Procesul de transport pe calea ferată

Unitatea de învăţare Nr. 7

PROCESUL DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ

Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 7 72
7.1 Elemente de organizare a circulaţiei trenurilor 72
7.2 Capacitatea de circulaţie a căii ferate 73
7.3 Capacitatea de transport pe calea ferată 81
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 7 83
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 83
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 7 83

Transporturi internaţionale 71
 Procesul de transport pe calea ferată

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 7

Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 7 sunt:
 Cunoaşterea modului de organizare a circulaţiei trenurilor.
 Modalităţi de determinare a capacităţii de circulaţie a căilor ferate.
 Înţelegerea modului de calcul a capacităţii de transport a căilor ferate.

7.1 Elemente de organizare a circulaţiei trenurilor

Planul de mers Multilateralitatea şi varietatea sectoarelor de activitate ale transportului
al trenurilor feroviar formează un mecanism care, deşi complex, trebuie să funcţioneze ca o
singură unitate. Această coordonare se realizează prin planul de mers al
trenurilor.
Orice tren circulă numai după un mers dinainte stabilit.
Totalitatea mersurilor de tren valabile într-o anumită perioadă de timp
formează planul de mers al trenurilor din perioada respectivă. Planul de mers
Graficul de se întocmeşte grafic.
circulaţie
Graficul de circulaţie constituie reprezentarea grafică a mişcării trenurilor pe
distanţa dintre două puncte de secţionare. El trebuie să asigure: deplasarea
rapidă a mărfurilor şi călătorilor; siguranţa circulaţiei trenurilor; utilizarea cât
mai raţională a capacităţii locomotivelor, a vagoanelor, a capacităţii de
circulaţie a secţiilor de remorcare.
Aşadar, graficul de circulaţie reprezintă procesul tehnologic al reţelei
feroviare. El se elaborează pe baza reprezentării grafice cu ajutorul a două axe
rectangulare, în care pe orizontală se reprezintă timpul, iar pe axa verticală se
reprezintă spaţiul.
Graficul de circulaţie se întocmeşte o dată sau de două ori pe an, în funcţie de
necesităţile exploatării, separat pentru fiecare magistrală de mers,
coordonându-se tranzitarea trenurilor în staţiile cap de secţie.
Elementele necesare pentru întocmirea graficului de circulaţie sunt:
 numărul şi felul trenurilor;
 timpii de mers ai trenurilor între staţii;
 intervalele între trenurile ce circulă în grup şi în pachet;
 normele de timp pentru staţionare a locomotivelor în staţiile cu
depou.
Graficele de circulaţie se pot clasifica:
1. În raport cu viteza de circulaţie:
a. Grafice paralele – au drept caracteristică faptul că
distanţele de circulaţie în acelaşi sens sunt parcurse

Transporturi internaţionale 72
 Procesul de transport pe calea ferată

de trenuri cu aceeaşi viteză;

b. Grafice neparalele sau normale – prevăd
deplasarea trenurilor cu viteze diferite, în funcţie de
categoria şi rangul fiecăruia.
2. În funcţie de numărul liniilor de pe secţia respectivă:
a. grafice pe linii simple;
b. grafice pe linii duble;
c. grafice pe linii multiple.
3. În raport cu numărul trenurilor trasate în sensul cu soţ sau fără soţ:
a. grafice cu trenuri pereche;
b. grafice cu trenuri nepereche.
4. În raport cu ordinea de circulaţie care se urmăreşte:
a. grafice cu trenuri în grup – circulă pe aceeaşi
distanţă, în acelaşi sens de mers cel puţin două
trenuri succesive. Urmărirea se face la interval de
staţie sau de haltă de mişcare;
b. grafice cu trenuri în pachet – trasele trenurilor se
înscriu succesiv în acelaşi sens. Circulaţia trenurilor
se face la distanţă de semnal de bloc de linie.
Distanţa minimă la care se pot succeda două mijloace feroviare aflate în
mişcare unul faţă de altul e distanţa dintre două puncte de staţionare. Această
distanţă se numeşte distanţă de circulaţie şi este cel puţin egală cu drumul de
frânare.

Test de autoevaluare 7.1.

1.Ce trebuie să asigure graficul de circulaţie?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 83.

7.2. Capacitatea de circulaţie a căii ferate

Capacitatea de Capacitatea de circulaţie a unei linii de cale ferată (Cc) reprezintă numărul
circulaţie pe maxim de trenuri şi vagoane care pot circula pe linia respectivă într-o perioadă
calea ferată determinată de timp.

Capacitatea de circulaţie a secţiilor de cale ferată se calculează pe o zi

completă pentru 24 de ore, pentru că activitatea la calea ferată este ciclică.

Transporturi internaţionale 73
 Procesul de transport pe calea ferată

Generic, capacitatea de circulaţie se calculează ca raport între timpul integral

al unei zile (1440 minute) şi durata în care distanţa dintre două puncte de
Perioada secţionare consecutive este ocupată de un tren pe calea ferată dublă sau de o
graficului pe CF pereche de trenuri pe calea ferată simplă, denumită perioada graficului (Tp).
simplă Perioada graficului pe calea ferată simplă este prezentată în fig.7.1.

l(m)

Tr 1 Tr 3
Tr 2

A
t1 a1 t2 a2 t(s)

Tp

Fig.7.1. Perioada graficului pe calea ferată simplă

Tp = t1 + a1 + t2 + a2
unde:
t1 = timpul de mers al trenului 1;
a1 = intervalul de încrucişare în staţia a;
Perioada t2 = timpul de mers al trenului 2;
graficului pe CF a2 = intervalul de încrucişare în staţia A.
dublă
Perioada graficului pe calea ferată dublă este prezentată în fig.7.2 şi este dată
de relaţia:

Tp = t1 + a1,
unde:
t1 = timpul de mers al trenului 1;
a1 = intervalul de urmărire;

Transporturi internaţionale 74
 Procesul de transport pe calea ferată

l(m)

Tr 1 Tr 2

A
t1 a1 t(s)

Tp

Fig.7.2. Perioada graficului pe calea ferată dublă

În ceea ce priveşte perioada graficului luată în calculul capacităţii de circulaţie,

aceasta corespunde valorii maxime a timpului scurs de la expedierea unui tren
până la expedierea, în acelaşi sens, a trenului următor, înregistrat pe una din
distanţele de circulaţie de pe secţia luată în studiu.

Capacitatea de circulaţie pentru o secţie nu se determină pentru fiecare din

distanţele ei de circulaţie, ci pentru distanţa limitativă. Aşadar, capacitatea de
circulaţie a distanţei limitative este aceeaşi cu capacitatea de circulaţie a secţiei
respective.

Valoarea maximă a unei perioade de grafic se înregistrează, în general, pe

distanţa critică a secţiei de circulaţie, pentru că timpul de mers, ca element
determinant în structura perioadei graficului, este influenţat de distanţa dintre
staţii, profilul liniei, viteza trenului, etc.

În exploatarea feroviară se deosebesc:

 capacitatea de circulaţie teoretică (Cct) – capacitatea maximă a
liniei conform graficului de circulaţie;
 capacitatea de circulaţie practică (Ccpr) – capacitatea care poate fi
realizată, în mod normal, în condiţiile date de o secţie de circulaţie.
Aceasta reprezintă aproximativ 80% din capacitatea de circulaţie
teoretică;
 capacitatea de circulaţie efectivă (Ccef) – capacitatea de circulaţie
realizată efectiv;
 capacitatea de circulaţie necesară (Ccn) – capacitatea de care este
nevoie şi care rezultă din analiza necesarului de transport.
Relaţia dintre aceste mărimi este următoarea:

Cct  Ccpr  Ccef  Ccn

Transporturi internaţionale 75
 Procesul de transport pe calea ferată

Mărimea perioadei graficului este influenţată de modul de organizare a

circulaţiei trenurilor, adică de tipul de grafic folosit.
1. Capacitatea de circulaţie când trenurile circulă conform graficului
simetric, pereche, normal pe calea ferată simplă (fig.7.3).
Capacitatea de
circulaţie l(m)
conform
graficului a

simetric,
Tr 2
pereche, normal Tr 1

pe CF simplă
Tr 3

A
t1 a1 t2 a2 t(s)

Tp

Fig.7.3. Grafic simetric pereche normal pe calea ferată simplă

1440
C c
Capacitatea de t1  a1  t 2  a2
circulaţie
conform 2. Capacitatea de circulaţie când trenurile circulă conform graficului simetric,
graficului pereche, paralel (identic) pe calea ferată simplă (fig.7.4).
simetric,
pereche, paralel l(m)
pe CF simpla a

Tr 1 Tr 2

Tr 3

A
t1 a1 t2 a2 t(s)

Tp

Fig.7.4. Grafic simetric pereche identic pe calea ferată simplă (t1 = t2 şi a1 = a2)

Capacitatea de
circulaţie, C c
1440
conform 2t1  2a1
graficului,
simetric, 3. Capacitatea de circulaţie, când trenurile circulă conform graficului, simetric,
nepereche, în nepereche, în grup, pe calea ferată simplă, se exprimă în grupuri de trenuri pe
grup, pe CF zi (fig.7.5).
simplă

Transporturi internaţionale 76
 Procesul de transport pe calea ferată

l(m)

A
t1 a’ t1 a’ t1 a1 t2 a” t2 a2 t(s)

Tp

Fig.7.5. Grafic simetric nepereche în grup pe calea ferată simplă

1440
Cc 
N tr' t1  N tr'  
 1  a  a1  N tr" t2  N tr"  1  a  a2
 
unde:
N tr' = numărul de trenuri în sensul fără soţ;
t1 = timpul de mers al trenurilor în sensul fără soţ;
a = intervalul de urmărire a trenurilor în sensul fără soţ;
a1 = timpul de încrucişare a trenurilor în staţia B;
N tr" = numărul trenurilor în sensul cu soţ;
t2 = timpul de mers al trenurilor în sensul cu soţ;
a = intervalul de urmărire a trenurilor în sensul cu soţ;
Capacitatea de a2 = timpul de încrucişare a trenurilor în staţia A.
circulaţie,
conform 4. Capacitatea de circulaţie, când trenurile circulă conform graficului, simetric,
graficului, nepereche, în pachet pe calea ferată simplă, se exprimă în pachete de trenuri
simetric, pe zi (fig.7.6).
nepereche, în
pachet pe CF l(m)
simplă
a

A
I’ I’ t1 a1 t2 I” a2 t(s)

Tp

Fig.7.6. Grafic simetric nepereche în pachet pe calea ferată simplă

Transporturi internaţionale 77
 Procesul de transport pe calea ferată

1440
Cc 

N tr'   
 1  I   t1  a1  N tr"  1  I   t 2  a2

unde:
I’ = intervalul de urmărire a trenurilor care circulă în pachet în sensul fără soţ;
I” = intervalul de urmărire a trenurilor care circulă în pachet în sensul cu soţ.

Capacitatea de circulaţie pentru sensul fără soţ (Ccf) este dată de relaţia:

1440N tr'  trenuri

Ccf   zi 
Tp  

Capacitatea de circulaţie pentru mersul în sensul fără soţ (Ccs) este dată de
relaţia:

1440N tr"  trenuri

Ccs   zi 
Tp  

Capacitatea totală de circulaţie (Cc) exprimată în trenuri pe zi este dată de

relaţia:

Cc 
 
1440  N tr'  N tr"  trenuri
Capacitatea de Tp  zi 
 
circulaţie
conform
5.Capacitatea de circulaţie când trenurile circulă conform graficului
graficului
paralel în grup, pe calea ferată dublă, se exprimă în trenuri pe zi (fig.7.7).
paralel în grup,
pe CF dublă
1440  trenuri
Cc 
t1  a1  zi 

Transporturi internaţionale 78
 Procesul de transport pe calea ferată

l(m)

A
t1 a’ a’ t(s)

Tp

Capacitatea de Fig.7.7. Grafic paralel în grup pe calea ferată dublă

circulaţie
conform
graficului 6. Capacitatea de circulaţie când trenurile circulă conform graficului
paralel, în paralel, în pachet, pe calea ferată dublă (fig.7.8).
pachet, pe CF
dublă l(m)

A
I I I t(s)

Tp

Fig.7.8. Grafic paralel în pachet pe calea ferată dublă

1440
Cc 
I
unde:
I = intervalul de urmărire a trenurilor care circulă în pachet.

Folosind aceleaşi metode de organizare a circulaţiei trenurilor, capacitatea de

circulaţie înregistrează creşteri substanţiale în condiţiile circulaţiei pe căile
ferate duble, în raport cu circulaţia pe căile ferate simple, iar nivelul cel mai
ridicat al capacităţii de circulaţie se înregistrează în condiţiile de circulaţie

Transporturi internaţionale 79
 Procesul de transport pe calea ferată

după graficul cu trenuri în pachet pe calea ferată dublă şi înzestrată cu dispecer

centralizat şi bloc de linie automat.

Capacitatea de circulaţie când trenurile circulă conform graficului

Graficul neparalel
neparalel
În graficul neparalel se trasează mai multe categorii de trenuri, iar capacitatea
de circulaţie se stabileşte în trenuri directe de marfă, având în vedere timpul
ocupat în grafic cu celelate categorii de trenuri considerate cunoscute (trenuri
de călători, locale de mărfuri, de coletărie).

Cc = Ntr – (KcălNcăl + KcNc + KlNl)

unde:
Ntr = capacitatea de circulaţie în cazul graficului paralel;

Ncăl = numărul de trenuri de călători trasate în grafic;

Nc = numărul de trenuri de coletărie trasate în grafic;

Nl = numărul de trenuri locale de marfă trasate în grafic;

Kcăl, Kc, Kl = coeficientul de reducere a trenurilor directe de marfă,

datorită circulaţiei trenurilor de călători, de coletărie, respectiv trenurilor locale
de marfă.

Coeficientul de reducere indică trenurile de marfă scoase din grafic de către un

tren de călători, de coletărie şi un tren local de marfă. Determinarea acestui
coeficient necesită stabilirea timpului ocupat în grafic de trenurile respective.
Astfel, în cazul unei linii simple:

T pc
Cc 
Tp

unde:

Tpc = timpul ocupat în grafic de pereche de trenuri de călători pe

distanţa limitativă;
Tp = perioada graficului pentru trenurile de marfă.

Similar, se calculează Kc şi Kl.

Transporturi internaţionale 80
 Procesul de transport pe calea ferată

Test de autoevaluare 7.2.

1. Definiţi capacitatea de circulaţie pe calea ferată
2. În condiţiile cărui grafic se inregistrează cea mai mare capacitate de
circulaţie pe calea ferată?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 83.

7.3. Capacitatea de transport pe calea ferată

Produsul dintre capacitatea de circulaţie (numărul de trenuri care trec într-o zi

Capacitatea de printr-un anumit punct al unei secţii de cale ferată) şi încărcătura medie netă a
transport unui tren (numărul de călători sau de tone nete încărcate) reprezintă
capacitatea de transport a secţiei de cale ferată.

Ct cal  Cc  Cm cal / zi unde: Cm = numărul mediu de călători

transportaţi;

Ct mf  Cc  Qm t / zi unde :Qm = numărul mediu de tone nete dintr-

Capacitatea un tren.
anuală de
Capacitatea anuală de transport a liniilor de cale ferată reprezintă volumul
transport
maxim al traficului de mărfuri care se poate transporta pe liniile respective în
cursul unui an, exprimat în tone.

Pentru a face faţă cerinţelor de transport ale beneficiarilor, se determină

capacitatea anuală de transport a căilor ferate, care trebuie să fie cel puţin
egală cu volumul de mărfuri ce urmează a fi transportate.

365  Ntr  Qbr  

Ct ( anuală ) 
Kn

unde:

Ntr = capacitatea de transport a liniei;

Qbr = tonajul brut al trenurilor;


Transporturi internaţionale 81
 Procesul de transport pe calea ferată

Kn = coeficientul de neuniformitate, calculat ca raport între traficul

trenurilor în luna de vârf şi traficul mediu anual.

Nivelul capacităţii de transport necesare depinde de:

- capacitatea de circulaţie necesară;
- tonajul trenurilor;
- coeficientul de neuniformitate;
- raportul dintre tonajul net şi cel brut (
Pentru că producţia la calea ferată se măsoară în călători km şi tone km,
producţia posibilă de realizat se determină astfel:

Pc  Ct cal  lmc

unde:
lmc = lungimea medie a unei călătorii;

Pt  Ct mf  lmt
lmt = lungimea medie de trasportat a unei tone de marfă.

Aceste ultime două mărimi influenţează cheltuielile de exploatare pe calea

ferată, beneficiul şi eficienţa.

Test de autoevaluare 7.3.

Care sunt elementele care influenţează nivelul capacităţii de transport anuale
pe calea ferată

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 83.

Am ajuns la sfârşitul unităţii de învăţare nr. 7.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în
rezumat această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare nr. 7 pe care urmează să o
transmiteţi tutorelui.

Transporturi internaţionale 82
 Procesul de transport pe calea ferată

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 7

Prezentaţi in maxim o pagina importanţa graficului de circulaţie pentru organizarea
circulaţiei trenurilor.

Răspunsurile testelor de autoevaluare

Raspunsul la testul de verificare 7.1
Graficul de circulaţie trebuie să asigure:
 deplasarea rapidă a mărfurilor şi călătorilor;
 siguranţa circulaţiei trenurilor;
 utilizarea cât mai raţională a capacităţii locomotivelor, a vagoanelor, a
capacităţii de circulaţie a secţiilor de remorcare.

Răspunsul la testul de verificare 7.2.

1. Capacitatea de circulaţie a unei linii de cale ferată (Cc) reprezintă
numărul maxim de trenuri şi vagoane care pot circula pe linia respectivă
într-o perioadă determinată de timp.

2. Nivelul cel mai ridicat al capacităţii de circulaţie se înregistrează atunci

cand circulaţia se desfăşoară conform graficului cu trenuri în pachet pe
calea ferată dublă şi înzestrată cu dispecer centralizat şi bloc de linie
automat.

Răspunsul la testul de verificare 7.3.

Nivelul capacităţii de transport necesare depinde de:
- capacitatea de circulaţie necesară;
- tonajul trenurilor;
- coeficientul de neuniformitate;
- raportul dintre tonajul net şi cel brut (

Bibliografie unitate de învăţare nr. 7

S. L. Utureanu(Dordea) – Sistemul transporturilor, Ed.Muntenia, 2006

Filip, Gh., Dreptul transporturilor, Ed. „Şansa” S.R.L., Bucureşti, 1993

Transporturi internaţionale 83