Fofa besericésca si scolastica.
Organu alu provinciei metropolitane greco-catolice de Alba-Julia
si Fagarasiu.
Apare in 1 si 15 st. n. a fia-carei luni.
Abonamentele de cate 6 A. v. a. pre anu se se adreseze
la tipografia seminariului gr. catolicii in Blasin.
Anulu I. Blasiu 15 Maiu 1888.
Partea besericésca.
J®asi Inoculili B . O i d i d e S z â d
Xes&orecandu episcopu alu romaniloru uniti din Transilvani'a
partile adnexe.
VI.
Primii ieromonaci basilitani din Blasiu, florea
clerului romanu din acele tempuri, indata dupa asie-
diarea l o m in monastirea cea noua au aretatu unu
viu inter-esu facia de starea beşericei din acele dile,
si erau adùncu consternaţi pentru persecutarea pă­
rintelui loru Joanu Inocentiu adscriendu-o aceea in­
vidiei natiuniloru si astutiei eterodoxiloru.
M a nu numai acei teneri preoţi, ci totu clerulu
si poporulu romanu era aduncu misicatu, candu a
intielesu cà preaiubitulu loru părinte se detiene in
Rom'a si se constringe la abdicere, precum si atunci
candu a vediutu, cà in urm'a sequestrarei veniteloru
sale episcopesci era adusu in nefericit'a positiune de
a nu ave midilocele de lipsa pentru sustienerea vietiei.
Tota mangaiarea acelui prémeritatu archiereu in dilele
lui de suferintie a stătu in aceea, cà fii sei sufle-
tesci nu l'au parasitu, ci au staruitu mereu pentru
reintorcerea lui in patria.
D e o cam data noi lasàmu se urmeze epistol'a
ieromonaciloru din Blasiu de datulu 2 9 Octobre 1 7 4 7 ,
care suna precum u r m é z a :
Emi e Bevmi Signori!
Aspettando fin ora per poter dare all' Emze Vostre
qualche certa relazione di noi médemi, dello stato nostro,
e di queir impicciatissimo del Paese, siamo rita "dati nel
sadisfare agli nostri dovuti oblighi figliali; e perciò Vostre
Eminenze si degneranno di benignamente qual pietosissimi
Manuscriptele si corespondintiele se se tramita francate
la redactiuni.
Nr. 16.
Padri perdonare agli indegnissimi figli, e nello stesso tempo
avergli per questa volta scusati.
si P e r la Dio grazia e Clemenza di S. M. Cesarea già
siamo nel nuovo Monastero, abbenchè imperfetto, perchè
per la parte meridionale, ove saranno le scuole, non è
messo ancora il fondamento, e noi dacché siamo entrati,
poco di bene abbiamo potuto fare, essendo sicut oves sine
Pastore.
Anche quelli che si trovano atti per andare a Roma
alla Propaganda, si perdono d'animo in vedere la misera
conditione di questa Gente, che già perisce in corpo ed
animo
E certamente corre un grandissimo pericolo di per-
dersi queste anime affatto; imperocché adesso il Clero
ancora si è agitato in sommo e comosso per l'assenza così
diuturna del vescovo, e specialmente sentendo che lo vor-
rebbono astringere alla rinunzia
Ne' campi del Pagho Besceno da Balasfalva poco
distante appresso la strada publica apparisce una Croce
nuovamente eretta coll'epigrafe : „Haec sancta ac saluti-
fera Crux erecta est tempore Divi Besarion (ch'era quel
malandrino) quando prophetavit, e si dice, ne' altri luoghi
delle Margini ancora vedersi simil cò§e. E noi p e r
non dare occasione di forse maggiore scàndalo a questa
moltitudine di gente tanto semplice nou afdimo per adesso
toccargle.
La sequestrazione de' Beni episcopali ha commosso e
il Clero e il popolo. E per verità adesso gli nemici quelli
specialmente della nostra santa F e d e catholica battono
colle mani, si ridono e si burlano di loro: motivo certa-
mente di alienargli al tutto dalla santa Unione. Noi per
altro in vano uscimo al Paese per vedere cosa si faccia e
comporgli, perchè auditui nostro nemo credit: mancando
il capo manca la suggezzione. Emmi Signori ! sanno be-
nissimo 1' Emze Vostre quanto gli costarono à Gesù Christo
Signor Nostro le anime, ut sanguinem etiam proprium prò
ipsis effundere non sit dedignatus; sanno similmente le
constituzioni de' Paesi, hanno 1' autorità in universum
mundum, penetrano l'invidia delle Nazioni, l'astuzia degli
Eretici, che niente altro pensano, che destruere Ecclesiam
Domini J. Christi.
Per la salute adunque delle anime, supplichiamo si
degnino V. V. E. E. di provvedere Paternamente dell' oppor­
tuno rimedio a questo male cattivissimo, altrimenti actum
nobiscum, actum de fructu missionum nostrarum. E per
fine rassegnandoci humilissimamente all' innata Paterna
Pietà e Clemenza delle Emze loro le baciamo devotissima­
mente le Sagratissime Mani essendo
Di Vostre Eminenze
Balasfalva li 29. 8bre 1 7 4 7
umilissimi Clienti e Capellani
P. Silvestro Kalyany,
P. Gregorio Major,
P. Geronzio Rotore,
dell' Ordine di S. Basilio M.
Ér' in versiune romana :
Eminentissimiloru si Beverendissimiloru Domni!
Asceptandu pana acum ca se potemu da Eminentie-
loru Vostre ceva relatiune secura despre noi, despre starea
nostra si despre lucrurile forte incurcate ale tierei, amu
intardiatu de a satisface detorintieloru nostre filiali, din
care causa Eminentiele Vostre Ve veti indura preagratiosu
a ne pardonâ câ unoru fii nedemni si in acelasiu tempu
pentru astadata si a ne escusâ.
Din indurarea lui Ddieu si grati'a Maiestăţii Sale Impera-
tesei deja ne aflàmu in monastirea cea noua desi imperfecta,
pentru cà la partea meridionala, unde voru fi scolele, nu
s'a pusu inca fundamentulu, si noi desî ne amu asiediatu,
pucinu bine amu potutu face, aflandu-ne câ oile fàra
pastoriu.
Inca si aceia, cari su harnici a merge la Roma la
Propaganda, se descuragieza vediendu starea misera a
acestui poporu, care slabesce si trupesce si sufletesce. . . .
Si ni e frica de periclulu a pierde aceste suflete, càci
acum si Clerulu e tare agitatu si e in mişcare pentru ab-
sinti'a asia îndelungata a episcopului si specialminte cà a
intielesu cà voiescu a-lu constringe la abdicere.
In hotariulu Besineului, unu satu aprópe de Blasiu,
se vede in apropiarea drumului de tiera o cruce aredicata
cu inscriptiunea: „Acest'a santa si salutifera Cruce s'a
aredicatu pe tempurile fericitului Besarionu (unu seducă­
torul) candu profeţise;" si se dice cà si in alte locuri ale
hotareloru s'ar' vede asemene lucruri. Si noi pentru câ
se nu damu ocasiune poporului acestuia simplu la scandale
potè si mai mari, nu cutezamu a ne intinde la ele.
Secuestrarea bunuriloru episcopesci a misicatu adùncu
sufletele clerului si poporului. Si in adeveru acum ini­
micii mai alesu ai credintiei nostre catolice, batu in palmi,
i-deridu si i-batujocorescu de securu pentru câ se-i în­
străineze dela S. Unire. Noi in daru esimu la sate se
vedemu ce e de facutu si câ se i-liniscimu, pentru câ
vorbeloru nostre nu crede nime lipsindu capulu lipsesce si
supunerea.
Eminentissimiloru Domni ! Eminentiele Vòstre tare
bine sciti catu a costatu Domnului nostru Isusu Christosu
opulu rescumperarii, cà nu s'a indoitu a-si versa si san-
gele seu propriu, asemene cunosceti constitutiunile tieriloru,
aveti auctoritate in lumea intrega, penetrati invidi'a na-
tiuniloru si astuti'a ereticiloru, cari nu cugeta alta, decat
se distrugă baserec'a Domnului N. Christosu.
Asiadara pentru mântuirea sufleteloru ne rogamu câ
Eminentiele Vostre se Ve indurati pregratiosu a Ve in­
grigi de remediu oportunii facia de acestu reu, altumen-
trelea e gata de noi, e gata de fruptulu missiuniloru
nostre. Si in fine recomandandu-ne pietăţii si indurării
Eminentieloru Vostre, sarutandu-Ve manile suntemu
Alu Eminentieloru Vòstre
Blasiu 29 Octobrie 1 7 4 7
cei mai umiliti clienti si capelani
P. Silvestru Kaliani,
P. Gregoriu Major,
P. Gerontiu Cotorea,
Călugări de ordulu S. Basiliu celu mare.
Se fiindamu granarie besericesci-scolare.
T r a i m u in timpulu a s o c i a r i l o r u ! O r i ce i n s t i t u t i u n e ,
ori ce idea m ă r e ţ i a n u m a i p r i n a s o c i a r e se pote i n t r u p â ,
si p d t e ajunge perfecţiunea v e r i t a b i l a si c u v e n i t a ,
fora asociare, fora sucursulu r e c i p r o c u lipsesce însu­
fleţirea, lipsesce acelu c i m e n t u , c a r e î m p r u m u t a s t a r e
durabila cutarei institutiuni. Cu catu unu poporu
a fostu ferice a pricepe mai curundu vocea asociarei,
cu catu unu poporu a tinsu man'a mai curundu acestui
auguru alu progresului, cu atat'a lu-vedemu astadi
pre o trepta mai inalta a culturei si p r o s p e r i t a t e i .
U n u copilasiu c a n d u se invetia a imblâ, privesce cu
d r a g u la paşii m a m e i sale, p r e c a r i de-si cu forte
m a r e g r e u t a t e i imiteza, d a r ' totuşi in fine pasiesce,
si incetulu cu incetulu, s p r e cea m a i m a r e fericire a
s'a s e invetia a a m b l â . N o i R o m â n i i abia a m u facutu
inca cativa pasi pe calea asociarei, si de si cu forte
m a r e g r e u t a t e i-amu facutu, d a r ' t o t u i-amu facutu,
si a c u m s u n t e m u a s e m e n e a copilasiului, c a r e n u s t a
si nici câ t r e b e se stee l o c u l u i ; ci i m p r u m u t a n d u c u r a g i u
si însufleţire d i n i u b i r e a , cu c a r e poporele m a i culte
n e invetia si n e d a u esemplu a pasi, m e r g e m u i n a i n t e ,
t o t u i n a i n t e pe calea i n d e g e t a t a si b ă t u c i t a de ele.
N u - m i este scopulu aci a insirâ n u m e r u l u si v a r i e t a t e a
i n s t i t u t i u n i l o r u fundate in t e m p u r i l e m a i r e c e n t e cu o
n e s u i n t i a febrila de c a t r a c ă r t u r a r i i poporului r o m a n u ,
neci a e s p u n e b i n e c u v e n t a t e l e r e s u l t a t e ale a c e s t o r u
i n s t i t u t i u n i , ci n u m a i voescu, câ in u r m a fundarei
n u m e r o s e l o r u n o s t r e i n s t i t u t i u n i si r e u n i u n i in t e m p u l u
m a i r e c e n t e , se a t r a g u a t e n ţ i u n e a O n . Publicu si a
factoriloru i m e d i a t u i n t e r e s a ţ i si a s u p r a acelei i n s t i ­
t u t i u n i , a cărei i n t e m e i a r e si spriginire formedia i n
modu n e d i s p u t a v e r u b u n ă s t a r e a m a t e r i a l e a p o p o r u l u i ,
i n t i e l e g u : Fundarea granarieloru besericesci-scolare.
I d e a n u e n o u a si c a t i v a apostoli i m b r a t i s i a u d u - o
de multisioru, o si p r o p a g a , d a n d u - n e pe a c e s t u t e r e n u
r e s u l t a t e c o n c r e t e si i m b u c u r a t o r i e . D e c a t u - v a t i m p u
inse a c e s t u t e r e n u p a r e a fi a b a n d o n a t u si in forte
multe comune granariele nostre eclesiastice-scolare
s u n t u si r e m a n u o d o r i n t i a pia.
 Resfoindu S. S c r i p t u r a dej'a aflamu u r m e forte
a n t i c e d e s p r e fundarea g r a n a r i e l o r u , c a n d u : „Josifu
adună grau multu forte că nesipulu marei, incatu
încetară de a-lu mai amesurâ, că eră fora de numeru".
I Moisi X L I 4 9 . Acestu esemplu admirabilii, c a r e
militeza i n m o d u e c l a t a n t u p r e langa v e t u s t a t e a si
s a l u t e a g r a n a r i e l o r u , si totu o d a t ă si-afla funtea in
i n d u r a r e a n e m ă r g i n i t a a provedintiei, se ne fia in t o t u
d e - a - u n ' a unu „ M e m e n t o " .
P o t u veni t i m p u r i , in cari a b u u d a n t i ' a , c a r e din
d a r u l u lui D-dieu ne i m p r e s a r a , se se sleesca, c a n d u
p o p o r u l u n o s t r u se n u m a i pota delocu resuflâ s u b
n e n u m e r a t e l e imposite, si c a n d u fiindu v o r b ' a de
c â ş t i g a r e a si p ă s t r a r e a celoru m a i delipsa de a l e t r a i u l u i ,
b i e t u l u poporu ne va s t r i g ' a u n u d e s p e r a t u : „ n u m a i
a v e m u de u n d e " si D o m n e catu de bine n e a r ' p r i n d e
a t u n c i g r a n a r i e l e besericesci, din ale a c a r o r u venitu
se a c o p e r i m u iminentele lipse c u l t u r a l e , cari lipse,
p e n t r u poporulu n o s t r u miseru si e s p l o a t a t u formedia
o cestiune s e c u n d a r a .
P o t u veni dile n e g r e , in c a r i poporulu coiistrinsu
de multifariele esigintie, t o t u a m â n a r e p a r a r e a , r e c o n ­
s t r u i r e a seu c h i a r ' de n o u edificarea besericei s'ale,
p r e c u m si a superedificateloru preotiesci si şcolare,
p a n a candu acele devenindu o perfecta r u i n a , prin
a u t o r i t a t e a civila, i-se interdice folosirea mai de p a r t e
a a c e l o r ' a . E t a u n ' a confusiune, u n ' a s t a r e d u r e r o s a ,
i n c a r e apoi poporulu in locu se fia c a p a c e a se ajuta
p e sine, cu u n ' a d e s p e r a r e d e m n a de plânsu a l e r g a
la opiniunea publica, p e n t r u ajutoriu, p e n t r u m e d i c i n a
la cicatrice. E t a c a u s ' a , e t a motivulu s g u d u i t o r i u ,
c a r e ne i n d e m n a ba ne i m p u n e c r e a r e a de cu t e m p u
a g r a n a r i e l o r u n o s t r e besericesci-scolare.
P o t u veni dile nefericite p r e fii unei parochii,
candu elementele d i s t r u g u n d u si nimicindu totu
p r o d u c t u l u , cerealeloru, prefacundu agrii m a i i n a i n t e
imbelsiugati si manosî i n t r ' o p u s t i e t a t e c u t r i e r a t o r e ,
— si a h ! a t u n c i , c a t u de bine a r ' fi c a n d u a m u a v e
la dispositiune u n u fondu a n u m i t u de b u c a t e , u n u
g r a n a r i u besericescu, din c a r e d u p a m ă r i m e a nefericirei
se distribuimu la bietulu poporu b u c a t e , p a n a ce-si
va m a i veni in fire din c a t a s t r o f a ce a i n d u r a t u .
Si ore ce se a m i n t e s c u d e s p r e lipsele si neajunsurile
n o s t r e şcolare, cate scoli avemu, cari in sine a r ' fi
b u n e inse le lipsesce o r g a n i s a t i u n e a i n t e r n a , le lipsesce
a r a n g i a m e n t u l u esternu, fora g r a d i n a de p o m a r i t u ,
l e g u m a r i t u , fora t e r e n u de g i m n a s t i c a , fora g a r d u r i
etc. . . fora picu de semnu, câ in acelu edificiu
se distribue o binefacere u m a n a ce se n u m e s c e in­
s t r u c ţ i u n e . C a n d u la aceste t r e b u e se m a i a d a u g e m u
u n u c o n t i n g e n t u considerabilu de elevi miseri, golisiei,
fora v e s t m i n t e , fora c â r t i , t r e b u e se ne p u n e m u p r e
g â n d u r i si a t u n c i , c a n d u a m u p r e s u p u n e câ docenţele
e destulu de bine d o t a t u , si se ne i n t r e b a m u câ ce e
de f a c u t u ? F o n d u r i i m p o s a n t e b a n a l e n ' a v e m u , ca-ci
antecesorii nostri au fostu m a i s e r m a n i d e c a t u n o i .
F o n d u r i imobile estravilane inca si mai pucinu ne s t a u
la dispositiune. Ce e de f a c u t u ? Se a r u n c a m u r e p a r t i ţ i a
pe p o p o r u ? E bine, inse de u n d e , din ce se s e
platésca acea r e p a r t i ţ i a ? Impositele c o m u n e deja suntu"
la culme. P o p o r u l u s u b t r a g a n d u - s i dela g u r a t o t u ce-i
p r o d u c e e c o n o m i ' a r u r a l a si domestica, preface in b a n i ,
n u m a i câ se pota a d u c e in c u r a t u r a p o r t u l u seu facia
de s t ă t u . D u p a a c é s t ' a se m a i aiba voia a se ingrigi
si de beserica, scóla, c a s ' a p a r o c h i a l e , c a n t o r e - d o c e n t i a l e ,
superidificate p r e c u m si de a p a r t i e n e t ó r e l e a c e s t o r ' a ,
si inca pe cale r e p a r t i t i o n a l e a t u n c i , c a n d u deja m i
i-a m a i r e m a s u in c u r t e a s'a, neci se si p u n a o g ă i n a
in ola ? !
F]ste unu ce g r e u de crediutu si si mai g r e u d e
pusu la cale.
A c u m r e m a n e in s a r c i n ' a celoru c h i a m a t i de a c u g e t a
a s u p r a modalitatei, prin cari aceste neajunsuri s u n t u
de a se revindecâ si cassâ. P r e c u m Josifu a fostu
d e s t i n a t u de provedintia s p r e descoperirea misterieloru
(I. Moisi X L I . 4 5 ) si a s i g u r a r e a venitoriului u n u i
poporu ; n u m a i pucina r e s p o n s a b i l i t a t e zace pe umerii
c o n d u c a t o r i l o r u poporului r o m a n u , u n d e imediaţii e
atinsu pastoriulu sufletescu, c a r e : „candu scote oile"
sale, merge înaintea loru, si oile i urméza, că cunoscu
vócea lui", J o a n u X . 4 . D a ! I n t e l i g i n t i ' a , c a r e a r e
a-si m u l t i a m i c o n d i t i u n e a si c u l t u r ' a poporului r o m a n u
din alu carni copsa a esitu, este obligata m a n a in m a n a
cu p r e o t i m e a a se ingrigi despre r e a l i s a r e a si fundarea
imediateloru sale resurse. „Deca pricepi lucrulu, dă
desinare deaprópelui teu"" E c l . V . 1 4 .
N u m a i a v e m u timpii de a s t â in l e t a r g i a décfr
voimu, câ prin salvarea poporului se fia salvatu si
venitoriulu n o s t r u . E forte usioru a esclama „cerni*
p a s a mie de p o p o r u ? Cine m ' a pusu pe mine s u p r a -
veghiatoriu ? Acolo e p r e o t u l u , acolo e invetiatoriulu,
ei s u n t u s a r e a p a m e n t u l u i ! M i e mi destulu decumva.
Iu voiu ajuta in causele sale procesuale ( p e n t r u b a n i
1
b u n i ) ' . Inse de u n d e iâ poporulu acei bani, u n d e i
s u n t u resursele, cine, cu ce r e s u l t a t u se ingrigesce
de a l i m e n t a r e a l o r u ? E s t e u n u lucru de a d o u ' a
m a n a p e n t r u multi ! I a , d e c u m v a n u ne vomu susţine
r e c i p r o c u noi inteligenţii, d e c u m v a nu n e vomu t i n d e
t o t u ajutoriulu posibilu, p r e m e r g u n d u cu esemplulu
fapticu, p e n t r u i m b u n a t a t i r e a starei si m a t e r i a l e a,
poporului de r o n d u , c a u s ' a n o s t r a e p i e r d u t a . „ Celu
ce nu porta qrige de cas'a s'a, vă moşteni venturi".
Prov. IX. 2 9 .
U n u reu de c a r e sufere societatea n o s t r a in m o d u .
simtitoriu e indiferentismulu si l e t a r g i ' a : cate nesuintie
nobile a s u g r u m a t u in g e n e r e acestu p e c a t u , c a t e
i n s t i t n t i u n i s a l u t a r e a r e m a s u in fasîa t i m b r a n d u - s e
de p r e m a t u r e de c a t r a acestu p e c a t u . „ Celu ce se
30*
 uita la ventu nu va semenâ, si celu ce caută la nori,
nu va secera" Ecl. X I 4 — 5 .
O ochire in juruiţi nostru e de ajunsu a ne
convinge, câ asia nu mai merge. Tote popdrele se
aiepta cu poteri potenţiale spre asigurarea venitoriului,
si numai noi se remanemu inderetru caii avemu mai
multu de facutu pe acestu terenn ? Acest'a ar' insemnâ:
„a lucră mai reu de cum poti, ar' însemnă a fi nu
numai negliginte, ci totodată si perfida si vendiatoriulu
causei întreprinse". Cuintilianu XII. 9.
Unu motivu forte potinte pentru asigurarea v e ­
nitoriului unui poporu este, starea lui materiale,
acest'a este pulsulu prin care se pote conchide la
vitalitatea si prosperarea l u i ; acest'a este chiei'a,
care deschide pentru unu poporu unu venitoriu morale
si durabile, — câ-ci D o m n e ! pote fi vorb'a de mora­
litate, instrucţiune cu unu cuventu de nesuintia spre
perfecţiune acolo unde e ruinatu poporulu material-
m i n t e ? Acolo nu mai e fric'a lui Domnedieu, acolo
nu mai e consciintia neci moralitate, ci desperatiune
si un'a nesuintia tendentiosa pentru totu ce se cuprinde
in noţiunea moralitatiei si a venitoriului culturale. —
Aci trebue se priveghiamu cu ochi de Argus, se ne
intrunimu tote poterile se punemu umeru la umeru
si se conducemu suculu vitalitatiei chiar' la radecin'a
arborelui, la bordeiulu poporului nostru!
Unu arbore lasatu in man'a sortii: pretinde o
deosebita cultivare: o operaţiune dibace chiar' la
radecin'a lui sapandu pamentulu juru imprejuru,
imbunatatindu solulu de lenga radecin'a acelui arbore
cu tote midilocele permisibile, — decumva ne-am
pusu speranti'a intr'acest'a lucrare si voimu ca acelu
arbore se-si iee unu aventu veselu si trainicu.
„Decumva anim?a ta are lipsa de sperantia,
căutaţi un'a flore, sapa-o injuru, grigesce-o, apera-o
in contra viscoleloru; si florca va fi multiamitoria,
pe crengile ei se voru desvoltâ pupi, si decumva ti-ai
pusu speranti'a intr' aceştia; nu vei fi insielatu: ca-ci
fieste care pupu va înflori, si din fiestecare calice ti-va
esalâ parfumu deliciosu" Br. E o t v o s . — Arborele
lasatu in man'a sortii este poporulu romanu, de a
cărui venitoriu, de a cărui trăinicia a ne interesa ne
incumbe acelor'a, — cari esindu din cops'a lui, amu
ajunsu la cevasi gradu de civilisatiune. — Florea
abandonata si avisata de a ne tinde unic'a multiumire
este neamulu n o s t r u ; — si ore care este acel'a, care
n'ar' dori ca acest'a nobila planta se arunce crengi
stufose, pupi zimbîtori si in fine fiori pompose ?! E
bine, dar' spre acest'a se recere abnegatiime, zelu
si labore: „Si ve rugamu pre voi fratiloru!
se ve ocupaţi cu afacerile vostre, si se lucraţi cu manile
vostre". I. Tesal. I V . 1 0 . 1 1 .
Precum am sulevatu ia inceputu, unu motoru
principalii pentru asigurarea venitoriului poporului este
fundarea granerieloru nostre besericesti-scolare ! Dato
rinti'a unui preotu adeveratu e nu numai a merg<
la beserica in domineci si serbatori, acolo predica
si cu acést'a se-si scie terminata vocatiunea, ci „Fa
cunduse toturofa tote" I. Corinrh IX. 2 2 in viaţi'*
sociale se se nesuésca a servi interesele poporenilon
sustienendu intimitatea si iubirea de frati intre p o p o n
si inteligintia prin formarea miceloru reuniuni, insti
tutiuni, cu scopu comunu salutare ; imbunatatirea sorti
si înflorirea neamului romanescu. Premergundu chiar
preotulu cu esemplulu: „Intru afaceri nelenesi ci
spiritulu ardiendu Domnului servindu" Rom. XII. 11
D e locu nu e inconveniabilu, cà dupace va espune
însemnătatea si folosele institutiunei granarieloru be-
sericesti scolare intr'o adunare binecercetata : preotuli
in societate cu curatorele primariu se întreprindă
inainte de secere un'a preumblare din casa in casa.
pentru un'a salutare si cercetare crestinésca a popò-
reniloru sei, — candu apoi dupa scurt'a salutare se
predeie scopulu principalu alu cercetarei ; invitandulu
pe crestinu, conformu starei sale se subscrie pe sam'a
s. beserici, un'a, doue, patru, seau mai multe cofe
de bucate "/. grau, secara, malaiu 7. apostrofandu si
indegetandu totudeaun'a sum'a subscrisa de preotu,
invetiatoriu, curatore si inteliginti'a aflatoria in locu, —
cari apoi dupa secerisiu iu lun'a lui Septembre voru
fi de facto se intre sub administratiunea besericésca,
totu cu asemenea modalitate in preseuti'a preotului
si curatorelui. — Si vomu observa cu uimire, cata
abnegatiune, cata solertia este ascunsa in aceea anima
de romanu, care in butulu vicisitudiniloru si-a pestratu
candida credinti'a stramosiésca, si-a pestratu ne-
stirbata moralitatea, candu e vorb'a de noţiunea inte-
reseloru sale spirituale, de spriginirea causeloru sale
religiose-culturale. Poporulu credinciosu va subscrie
farà scrupulu cuantitatea de bucate proiectata si
recomandata de preotu si curatore.
(Va urma).
(Profesorii nou in Seminariulu teologicu din Blasiu).
Dr. Isidoru Marcu fostu alumnu alu Seminariului teologicu
deaici intorcanduse in dilele acestea dela universitatea din
Vien'a unde a depusu cu successu stralucitu esamenele
rigorosa din s. teologia — s'a denumitu de profesoru la
studiele teologiei morale si pastorale devenite in vacantia
prin înaintarea fostulu profesoru Petru Uilacanu la proto-
popiatulu Reginului, si in 11 Maiu a. c. la 9 ore antemeridiane
s'a introdusu in catedr'a profesorala prin Dr. Joanu Ratiu
canonicu si rectoru Seminariale. Uramu succesu bunu
noului profesoru !
(Necrologu). Maria Banutiu născuta Comsia subjudésa
veduva" in pensiune dupa suferintie îndelungate, impartasita
cu sântele taine ale moribundiloru astadi diminétia in 12
Maiu a. c. in anulu 33 alu etatei si in alu 5 alu veduviei
'si dete nobilulu ei sufletu in manile creatoriului.
„Sit ei terra tenis!"
 Partea scolastica.
Scienti'a medicala si necesitatea de a o po-
pularisâ.
O r i c u m vomu defini scopul u culturei omenesci
si alu scientieloru, totuşi scopulu loru finalu nu e
a l t u l u . d e c â t u a face v i e t i ' a omului m a i p l ă c u t a , m a i
c o m o d a , d e c â t u a sustiene si lungi s a n i t a t e a si v i e t i ' a .
A c e s t ' a inse n u se p o t e ajunge n u m a i p r i n a c e ' a , câ
se locuimu seau se c a l e t o r i m u comodu e t c , ci d e c a
n e vomu nisui i n t r ' a c o l o , câ se cresca a v u t i ' a publica
si se d i s p a r ă din societatea omenesca s e r a c i ' a si c a ­
l a m i t a t e a , p e n t r u - c â cine v a p o t e n e g a , c u m c â acestea
s u n t u isvorulu m u l t o r u m o r b u r i si s c u r t a t o r i i v i e t i e i ? !
E s p e r i n t i ' a ni a r e t a , câ m o r b u r i l e si m o r t a l i t a t e a
cea m a r e si-are s o r g i n t e a in i n s t i t u t i u n i l e rele, p r e -
c â n d u p r e t a r a r e a a c e s t o r ' a si i m b r a c i a s i a r e a scientie­
loru p r o g r e s i s t e esopereza m i c s i o r a r e a celor'a. Intre
scientiele, ce se p o t u m â n d r i cu u n u p r o g r e s u imbu-
c u r a t o r i u se tiene s c i e n t i ' a medicala, c a r e a n e a r e t a
medîele, p r i n cari p o t e m u eserciâ u n a influintia esen­
ţ i a l a s p r e a i n a l t i â s a n i t a t e a g e n e r a l a si a lungi vieti'a
omenesca. D e aici se t i e n u : r e a l i s a r e a r e g u l a m e n -
teloru s a n i t a r i e , p r o m o v a r e a posibila a i n s t i t u t i u n i l o r u
hygienice, d a r ' m a i alesu p o p u l a r i s a r e a hygienei r e ­
spective a scientieloru medicali.
Din p u n c t u d e v e d e r e alu hygienei universali
este de lipsa, câ n u n u m a i specialistulu a d e c ă m e -
diculu se cunosca progresele si fasele scientieloru
mediceli, f â r a c h i a r ' si publiculu i n c â t u e posibilu
d u p a cualificatiunea si g r a d u l u seu de c u l t u r a , câci
n u m a i asia se p o t e s p e r a u n u r e s u l t a t u m a i favori-
t o r i u i n t r u v i n d e c a r e a m o r b u r i l o r u seau c h i a r ' i n t r u
i n c u n g i u r a r e a loru. Asia d e es. ce folosu, câ mediculu
r e c o m a n d a la c u r a r e a c u t a r u i m o r b u c a t a p l a s m e reci
d u p a sistemele n o u e , p r e c â n d u m o r b o s u l u si a i sei
d u p a d e p ă r t a r e a medicului folosescu c a t a p l a s m e calde,
câci asia s ' a u p o m e n i t u ; firesce, câ in a t a r i caşuri
t o t a i n t e n t i u n e a b u n a a medicului se nimicesce si
a c e s t ' a de m u l t e o r i p i e r d e si d i n r e p u t a t i u n e .
A a r e t a t d t e p r o g r e s e l e scientieloru medicali n u
n e cede neci spatiulu, p e n t r u a c e ' a se n e r e s t i n g e m u
n u m a i la unele m o r b u r i , ce o c u r u m a i desu in v i e t i ' a
c o m u n a , si se vedemu cum se t r a c t a u acelea m a i de
multu si c u m a s t a d i .
Se i n c e p e m u cu unele m o r b u r i d e a l e copiiloru.
Cei m a i mulţi au u n a p ă r e r e , u n u c o n c e p t u g r e s i t u
d e s p r e m o r b u r i l e copiiloru, p r e b a s ' a c a r e i ' a i n t r e p r i n d u
v i n d e c ă r i p e r v e r s e , c o n t r a r i e , d e u n d e r e s u l t a , c â celu
p u c i n u d i u m e t a t e d i n copii de s u b 5 a n i devinu vic­
tima. A s i a celea m a i m u l t e m a m e , d e c a fiii loru a u
c a t a r h u , t u s a e t c . , t d t e a c e s t e a le r e d u c u la e s i r e a
dintiloru, a t a r i m o r b u r i , d u p a p ă r e r e a acestoru m a m e
nu t r e b u e c u r a t e , câci p r i n acea s ' a r ' face confusiune
in esirea dinţilor si m o r b u l u usioru s ' a r ' s c h i m b a
in frasu.
I n timpulu m a i n o u s'a d o c u m e n t a ţ i i deplinu,
c u m c â c a r n e a , p r i n c a r e a au se iesa dinţii c o n s t a n d u
din u n a t i e s e t u r a cu s u b s t a n t i a fibrosa, forte p u c i n a
opusetiune p o t e eserciâ a s u p r a desvoltarei si esirei
dintiloru si câ p r i n u r m a r e a c é s t ' a la nici u n u casu n u
p o t e avé influintie s t r i c a t i d s e a s u p r a a c t i v i t a t e i o r g a ­
nismului.
L a esirea dintiloru incisivi n u se i n t e m p l a p e r -
t u r b a t i u n i ; d a r ' c â n d u esu molarii (măselele) s e p o t e
i n t e m p l a , câ ginginele se c a p e t e inflamatiune, m a i
alesu, deca copiiloru li-se d a u obiecte v e r t o s e , c a r i
r o d i e n d u - l e (in u r m ' a m â n c â r i m e i dintiloru) in con­
t i n u u se iritéza ginginele, ce si a l t c u m fiendu pline
de s â n g e , se inflameza. Inflamatiunea se p o t e estinde
si la alte p a r t i ale gurei si in m e s u r a mica p o t u
a p a r é si friguri, d a r ' a c e s t e a n ' a u u r m ă r i seriose si
neci n u tienu m a i m u l t u de 2 — 3 dile. A s i a d a r a
c a t a r h u l u t u s ' a e t c . s u n t u p r o v e n i t e d i n alte i r e g u l a r i ­
tăţi ; a s e m e n e a si l a x a r e a , c a r e a m u l ţ i , din e r d r e , o
a t r i b u e é r a s i esirei dintiloru.
O r e d e u n d e s i - t r a g u originea a c e s t e a p ă r e r i r ă ­
t ă c i t e , ce si a s t a d i in asia m e s u r a m a r e d o m n e s c u i n
p u b l i c u ? dapoi c h i a r ' delà medici, delà medicii t r e ­
cutului. I n diferite t e m p u r i diferite p r i n c i p i i au p r e -
d o m i n a t u si in s c i e n t i ' a medicala si a s u p r a a c e s t e i ' a
a u a v u t u i r i u r i n t i a n u n u m a i scientiele n a t u r a l i , ci
c h i a r ' si filosoff'a. Ce c o n c e p t e slabe au p o t u t u se
a i b a medicii d e s p r e fenomenele vietiei, in t e m p u l u
acel'a, când sectiunarea cadavreloru era o p r i t a ? !
U n u sistemu de s c r u t a r e realisticu s'a i n t r o d u s u
n u m a i in t e m p u r i l e m a i n o u e d u p a ce a u i n a i n t a t u
scientiele n a t u r a l i si m a i alesu d u p a ce s'a perfec-
t i o n a t u m i c r o s c o p u l u , p e r c u s i u n e a , a u s c u l t a t i u n e a si
s'au i n v e n t a t u diferite oglindi e t c . D e t d t e a c e s t e a
medicii cei vechi e r a u lipsiţi. Si o r e ei n u făceau
d i a g n o s a ? F ă c e a u si ei, n u m a i c â t u aveu m u l t u n o r o c u
cu sofismele, ce le posiedeâu. C â n d u veniâu in con­
fusiune la c u t a r e diagnosa luau u n u p u n c t u c a r d i n a l u ,
care-lu folosiâu câ divisa si apoi cu a c e s t ' a si-paliâu,
si-mascâu lips'a de scientia de es. l a copii m a i mici
esirea dintiloru le e r â t o t u asilulu, refugiulu ; d u p a
ce m a i cresceâu copiii a p o i t o t e m o r b u r i l e le diceâu
a fi p r o v e n i t e d i n limbrici p r e c u m frigurile, t u s ' a
r ô d e r e a de s t o m a c h u e t c .
 A c e s f a d o g m a a mediciloru a t r e c u t u in publicu,
u n d e asia radecini a p r i n s u , i n c â t u n u este m a m a ,
c a r e se n u t e infesteze cu i n t r e b a r e a , c â n d u a r e v r e
u n u copilu m o r b o s u : D o m n u l e d o c t o r u , „ o r e n u - i
vine m o r b u l u d i n l i m b r i c i ? " „ o r e nu e morbosu p e n t r u
esirea dintiloru?" Astadi se scie, ca limbricii, deca
n u s u n t u p r e s t e m e s u r a mulţi in canalulu i n t e s t i n a l u ,
n u c o n t u r b a s a n i t a t e a ; a s e m e n e a se scie si c a u s ' a
m o r b u l u i , fara a descinde la l u p t a c o n t r ' a l i m b r i -
ciloru.
L a omenii d e v r e s t a a u aflatu medicii vechi
a l f a devisa, si a n u m e ven'a de auru, la c a r e a r e -
d e r i v â u t o t e m o r b u r i l e posibile. N u m i r e a a r e t a , ce
i n s e m n a t a t e a v e a ven'a de auru, a d e c ă a c e s f a o t i e -
n e â u de u n u asia t e s a u r u p e n t r u vieti'a omului si
pentru conservarea sanitatei, precum e aurulu pentru
b u n ă s t a r e a m a t e r i a l a . V e n ' a de a u r u o tieneâu c h i a r '
a s i a de lipsa p e n t r u b ă r b a ţ i , p r e c u m s u n t u periodele
p e a t r u femei. D e s t i n g e â u apoi v e n ' a de a u r u „de­
schisa", c â n d u e r a a d e c ă i m p r e u n a t a cu s c u r g e r e , si
„orba", c â n d u cineva a v e a n o d o s i t a t i , d a r ' n u s â n ­
gerau. C u r g e r e a sângelui din nasu, s c u i p a r e a de
s â n g e , d o r e r e a de p i e p t u si altele de acestea le a t r i ­
b u i a u venei de a u r u ; d a r a p r e n e d r e p t u l u , câci a s t a d i
se scie, c u m c â ven'a de auru n u e altu ceva, d e c â t u
d i l a t a r e a veneloru din m a t i u l u finalu (Bectum) si p r i n
u r m a r e intielegemu s u b ea f o r m a r e a u n o r u inflaturi
mici in giurulu vineloru d i l a t a t e , cari inflaturi a s t a d i
s u n t u p r i v i t e n u m a i de u n u r e u localu, si cari, afara
d e a c e ' a ca d i n c â n d u iu c â n d u se infla, causeza d o -
r e r i si s â n g e r e z a neci o a l t a i n s e m n a t a t e n ' a u .
Asiadara esirea dintiloru, limbricii, ven'a de
auru e r a u p e n t r u medicii din t r e c u t u t o t u a t â t e a
asiluri, u n d e scapâu, c â n d u vineâu in confusiune la
diagnosele loru.
Acestea si a l t e principie destulu de stricatiose
s a n i t a t e i si desvoltarei g e n e r a t i u n i l o r u , astadi n u m a i
a u v a l o r e . D a r ' se n u t r e c e m u cu v e d e r e a slobodirea
s â n g e l u i si clădirea lipitorieloru. Medicii d i n t r e c u t u
a s i a credeau in a c e s t e a , c â t u deca cuiva fiendu in a p r i n ­
d e r e de p l u m â n i i-au sloboditu de cinci ori s â n g e si
morbosulu a m o r i t u , n u i n c e t â u a dice, ca de securu
se vindeca, d e c a -i slobodiâu si a s i e s ' a - o r a . Asfa
i n c a s'a s t r a c u r a t u si i r a d e c i n a t u in p o p o r u asia de
t a r e , i n c â t u iu unele locuri t i e r a n i i p r i m a v e r ' a s i -
slobodu s â n g e fara de a fi morbosi. A s t a d i a c e s t e a
s u n t u o p r i t e c h i a r ' p r i n lege.
Altcum n ' a v e m u la ce i n v i n o v a t i p r e medicii d i n
t r e c u t u , câci n u ei suntu de vina, ci scienti'a, c a r e a
p r e a t u n c i stetea la u n u nivelu scundu. D u p a ce
inse vedemu, câ p ă r e r i l e celoru vechi s u n t u r ă t ă c i t e
si d u p a ce t r e b u e se r e c u n o s c e m u , c u m c â s c i e n t i ' a
m e d i c a l a a s t a d i se b u c u r a de progrese g i g a n t i c e si
s a l u t a r i e , se n e silimu i n t r ' a c o l o , câ se p a r a s i m u p ă ­
r e r i l e celea vechi r ă t ă c i t e si se le e s t i r p a m u si d i n
publicu, la c a r e s'a i n c u i b a t u si i u r a d e e i n a t u a t â t u
de c u m p l i t u , si a c e s f a o a m u p o t e face n u m a i asia,
d e c a vomu a d a p t a principiele celea n o u e a l e scientiei
medicali si deca acelea p r e t o t e caile le vomu p o p u -
l a r i s â . Si a c e s f a c u m s ' a r ' p o t e a j u n g e ? P r i n l ă ţ i r e a
c a r t i l o r u medicali scrise in stilu p o p u l a r u , p r i n t i e -
n e r e a d e prelegeri publice d e s p r e m e d i c i n ' a p o p u l a r a ,
d a r ' m a i alesu prin a c e ' a , d e c a s ' a r ' p r o p u n e h y g i e n ' a
câ studiu o r d i n a r i u inca in scol'a p o p o r a l a , e r ' i n
1
scdlele medie si p r e p a r a n d i e la t o t u casulu ) . E s c e -
l e n t i ' a S a M i n i s t r u l u de culte si i n s t r u c ţ i u n e cu m u l t a
p r u d i n t i a de s t ă t u si p r e v e d e r e s a l u t a r i a a p u r c e s u ,
c â n d u a dispusu se se t i e n a c u r s u r i hygienice, d i n
cari a u se iesa medici specialişti p e n t r u p r o p u n e r e a
2
hygienei in scdlele m e d i e ) . A c e s f a d i s p u s e t i u n e p r e a
i n t i e l e p t a de securu, câ in c â t e - v a decenie si-va a r e t â
efectele sale celea s a l u t a r i e p e n t r u o m e n i m e .
P a n a aci scol'a d â omeni cu m u l t e cunoscintie
frumose, d a r ' omeni, cari e r a u lipsiţi de cunoscin-
tiele a t â t u de necesarie la s u s t i e n e r e a s a n i t a t e i si
vietiei, si in lips'a a c e s t o r u cunoscintie si-causâu m u l t u
r e u sie-si si a l t o r ' a ; cari se p o t e â u i n c u n g i u r â deca
cunoscintiele h y g i e n i c e a d e v e r a t e se s t r a c u r â u dela
m a m a la fiiu si dela i n v e t i a t o r i u l a invetiacelu. S t a -
t u l u c h i a r ' a r e se t r â g a m a r e folosu d i n p r o p u n e r e a
hygienei, câci regulele a c e s t e i ' a i n v e t i a , c u m c â p r o ­
s p e r i t a t e a u n u i ' a s t a ih r e l a t i u n e i n t i m a cu p r o s p e r i ­
t a t e a a l t u i ' a si a i n t r e g u l u i .
E s t e d a r a de d o r i t u , câ s c i e n t i ' a medicala se
fia p o p u l a r i s a t a , c â t u m a i c u r u n d u .
Dr. J. Uilacanu.
Epistole de pre terenul a pedagogiei practice.
IV.
Stimate amice!
Dupa-ce am aretatu in ultimile doue epistole, câ
mai alesu, famili'a se face une-ori vinovata de incarcarea
preste mesura a creriloru prunciloru si cele dîse le-am
ilustratu cu caşuri concrete; dupa-ce am statoritu si des-
fasiuratu câte-va principii relative, urmezu a-ti aretâ astadi,
câ nu potemu arunca tota vin'a in punctulu de sub intrebare
numai in cârc'a familiei, ci fiindu sinceri vomu trebui
se recunoscemu — noi bărbaţii de scola, câ nici acesfa,
scol'a, condusa de noi nu se pote scote de totu de sub
banuele de prea încărcare a scolariloru. Si recunoscundu
reulu acesfa scol'a s'a nesuitu a cerca medîloce si a-lu
delaturâ. In tierile mai inaintate in cultura de vre-o
câti-va ani incoce, conchiematu — s'au parte la poruncela
mai inalta, parte la initiativ'a unoru pedagogi luminaţi
') In seminariele teologice se propune. Ked.
2
) Pana acum functiuneza deja la mai multe gimnasie de stătu
medici specialişti câ profesori de hygiena. Dr. J.'U.
mai adese-ori anchete speciale, cari discutându preste
planurile, midîlocele si cărţile de invetiamentu cugetară si
voira a stăvili din acest'a parte incărcarea. Dar' pare-mi-se,
că nu s'a nimeritu calea cea adeverata. Si eca pentru-ce ?
Planurile de invetiamentu cuprindu idealulu, la care
trebue se tîntesca invetiatoriulu in invetiamentu si la care
trebue se se silesca a ajunge dupa potintia, deca are la
indemâna materialulu potrivitu. Planurile de invetiamântu
trebue se aiba espansiune corespundietdria, asia incâtu
invetiatoriulu se pdta ajunge la tînt'a propusa. Dar' totu-
de-a-un'a invetiatoriulu atârna dela materialulu prunciloru.
De aci mi se păru planurile cele amenuntite nepotrivite,
deca nu chiar' primesdidse. Pentru-câ aceste; prescriu
invetiatoriului calea si tînt'a; dar' impregiurarile din afara
pdte că nu-lu lasa, nu-lu ierta, câ se-si ajungă scopulu.
De aci urmarea firesca, câ atari planuri menuntîte se nu
impunemu cu forti'a mai alesu invetiatoriloru cunoscători
de chiemarea loru si asia destulu de grea.
Se mai incercara si airea cu delaturarea reului desu
pomenitu, anume introduseră tecsturi de invetiatu si le
cumpenira, ore nu-su prea grele, le mai rotundîra spre a
delatnrâ ce era de prisosu. Dar' nici acest'a lăture uu-i
cea adeverata de unde trebueâ apucatu lucru. Acest'a
dupa mine — este de a se cautâ inainte de tote, in scol'a
poporala in cărţile de invetiatu. Aceste medîlocescu inve-
tiamentulu verbalu, care-i potrivitu a incarcâ preste mesura
baetulu. Invetiatoriulu se îndrepta nu dupa capacitatea
pruncului, ci dupa manualulu introdusu si folositu. Ce
invetiatoriulu n'a esplicatu scolariului la intielesu, fia din
nepregatire de ajunsu; fia din comoditate, ori din alta
causa, are se suplinesca manualulu. Ci in casulu acesta
prunculu invetia — vorbe, alu câroru intielesu n'a intratu
in urmare nici nu l'a potutu mistui mintea lui. Elu a
invetiatu si scie o mulţime de — vorbe gole. In urmare
sum de părere, câ invetiatoriulu consciintiosu ar' pote se
nu intrebuintieze alte manuale afara de Abecedariu si
Legendariu *) decatu dora nesce colectiuni de teme relative.
Unu medîlocu radicalu in contra incarcarei ar' fi
nesmintitu ştergerea unoru obiecte de invetiamentu. In
punctulu acest'a s'a formatu unu curentu pedagogicu, care
vre se delature din cadrele scdleloru poporale mai multe
obiecte. Dar' facia cu acestu cuventu stă majoritatea,
carea argumenteza, că fiindu tinerimea nostra chiemata
a se intrece in lupt'a pentru esistintia cu cea a altoru
popora si state, cari stau la nivelulu culturei tâmpului
modernu, n'o potemu lipsi de cunoscintiele atinse, pentru-câ
altcumu se va imbrânci in lupta. Trebue, dicu aceştia,
se sustinemu materialulu de sciintie, la care s'a avântatu
intrega Europ'a culta prin inaltulu gradu de desvoltare si
de progresu; in urmare nu potemu şterge nemicu din
trânsulu. Tinerimea nostra trebue se-si insusiesca tote
*) Numai câtu acelu Legendariu ar' fi prea grosu, in eâtu ar'
trebui se cuprindă in sine tote manualele prescrise de lege. Red.
cunoscintiele primite astadi in programele scdleloru poporale
la cele mai culte popora.
Asiadara de laturea acest'a nu potemu afla usiurare
pentru şcolarii noştri; ei trebue se invetie totu ce-i prescrisu
in programe! Cu tote aceste avemu detorintie, a cerca
dupa medîloce, cu cari si pre lângă iinplinirea pretentiiloru
programeloru se delaturamu sarcin'a cea titanica de pre
crerii tinerimei. Si ce socoti amice, ce feliu de medîloce
aru potea fi acelea, deca nu chiar' . . . invetiatoriulu insusi î
In punctulu acest'a Ia noi, la Romani mai alesu, este forte
multu de doritu. Majoritatea dascalimei nostre, trebue s e
recunoscemu, câ nu-i destulu de pregătita nici destulu d e
înarmata pentru de. a pote face destulu chiemarei sale
mai alesu in directi'a cestiunei, ce ne preocupă. Pentru-câ r
invetiatoriulu, câ se pdta si trebue se contribuesca la
delaturarea reului desu pomenitu, trebue mai ântâiu de tote
se fia psichologu si metodistu de frunte trebue se fie
psichologu. Elu trebue se cundsca in generalu însuşirile
spirituale ale prunciloru; in specialu se scie judeca, ce
materialu pdte prunculu mistui pe fia-care trepta a des-
voltarei sale. Ma chiar' la judecarea gradului de desvoltare
spirituala a prunciloru trebue cu deosebire se fie cu m a r e
grigia. Lui nu-i ertatu se se indrepte numai dupa câte-va
capacităţi mai bune si dupa aceste se-si mesure materialulu
de propusu; acest'a o va face dupa majoritatea scolariloru.
Alta pretensiune dela invetiatoriu este, câ se scie bine
judeca si alege form'a cea mai potrivita, in care pruncii
potu mai usioru apercipiâ cunoscintiele; er' atari calităţi
numai invetiatoriulu bine orientatu in ale psichologiei pdte
ave. b) Invetiatoriulu trebue se fia si unu bunu metodistu —
spre a pote preda scolariloru invetiaturile asia câ aceştia
iute, usioru si siguru se si le pdta insusi; se scie elu
susţine ordine, si linisce, se aiba darulu a aprinde si a
tine pururea aprinsa in şcolarii sei lumin'a atentiunei, a
acestei vergi farmecatdrie a invetiamentului. Ci majoritatea
invetiatoriloru noştri, lasu câ inca suntu legionu, *) cei cari
n'au trecutu nici unu cursu pedagogicu, in urmare n'au
nici închipuire de psichologia si metodica; dar' si dintre
absolvenţii de preparandia dupa pracs'a de 3—4 ani,
negligându studiele aci atinse, procedu mecanicii, facundu
si densii din artea invetiamentului si a crescerei o
simpla dresura. Vedi bine câ-si mantuescu urechi'a cu starea
cea misera si deplorabila, in care de obiceiu imbrancescu
invetiatorii mai alesu satesci etc.
Dar' apoi trebue se mai grigesca invetiatoriulu, câ
scol'a se nu lipsesca pre scolariu nici de recreativa de lipsa.
Nu-i cu putintia, se tieni neintreruptu in incordare spiritulu
copilului, ci trebue se-i mai slobodi din timpu in timpu
cord'a. O sema de psichologi dupa observatiuni temeinice
au statoritu, câ pruncii pe trept'a cea mai de josu a inve­
tiamentului nu potu ti încordaţi cu spiritulu mai multu de
10, pe trept'a de mijlocu mai multu de 15 si pe cea mai
*) Superiorităţile s'au ingrigitu de nu prea suntu chiar' legionu.
Red.
Înalta mai multu de 20 minute, dupa spaciurile acestea
d e tempu trebue se urmeze neincunjuratu câte o pausa,
la din contra atenţiunea reclama o incordare neobicinuita
a creriloru. Noi in seoTa nostra de p r a c s a ' ) deprindemu
şcolarii in pausele aceste cu disciplinarea in ridicare si
siedere dupa tactu si cantamu cu densii de obiceiu câte o
strofa din cutare poesie. Se vedi, amice, cu câta veselia
facu micuţii misîcarile aceste intre invetiamentu, cumu le
sclintescu oebii de bucurie, cum se facu cu toţii urechi'a,
cându observa câ slobodimu vocea, la invetiamentu, cu câtu
neastemperu ascepta se auda „scu-lati!". . . „sie-deti!"
e r ' cându le comendamu: „o strofa,, din „Bravi ostaşi,,,
parca se simtu ei strapusi in acelti marsiu insufletitu, ce-lu
facu bravii ostaşi spre a aperâ tier'a de dusimani! Si apoi
comandandu-le ultjmulu „sie-deti!" se asiedia si ne asculta
in linisce, cu voia buna si cu atenţiune, paru-câ numai
atunci am inceputu invetiamentulu. Nu este mai mare
pecatu in contra pedagogiei raţionate, decâtu cându ai vre
se tieni pre bieţii copilaşi in corda, câ „inlemniti" cate o
dr'a intrega. Acest'a se si-o insemne bine invetiatoriulu!
Are acest'a de impartasitu ceva mai greu, atunci trebue
se -si tiena in vedere strinsu tînt'a propusa, nu esiteze neci
in drept'a, neci in stang'a, ci desvoltându materi'a metodicu
si dintr'una va da scolariloru prilegiu apoi a se mai reculege
erasi ocupandu-se in tăcere cu ceva ocupatiune usiora relativa
la mater'ia tractata. Multu adauge la reculegerea spirituala
si schimbarea potrivita a obiecteloru de invetiamentu.
Se poftesce numai, câ invetiatoriulu se-si intogmesca
asia sirulu sau impartirea dreloru de prelegere, câ dupa unu
obiectu mai greu se urmeze altulu mai usioru d. e. dupa
computu invetiamentulu intuitivu etc.
Recreati'a acest'a invetiatoriulu celu adeveratu nu o
va restringe numai in scola, sub orele de prelegere, ci o
va lasa scolariloru sei din prisosintia si pre acasă. Am
atinsu dej'a, câ feriile se fia pause, recreaţii adeverate
pentru crerii si pentru desvoltarea fisicului scolariloru.
Invetiatoriulu strica prunciloru deca i- lipsesce de timpulu
menitu spre jocu, incarcandu, cu probleme de casa multe
ori prea estinse. Cu acest'a nu vreu se dicu, câ se nu le
dee nici o ocupatiune pre acasă, ci numai acea sustienu
câ-i paguba nereparata pentru sanitatea fisica, a-i cuprinde
tota diuliti'a cu lucrarea ocupatiuniloru. Pote, ba eu dicu
câ invetiatoriulu, care va alege bine temele de silentiu, ce
vâ ave se Ie prelucre fia-care despartiemehtu in scola in
restempulu câtu invetiatoriulu se ocupa cu celelalte doue
despartiamente, dicu acelu invetiatoriu n'are de locu ce mai
ingreunâ pre şcolarii scolei rurale cu ocupatiuni domestice.
Dar' durere, câ mulţi invetiatori ori nu ocupa de locu unele
grupe de şcolari, ori ca-i ocupa mecanicu, dandu-le teme
ce nu stau in neci o legătura cu materi'a deja pertractata.
E i ; frate! ocupatiunile au menirea de o parte sau de a
deprinde si aplică o materia deja tractata, s'au de a pregăti
una urmatoria, er' de a l f a a indestuli boldulu de lucrare,
') Prelânga preparandi'a din Gherla.
carele este in baetu atâtu de viu, atâtu de poternicu in câtu
nemicu in lume nu -lu pote stăvili, afora de boia, si carele
deca nu-lu satisfaci, trebue se degenereze in petulantia e t c .
Eca, amice desfasiurate unele puncte, care dupa mine
servescu la încărcarea de preste mesura si in urmare se
potu privi câ causa, de tinerimea nostra scolastica sufere
si degenere'za atâtu in fisiculu, câtu si in psichiculu seu
sub munc'a reu intielesa a educatiunei. Am semnalatu, câ
mai alesu unele familie inteligente porta vin'a acestei triste
privelişti, dar' n'am retacutu nici gresiulu provenitu si
nutritu in scola. Este de detorinti'a acestei'a, a corege,
ce se pote corege, si apoi a familiei a se pune in contielegere
cu scol'a, spre a introduce si acolo conditiele, sub cari din
tinerimea nostra se pota deveni cu timpulu omeni, cari
desvoltati fisicesce si sufletesce uniformu si la lumin'a
povetieloru padagogiei mederne raţionate, la timpulu seu
se pota primi dela noi lupta din ce in ce totu mai grea
pentru esistintia si se-o sustiena cu succesu pentru sine,
cu râvna si cu folosu pentru naţiunea nostra.
Fia, câ vederile aci desfasiurate se cada in pamentu
roditoriu si se aducă fructe cu prisosintia in agrulu pedagogicu
inca in mare parte intielenitu alu neamului nostru.
Salutare! V. Gr. Borgovanu.
De lipsa e manuala de geografia in a trei'a
clase a scolei poporale?
Deca vomu esaminâ părerile barbatiloru de scola cu
privire la cestiunea acest'a vomu afla, câ unii respunolu
cu da alţii cu ba. Se vedemu, care din aceste doue păreri
e corecta.
Fiindu-câ celea mai multe manuale de scola ne dâu
numai materia, er' din punctu de vedere metodicu lasa
multu forte multu de doritu, de ace'a criticii pentru
erorile metodice condamna nunumai respectivele manuale,
ci mergu mai departe, vrându a elimina din scol'a poporale
ori ce manualu afara de Abecedariu si Legendariu. Acesti'a
pretindu, câ tote obiectele de invetiamentu se se propună
pre bas'a Legendariului.
Pre ce-si baseza părerea contrarii manualeloru de
scola? Ei condamna ori ce manualu de scola de una
parte peutru-câ presupunu, câ deca copiii au in mâna
manualu, invetiatoriulu fara de a prelucra in scola materi'a
le dâ se invetie de rostu dela punctulu cutare pâna la
cutare si asia pentru elu e cu multu mai eoinodu — de
alta parte pentru-câ copiii cu manualu in mâna n'au ocasiune
de a se deda la spontaneitate câ si cându a r ' prelucra ei
materi'a cu invetiatoriulu dimpreună.
Prin urmare manualele de scola suntu condamnate
pentru erdrea autoriloru si pentru negligiuti'a unoru in­
vetiatori. Dar' ore manualele suntu de vina, câ unii
autori nu sciu compune manualele bune pentru copii; si
ore manualele suntu caus'a, câ unii invetiatori suntu
neconscientiosi si negligenti? Se fimu drepţi. Se con-
damnamu ce e reu si p r e cine e vinovatu.
 Nu vreu se aperu manualele rele, Domne padiesce! ci
voiescu numai atât'a, câ principiulu, pre care-lu represinta
necesarmiute manualele de scdla se nu fia scarminatu
asia usioru. Si eu dîcu, câ in focu cu tdte manualele
r e l e ; dar' mai adăugii, câ manualii pentru tdte obiectele,
cari suntu de natur'a ace'a, de numai cu manualu se potu
propune cu succesu.
Luându cestiunea manualului de geografia pentru a
treia clase a scdlei poporale intrebu de contrarii manu-
aleloru: unde e scolariulu acel'a (in a trei'a clase poporale),
care ar' fi in stare a formula si conserva definitiunile
geografice, cari punu bas'a, asia in câtu a'celea se-i remâna
fidelu in memoria; unde e scolariulu acel'a, care basându-se
singnru pre memoria ar' fi in stare a dâ sema fidelu nu
preste mai multu tâmpu ci in dr'a unnatdria despre celea
audîte in dr'a trecuta? Nici celu mai talentatu scolariu
pre lângă celu mai mare ajutoriu ce i-lu vomu dâ cu
intrebârile ndstre inca nu vâ fi in stare. Câte si câte
concepte ndue ne vinu inainte numai intr'o ora, apoi cum
le vâ tiene copilulu in memoria dupa una esplicare, se fia
ace'a câtu de chiara.
Contrarii manualeloru aducându-si aminte de acest'a
recomanda, câ copiii se-si faca insemnâri. Dar' cum si-voru
face insemnâri, cându eli iu a r f a scrierei suntu inca numai
incepatori ? Si cându se-si faca dupa-ce mai cu sema in scdl'a
poporale nedespărţita (scdl'a cu unu singuru invetiatoriu)
intrunu anu scolasticu abia se vinu pentru geografia câte-va
ore, asia incâtu acelea abia-abia suntu suficiente pentru
terminarea materiei? Si apoi deca si-aru chiar' face ce
aru cuprinde acelea insemnâri? Ce e mai esenţialii? Inse
in a trei'a clase, unde se pune bas'a geografiei totulu e
esentialu si prin urmare ar' trebui scrisa tdta geografi'a,
seau cu alte cuvinte ar' trebui se se compună manualu
de geografia. Si apoi manualulu seau celea 30—40 manuale
făcute de copii, ore cându si cum le-ar' revede si corege
invetiatoriulu? Câci acelea trebue revediute si corese pâna
la liter'a cea din urma. Invetiatoriulu ore cum ar' forma
definitiuni si insemnâri fidele din acelea mânjituri din
acelea propusetiuni si cuvinte numai de diumetate scrise?
Revisuirea si coregerea acest'a ar' recere mai multu tempu,
decâtu deca le-ar' scrie invetiatoriulu pentru toţi. Nu
e destulu de ingreunatu elu ma chiar' si elevulu cu
ocupatiunile scripturistice ale altoru obiecte, cari dupa
natur'a loru suntu impreunate cu astu-feliu de ocupatiuni
precumu d. e. gramatic'a, computulu etc. ?
Ce privesce afirmarea, câ deca li-se dâ eleviloru
manualii, unii invetiatori ieau lucrulu mai comodu dându-le
se invetie de rostu dela punctulu cutare pâna la cutare
fâra de a se necadi cu esplicarea si prelucrarea materiei
am se observu urmatdriele.
Ce e dreptu, câ deca elevii au in mâna manualu,
invetiatoriulu fâra esplicare pote se le dee se invetie de
rostu, dar' ore atare invetiatoriu se va face mai diligenţii,
deca vomu lua manualulu din mân'a copiiloru ? Nici decâtu,
lenesiulu vâ remâne lenesiu, er' copiii fâra manualii nu
voru sci nici atât'a.
Contrarii manualeloru afirma, câ luându-se manualulu
din mân'a copiiloru, invetiatoriulu va fi silitu se propună,
se esplice. Se presupunemu, câ va fi asia si apoi si atunci
ce va fi resultatulu? Se esplice cu ori ce zelu, si ori câtu
de chiaru, esplicarea acesfa va evapora asia de curundu
din capulu copiiloru, in câtu pre dr'a venitdria voru sci
pucinu forte pucinu din celea esplicate; câci priceperea
copilului inca atunci e in desvoltare si memori'a lui atâtu
e de scurta. Apoi cum vomu pote pretinde dela copii câ
cu pricepere nedesvoltata si memori'a asia scurta se tiena
in minte lucrurile esplicate câ in fuga de invetiatoriulu
negligentu!
Ce va fi fâra manualu cu copiii, cari din o causa
seau alfa au absentatu dela dr'a geografiei ? Seau cu
acesti'a vomu suplini la repetîre? Dar' cum se va face
repetirea fara manualu, câci pre atunci din celea invetiate
le-au remasu forte pucinu in memoria, ma potemu dîce
câ nu le-au remasu nimicu; pre atunci a evapotatu tdte
cunoscintiele asia dara nu-i altu medîlocu trebue se
incepemu din nou!
Partea cea mai esenţiala a geografiei din a treia
clase poporale este formarea concepteloru fundamentali
ale geografiei precum: punctu de staţiune, orizonu, zenitu,
nadiru, regiuni, curte, comuna, satu, tienutu, isvoru, riuletiu,
perâu, rîu, fluviu, cataracta, alvia, tiermuri, agricultura,
industria de mâna si de fabrica, montanistica, comerciu
etc. etc. etc.
Ore invetiatoriulu ave-vâ a t a f a tempu câ se invetie
sub ora pre 30—40 copii definitiunea concepteloru funda­
mentali? Ore impregiurarea acesfa nu e unu argumentu
poternicu pre lângă manualulu de geografia?
Invetiatoriulu cu copiii formeza in clase conceptele
fundamentali seau cu alte cuvinte formuleza definitiunea
concepteloru fundamentali, acesti'a apoi pre acasă le invetia
de rostu. Asia dara manualulu i-servesce memoriei copilului
de unu feliu de radîmu, de care se pote folosi de câte
ori are lipsa. Prin ace'a câ invetia de rostu definitiunile
geografice se eserciteza in vorbirea corecta si i-se inavutiesce
limb'a; precându fara manualu, deca se radîma numaî pre
esplicare, ce invetia astâdi pre mâne uita, seau si deca
si-aduce aminte n'ajunge respunsulu unu baraboiu, câ si
cu clescele trebue se scoţi respunsulu din elu.
Deci nu e lucru iiitieleptu, deca i-dâmu copilului unu
manualu micutiu, prin care se frundiaresca din cându in
cându.
Nu afirmu, câ pentru tdte obiectele trebue manualu,
dar' afirmu, câ mai cu sema pentru şcolarii din a treia
clase poporale trebue manualu de geografia.
Pre invetiatoriulu lenesiu nu-lu vomu indreptâ prin
ace'a, câ vomu luâ din mân'a copilului radîmulu memoriei
si indreptariulu vorbirei lui, manualulu, ci mai multu
i-vomu strica cestui din urma, care in urma se va alege
 cu nimic'a. Chiar' pentru invetiatoriulu lenesiu e de lipsa
manualulu, càci ce neglege ehi suplinesce in câtu-va
manualulu. Din manualu va sci invetiatoriulu lenesiu câta
materia si cum se-o propună.
Dar' se presupunemu, cà avèndu copilulu manualu
in mâna invetiatoriulu se lenevesce. Nici in casulu acest'a
nu potemu luâ pentru unii manualulu din mân'a toturor'a.
Pentru unii se nu sufere toti.
Unu manualu de geografia bine compusu face unu
bunu serviciu nunumai scolariloru, ci chiar' si invetiatoriloru
mai diligenti la impartîrea si prelucrarea materiei. Rolulu
eàrtiloru nu este bovisarea (invetiare de rostu mecanice)
câ se me esprimu cu terminulu acest'a vechiu, ci câ
cunoscientiele prelucrate mai antâiu in scóla se le conserve,
intaresca. Cartea este asia dîcundu controlulu, inavutîtori'a
vorbirei copilului. Si ce medîlocu bunu este manualu
si pentru-câ copiii se se deprindă in cetirea logica seau
la intielesu. Celea cetite in manualu suntu in aintea lui
lucruri deja cunoscute inca din scóla. Elu in manualu afla
cuvintele si propusetiunile, cari corespundu concepteloru
si cugeteloru esistente in spiritulu lui si chiar' prin ast'a
se deprinde cetirea la intielesu si in vorbirea logica; si
ast'a pretiuesce multu.
Tote acestea le-am dîsu cu scopulu câ se aretu, câ
pentru şcolarii din a treia clase poporale nunumei cà e
de lipsa manualu de geografia, ci e forte de lipsa.
Recunoscu, cà teoretice potemu aduce argumente in
contr'a folosirei manualeloru de scóla; potemu face si
indreptarie, in cari se dâmu îndrumări cum se se propună
obiectulu cutare si cutare fără manualu, inse pracs'a,
prob'a toturoru teoriiloru, restorna atari teorii.
P, TTngureanu.
Desertulu si caravanele
(după Brehm).
Suntemu in Nubi'a, pre tiermurii Nilului, intr'unu
cortu micu, incungiuratu de palmi. In giurulu cortului
alérga fetiori nubiani, cari pacbetéza, se pregatescu, si asia
se vede, câ suntu ocupaţi cu unu planu mare.
E chiar' la amiedi, fierbintiel'a este inadusitória ;
radiele sórelui cadu perpendiculariu pre regiune si prăjescu
ierb'a cea rara si frundisiulu, ce inverdiesce ici colea;
aerulu pare că tremura si schinteéza in caldur'a cea mare.
Deodată se aude unu sgomotu venitu de spre desertu,
câ si cându s'ar' apropia de noi una ceta de călăreţi.
Sosescu caravane, in frunte cu „chervan-basi" seau cu
sjefulu caravaneloru.
Siefulu intra in cortulu nostru si ne saluta dupa
datenele arabesci: „Salute voue, strainiloru, cari ati venitu
aici din tiera depărtata, câ se ne vedeţi tier'a nostra, forte
am doriti), câ se ve vedu pre voi". „Si noi ne bucuramu
o chervan-basi, câ te potemu vede ; cum ti-servesce scump'a
ta sauitate? Gratia marelui Allah, atotupoternicului si
multiamita voue strainiloru, — destulu de bine, dar' voi
cum ve simţiţi? si asia mai de parte. In fine ocupa locu,
pentru-câ se guste caf'a si tutunulu, cari nu potu remane,
apoi erasi sciricesce despre sanitatea nostra, si numai
dupa ce acest'a se intempla celu pucinu de douedeci de ori
ne intorcemu la propriulu nostru obiectu, adecă la caletoria.
„Ti-preamareseu bunătatea si averea ta, capu alu
caravaneloru, spune-mi mie, câte cămile ni-ai pote dâ la
dispusetiune?" „Cămilele miele nu lea numeratu muritoriu
o străinule (suntu arabi, cari au pana la 2000 de cămile),
câte poftesci dela mine?" Asia decurge conversarea cea
plina cu forme de curtenire lungi, dar' in privinti'a camileloru
neci decum nu potemu veni in curatu, si cine scie pana
candu ne-amu fi totu târguiţii, deca nu aminteam, câ eu
amu scrisore dela subregele". Pentru ce nu mi-ai spus'o
acest'a mai curundu, o străinule!
Cade in pulvere in aintea petioreloru tale servulu teu
celu mai umilitu, dispune preste averea, vieti'a si mdrtea
lui. Astu-feliu in fine cu mare greu neintielegemu, câ ne
dâ la dispositiune 20 de cămile, ne si promite câ mâne
va aduce inainte cămilele, apoi se scola, se departeza si
inca si atunci cându iesa din cortu totu spune, câ mâne,
mâne! Din acestu mâne apoi se facu si 2—3 seau si mai
multe dile, pana cându sosescu cămilele. Si apoi chiar'
si deca sosescu, acest'a este numai una premisa la pregătirile
caletoriei. Hei, desertulu inca este una mare, percurgerea
lui este grea, si recere una pregătire mare. Cămilele in
fine sosescu. Camilarii suntu ocupaţi cu legarea, mesurarea
si arangiarea pachuriloru si pentru-câ lucrulu loru se fia
mai aromatu, asia se sfadescu si asia larma teribila facu,
incâtu ti-vine se credi, câ sârsitulu la tote acestea va fi
omoru de omu; 10 camilari striga intr'o suta de tonuri,
fia-care vrea se apuce povar'a cea mai usiora pentru
camil'a sa. In sgomotulu edificatoriu alu stedei, presimtindu-
si sortea apropiatoria, si- mesteca strigatulu loru si unele
cămile, si in giurulu cortului mai inainte liniştiţii se desvolta
acum unu zuzatu infioratoriu.
Sorele se pleca acum spre tempulu rogatiunei post-
meridiane, spre acelu tempu, in care dupa daten'a araba
se incepe totu lucrulu. Se presenteza si siefulu caravaneloru,
person'a forte ponderosa a caravaneloru. P r e marea
desertului caletoriulu a r e mai mare lipsa de conducatoriu,
decâtu pre valurile oceanului de busola. Siefulu caravaneloru
trebue se cunosca nu numai calea si văile, elu trebue se
scie, unde suntu fontanele, isvorele si locuintiele de nopte,
trebue se scie amblarea steleloru, vindecarea musîcaturei
de scorpii si a altoru morburi. Siefulu caravaneloru privindu
la sore, impartiesce mandate.
Camilarii negri la piele alerga in drept'a, in stâng'a
si aducu inainte cămilele portate de capestru, pre fia-care
o ducu la povar'a sa si cu celea mai curiose tonuri striga
la animale, câ se se culce. Sermanele cămile presimtindu,
ce siru de dile grele are se urmeze dupa acestu preambulu,
numai dupa una opusetiune mare se facu ascultatorie.
Erumpu intr'unu ragnetu, ce strbate osulu si medu'a, si
intr'unu modu resolutu respingu susceperea povdrei, si-
rângescu dentii, dau cu petiorele, musîca. Tonulu loru
acuşi devine mai plângutiosu, râgnetulu trece intr'unu
gemetu melancolicu, amaru câ si cându ar' voi se imoie
anem'a camilariloru, dar' anim'a acestor'a e mai vertosa,
de câtu pietr'a.
Dupa ce cămilele destinate pentru ducerea povorei
suntu incârcate, le insira un'a dupa a l f a si apoi aducu
inainte a caletoriloru, pre celea destinate pentru calaritu.
Acestea inca chiar' asia de contumace suntu, câ si celea
de antâiu, pentru ace'a suirea in sieua pretinde desteritate
si esercitiu, fora de cari calaretiulu va fi trentitu, deora
ce camil'a in momentulu suirei sare, si apoi si-pleca capulu,
ma chiar' si dupa ce calaretiulu a apucatu in sieua, trebue
se se scie tiene, câ-ci altucum va fi sverlitu la pamentu.
Siefulu caravanei, terminandu-si rogatiunea, face semnu
câ caravan'a pote porni, elu se pune in frunte si cămilele
portatoria de povara, conduse de camilari, pleca la drumu.
Mai tardiu cu vre o doue ore pleacă si caletorii calări,
bine sciendu, câ in curundu i-voru ajunge pre ceialalti,
cari deja batu calea desertului. Desertului!
Ce e desertulu?
E partea cea mai propria a pamentului, cea mai mare
parte e nisipu secu, pre unu teritoriu de diece ori atât'a
câtu este Austro-Ungari'a cu ore-care sublimitate nedes-
criptibila, cu ore care demnitate inaltiatoria de sufletu!
celu ce a petrecutu cu lunele pre desertu in cortulu
beduiniloru, acel'a scie, ce sublima este marea de nisipu, in
sufletulu aceluia indelibilu s'a viritu una impresiune poternica.
Spunu, câ desertulu e fora vietia, mortu. Nu, desertulu
e numai seracu, dar' nu e mortu, despre acest'a se pote
convinge, celu ce caletoresce pre elu cu ochi deschişi si
cu mente atenta.
Suprafaci'a desertului inca este rapitoria. Teritorie
mari suntu acoperite de unu codru de stânci. Piscuri si
vâi in nuantie bizare se schimba un'a pre alfa. Preste
totu inse predomnesce nisipulu, acest'a imple chiar' si aerulu
câ una negura de nisipu finu, aruncata de ventu in coce
si in colo, si carea pre unele tienuturi cade câ ploia de
nisipu. Pre desertu ap'a n'are potere, aici nisipulu creeza
si strica, — aici dealurile asia apăru din marea de nisipu
câ si insulele din oglind'a oceanului. Dreptu, câ acestea
insule nu suntu ornate cu fagi si stegiari, neci cu
pajisce verde, lipsesce aici murmurulu linu a pârâului,
lipsesce tota decorea, si minune! totuşi suntu frumose,
totuşi suntu rapitdrie. La petiorele acestoru insule, acestoru
dealuri se intinde una mare neteda, numele ei este mare
de nisipu. Ventulu ce incretiesce undele oceanului, netediesce
marea de nisipu, astupa urmele de petidre, ici colo se
inaltia coline, câ si cându ar' fi undele intiepenite ale marei.
P r e acestea coline vegeteza seau mai bine dîsu tângesce Cassia
si cucumis colocynthis; acestea plante formeza unic'a verdetia,
dar' seraca verdetia, dupa ce ambele plante suntu surie.
In unele locuri se intinde unu campu de petrisiu, printre
care lucescu cristali de quartiu mai mici si mai mari, cari
priviţi la splenddrea sdrelui facu se stelesca ochii. Ajungandu
in vâi ne intalnimu cu feti mai frumoşi de ai Florei. Aici
Mimos'a seau Sensitiv'a formeza pedurici intregi si pre unde
se afla isvore, suntu si palmi. Nisipulu in genere nu e
neproductivu, numai fierbintial'a cea mare si lips'a apei
omora vieti'a planteloru. Preunde Nilulu uda desertulu,
acolo e productivu.
Desertulu e seracu, n'are câmpuri, neci peduri, si
fiendu-câ nu pote tinde nutrementu suficientu pentru
animalele mai mari, neci nu pote fi patri'a acestor'a, decâtu
a unoru animale mai mici, cari suntu provediute cu unu
corpu usiorelu, sprintenu si tenace si cu simtiuri forte
desvoltate pentru-câ se fia ajutorate intru cascigarea si
altcum pucinului nutrementu, ce-lu potu afla pre aici.
Mai departe pentru-câ in lipsa tufeloru si padureloru de
scutire se ha desdaunate, imbracamintea loru este de asia
incâtu se unesce cu cea a nisipului din desertu si astu-feliu
suntu aparate de inimici.
Locuitorii desertului suntu pucini la numeru, dar'
suntu eminenţi.
Privindu gazell'a (Antilope dercas) vomu observa, câ
in proportiune cu corpulu celu sveltu si cu petiorele celea
subţiri are unu capu mare, si in elu asia-dicundu isteţime.
Ochii i-suntu focu, petiorele otielu. Cine a vediutu gazella
in menageria seau in gradin'a Zologica, n'are idea, câtu de
sprintenu, neobosiţii si placutu este acestu animalu. T r e b u e
se o vedemu pre imensulu desertu, cându neci nu fuge, ci
sbora preste nisipu câ paserea. Nu indesiertu o tiene
arabulu de modelulu frumsetiei! Gazell'a aievea este poesi'a
incorporata. Colo pauseza una ceta sub cortulu tufeloru
de Sensitiva, tote rumega liniscitu, numai berbecele paditoriu
culege frundiele Sensitivei, câ si cându neci nar' observa
caravanele, ce se apropia. Cămilele se apropia tare de
elu, si elu inca si atunci este liniscitu, rumpe câte-va frundie,
privesce in giuru si numai dupa acea o ia la fuga, dar'
apoi acum si sbora câ glontiulu esitu din pusîca, pana ce
dispare in nisipulu desertului. Golorea i-este câ si a nisipului.
Ochiulu neesercitatu nu pote observa neci un'a din turmuliti'a,
ce pauseza sub t u f a de Sensitiva, celu multu ochii ageri
ai arabiloru deca le vedu. Si astu-feliu este totu locuitoriulu
desertului; caracteristic'a loru e s t e : desteritate, iutime,
colore aparatoria si conduita conscia.
Locuescu pre desertu si gâine. Dar' ce felin de g â i u e !
Gâine de form'a porumbiloru: Aripele loru nu suntu asia
scurte, asia rotundite, câ ale gâineloru nostre ci lungi,
ascuţite, câ ale celoru mai bine sboratdrie paseri. Acestea
gâine ale desertului (Pterocles) traiescu in familie seau in
cete mai mari, râcâindu si cautandu sementi'a cadiuta de
pre sensitive. Pana ce venatoriulu privesce la ele si-si
tintesce pusîc'a asupra loru, dispăru fora câ se fia sboratu;
ele adecă la apropiarea venatoriului nu sbora ci se tupilescu
la nisipu si cu coldrea loru se contopescu in desertu asia,
de ochiulu celu mai ageru nu e capace ale destinge.
 Venatoriulu numai atunci se descepta din uimirea sa, cându cu pruncii de scóla de aici, precum chiar' si cu mai multi
cet'a intrega deodată sbora in susu si deja in momentulu confrati invetiatori in anulu trecutu, asia si in estu anu
pentru înaintarea neamului nostru, am aflatu cu scopu a
urmatoriu suntu in locuri depărtate. (Vâ urma).
avisâ din nou pe D-nii colegi.
Joculu copiiloru! La casu cându cineva dintre fraţii colegi voru fi in
Erâ serbatore «Cându diorii revarsă, dubietate despre susu amintitele, sum gata a trimite prin
Din ceriu mândrulu sore «Curcubeu-beu! poste mai multe esemplare care voru servi spre arătare.
Revărsa 'n câmpie »Celu verde-i alu mieu. Doritorii de a participa la acestu cursu, prelenga
Radie aurie; Si-aloru sorióra
Dalb'a Marióra insinuarea tempuria, voru avea a solvi 7 fi. pentru instrucţia,
Er' colo in vale
Se jocau in cale începu se cânte si 3 fi. v. a. pentru procurarea materialeloru necesaria.
Copiii lui Grauru Si-asia se descânte: Pentru spalatu, costu si cuartiru se va ingrigi sub-
Cu perulu de auru — — «Flori, dragi florióre, scrisulu prelenga pretiurile mai moderate.
Si-aloru soriora »Mândre sorióre,
»Voi sunteţi iubite Sperându câ si in estu anu câ si iu trecutu, vòiu
Dalb'a Mariora,
Ce culegea flori «Aici resadite primi multiamite calduróse din partea participantiloru am
Lângă frăţiori. »Din lacremi curate remasu.
Copiii — au vediutu «Din stele picate —
Si-au admiratu multu «Sunteţi lácramele Muresiu Ludosiu in 2 Mai 1888.
Susu pre ceriu unu arcu «A mândreloru stele, Teodora Fekete Negratiu
Curcubeulu dragu — «Revérsate 'n plaiu
«In o dî de Maiu — invetiatoriu.
Si in joculu loru
Celu mai marisioru »Si in dalbe diori
începu se cânte «Prefăcute 'n flori, Post'a redactiunei.
S"i-asia se descânte: »Si cându resariti
«Totu înveseliţi — D-lui E. Campian in Vârvizu. Primiţi multiamit'a nostra cea
— »Curcubeu-beu! mai cordiala pentru bradii, ce iati tramisu pre sem'a gradinei botanice
«Celu rosiu-i alu mieu, «Paserile 'n crângu
»Ce prin frundie plângu, gimnasiali din locu, in carea a suplinitu una lacuna însemnata.
»Câ-i mai lucitoriu
«Péréulu ce fuge D-lui Aug. Berianu stud. forest, in Schemnitz. »Colectiunea
»Mai stralucitoriu —
«Si prin câmpi se scurge, de muguri«, ce ati lucrat'o cu multa plăcere pentru museulu de
»Cugeti câ-i unu brâu
«Câmpii plângetori natnralie din Blasiu si mi-ati dedicat'o mie am primit'o cu surprindere;
«Pana colo 'n rîu,
«Si pre moritori. ve asecuru, ca i-am datu unu locu de frunte in muzeu, câ unei
»Ori o 'ncingatore
«Copilele mici lucrări instructive pentru tinerime. Primiţi multiamit'a si salutările
«Pârlita de sore,
«Ve-adunu prin potici, nostre.
«Si intranriu
»Câ unu vravu de grâu. »Ve săruta dragu D-nei N. B. in L. Specie de trandafiri noue se potu obtienâ
»Curcubeu-beu! «Si din voi si- facu din sementiele copte ale trandafiriloru nobilitati.
»Celu rosiu-i alu mieu. «Mândre cununitie, D-lui J. P. in S. Cuculu este una pasere emigratoria, pre la
Er' celu mai micutiu «Lantiuri si bertitie; finea verei se duce departe in Afric'a, câ se-si caute nutrementulu,
Blândulu Jonutiu «Ve punu in pahare ce consta din insecte si larve, precându in Europ'a lumea insecteloru
începu se cânte «Si 'n fereşti — afara pauseza. Credinti'a poporului, «câ cuculu iern'a se preface in uliu«
Si-asiâ se descânte: «Si cini ve privesce este falsa, ce probabilu s'a nascutu asia, câ confunda cuculu, cu una
«Cu dragu ve numesce: specia de uliu, numita Nisus comunis, care semena in colore cu cuculu.
— «Curcubeu-beu! «Ceresci lacramióre De securu unu atare cucu a fostu si celu pusîcatu ast'a ierna.
»Celu verde-i alu mieu «Scumpe sorióre! D-lui M. S. in T. Schinteu'a ce o da cremenea lovita cu
«Câ-i multu mai gingasiu Astfeliu se jocau amnariulu nn e alt'a, decâtu una aşchia de otielu fierbinte. Cu
»Si mai dragalasiu Si dragu descântau — ocasiunea lovirei; seau mai bine disu a frecarei, cremenea taia din
»Câ câmpulu 'n diori Copiii lui Grauru amnariu seau din otielu aşchii merunte, cari pentru frecarea cea
«Preseratu cu flori Cu pérulu de auru, — mare, ce este intre cremene si otielu, devinu fierbinţi.
»Si câ codrulu verde Si cum se joca,
»Cându prin elu se pierde D-lui O. P. in D. Opuri, cari areta modulu, cum trebue implute
Si cum descânta si preparate animalele pentru musee respective pentru instrucţiune,
«Dulcea cântarătia Dómne bin' le stá!
»Ce câmpii resfatia — in literatur'a romana pana acum gafa n'avemu, ci numai sub lucrare,
»Si-ici ierb'a desa pentru ace'a trebue se recomendamu din liter. germana si magiara,
V. B. Muntenescu. precum: Eger. L. Der Naturaliensammler, pretiulu 1 fl. 60 cr.
Brehm Chr. L. Die Kunst Vögel als Bälge zu bereiten,
Apelu câtra domnii invetiatori! auszustopfen, aufzustellen, und aufzubewahren 2 Aufl. Weimar. 1860.
Martin Taxidermie 8 Aufl. 1886 pretiulu 3 fl. 72 cr.
La scot'a conf. gr. cat. din Muresiu Ludosiu din 15 Schmeling. Ausstopfen und Conserviren der Thiere pretiulu
Juniu pana in 15 Juliu st. n. a. c. se-va tiene cursu de 1 fl. 12 cr.
industria de casa, se voru propune următori ele: Boitard. Die Kunst Thiere auszustopfen pretiulu 92 cr.
Meves W. Kurzer Leitfaden zum Praepariren und von Fogel-
1. Creparea si giluirea nuieleloru de răchita.
bälgen und zum Conserviren und Ausstopfen der Vögel. Halle 1882
2. Impletitulu unoru soiuri de corfitie dein nuiele pretiulu 38 cr.
giluite albe si cuptusite cu casmiru in diferite mărimi si colori. Kdrpdtt Endre. ÄUat muzeum. Utasitâs különfele âllatoknak
3. Se voru impleti cosiarci de mâna pentru domne, gyüjtemeuyek szâmâra valö kitömesere es eltartâsâra, valamint az
-
âllatok csontvâzainak elkeszitesere. 2-ik kiadäs Budapest 1875
din erb'a numita de mare (seegras) ornate cu trestia pretiulu 70 cr.
sclipiciosa in mai multe colori si mărimi, forte tienatorie Batizfalvi Samu. Utasitâs madarak, emlösök, hüllök es halak
si elegante. börenek lefejtesere, kitömesere es fentartâsâra. Pest 1853 pretiulu 50 cr.
4. Se voru pregăti cosiarci pentru linguri, cuţite,
furcutie si altele de soiulu acest'a, asemenea din erba de
mare, si ornate cu trestia sclipiciosa. Mai de parte, deca R o g a m u p r e stimaţii
va fi de ajunsu tempulu se voru propune si alte lucruri din abonanti, c a r i inca im si-au
speteadia precum tapeturi de tina, cosiarci de pane, si altele.
Deorece susu amintitele ramuri de industria de casa,
achitaţii abonamentulu se bine-
cu cea mai mare plăcere le-am impartasitu si pana acum voiesca a ne tramlte pretiulu.