Presă ziar Audienţă largă Poate fi mai dificil de selectat
Flexibilitate segmente precise de public-ţintă Rapiditatea contactului Calitate scăzută a reproducerii Arie teritorială extinsă Durata scurtă de expunere Costuri relativ reduse
Publicul este mai interesat în ofertă Costuri mai ridicate Mai multă credibilitate Perioada de timp între crearea Perioadă de expunere mai lungă mesajului şi receptarea lui este mai Design deosebit lungă
Radio Selectarea publicului Nu este foarte persuasiv
Arie mare de răspîndire Audienţa nu este foarte atentă Planificare pe întreg parcursul zilei Nu există impact vizual Posibilitatea apelării la personalităţi Efemeritatea recepţiei, Costuri reduse pentru contact imposibilitatea reluării informaţiilor de către public Necesitatea reluării anunţului de mai multe ori pentru a fi sesizat şi corect reţinut Eficienţă scăzută
Televiziune Impact ridicat Costuri de producţie şi difuzare
Dinamism ridicate Design deosebit Durata scurtă de difuzare Selectarea audienţei Ajută la crearea unei imagini de prestigiu şi seriozitate
Cinematograf Dinamism Nu se poate selecta audienţa
Condiţii speciale de receptare Scăderea numărului de spectatori, Costuri mai scăzute de difuzare deci şi a audienţei
Internet Costuri foarte mici Audienţa trebuie să fie activă şi
Audienţă în creştere interesată Facilitează crearea unei imagini de dinamism Posibilitatea selectării publicului Posibilitatea vînzării imediate şi a transmiterii unui număr ridicat de informaţii Interactivitate Din perspectiva istoriei instituţionale pot fi sesizate diferite faze ale evoluţiei publicităţii: 1. O perioadă incipientă, carcaterizată de existenţa publicităţii în redacţiile unor ziare şi ca agenţi independenţi, pentru ca în anii 70 ai veacului XIX să ia naştere primele agenţii de publicitate, moment de turnură în dezvoltarea domeniului. A urmat, în aceeaşi logică, anii dominaţiei americane, a agenţiilor de pe Madison Avenue şi deplasarea centrului de greutate în anii 50 către noii intreprinzători din Chicago (cu sublinierea contribuţiei lui Leo Burnett). 2. O altă fază este marcată de „revoluţia creativă”, generată mai ales de afirmarea publicităţii continentale, mai cu seamă a celei britanice. Anii 70 şi 80 au condus la o „nouă vârstă” a publicităţii caracterizată la modul cel mai general de fenomenul globalizării. Sensurile globalizării în publicitate pot fi reconstituite în cel puţin două registre. În primul registru asistăm la o afirmare tot mai pregnantă a agenţiilor de publicitate care nu mai provin în exclusivitate din America, dar nu fără a sesiza totuşi avansul şi ritmul publicităţii americane şi japoneze faţă de cea europeană (franceză, germană, italiană). În al doilea registru, se constată o dinamică instituţională dominată de avansul marilor agenţii de publicitate în diverse spaţii naţionale, constituindu-se adevărate reţele internaţionale de publicitate şi numeroase fuziuni şi contopiri (prin cumpărare) între agenţii de publicitate.