Avantaje Dezavantaje

Presă ziar  Audienţă largă  Poate fi mai dificil de selectat

 Flexibilitate segmente precise de public-ţintă
 Rapiditatea contactului  Calitate scăzută a reproducerii
 Arie teritorială extinsă  Durata scurtă de expunere
 Costuri relativ reduse

Revistă  Selectarea publicului  Distribuţie inegală teritorială

 Publicul este mai interesat în ofertă  Costuri mai ridicate
 Mai multă credibilitate  Perioada de timp între crearea
 Perioadă de expunere mai lungă mesajului şi receptarea lui este mai
 Design deosebit lungă

Radio  Selectarea publicului  Nu este foarte persuasiv

 Arie mare de răspîndire
 Planificare pe întreg parcursul zilei
 Posibilitatea apelării la personalităţi
 Costuri reduse pentru contact
 Audienţa nu este foarte atentă
 Nu există impact vizual
 Efemeritatea recepţiei,
imposibilitatea reluării
informaţiilor de către public
 Necesitatea reluării anunţului de
mai multe ori pentru a fi sesizat şi
corect reţinut
 Eficienţă scăzută

Televiziune  Impact ridicat  Costuri de producţie şi difuzare

 Dinamism ridicate
 Design deosebit  Durata scurtă de difuzare
 Selectarea audienţei
 Ajută la crearea unei imagini de
prestigiu şi seriozitate

Cinematograf  Dinamism  Nu se poate selecta audienţa

 Condiţii speciale de receptare  Scăderea numărului de spectatori,
 Costuri mai scăzute de difuzare deci şi a audienţei

Internet  Costuri foarte mici  Audienţa trebuie să fie activă şi

 Audienţă în creştere interesată
 Facilitează crearea unei imagini de
dinamism
 Posibilitatea selectării publicului
 Posibilitatea vînzării imediate şi a
transmiterii unui număr ridicat de
informaţii
 Interactivitate
Din perspectiva istoriei instituţionale pot fi sesizate diferite faze ale evoluţiei publicităţii:
1. O perioadă incipientă, carcaterizată de existenţa publicităţii în redacţiile unor ziare şi ca
agenţi independenţi, pentru ca în anii 70 ai veacului XIX să ia naştere primele agenţii de
publicitate, moment de turnură în dezvoltarea domeniului. A urmat, în aceeaşi logică, anii
dominaţiei americane, a agenţiilor de pe Madison Avenue şi deplasarea centrului de greutate
în anii 50 către noii intreprinzători din Chicago (cu sublinierea contribuţiei lui Leo Burnett).
2. O altă fază este marcată de „revoluţia creativă”, generată mai ales de afirmarea publicităţii
continentale, mai cu seamă a celei britanice. Anii 70 şi 80 au condus la o „nouă vârstă” a
publicităţii caracterizată la modul cel mai general de fenomenul globalizării. Sensurile
globalizării în publicitate pot fi reconstituite în cel puţin două registre. În primul registru
asistăm la o afirmare tot mai pregnantă a agenţiilor de publicitate care nu mai provin în
exclusivitate din America, dar nu fără a sesiza totuşi avansul şi ritmul publicităţii americane
şi japoneze faţă de cea europeană (franceză, germană, italiană). În al doilea registru, se
constată o dinamică instituţională dominată de avansul marilor agenţii de publicitate în
diverse spaţii naţionale, constituindu-se adevărate reţele internaţionale de publicitate şi
numeroase fuziuni şi contopiri (prin cumpărare) între agenţii de publicitate.