat de
diferite si de complexe si sa doreasca sa isi perfectioneze modul de lucru. Un raport scris cu
privire la nevoile de formare ale angajatilor va fi redactat semestrial de coordonatorul de centru
si va fi pus la dispozitia DGASPC/ OPA, care are obligatia asigurarii resurselor pentru formare -
minimum 42 de ore anual.
Este recomandabil ca formarea permanenta anuala sa includa mai multe sesiuni de durata scurta
(o zi sau 1 ½ zile) pentru a nu afecta functionarea centrului, dat fiind ca acest serviciu are un
numar relativ mic de angajati.
In vederea asigurarii accesului la informatie specializata, in incinta CM (de preferat in sala de
reuniuni a echipei) se recomanda organizarea unui punct de infomare cu o mica biblioteca de
specialitate si cu un calculator conectat la internet. DGASPC/ OPA va incuraja si facilita
participarea specialistilor la seminarii, schimburi de experienta si la retele profesionale - pentru a
fi la curent cu noutatile in acest domeniu de activitate.
Comunicare;
Munca in echipa;
Psihologia copilului;
Elemente de pedagogie;
Management financiar.
Formarea voluntarilor
Colaborarea cu voluntarii este considerata oportuna atat pentru imbogatirea programelor derulate
de SR, cat si pentru deschiderea centrului catre comunitate. Angajarea de voluntari se face in
conformitate cu prevederile Legii Voluntariatului, prin incheierea unui contract de voluntariat.
Coordonatorul SR se va preocupa de crearea si mentinerea unor relatii foarte bune intre personal
si voluntari. Munca voluntara va fi evaluata periodic pe parcursul programului si la finalul
acestuia, tinandu-se cont de gradul de satisfactie a beneficiarilor, a personalului si a voluntarilor.
In primul rand trebuie inteles ce inseamna supervizarea. Deseori este confundata sau limitata la
indatorirea sefului ierarhic de a supraveghea activitatea subalternului, de a-l ghida sau sprijini
atunci cand este nevoie etc. Insa supervizarea despre care se vorbeste in primul rand in
Standardul 29 se refera la o metoda bine definita pentru sprijinirea profesionistilor care lucreaza
direct cu clientii in general cu scopul de a evita sau ameliora efectele sindromului de epuizare
profesionala (burn-out) si care este realizata de specialisti in acest domeniu.
Interactiunea profesionala care are loc in procesul supervizarii se bazeaza pe: confruntarea unor
motivatii constiente si inconstiente ale tuturor celor implicati, confruntarea unor istorii personale
diferite, a sarcinilor organizatiilor din care provin, a scopurilor acestora. Supervizarea este un
proces dinamic, care presupune schimbari, achizitii care au drept rezultat ameliorarea conditiilor
de munca in sensul cresterii eficientei si satisfactiei personalului.
Este obligatorie nominalizarea unui supervizor pentru activitatea asistentilor sociali/ educatorilor
si relatia acestora cu mama, copilul si familia. Este de preferat ca acest supervizor sa fie un
specialist cu studii superioare de specialitate angajat al DGASPC/ OPA.
In munca sociala centrata pe familie este necesar ca responsabilul de caz si educatorul care
lucreaza direct cu mamele si copiii lor sa beneficieze de supervizare din partea unui specialist din
exterior, pentru a fi consiliat in elaborarea si aplicarea PIP, pentru a-si imbunatati metodele de
lucru si pentru a depasi situatiile dificile in relatia cu clientul sau/ si starile de stress inerente unui
loc de munca in care se "trateaza" drame umane. Este practic un drept al specialistului de a cere
si primi sprijin pentru rezolvarea problemelor profesionale sau provocate de stress-ul profesional.
In acelasi timp, DGASPC/ OPA beneficiaza in urma desemnarii unui supervizor pentru SR,
deoarece poate asigura conducerea si evaluarea, precum si evitarea rulajului de personal. Se
bazeaza pe experienta si expertiza personala a persoanei supervizate. Dificultatea pentru
supervizor consta in indeplinirea unor roluri diverse care sa sprijine responsabilii de caz/
managerii de caz/ personalul sa munceasca eficient, purtand in acelasi timp raspunderea pentru
rezultate si ducerea la indeplinire a misiunii SR.
Ce fac supervizorii?
- Gestioneaza programe
Exista patru domenii de competenta esentiale pentru supervizorul din sistemul de protectie a
familiei si copilului:
a. Competente de relationare
b. Competente de coordonare
c. Competente de orientare
d. Competente de dezvoltare
Fiecare dintre aceste domenii are anumite caracteristici asociate. Sa le analizam pe fiecare mai
intai separat si apoi ca pe un intreg ca sa vedem utilitatea anumitor caracteristici din fiecare
categorie de competente in realizarea unei supervizari eficiente in sistemul de protectie centrat pe
familie.
a. Competente de relationare
Aici pot apare anumite probleme legate de rolul supervizorului: nevoile personalului si cele ale
organizatiei pot sa nu coincida. Supervizorul este raspunzator atat in fata unuia cat si a celuilalt si
exista momente in care cele doua par in conflict.
c. Competente de conducere
Printre acestea se numara caracterul hotarat si orientat spre realizarea sarcinii, la care se adauga
un stil directiv de supervizare iar obiectivul este initierea actiunii. A avea un stil directiv
inseamna a actiona spre realizarea unui obiectiv, a unui rezultat dorit. Conducerea poate implica
evaluarea programelor, aprecierea performantelor, supervizarea personalului si elaborarea de
proiecte.
d. Competente de dezvoltare
In concluzie, un supervizor eficient, trebuie sa fie capabil sa-si exprime propria viziune despre
echipa dar si sa prezinte personalului perspectiva organizatiei. Trebuie sa fie capabil de
interactiune cu alte servicii din sistemul de asistenta sociala si de protectie a copilului si sa
colaboreze cu acestea. Toate abilitatile mentionate mai sus sunt esentiale in supervizare. Motivul
pentru care este dificil sa devii un supervizor eficient rezida in faptul ca eficienta obliga la
dezvoltarea competentelor din aceste patru domenii.
Proiectul institutional este un document scris care descrie misiunea, obiectivele, activitatile si
resursele pe care le antreneaza organizatia - in cazul nostru SR - pentru a functiona in
conformitate cu standardele minime de calitate.
DE CE UN PROIECT ? Pentru ca SR - ca serviciu de calitate pentru copil - este o organizatie
dinamica si flexibila , care nu poate fi caracterizata doar printr-un regulament intern.
Proiectul institutional :
In viata unui proiect sunt antrenate in primul rand resurse (umane, materiale, documentare,
financiare) aflate la baza derularii activitatilor care vizeaza atingerea obiectivelor.
din prisma impactului activitatilor asupra publicului tinta (beneficiari directi si/sau
indirecti, de exemplu copii rezidenti si parintii acestora) si asupra celorlalti parteneri
participanti la proiect
din prisma eficientei cu care cele patru categorii de resurse (umane, materiale,
documentare, financiare) au fost gestionate.
Proiectul institutional
Este deschis catre alte sisteme exterioare cu care are schimburi permanente (institutii si
organizatii partenere, comunitatea in ansamblul ei).
Aceste proiecte sunt suportul inovatiei, al schimbarii, al dinamicii activitatii - totul in beneficiul
publicului pe care il reprezinta si al carui interese le promoveaza. Pentru a aplica standardele
minime de calitate la nivelul fiecarui SR in parte se redacteaza un proiect institutional, care
respecta componentele documentului de referinta.
a) definitia,
b) misiunea,
c) principiile,
e) activitatile,
Vazut din perspectiva SMO, proiectul institutional este alcatuit din mai multe subproiecte, care
interactioneaza si se completeaza reciproc, astfel incat sa tinda, ca ansamblu, catre aplicarea
SMO in contextul specific al serviciului respectiv.
In cazul infiintarii unui nou serviciu rezidential, proiectul institutional al acestui serviciu
trebuie conceput din perspectiva SMO. Prevederile SMO sunt relativ usor de transpus in textul
proiectului, fiindca nu exista probleme initiale de neconcordanta sau de nerespectare a
standardelor. Se construieste astfel, de la inceput, o "cultura institutionala" bazata pe SMO, care
pe parcurs va evolua catre o depasire calitativa a conditiilor "minime obligatorii". Existenta
standardelor aprobate prin ordin obliga furnizorul de servicii sa prevada intr-un proiect de SR
toate componentele legate de conditiile de locuit, educatie, ingrijire, socializare, sa intocmeasca o
organigrama corespunzatoare si o structura pluriprofesionala a echipei capabila sa asigure
indeplinirea misiunii.
Un aspect deosebit de important fara de care nu poate fi propusa infiintarea unui nou SR (public
sau privat) este compatibilitatea acestui proiect cu strategia judeteana sau locala in domeniul
protectiei drepturilor copilului. Datele statistice si nevoile reale ale comunitatii argumenteaza
nevoia de creare a unui serviciu, inclusiv a unui SR modern, de exemplu casa de tip familial.
In cazul unui SR deja functional, care trebuie sa se incadreze in cerintele SMO, proiectul
institutional devine un proiect de promovare a schimbarii. Componentele la care s-au identificat
probleme fac obiectul unor "subproiecte" prin care centrul va ajunge intr-un timp determinat la
respectarea in totalitate a SMO.
Gestiunea schimbarii este unul din rolurile majore ale managementului, luarea deciziilor se
centreaza atat pe rezolvarea problemelor, cat si pe proiectarea viitorului serviciului.
Intr-o organizatie obiectivele de schimbare trebuie sa fie intotdeauna clar definite, si aceasta nu
doar la nivelul ansamblului centrului, ci pentru fiecare componenta in parte, intr-o maniera
operationala si pe intelesul fiecarui membru al echipei. A avea cu adevarat un obiectiv de
schimbare intr-un proiect institutional inseamna ca acest obiectiv este la fel perceput nu doar de
coordonator, ci de toti membrii echipei, de la psiholog la paznic.
Pentru a reduce cat mai mult rezistenta la schimbare, este necesar ca elaborarea proiectului
institutional adaptat standardelor sa se faca cu antrenarea personalului, in conditii de comunicare
si transparenta. Un rol important il au activitatile de formare, de altfel obligatorii si mentionate in
standarde, care trebuie sa insoteasca orice schimbare in proiectul institutional.
Proiectul institutional este evaluat/ reevaluat cel putin o data pe an, pentru a aprecia gradul de
respectare a standardelor de calitate.
Aceasta evaluare se face pe toate ariile de interes ale standardului, urmarindu-se indeplinirea
indicatorilor.
Evaluarea anuala este in mod obisnuit o evaluare interna, dar pentru licentierea serviciului sau in
situatii deosebite (reclamatii, disfunctionalitati grave) se realizeaza evaluari externe.
aspectele pozitive (orice evaluare centrata pe punctele forte, inclusiv la o organizatie, are un
important rol suportiv pentru toti membrii echipei);
dificultatile intampinate si cum ar putea fi ele depasite (prin demersuri interne, care tin de
managementul SR, de metodologia de organizare si functionare, de rolul personalului si prin
demersuri externe, care sunt in aria de competenta a directiei, a autoritatilor locale/ judetene;
Comunicarea interna reprezinta un mijloc prin care personalul este motivat si este la curent cu
toate aspectele privind organizarea si functionarea SR. Se recomanda organizarea unor intalniri
de lucru periodice ale personalului dupa cum urmeaza:
a) Saptamanal, cu intregul personal al SR- se poate fixa o anumita zi si ora din saptamana,
se pot desfasura si in prezenta unor invitati (profesionisti colaboratori, personal de
conducere din cadrul furnizorului de servicii s.a.); cu aceasta ocazie se discuta de regula
aspecte legate de evenimentele din ultima saptamana si se stabilesc
responsabilitati/actiuni pentru saptamana care urmeaza;
b) lunar, in situatia SR aflate in aceeasi locatie si sub acelasi coordonator (de exemplu,
apartamente aflate in acelasi bloc, case de tip familial aflate in acelasi areal) - cu aceasta
ocazie se pot discuta aspecte legate de formarea profesionala, teme de interes profesional;
sa accepte si sa stie cum sa accepte unele incalcari ale regulilor din SR din partea copilului;
sa inteleaga greselile copilului, modul sau de reactie si de comportament;
sa transmita copilului prin mesaje verbale si non-verbale ca este permanent alaturi de el;
sa fie capabil sa stabileasca limite in relatia cu copilul si cum sa le faca acceptate de acesta
etc.
Munca in echipa este o conditie de baza pentru eficienta activitatii in SR, deoarece numai asa se
pot realiza ingrijirea individualizata si personalizata a copilului, precum si reintegrarea sau
integrarea in familie ori, dupa caz, integrarea socioprofesionala. Pentru ca munca in echipa sa se
realizeze cu randament optim, fiecare membru al personalului trebuie sa-si cunoasca atributiile,
sa le puna in practica in mod adecvat, dar in acelasi timp sa constientizeze atat limitele
interventiei sale, cat si necesitatea colaborarii cu alti profesionisti.
Una din sarcinile esentiale ale coordonatorului SR este de a promova si sustine munca in echipa.
In acest scop, este de dorit ca personalul sa fie cat mai implicat in procesul decizional in ceea ce
priveste evolutia SR surprinsa astfel realist de proiectul institutional. Coordonatorul trebuie sa-si
dezvolte un sistem coerent de cunoastere a opiniei personalului, sa asigure un climat de
comunicare permanenta si de incredere, astfel incat profesionistii sa poata participa in mod
concret la functionarea SR.
in activitatile directe cu copiii - educatorii care lucreaza in ture la aceeasi grupa de copii
trebuie sa colaboreze permanent si sa schimbe informatii despre fiecare copil (de exemplu,
redactarea rapoartelor de tura intr-un caiet unic, reuniuni zilnice de lucru);
In anumite situatii munca in echipa trebuie sa urmeze niste rigori prestabilite intr-un plan, de
exemplu in cazul echipelor interinstitutionale, cand trebuie clar precizate: numele
profesionistilor, institutia din care provin, profesia si functia acestora, responsabilitatile concrete
in echipa constituita, calendarul intalnirilor etc.
Caracteristicile ideale ale echipei eficiente
Atmosfera din grup este lipsita de formalism, pozitiva si relaxata. Criticile sunt constructive
si nu creeaza disconfort; nu se fac atacuri la persoana.
Membrii poarta multe discutii si toata lumea participa. Oamenii se asculta unii pe altii; se
exprima toate punctele de vedere; exista o atmosfera suportiva.
Membrii grupului inteleg clar obiectivele generale si specifice, precum si sarcinile echipei si
le accepta.
Deciziile se iau prin consens (exista un acord general clar si toata lumea e dispusa sa-l
respecte) iar dezacordurile se discuta.
Conform definitiei lui Katzenbach si Smith (1993), echipa este « un grup restrans de persoane cu
abilitati complementare dedicate unui scop comun, acelorasi cerinte de performanta si unor
metode de abordare comune pentru care se considera reciproc responsabili ».
Dar nu este suficient ca membrii grupului sa fie nominalizati pentru a deveni o echipa. Sunt
absolut necesare urmatoarele elemente:
a. scop comun
b. interdependenta
c. angajament
d. responsabilitate
a. Scop comun
Persoanele trebuie sa aiba obiective comune sau un motiv pentru a lucra impreuna. Astfel, pentru
a deveni echipa membrii grupului isi vor defini pentru inceput scopul comun, fiind necesara nu
doar definirea formala a acestuia, ci intelegerea si constientizarea de catre fiecare persoana a
scopului comun.
b. Interdependenta
Membrii grupului trebuie sa inteleaga ca au nevoie unii de altii pentru atingerea scopului comun,
dat fiind ca rolurile lor sunt complementare. Desi fiecare membru al grupului are diferite
specializari, experienta, abilitati, activitati profesionale specifice ei sunt la fel de importanti
pentru reusita PIP. O echipa nu se poate construi in lipsa increderii, iar increderea se dobandeste
prin realizarea impreuna a sarcinilor si prin constientizarea rolului fiecarui membru al echipei.
c. Angajament
Membrii echipei trebuie sa fie convinsi ca numai deciziile comune sunt eficiente, ca « doua
capete gandesc mai bine decat unul singur, trei mai bine decat doua etc ». In luarea deciziilor,
membrii echipei trebuie incurajati sa isi exprime opiniile. Reciproc, membrii echipei trebuie sa
fie proactivi in luarea deciziilor si in exprimarea opiniilor pentru imbunatatirea calitatii muncii,
serviciilor si echipei
d. Responsabilitate
Pentru obtinerea unor rezultate semnificative, toti membrii echipei trebuie sa fie responsabili unii
fata de altii. Grupul insusi trebuie sa fie responsabil ca unitate functionala intr-un context
organizational mai larg fata de DGASPC, OPA etc.
Pentru a intelege mai bine ce inseamna trecerea de la grup la echipa, propunem o paralela intre
grup si echipa (Maddux, 1992), conform schemei urmatoare:
GRUPUL ECHIPA
Membrii sunt de parere ca motivul pentru Membrii isi recunosc interdependenta si
care se gasesc impreuna este doar inteleg faptul ca sprijinul reciproc este cel mai
administrativ. Indivizii lucreaza separat; bun mijloc de realizare atat a motivelor
cateodata obiectivele lor se intersecteaza. personale cat si a celor de echipa.
Crearea unei echipe poate produce o serie de disfunctionalitati, deoarece grupurile trec in general
prin niste stadii previzibile de dezvoltare si regres. Deoarece coordonatorului SR ii revine sarcina
conducerii echipei in perioada de tranzitie de la simplu grup la echipa eficienta, este utila
cunoasterea etapelor de dezvoltare a echipei.
Unul din modelele de dezvoltare a echipei existente in literatura de specialitate este modelul
Tuckman, care cuprinde patru etape (Tuckman, 1965):
Pe parcursul primei etape, membrii identifica acele comportamente acceptabile pentru intregul
grup. In cazul grupurilor nou constituite, de exemplu la infiintarea unui SR, aceasta este faza de
tranzitie de la statutul de individ la cel de membru.
Membrii grupului sunt relativ pasivi. Comportamentul lor individual tinde sa fie politicos, acestia
facand efortul de a-i cunoaste pe ceilalti si de a intelege ce li se pretinde.
- Incercari repetate de a identifica sarcinile in mod concret si de a stabili cum anume acestea
se vor realiza;
- Participare ezitanta;
- Intelectualizare;
Pe parcursul etapei a II-a, pentru a-si exprima individualitatea si a rezista formarii grupului,
membrii devin ostili sau exagerat de zelosi. Ei recunosc limitele cerintelor si reactioneaza
emotional la obligatiile de auto-schimbare si auto-negare pe care le percep. Echipa intelege ca
raspunde de rezultate si are reactii afective, de rezistenta si conflict.
In aceasta etapa, membrii accepta echipa, regulile ei, propriile roluri si pe cele ale colegilor.
Dupa rezolvarea diferitelor conflicte inerente etapei a II-a, echipa incepe sa se "coaguleze".
Informatia incepe sa circule liber, membrii isi inteleg reciproc rolurile iar, cooperarea devine
regula. Conflictul emotional se reduce prin restabilirea relatiilor anterior conflictuale.
In momentul in care echipa si-a stabilit normele interpersonale, aceasta devine o entitate capabila
sa diagnosticheze si sa rezolve probleme, precum si sa ia decizii. Echipa se caracterizeaza prin
standarde inalte de calitate, productivitate si rezolvarea problemelor. Membrii colaboreaza
benevol si cauta sa realizeze performante individuale si de echipa cat mai deosebite. Echipele nu
ating intotdeauna acest nivel.
Cateva caracteristici ale etapei a patra:
Dat fiind caracterul inevitabil al acestor etape, timpul necesar pentru ca echipa nou constituita sa
devina pe deplin productiva se poate reduce printr-o comunicare interna eficienta, singura in
masura sa reduca ingrijorarea, anxietatea sau tensiunile tipice etapelor de formare si antrenare.
Membrii grupului se pot intelege intre ei pentru a evita "surprizele" si astfel se poate accelera
realizarea unei atmosfere de incredere (faza de normalizare), care permite renuntarea la aspectele
interpersonale in favoarea celor legate de sarcinile profesionale, echipa putand acum sa mearga
inainte si sa functioneze.
- auto-evaluarea eficienta.
MODEL
Numele copilului:_____________________________________________________
Data: _____________________________________________________
la timpul stabilit
a
in acest caz precizati daca a fost decizia dvs..................
a parintelui ...................
Locul:
_____________________________________________________
Supervizata de:
_____________________________________________________
I. DESCRIETI STAREA COPILULUI:
depresiv
fericit
bucuros
altele ..............
Explicatii:
____________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________
indiferent
depresiv
fericit
bucuros
altele
Explicati:____________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
________________
Alcool
Mentale
Emotionale
Observatii :___________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
__________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
IV. COPILUL A DISCUTAT DUPA VIZITADESPRE PARINTII SAI? NOTATI
CARE AU FOST OPINIILE SALE!
________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________