MONITORIZAREA PROIECTELOR ÎN DOMENIUL ECONOMIEI SOCIALE

DIMENSIUNI INCLUZIVE
ALE GRUPURILOR VULNERABILE

Raluca POPESCU

Abstract
Cu toate c la nivel social se pune accentul pe protec ia grupurilor sociale, specialiútii din domeniu au propus variate
definiri ce reliefeaz interpret ri diferite ale acestora. Articolul de fa încearc s prezinte caracteristicile úi indicatorii
folosi i atât în documetele oficiale ale Uniunii Europene cât úi în legisla ia româneasc pentru determinarea úi
identificarea persoanele care pot fi considerate drept vulnerabile. Partea final a articolului pune accentul pe importan a
economiei sociale în ceea ce priveúte grupurile vulnerabile, aceasta asigurând, prin oferirea unor oportunit i de
angajare, tranzi ia de la o stare de vulnerabilitate la o stare de normalitate prin încadrarea pe pia a muncii.
Cuvinte-cheie: grupuri vulnerabile, grupuri defavorizate, economie social , incluziune, organiza ie nonguvernamental

1. Introducere aceste concepte fiind puse în rela ie cu fenomenul mai

Cele mai multe dintre dezbaterile privind bun starea de
la nivelul deciden ilor politici, specialiútilor sau opiniei
publice în general se centreaz pe protec ia grupurilor
vulnerabile. Cu toate acestea, au fost propuse pu ine
defini ii oficiale ale acestora, f r s existe un consens
privind caracteristicile grupurilor care ar putea fi tratate
ca vulnerabile.
În cadrul acestora au fost incluse o varietate larg de
persoane, de la copii úi b trâni la úomeri, lucr tori cu
program redus de lucru sau persoane cu dizabilit i.
Pentru identificarea grupurilor vulnerabile sunt folosite de
regul caracteristici sociodemografice precum sex,
vârst , etnie, localizare geografic , educa ie, ocupa ie
etc.
De asemenea, exist situa ii exterioare, evenimente la
nivel macrosocial care pot transforma anumite persoane
în persoane vulnerabile: cutremure, inunda ii, r zboaie,
crize economice etc.
Termenul de grup vulnerabil este folosit adesea în
documente oficiale, documente legislative sau în
rapoarte de cercetare ca fiind similar celui de grup defa-
vorizat, marginalizat, exclus sau grup de risc, toate
larg al s r ciei.
Cea mai frecvent accep iune a vulnerabilit ii este cea
de “sl biciune”, “lips de ap rare”, “lips de mijloace”.
Grupurile vulnerabile sunt grupuri lipsite de suport, care
se afl adesea în stare cronic de s r cie, fiind în
incapacitate de a profita de oportunit i sau de a se
ap ra în fa a problemelor care pot ap rea. Exemple în
acest sens sunt persoanele cu dizabilit i, copiii
abandona i, persoanele infectate cu HIV, vârstnicii,
minorit ile etnice, familiile monoparentale etc. Acestea
reprezint o categorie care cumuleaz riscuri pe toate
dimensiunile vie ii, incapabile de a face fa dificult ilor.
O accep iune alternativ a vulnerabilit ii se refer la
expunerea la riscuri care pot conduce la un nivel de
bun stare plasat sub pragul a ceea ce consider
societatea a fi acceptabil/dezirabil (Hoogeveen J. G.,
2005). În aceast accep iune mai larg pot fi vulnerabile
úi grupuri precum femeile aflate în perioada maternit ii,
tinerii absolven i debutan i pe pia a muncii, persoanele
care migreaz pentru munc etc.
În prima accep iune, vulnerabilitatea este mai degrab o
stare problematic permanent . În al doilea caz,
vulnerabilitatea este legat de un eveniment, de o

Anul I – Nr. 1/2011 23


interven ie sau de eúecul unei strategii úi este mai
degrab o stare tranzitorie.
În lucrare, grupurile vulnerabile vor fi abordate în ambele
accep iuni, atât ca grupuri defavorizate, “f r ap rare”,
lipsite de orice mijloace (de a exploata oportunit i úi de a
înfrunta dificult i), cât úi ca grupuri de risc (supuse mai
degrab unor factori externi, c rora au eúuat s le fac
fa ). Cele dou grupuri care vor fi analizate în detaliu –
femeile úi romii – pot reprezenta grupuri vulnerabile în
ambele accep iuni.
2. Grupurile vulnerabile la nivelul
Uniunii Europene
La nivel european, în cadrul Consiliului European de la
Lisabona (2000) s-a abordat combaterea excluderii
sociale domeniul politicilor vizând a fost integrat abord rii
într-un pachet coerent grupând politici în domeniul social,
angaj rii úi politicilor economice, toate acestea având un
grad de interdependen ridicat (Lambru M., 2010, p.
165).
În cadrul documentelor oficiale ale Uniunii Europene,
deúi nu exist o defini ie formal a grupurilor vulnerabile,
termenul este folosit adesea în rela ie cu conceptul de
incluziune social , care presupune, accesul indivizilor la
oportunit ile úi resursele necesare pentru a participa pe
deplin la via a economic , social úi cultural úi pentru a
se bucura de un standard de via considerat
normal/dezirabil în societatea în care tr iesc: “promo-
varea egalit ii úi a incluziunii sociale presupune
depunerea de eforturi pentru ca to i indivizii, inclusiv
grupurile vulnerabile, s poat juca un rol activ în câmpul
muncii úi în societate úi s beneficieze de úanse egale în
acest sens”1.
În cadrul politicilor sociale ale UE sunt urm rite obiective
precum: eliminarea s r ciei copilului úi a familiei cu copii,
promovarea accesului pe pia a muncii, educa ie úi
formare, combaterea excluziunii sociale úi a discrimin rii.
Exist multe documente legislative care protejeaz
grupurile vulnerabile, implicit sau explicit. De exemplu,
Strategia de ocupare este focalizat pe accesul c tre
slujbe mai bune pentru to i europenii (inclusiv pentru cei
mai vulnerabili, precum imigran ii sau persoanele cu
dizabilit i). Directiva úanselor egale pe pia a muncii
protejeaz persoanele cu dizabilit ii pe pia a muncii.
Directiva egalit ii rasiale interzice discriminarea pe baza
originilor etnice sau rasiale la locul de munc sau în alte
sfere ale vie ii, precum accesul la bunuri úi servicii.
1 European Comission, Employment, Social Affairs and
Inclusion, 2010. Ce poate face politica social pentru dvs. -
Factsheets / Incluziunea úi egalitatea, p. 23, http://ec.
europa.eu/social/BlobServlet?docId=4983&langId=ro.
24
Raluca POPESCU
La nivelul Uniunii Europene, anul 2010 a fost declarat
Anul European pentru Combaterea S r ciei úi Excluziunii
Sociale úi a avut drept scop „creúterea gradului de
conútientizare asupra dificult ilor cu care se confrunt
grupurile vulnerabile în societate”2. În cadrul acestora, au
fost incluse categorii diverse: persoane vârstnice, familii
numeroase úi familii monoparentale, copii úi tineri,
persoane cu dizabilit i, imigran i, persoane din rândul
minorit ilor etnice (cu accent pe minoritatea rom , cea
mai numeroas prin cei aproximativ 10-12 milioane de
romi din Europa). Grupurile vulnerabile sunt delimitate
prin compara ie cu majoritatea popula iei ca având
condi ii de via mai dificile: locuire precar sau lipsa
locuin ei, úomaj, nivel de educa ie sc zut, lipsa
veniturilor. Femeile sunt considerate a fi mai expuse
riscurilor s r ciei úi excluziunii sociale decât b rba ii.
3. Grupurile vulnerabile în
documentele oficiale în România
ùi în legisla ia româneasc se pot identifica o serie de
termeni care vizeaz grupurile vulnerabile, în rela ie cu
incluziunea/ excluziunea social : persoane defavorizate,
persoane marginalizate, persoane excluse social sau
supuse riscurilor de excluziune social sau persoane
vulnerabile.
Mai jos sunt prezentate câteva exemple de defini ii
explicite sau implicite ale familiei de termeni din
documente legislative sau de politic social .
În OUG nr. 137/2000 privind prevenirea úi sanc ionarea
tuturor formelor de discriminare, categoria defavorizat
este definit ca fiind „acea categorie de persoane care fie
se afl pe o pozi ie de inegalitate în raport cu majoritatea
cet enilor din cauza diferen elor identitare fa de
majoritate, fie se confrunt cu un comportament de
respingere úi marginalizare” (art. 4).
În Legea nr. 116/2002 privind prevenirea úi combaterea
marginaliz rii sociale, persoanele marginalizate sunt
definite ca având „pozi ie social periferic , de izolare, cu
acces limitat la resursele economice, politice,
educa ionale úi comunica ionale ale colectivit ii,
manifestat prin absen a unui minimum de condi ii
sociale de via ” (p. 162, art. 3).
În Programul de implementare a PNAinc pentru perioada
2006-2008, persoanele marginalizate sau excluse social
sunt definite ca fiind cele care se confrunt cu „una sau
cu un cumul de priva iuni sociale, cum ar fi: lipsa unui loc
de munc , lipsa unei locuin e sau locuin inadecvat ,
lipsa accesului la un sistem de furnizare a apei potabile,
2 European Comission, http://ec.europa.eu/social/main.jsp?
catId=370&l angId =en&featuresId=114&furtherFeatures =yes.
REVISTA EUROPEAN DE ECONOMIE SOCIAL
DIMENSIUNI INCLUZIVE ALE GRUPURILOR VULNERABILE

a c ldurii sau a energiei electrice, lipsa accesului la
educa ie sau servicii de s n tate” (cap. 3, pct. 1.c).
În privin a grupurilor identificate ca fiind vulnerabile în
documente oficiale, acestea acoper o diversitate de
categorii sociodemografice úi de probleme sociale. Mai
jos sunt prezentate numai câteva exemple de termeni
utiliza i care descriu categorii ce se pot încadra în aria
grupurilor vulnerabile. În partea a doua a tabelului sunt
prezentate úi grupuri vulnerabile pe pia a muncii. Situa ia
ocup rii reprezint unul dintre criteriile cele mai
importante în definirea grupurilor vulnerabile. Economia
social este adesea privit ca o solu ie pentru integrarea
pe pia a muncii a acestora, idee care va fi dezvoltat în
partea a doua a lucr rii.

Grupuri vulnerabile în documente oficiale

Termeni
Grupuri vulnerabile
Grupuri dezavantajate
Grupuri de risc
Categorii prioritare în
prevenirea/absorb ia
s r ciei úi excluziunii
sociale
Persoane úi familii
aflate în dificultate sau
risc
Grupuri sociale în
situa ii de dificultate sau
risc, generatoare de
marginalizare sau
excluziune social
Descriere/Caracteristici Documentul legislativ
Grupuri vulnerabile în general
r copilul în situa ie de risc ridicat (s r cie, vulnerabilitate la Memorandumul comun în domeniul
procesele de dezagregare social , delincven juvenil ) incluziunii sociale, MMFPS, 2005,
r tinerii de peste 18 ani care nu mai sunt cuprinúi în sec iunea 2.6
sistemul de ocrotire a copiilor f r familie
r persoanele cu handicap
r persoanele de etnie rom aflate în situa ii de risc ridicat
r vârstnicii în situa ie de risc ridicat úi
r persoanele f r ad post
r vârstnici s raci, f r sprijin familial Legea nr. 129/1998, art. 2, alin. 1, pct. c
r anumite categorii de bolnavi
r persoane lipsite de locuin e sau ad post
r femei victime ale violen ei domestice
r femei s race
r p rin i s raci cu copii în între inere
r copiii str zii
r adolescente s race gravide
r alte categorii
r úomeri HG nr. 829/2002, anex , sec iunea I,
r copii cap. II, Principiile
r vârstnici dependen i PNAinc, criterii pentru stabilirea
r tineri corect a principiilor, pct. 8
r locuitori din mediul rural
r romi
r persoane cu handicap
r Copiii în situa ie de risc (abandona i, victime ale HG nr. 829/2002, anex , sec. I, cap. II,
neglijen ei, ale violen ei domestice, ale exploat rii Principiile PNAinc, „mainstreaming” ca
sexuale, confrunta i cu s r cia extrem ) instrument de promovare a priorit ilor
r femeia confruntat cu riscul violen ei domestice, al
exploat rii sexuale
r popula ia s rac de romi, lipsit cronic de oportunit i úi,
nu de pu ine ori, victim a discrimin rii
r copii OUG nr. 68/2003, art. 1, alin. 1, art. 23
r persoane vârstnice úi 25
r persoane cu handicap
r persoane dependente de consumul de droguri, alcool
sau alte substan e toxice
r persoane care au p r sit penitenciarele
r familii monoparentale
r persoane afectate de violen a în familie
r victime ale traficului de fiin e umane
r persoane f r venituri sau cu venituri mici
r imigran i
r persoane f r ad post
r persoane infectate sau bolnave de HIV/SIDA
r bolnavi cronici

Anul I – Nr. 1/2011 25

 Raluca POPESCU

Grupuri vulnerabile în documente oficiale

Termeni Descriere/Caracteristici Documentul legislativ
r persoane care sufer de boli incurabile
r alte persoane aflate în situa ii de nevoie social
Familii cu copii, cu r familii cu mul i copii Program de implementare a PNAinc
vulnerabilitate ridicat r familii monoparentale (2006-2008), 2005, cap. 1, obiectiv 7.3,
r familii cu probleme de dezorganizare social Acordarea de sprijin pentru familiile cu
r familii s race de romi copii, în special pentru familiile cu risc
r familii care tr iesc în condi ii inumane/ precare de excluziune social , subobiectiv 7.3.2
Grupuri vulnerabile, r copiii afla i în sistemul de stat de protec ie a copilului Planul na ional de dezvoltare 2007-
grupuri sociale care r tinerii de peste 18 ani care p r sesc sistemul de stat de 2013, domeniul prioritar 4, Dezvoltarea
sunt supuse riscului de protec ie a copilului resurselor umane, promovarea ocup rii
marginalizare social r familiile cu mai mult de doi copii úi cele monoparentale úi incluziunii sociale úi înt rirea
r popula ia rom capacit ii administrative
r persoanele cu dizabilit i
r persoanele eliberate din deten ie
Grupruri vulnerabile r popula ia de etnie rom Programul opera ional sectorial
r persoanele cu dizabilit i Dezvoltarea resurselor umane 2007-
r tinerii peste 18 ani care p r sesc sistemul de stat de 2013, axa prioritar 6, Promovarea
protec ie a copilului úi alte categorii men ionate în JIM incluziunii sociale
r femeile
r familiile cu mai mult de doi copii
r familiile monoparentale
r copiii în situa ii de risc
r infractorii úi foútii delincven i
r persoanele dependente de droguri úi alcool
r persoanele f r ad post
r victimele violen ei domestice
r persoanele infectate cu HIV/SIDA
r persoanele afectate de boli profesionale
r refugia ii, azilan ii
Grupuri vulnerabile pe pia!a muncii
Grupuri defavorizate r romi HG nr. 829/2002, anex , sec iunea I,
din punct de vedere al r persoane cu handicap cap. V, Program de implementare a
oportunit ilor r femei obiectivelor strategice, obiectivul
ocupa ionale r tineri f r experien în munc strategic 2: Eliminarea situa iilor de
r úomeri peste 45 de ani excluziune social sever úi promo-
varea incluziunii sociale, obiectivul 2.5.
Creúterea oportunit ilor de ocupare
Persoane r romi Program de implementare a PNAinc
dezavantajate pe pia a r persoane cu handicap (2006-2008), 2005, cap. 1, obiectivul
for ei de munc r femei 3.1, Creúterea oportunit ilor de
r tineri postinstitu ionaliza i ocupare, subobiectiv 3.1.4
r persoane de peste 45 de ani
r p rin i unici sus in tori ai familiilor monoparentale
r úomeri de lung durat
r persoane eliberate din deten ie
r persoane condamnate la m suri neprivative de libertate
Persoane vulnerabile, r popula ia de etnie rom Planul na ional de dezvoltare 2007-
aflate în risc de r tinerii peste 18 ani care p r sesc sistemul de stat de 2013, domeniul prioritar 4, Dezvoltarea
excluziune social , protec ie a copilului resurselor umane, promovarea ocup rii
grupuri vulnerabile r persoanele cu dizabilit i úi incluziunii sociale úi înt rirea capaci-
r unici între in tori de familie t ii administrative, obiectivul Pro-
r persoane din mediul rural aflate în c utarea unui loc de movarea incluziunii sociale
munc
r persoane eliberate din deten ie
r persoane în vârst aflate în c utarea unui loc de munc

26 REVISTA EUROPEAN DE ECONOMIE SOCIAL

DIMENSIUNI INCLUZIVE ALE GRUPURILOR VULNERABILE

Grupuri vulnerabile în documente oficiale

Termeni Descriere/Caracteristici Documentul legislativ
Categorii speciale de r úomeri în vârst de peste 45 de ani Legea nr. 76/2002, art. 85, alin. 1, 2
úomeri din punct de r úomeri care sunt p rin i unici sus in tori ai familiilor úi 5
vedere al scutirilor monoparentale
acordate pentru r persoane cu handicap
angajatori r úomeri care în termen de 3 ani de la data angaj rii vor
îndeplini, conform legii, condi iile pentru a solicita pensia
anticipat par ial sau pensia pentru limit de vârst
Femei în risc de r femeile din mediul rural PNAinc (2006-2008), 2005, cap. 1,
marginalizare social r femei de peste 45 de ani obiectiv 3.7, Facilitarea inser iei pe
din punct de vedere al r femei victime ale violen ei domestice pia a muncii a femeilor aflate în situa ie
inser iei pe pia a muncii r femei victime ale traficului de persoane sau în risc de marginalizare social
r femei cu HIV/SIDA
r femei dependente de droguri
r femei care p r sesc sistemul de deten ie
Sursa: Sintez pe baza datelor prezentate în Raport de cercetare privind economia social în România din perspectiv european
comparat , Ministerul Muncii, 2010, anexa 9 - Analiza statistic a grupurilor vulnerabile în România, completat cu date din
Planul na ional de dezvoltare 2007-2013, Guvernul României, 2005, úi Programul opera ional sectorial Dezvoltarea resurselor
umane 2007-2013, Guvernul României úi MMFPS, 2007.

Obiectivul central al Guvernului României în domeniul
incluziunii sociale îl reprezint continuarea eforturilor
pentru dezvoltarea unei societ i incluzive, prin
acordarea de servicii de incluziune social integrate,
având la baz o evaluare real a nevoilor individului, prin
dezvoltarea sectorului ter iar úi prin asigurarea
oportunit ilor egale pentru to i, cu accent deosebit pe
grupurile vulnerabile1.
Creúterea úanselor de ocupare pentru grupurile vulne-
rabile se face prin promovarea dimensiunii incluzive a
pie ei muncii úi a educa iei úi form rii profesionale ini iale
úi continue.
Principalele domenii de interven ie avute în vedere sunt2:
x integrarea pe pia a muncii úi combaterea
discrimin rii;
x îmbun t irea accesului úi particip rii la educa ie
ini ial úi continu pentru grupurile vulnerabile;
x promovarea egalit ii de gen úi combaterea
excluziunii sociale a femeilor;
x dezvoltarea unui sistem eficient de servicii sociale
destinate reducerii riscului de marginalizare úi
excluziune social ;
x ini iative transna ionale în educa ia incluziv úi
ini iative transna ionale pe pia a muncii.
1 Conform Raportului na ional strategic privind protec ia soci-
al úi incluziunea social 2008-2010, Guvernul României,
2008.
2 Conform Planului na ional de dezvoltare 2007-2013,
Guvernul României, 2005.
4. Defini ii opera ionale ale grupurilor
vulnerabile
Neexistând o defini ie oficial a grupurilor vulnerabile,
nici la nivelul Uniunii Europene, nici la nivelul
documentelor legislative din România, grupurile
vulnerabile au fost descrise cel mai adesea cu ajutorul
unor indicatori. Astfel, în delimitarea úi descrierea lor, au
fost folosi i o varietate larg de indicatori, de la cei ai
veniturilor/nivelului de trai/s r ciei, accesului pe pia a
muncii, educa iei, locuirii, st rii de s n tate, tipului de
gospod rie sau comunitate, particip rii sociale pân la
indicatori care delimiteaz probleme sociale, precum
institu ionalizare, exploatare, trafic, violen domestic
sau consum de droguri.
De exemplu, la nivelul Uniunii Europene, grupurile vulne-
rabile sunt surprinse prin indicatori ai incluziunii sociale
precum: rata s r ciei relative, rata depriv rii materiale,
profunzimea s r ciei, rata úomajului pe termen lung,
ponderea persoanelor care tr iesc în gospod rii în care
niciun membru nu este angajat, abandonul úcolar tim-
puriu, ponderea popula iei cu nivel de educa ie sc zut,
rata depriv rii privind locuirea, ponderea popula iei care
tr ieúte în gospod rii aglomerate, speran a de via la
naútere sau speran a de via la 65 de ani etc.
Strategia european 2020, “o strategie pentru ocupare úi
creútere sustenabil úi incluziv ”1, foloseúte ca
instrumente de monitorizare (pe lâng indicatori la nivel
macro, precum PIB-ul pe locuitor sau emisia de gaze,
ponderea energiei regenerabile consumate etc.) úi
indicatori care circumscriu grupurile vulnerabile, precum:
rata ocup rii în grupa de vârst 20-64 de ani (în func ie

Anul I – Nr. 1/2011 27


de sex), abandonul timpuriu din sistemul de educa ie úi
formare, ponderea popula iei cu educa ie superioar în
grupa de vârst 30-34 de ani (în func ie de sex),
ponderea popula iei care tr ieúte în gospod rii cu
participare sc zut pe pia a muncii, ponderea popula iei
s race, ponderea popula iei deprivate material sever.
La nivel na ional, se apreciaz c “s-a format, în mediul
academic, dar úi la nivel guvernamental úi în mediul
organiza iilor interna ionale, un nivel de expertiz
considerabil pentru m surarea s r ciei úi incluziunii
sociale úi un istoric bogat al utiliz rii indicatorilor de
s r cie úi incluziune social ” (Briciu C., 2009, p. 165). În
acest domeniu este recomandat pruden în alegerea
metodei de lucru având în vedere faptul c „fiecare dintre
pragurile de s r cie, indiferent prin ce metod ar fi
calculate, înglobeaz în ele o doz considerabil de
subiectivism úi relativitate” (Pop, M.A., 2009, p. 394).
În continuare vom prezenta câ iva dintre aceúti indicatori
Grafic nr. 1 - Evolu!ia ratei s r ciei în România, în perioada 2000-2009
Sursa: Ministerul Muncii, 2010, Raport de cercetare privind economia social în România din perspectiv european comparat , p. 47.
1O treime din popula ia României (32,2% în 2009) este
deprivat material sever2. Valoarea indicatorului este
ridicat , fiind de 4 ori mai mare decât media UE (8,1%),
1 Eurostat, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/por-
tal/europe_ 2020_ indicators/headline_indicators.
2 Deprivarea material acoper mai multe dimensiuni: venit,
bunuri de folosin îndelungat , locuire úi mediul înconjur tor
al locuin ei. Popula ia deprivat material sever este calculat
ca având cel pu in 4 din cei 9 itemi ai depriv rii: impo-
sibilitatea de a pl ti chiria, utilit ile, înc lzirea, de a face fa
unor cheltuieli neprev zute, de a consuma hran pe baz de
carne, peúte úi proteine la cel pu in dou zile, de a avea o
s pt mân de vacan în afara casei, maúin , telefon.
28
Raluca POPESCU
ai s r ciei/excluziunii sociale úi ai ocup rii folosi i în
descrierea grupurilor vulnerabile, acestea fiind úi
domeniile cele mai abordate în documentele de politic
social na ionale úi europene, cu istorie lung úi cu o
relativ constan în timp.
S r cia poate fi o cauz a vulnerabilit ii crescute, dar úi
un rezultat al situa iei vulnerabile în care se afl . Astfel, o
persoan aflat în s r cie are o probabilitate mai mare s
aib un nivel de educa ie sc zut úi o calificare necores-
punz toare pe pia a muncii, s nu aib un loc de munc
sau s fie ocupat în slujbe temporare, prost pl tite, s
aib o situa ie precar a locuirii, o stare de s n tate proas-
t , o slab implicare comunitar úi social în general etc.
De asemenea, anumite grupuri, precum persoanele cu
dizabilit i sociale, persoanele de etnie rom , persoanele
infectate cu HIV, persoanele cu probleme psihice etc.,
se confrunt într-o mai mare m sur cu situa ia de
s r cie.
numai Bulgaria având o pondere mai mare (42%) la
nivelul statelor membre.
Indiferent de dimensiunea s r ciei în rândul popula iei,
profilul persoanelor s race úi deci vulnerabile este
constant (Ministerul Muncii, 2010):
x în func ie de vârst , rata cea mai ridicat a s r ciei
o înregistreaz copiii úi tinerii sub 24 de ani;
x în func ie de educa ie - persoanele cu educa ie
sc zut ;
x în func ie de statutul ocupa ional - úomerii, casnicele
sau lucr torii pe cont propriu;
x pe medii de reziden , s r cia este întâlnit mai
REVISTA EUROPEAN DE ECONOMIE SOCIAL
DIMENSIUNI INCLUZIVE ALE GRUPURILOR VULNERABILE

frecvent în mediul rural;
x pe regiuni – nivelul este mai ridicat în Regiunile
Nord-Est, Sud-Vest úi Sud;
x în func ie de etnie, romii se confrunt cu un risc de
s r cie de 6 ori mai mare decât ansamblul popula iei.
Din punct de vedere al particip rii pe pia a muncii,
România prezint o vulnerabilitate ridicat , având printre
cele mai sc zute ponderi ale popula iei de 20-59 de ani
ocupate. Valoarea se plaseaz sub media european de
68,6%, numai Spania, Italia, Ungaria úi Malta
înregistrând niveluri mai sc zute.

Grafic nr. 2 - Ponderea popula!iei de 20-59 de ani ocupate în Uniunea European ,

în 2010

7 8 ,7
O la n d a 7 6 ,8
7 6 ,1
C ip r u 7 5 ,4
7 4 ,9
G e r m a n ia 7 4 ,9
7 3 ,6
F in la n d a 73
7 0 ,7
P o r t u g a lia 7 0 ,5
7 0 ,4
S lo v e n ia 7 0 ,3
6 9 ,2
B e lg ia 6 7 ,6
6 6 ,7
B u lg a r ia 6 5 ,4
65
Ir la n d a 6 4 ,9
6 4 ,6
P o lo n ia 6 4 ,6
6 4 ,4
G r e c ia 64
6 3 ,3
S p a n ia 6 2 ,5
6 1 ,1
U n g a r ia 6 0 ,4
5 9 ,9
M e d ia U E - 2 7 6 8 ,6

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Sursa: Eurostat.

Pe de alt parte, rata úomajului pe termen lung este
relativ sc zut la nivel european. În România, în 2010
era de 2,5% din popula ia activ , comparativ cu media de
3,8% a UE-27.
Ponderea copiilor sau a adul ilor care tr iesc în
gospod rii în care niciun membru nu lucreaz este de
10-11% úi este comparativ cu media UE, uúor mai
ridicat în cazul adul ilor. În contextul actualei crize
economice se suprapun consecin ele ce se reflect la
nivelul grupurilor vulnerabile: tensiuni sociale generate
de creúterea s r ciei popula iei, teama de pierdere a
locului de munc , creúterea num rului de familii cu
probleme financiare serioase, restric ii în finan area
creditului de consum úi efectele determinate de mobili-
tatea for ei de munc (Bostani I., Grosu V., 2010, p. 20).
ùi din punct de vedere al educa iei, situa ia României
este una problematic . Dac la niveluri de educa ie
inferioare participarea úcolar este satisf c toare, având
un nivel al abandonului timpuriu relativ sc zut comparativ
cu alte ri europene, prea pu ini indivizi ating nivelul
superior de educa ie, cea care ofer oportunit i crescute
pe pia a muncii úi de realizare personal . România are
cea mai mic pondere a popula iei de 30-34 de ani cu
studii superioare. Dac media UE era de 32,2% în 2009,
rile nordice având ponderi de peste 40%, în România
valoarea este la jum tate - 16,8%, mai mic decât în
toate celelalte ri foste socialiste.
5. Economia social (ES) úi grupurile
vulnerabile
La nivel european nu exist o defini ie oficial a
economiei sociale, aceasta fiind definit implicit sau
opera ional, la fel ca úi conceptul de grup vulnerabil.
Termenul a fost definit fie prin formele specifice, fie prin
principiile promovate. ES a fost în eleas ca „însumând
organiza iile nonprofit, cooperativele úi alte forme private
de întreprinderi asociate sau folosit ca sinonim pentru
întreprinderi sociale”1. Conform unor autori români,
1 J. Defourny úi M. Nyssesns (coord.), Social enterprise in
Europe: recent trends and developments, 2001, p. 5, 15.

Anul I – Nr. 1/2011 29


economia social include toate organiza iile situate între
sectorul public úi sectorul privat din perspectiva
organizarii, func ion rii úi principiilor declarate (Pîrvu D.,
Ungureanu E., Hagiu A., 2009, p. 53).
Organiza iile apar inând economiei sociale sunt
delimitate cu prec dere în func ie de scopul lor de a fi în
beneficiul membrilor sau colectivit ii mai degrab decât
cel de a genera profit. Astfel, consiliul valon de ES din
Belgia (1990) consider c ES „se compune din
activit ile economice desf úurate de societ i, mai ales
cooperative, asocia ii mutuale úi alte asocia ii, în care
etica este în concordan cu urm toarele principii: scopul
final este mai degrab în serviciul membrilor sau al
colectivit ii decât al profitului, autonomia gestiunii,
procesul de decizie democratic , prioritatea acordat , în
procesul de distribu ie a veniturilor, persoanelor úi muncii
fa de capital”1.
O alt defini ie prin organiza iile componente úi scopul
acestora este dat de CEP-CMAF - Conferin a
European Permanent a Cooperativelor, Mutualit ilor,
Asocia iilor úi Funda iilor2: „Organiza iile economiei
sociale sunt actori economici úi sociali activi în toate
sectoarele, care se caracterizeaz în principal prin
scopurile úi prin forma lor specific de antreprenoriat.
Economia social include organiza ii cum sunt
cooperativele, mutualele, asocia iile úi funda iile. Aceste
întreprinderi sunt deosebit de active în anumite domenii,
cum ar fi protec ia social , serviciile sociale, s n tatea,
b ncile, asigur rile, produc ia agricol , serviciile de
proximitate, educa ie úi formare, cultur , sport úi activit i
recreative”.
La nivelul Uniunii Europene, economia social a început
s fie men ionat în documentele oficiale din anii 1980.
În 1989 a avut loc prima Conferin a European a
Economiei Sociale la Paris. Abia din anii 1990, rolul
economiei sociale în integrarea pe pia a muncii a început
s fie considerat esen ial, iar al treilea sector (ca unul
intermediar, pe lâng cel public úi cel privat) a început s
capete o notorietate tot mai ridicat .
Subreprezentat la nivel european, ES se reg seúte în
statele membre sub o serie de denumiri, precum:
„economie solidar ”, „sectorul nonprofit” sau „al treilea
sector”. În absen a unor reglement ri europene pentru
ES, singurele texte de referin sunt cele care
organizeaz pia a bunurilor úi serviciilor în UE (Ministerul
Muncii, 2010, p. 18) .
Economia social joac un rol important în rezolvarea
problemelor economice úi sociale, oferind servicii a c ror
1 http://www.encyclopedie-enligne.com/e/ec/economie_soci-
ale.html.
2 Singurul comitet din Europa care regrupeaz úi are autoritate
asupra principalelor categorii de actori ai economiei sociale.
30
Raluca POPESCU
cerere nu este acoperit adecvat de sectorul privat sau
public. Treptat, ES a devenit un sector care genereaz
multe locuri de munc în Europa. În 2005, la nivelul UE-
25, ES acoperea 4% din PIB úi implica peste 11 milioane
de persoane, reprezentând 6,7% din totalul for ei de
munc angajate la acel moment3.
Grupurile vulnerabile sunt considerate o int în care
economia social poate avea un rol important. Obiectivul
specific al întreprinderilor sociale este de a promova
incluziunea social a grupurilor aflate în dificultate prin
creúterea oportunit ilor de angajare. În acelaúi timp,
întreprinderile sociale ofer servicii personalizate,
asigurând tranzi ia de la o stare de vulnerabilitate la o
pia a muncii normale (Ministerul Muncii, 2010, p. 17).
În România, procesul legislativ privind economia social
a fost mai degrab lent. În legisla ia româneasc ,
no iunea de ES apare pentru prima dat în HG nr.
829/2002 privind aprobarea Planului na ional antis r cie
úi promovare a incluziunii sociale. În cadrul obiectivelor
pe termen mediu-lung, ES este men ionat ca unul dintre
principiile ce vizeaz construirea unei societ i incluzive.
Economia social este privit ca fiind o solu ie pentru
stimularea particip rii pe pia a muncii în special a
grupurilor vulnerabile. De exemplu, în cadrul obiectivul
specific Promovarea incluziunii sociale4 din Planul
na ional de dezvoltare, se precizeaz c : „dezvoltarea úi
consolidarea mecanismelor specifice economiei sociale”
reprezint o „modalitate de creútere a ocup rii grupurilor
vulnerabile úi de asigurare de oportunit i egale de
integrare úi men inere pe pia a muncii” (Guvernul
României, 2005, p. 305).
În 2008, este men ionat din nou în legisla ia româ-
neasc , odat cu includerea sa ca domeniu eligibil
pentru finan are din Fondul Social European: ES este
sprijinit ca domeniu major de interven ie al Programului
opera ional sectorial Dezvoltarea resurselor umane5.
Priorit ile avute în vedere pentru categoriile vulnerabile
sunt cuprinse cu prec dere în axa prioritar 6, Promo-
varea incluziunii sociale, care are ca obiectiv general
3 http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/promoting-
entrepreneurship/social-economy.
4 Acesta este unul dintre obiectivele specifice ale axei
prioritare 4 din Strategia de dezvoltare - Dezvoltarea resur-
selor umane, promovarea ocup rii úi incluziunii sociale úi
înt rirea capacit ii administrative.
5 Programul opera ional sectorial Dezvoltarea resurselor umane
(POS DRU) stabileúte axele prioritare úi domeniile majore de
interven ie ale României în domeniul resurselor umane în
vederea implement rii asisten ei financiare a Uniunii Europene
prin intermediul Fondului Social European pentru perioada
2007-2013. A fost elaborat în contextul Planului na ional de
dezvoltare 2007-2013 úi în acord cu priorit ile Cadrului
Strategic Na ional de Referin .
REVISTA EUROPEAN DE ECONOMIE SOCIAL
DIMENSIUNI INCLUZIVE ALE GRUPURILOR VULNERABILE
facilitarea accesului pe pia a muncii al grupurilor vulne-
rabile úi promovarea unei societ i incluzive úi coezive, în
scopul asigur rii bun st rii tuturor cet enilor, domeniile
majore de interven ie fiind:
x dezvoltarea economiei sociale;
x îmbun t irea accesului úi particip rii grupurilor
vulnerabile la educa ie;
x promovarea de oportunit i egale pe pia a muncii;
x ini iative transna ionale pe pia a global a muncii.
Termenul cap t notorietate în România odat cu
apari ia, tot în 2008, a Raportului na ional strategic
privind protec ia social úi incluziunea social , în care se
precizeaz c „dezvoltarea sectorului privind ES poate fi
primul pas pentru ca o economie eficient úi dinamic s
interac ioneze cu o economie bazat pe justi ie social .
Construirea unui astfel de sistem este foarte important
pentru c ofer r spunsuri la nevoile identificate ale
societ ii româneúti”1.
Economia social este privit ca fiind o solu ie pentru
stimularea particip rii pe pia a muncii, precum úi pentru
dezvoltarea spiritului antreprenorial al tuturor úi, mai ales,
al grupurilor dezavantajate. În acest sens, se are în
vedere2:
x dezvoltarea cadrului legislativ care s asigure
bazele necesare cre rii sectorului de economie
social în România;
x realizarea de proiecte pilot de economie social ,
care ulterior pot fi replicate la nivel na ional, în zone
identificate ca fiind cu probleme sociale;
x formarea în domeniul economiei sociale a
profesioniútilor din sistemul social, a managerilor de
întreprinderi sociale úi a persoanelor din grupurile
dezavantajate;
x campanii de informare úi promovare a economiei
sociale, de conútientizare a societ ilor comerciale
cu privire la responsabilit ile sociale ce le revin;
x dezvoltarea unui Centru Na ional de Resurse pentru
consultan úi sprijin destinat ini iativelor de
economie social .
Astfel, se poate aprecia c ES în România beneficiaz ,
începând din septembrie 2008, de un set coerent úi
detaliat de m suri asumate de autorit i, dar numai în
ceea ce priveúte ES ca instrument de incluziune social
úi combatere a s r ciei.
Activit ile de ES care nu îndeplinesc acest rol – recu-
noscute de altfel la nivel european – nu sunt cuprinse ex-
1 MMFPS, Raportul na ional strategic privind protec ia social
úi incluziunea social 2008-2010, 2008, p. 23.
2 Guvernul României, 2008, Raportul na ional strategic privind
protec ia social úi incluziunea social 2008-2010.
Anul I – Nr. 1/2011
pres în niciun act normativ, îns nu sunt nici interzise sau
limitate de prevederile existente (MMFPS, 2008, p. 35).
Referiri din documentele strategice privind rolul
economiei sociale pentru integrarea pe pia a muncii a
grupurilor vulnerabile vor fi prezentate úi în capitolele
dedicate femeilor úi romilor.
O cercetare a MMFPS din 2010 arat c gradul de
informare al popula iei úi mai ales al grupurilor- int cu
privire la economia social este înc sc zut.
x Managerii cunosc cel mai bine termenul de ES.
65% dintre responden ii manageri se consider fa-
miliariza i cu termenul de ES: 47% consider c
sunt bine informa i úi 11% se declar foarte bine
informa i.
x 47% dintre angaja ii în forme de ES cunosc
termenul, dar numai 5% îl cunosc foarte bine.
x Managerii úi angaja ii consider c beneficiarii
activit ilor de ES sunt în primul rând persoanele
defavorizate. Acestea îns nu sunt familiarizate
cu ES.
x Nu au auzit niciodat de formele de ES: 78%
dintre romi, 73% dintre familiile monoparentale úi
dintre beneficiarii de VMG, 57% dintre
persoanele cu dizabilit i úi 50% dintre tineri.
Sursa: MMFPS, 2010, p. 93, 94.
În România, la nivelul anului 2010, sunt înregistrate
urm toarele forme de organizare specifice economiei
sociale (MMFPS, 2010, p. 50):
x 2.179 de CAR-uri;
x 2.128 de societ i cooperative (din care 1.061 de
societ i cooperative de consum, 885 de societ i
cooperative meúteúug reúti, 170 de societ i
cooperative agricole úi 12 societ i cooperative de
locuire úi valorificare);
x 51 de b nci cooperatiste de credit;
x 419 unit i protejate autorizate.
Dac , la nivel formal, ES a devenit în ultimii 2-3 ani un
concept cunoscut úi vehiculat, actorii implica i efectiv
în economia social , actorii economici úi mai ales
beneficiarii cunosc prea pu in oportunit ile oferite de
acest domeniu.
În prezent, economia social ofer solu ii pentru a se
reduce excluziunea social prin creúterea ratei de
ocupare a persoanelor vulnerabile úi prin crearea
mecanismelor de a-i ajuta pe aceúti oameni (Arpinte D.,
Cace S., Cojocaru ù., 2010, p. 66).
31

Bibliografie
Arpinte, D.; Cace, S.; Cojocaru, ù. (2010), Social economy in
Romania. Preliminary approach, în „Revista de cerce-
tare úi interven ie social ”, Editura Lumen Publishing
House, Iaúi, vol. 31, pp. 64-79.
Bostani, I.; Grosu, V. (2010), The social effects of the current
economic crisis on the European Union labour market, în
„Revista de cercetare úi interven ie social ”, 2010, vol.
31, pp. 7-21.
Briciu, C. (2009), M surarea s r ciei úi incluziunii sociale – un
caz de asimilare selectiv a inova iei, în „Calitatea
Vie ii”, XX, nr. 1–2, 2009, p. 161–170.
Defourny, J.; Nyssesns, M. (coord.) (2001), Social enterprise in
Europe: recent trends and developments, 2001.
Hoogeveen, J.G. (2005), Measuring Welfare for Small but Vul-
nerable Groups: Poverty and Disability in Uganda,
„Journal of African Economies”, Vol. 14, No. 4, p. 603–
631.
Hoogeveen, Johannes; Tesliuc, Emil; Vakis, Renos; Dercon,
Stefan, A Guide to the Analysis of Risk, Vulnerability and
Vulnerable Groups, World Bank, http://siteresources.
worldbank.org/ INTSRM/Publications/20316319/RVA.pdf.
Lambru, M. (2010), Metoda deschis de coordonare (MDC) în
domeniul protec iei úi incluziunii sociale. Dimensiunea
participativ a MDC, în „Calitatea Vie ii”, XXI, nr. 1–2,
2010, p. 161–178.
Pîrvu, D.; Ungureanu, E.; Hagiu, A. (2009), Evaluation of the
need for development of social enterprises. Case study
in the Arges County, „Revista de cercetare úi interven ie
social ”, vol. 27, pp. 51-65.
Pop, M.A. (2009), Determinarea evolu iei s r ciei cu ajutorul
pragurilor relative ancorate în timp, în „Calitatea Vie ii”,
32
Raluca POPESCU
XX, nr. 3-4, 2009, p. 377-398.
***European Comission, Employment, Social Affairs and In-
clusion, 2010. Ce poate face politica social pentru dvs. -
Factsheets / Incluziunea úi egalitatea, p. 23, http://ec.euro-
pa.eu/social/BlobServlet?docId=4983&langId=ro.
***European Comission, http://ec.europa.eu/social/main.jsp?
catId=370&l angId =en&featuresId=114&furtherFeatures
=yes.
***Eurostat, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/
europe_ 2020_ indicators/headline_indicators.
***Guvernul României (2008), Raportul strategic privind pro-
tec ia social úi incluziunea social 2008-2010.
***Guvernul României, Ministerul Muncii, Familiei úi Egalit ii
de ùanse, Programul opera ional sectorial Dezvoltarea
resurselor umane 2007-2013, FSE, 2007,
http://www.fonduriue.ro/upload/120342172163.pdf.
***Guvernul României, Planul na ional de dezvoltare 2007-
2013, decembrie 2005, http://www.inforegio.ro/user/File/
PND_ 2007_2013.pdf.
***http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/promoting-entre-
preneurship/social-economy.
***http://www.encyclopedie-enligne.com/e/ec/economie_so-
ciale.html.
***Ministerul Muncii (2010), Raport de cercetare privind econo-
mia social în România din perspectiv european com-
parat , http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/ima-
ges/file/Rapoarte-Studii/301210Raport%20de%20cer-
cetare_ES.pdf.
***MMFPS, 2008, p. 35, Programul de implementare a PNAinc
pentru perioada 2006-2008.
REVISTA EUROPEAN DE ECONOMIE SOCIAL