Cuprins Cuvint inainte Partea 1 ~ Aritmeticd, algebra si elemente de geometric Capitolul 1. Multimi 8 1. Nofiuni teoretice 1.1, Nofiunea de multime - exemplificari; element; apartenenta; moduri de definire 1.2. Relatia de incluziune — definitie, propriet&ti 1.3. Egalitatea mulimilor 1.4. Operatii cu multimi - reuniunea, intersectia, diferenta, complementara unei multimi, produs cartezian; defin 2, Probleme Capitolul 2. Multimea numerelor naturale Ld 1, Nofiuni teoretice 1.1, Relatia de echipotenté 1.2. Cardinalul unel muljimi 1.3. Axiomele lui Peano 1.4, Operatii cu numere naturale 1.5. Sisteme de numeratie ~ sisteme nepozitionale/pozitionale 1.6, Baze de numeratie - transformdri dintr-o bazd in alta 2. Probleme Capitolul 3. Divizibilitate in N ad 1. Notiuni teoretice de divizibilitate — proprietati itate 1,3. Multipli si divizori ai unui numér natural 1.4. Divizori comuni pentru doud sau mai multe numere naturale jultipli comuni pentru doud sau mai multe numere naturale 2. Probleme ‘ Capitolul 4. Multimile Z, Q, R aT 1. Notiuni teoretice 1.1, Multimea numerelor Intregi (Z) 12! Multimea numerelor rationale (Q) 18. Multimea numerelor reale 2. Probleme 5, Ecuatil $i inecuatil de gradul |, sisteme de ecuatii -l Inecuatii. © 72 1. Nofiuni teoretice ; 1.1. Ecuattii si sisteme de ecuafii de gradul | Sisteme de ecuatii de gradul | cu dous necunoscute 1.3. Inecuatii si sisteme de inecuatii 1.4, Sisteme de inecuafii de gradul | cu o necunoscut8 2. Probleme 6. Unitifi de mésurd pentru lungime, are, capactate, mass, timp 95 1. Notiuni teoretice 1.1, Lungimea Masurarea suprafetelor Capacitatea Masa 1.5. Timp 2. Probleme Capitolul 7. Elemente de geometric 105 1, Nofiuni teoretice 1.1. Elemente de geometrie .2. Elemente de geometrie In spatiu 2. Probleme wowPartea 2 - Metodica predérii matematicii la clasele | - IV 2 156 Toma 1, Hemente prepittoare pentru frmarea conceptual de umit in Tema 2. Metodologia prediril operafiilor in N 18 1. Adunarea si scéderea numerelor pand la 10 158 2. Adunarea si sc&derea numerelor naturale din concentrul 0 - 20 161 3. Inmultirea si Imparfirea numerelor naturale im Tema 3. ia pi fractiilor $1 a operatiilor cu fractii 180 1. Metodologia predarii nojiunii de fractie 180 2. Compararea fractiilor 183 3. Operatii cu fractii care au acelasi numitor 184 Tema 4. unitatilor de masurd 187 1. M&rimi. Masurarea mérimilor 187 2. Masurarea lungimilor. Unitaji de msurS 188 3, Masurarea volumului (capacitdtii). Unitatile de masura pentru volum 190 4, Nofiunea de valoare. Unitafi de masura 191 5. Timpul. Unitati de masura 193 6, Conceptul de masa, Unitati de m&sura 195 ‘Tema 5. Metodologia predarii elementelor de geometric 197 Tema 6, Algoritmi de calcul in clasele I-IV 222 1, Algoritmul operatiei de adunare 222 2. Algoritmul operatici de scidere 223 3. Algoritmu! operatiei de inmuljire 225 4, Algoritmul operatiei de impartire 228 5. Algoritmul ,Ordinea efectuarii ratiilor” 230 Tema 7. Metode de rerolvare a melor de matematici 233 1. Nofiunea de problem& de matematicd si de rezolvare a problemelor 233 2. Rezolvarea problemelor-tip 233 3. Probleme nestandard (netipice) 245 Tema 8. Obiectivele predaril in cidul primar 248 1. Cunoasterea $i utilizarea conceptelor specifice matematici 248 250 2 Dervoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme 3. Formarea $i dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizind limbajul raatematic 251 4. Dervoltarea interesului si a motivatiel pentru studiul si aplicarea matematicii 252 Tema 9. Modalitati de activizare a elevilor in lectia de matematich 253 1. Forme de organizare a claselor 253 2. Strategii de invatare 253 ‘Tema 10. socul didactic in lectia de matematic’ 257 1. Conceptul-de joc matematic 4 257 2. Orgenizarea si desfésurarea jocului didactic matematic 258 3. Tipuri de jocuri didactice matematice 259 4. Aplicatii practice ' 259 ‘Tema 11. Caracterul practic aplicativ al matematicii 262 1. Explorarea 262 2. Investigarea 263 3. Aproximarea 265 4. Compararea 265 5. Misurarea 267 rae Experimentarea 268 Abordarea nara = matematicll 269 nee pentru o interdisciplinard a matematicii __ 269 3. Exes ed obogice privind promovarea interdisciplinaritati la matematicd 270 3 ple de activitati de invatare ce permit o abordare interdisciplinard a Bibliografie 6Go ey Partea 1 AritmeticA, algebra si elemente de Geometric Ne Py MULTIMI - Notiuni teoretice 8 - Probleme rezolvate _ 12 - Probleme propuse ___ 14 eo -Solufi_ 5 1.Notiuni teoretice 1.1, Notiunea de multime - exemplificari; element; apartenenté; moduri de definire _Notinnile de multime gi de element al unei multimi nu pot fi definite, ci se impun prin exemple: 1) multimea elevilor dintr-o clasa; 2) multimea cuvintelor dintr-un dictionar. 0; mulime este formata din obiecte de natura oarecare (numite elementele multimii), bine determinate si diferite doua cAte doua. Deci, intr-o multime, un element nu se repeta. Multimile le notim cu literele 4, B, C, D, X, Y, ..., iar elementele lor cu a, 5, c, d, x, y... Daca A contine elementul x, vom serie x € A (x apartine lui A). Daca A nu contine elementul x, vom scrie x € A (x nu apartine lui 4). O multime poate fi definita: 1) Numind individual elementele sale. in acest caz, enumeram elementele sale scriindu-le intre acolade. Exemple: 4 = {1, 2,3, 4}; B= {A, O, ¢, DO}. 2) Specificdnd o proprietate pe care o au elementele sale si nu o au alte elemente. Exemple: 4 = {x |x este un numér natural par}; B= {x |x este elev in clasaa III-a}. O multime determinata in primul mod se zice cA este data sintetic, iar 0 multime determinata in al doilea mod se zice cA este data analitic Admitem o multime care nu are nici un element, numi multime vida, notati 2. Relatia de incluziune - definitie, proprietati ea A este inclusd in multimea B, daca orice element al multim Ac BsauB> 4. Spunem cd multim Aste si element al multimii B. (Wx € A=> x € B). Se noteaza_ GHID DE PREGATIRE PENTRU EXAMENUL DE DEFINITIVAT LA MATEMATICA, INVATATORI ~ INSTITUTORI Daci 4 nu este inclusa in B, se scrie A @ B(x € A astfel incit x@ B). Cand ACB spunem ci A este o submultime (parte) a lui B, Notim cu P(A) = {X |X C A}. Facem conventia ci D CA, WA. Observatie: Fic A cB. Spunem ci A este submultime propric a lui 8, daca A#@ sid +B. incazcontrard sc numeste submultime improprie. Exemple: 1) 4={5, 6,7}, B=(4, 5, 6, 7, 8} =»A CB; A—submultime proprica hii B. 2) A=(1,2,3},B=(1,3,4,5) > ACB. 3) A {a,b} = P(A) = {B, {a}, {b}, {a, b}}. Proprictajile relatiei de incluziune sunt: . 1) reflexivitatea (4 < A) 2) antisimetria (daci 4 < B si BCA, atunci A coincide cu B) 3) tranzitivitatea (daci AC B si BC, atunci A CC) 11.3. Egalitatea multimilor Spunem c& mulfimile A si B sunt egale daca au aceleasi elemente (Wx € A => =>xe Bsivye B= ye A). ScriemA=B. Exemple: 1) A={1,2,3,4}, B= {xjren,0crA= B; 24= {4.4.4}, = (0,5;0(3);016) = 4~2. ProprictatiJe egalitdjii mul{imilor sunt: 1) reflexivitatea (4 = A) 2) simetria (daci A = B => B= A) 3) tranzitivitatea (daci A = B si B=C=A=C) 11.4. Operafii cu multimi — reuniunea, intersectia, d complementara unei multimi, produs cartezia defini roprietati 4)Reuniunea multimilor Reuniunea a doud multimi A si B este AU B = {x |x€ A sauxe B}. Exemplu: A= {0, 2, 4}; B= {1, 2, 3, 5} = AU B= {0, |, 2, 3, 4, 5}. Dacd reprezentim multimile prin diagrame (Venn. Euler), atunci reprezentarea graficd a Tcuniunii multimilor 4 si B este: jiferenta, AUB (Porfiunea hasurata)TRA sae Capitol b) Intersecfia multimilor Intersectia a doud multimi A si B este ANB = (x|x€ Asixe By Daci A B = @, atunci multimile se numesc disjuncte. Exemplu: 1) 4 = (a,b,c,d,e}, B= {hd} = AO B= (bd), 2) A= {1,2,3}, B= {8,9} PA NBO. Grafic, intersccjia a doud muljimi se reprezinta astfel: B ACB (portiunea hagurats) ¥ ¢) Complementara unel multimi Fie A cB. Complememara lui A in raport cu B este CA = (x /x€ Bsixey Exemplu: B= {1,2,3,4, 5}, = (2,3, 5} = Cyl = {1.4}. Observatie: C,B = @, C,2 =B. Grafic, complementara unci multimi se reprezinta astfel: C,B (portiunea hasurats) a d) Diferenfa a doud multimi Diferenta multimilor A si B este A\ B= {x/xe Asixe B). Exemple: 1) A= {a,b,c}, B= ae} = A\B= (b,c}. 2) A= (1,2,3),B= {1,2, 3,4} > A\B=@. Grafic, diferenta dintre muljimile 4, B se reprezinti astfel: A\B (portiunea hasurata) e) Produs cartezian Scrierea (x, y) se numeste pereche ordonatd sau cuplu. Spunem cf (x, x,) = (¥}..9,) daca x, =x, si y, =yy. Observatie: (x, y) # {x,y}. . Produsul cartesian al nulinilor A si B este Ax B= ((x,y) [xe 489°? Convenim si notim A x A = A?. Exemple: 1) A= {a,b}, B= (c,d) 9 AX B= {(a,c),(a,d), (OO 2) A= (1, 2), B= = Ax B= (nu putem forma perechi ——— |! GHIO DE PREGATIRE PENTRU EXAMENUL DE DEFNITIVAT LA MATEMATICA, INVATATORI — INSTITUTORI In general, Ax B# Bx A. Daci A are melemente, are m - elemente (perechi ordonate), iar B are n clemente, atunci A x B Observatie: Daci A,B CR, atunci A x B se Poate reprezenta intr-un sistem de axe ortogonale xOy, Exemple: 1) 4= (1,2), B= (3,4) > AxB= = ((1, 3) (1, 4), (2, 3), (2, 4)). 7 y A XB (retea de puncte) 2)A=[I, 2), B=[2, 4] Ax B= ={((a,b)| ae (1, 2}, be (3, 4]). 7 y AB (portiunea hagurat’) ¥ f) Proprietati ale operatiiior cu multimi: 1, asociativitatea reuniunii si a intersectiei AVU(BUC)F(AUB)UC AN(BOOQF(ANB)AC 2, comutativitatea reuniunii sia intersectiel: i AUB=BUA ANB=BOA 3. idempotenja reuniunii sia intersecjiei: AUA=A ANA=A 4AUGD=A AN@=G 5.AU(BNOQ=(AUB)N(AUC) (distributivitatea reuniunii faja de intersectie) AN(BUC)=(ANB)U(ANQ (distributivitatea intersectiei fata de reuniune) 6. Daci 4, B CE, atunci C(A UB)=C,A OCB si CA 1B) = CA UCB (formulele tui Morgan). 7, Daci A € E, atunci C,(C,A) = A. 8.A\B=C(A MB) 9.Ax (BU OQ =AXBUAXC AX(BOC)=AXBOAXC Ax(B\C)=AXB\AKC Aceste egalitdji se demonstreaza utili- zAnd dubla incluziune (dackA CBsiBCA, atunci A= B).Be Sa = a Sa Ir 2. Probleme rezolvate : __4u | Determinati multimea A = {ren =H nen}, . wee 4 - 4s 8 Solutie: x = aeait CN FEN SSS ey 8 : ye {40,42 48 pa cB aatte (2.4.8) 206 (0.201> =|042'242' 642 A= (0,23) .Gasiti multimile 4 si B, stiind cd: a) AUB={1,2,3,4,5}, b)ANB= (1,2); co) A\ Bare elemente, d) suma elementelor lui 8 este numar impar. Solutie: Din conditia b) = 1,2 € si 1,2 € B. Deoarece | +2=3 €2- N+, dinconditi, B={I,2,4} B=(1,2,3,5} rsid> ve 1;2,3,5} fled 1. Se dau multimile A = {1, 2.x} si B= (1oy% 3) Aflatt numerele x si y astfel inci AUB nB. Solutie: Dind, BCAUBSiIAUB=ANB>A BCA NBSACBSIBCAR>4 2 px= {. Determinati muljimile ¥ si Y stiind c& sunt indeplinite simultan conditiile: @XvU Y={1,2,3,4,5, 6.7.8: 935 BXOY={4,6,9}5 XV (3,4, 5} = (1,3,4,5,6,8, 9} AYA (2,4,8} = (2,4,5,6,7,8,9} “Solutie: Din conditin #)=>4,6,9 € Xsi4,6,9¢ Ys Din conditia c) => 1.8 € Din conditia d) => 5,7 € Yi Dinb) > Le Xsil € Vidin) => 2eXsi2€ FDind sig 3 eXsi3¢ ¥. Ding) i= 5 ¢Xqi5€V.Dind) sigh 7ENsi7€ V.Dind) si) 8 eXSIR ET: Rezult.X= {1,3,4,6,8, 9}, Y= (2.4.5.6, 7.9}. 5, Aflati muljimile X si ¥ stiind c& ele indeplinese simultan conditiile: a XO Y= (3,5, TD XVY= {2,6}; XU Y= 1,2,3,4, 5,6, 7)- Solujie: Din a) ib) => 1 é Xsi le Y.dinby=>2eXsi2e YedindJsig dens Din a) sib) > 6 ¢ XsiG € ¥.Rezulld N= (2,3,5,7}, ¥= (1,3.4.5.6)- 6. Cate elemente poate avea reuniunea a dou’ muljimi daca fiecare trei elemente? Solutie: Introducem scricrea Card = numirul clementelor multimit all i4e! multime 2GHBD DE PREGATIRE PENTRU EXAMENUL DE DEFINITIVAT LA MATEMATICA INVATATORI ~ INSTITUTORI Exemplu: 4 = (2, 5,c) => Card4 =3. Avemrelapile: Cand(¥U 1) - Cari.) = Cand + Cand (1) st Cardi. 1) $ min{ CardX, C=?) 2) Deoarece Card = Card Y= 3 = Cardin He (0, — Card VOY). Unlizind (2) > Cad ¥U Ne (3,4, 5,6). 3}. Din (1) => Card U 1) =6- 7, Fie multimile 4, B, E asifel incdt 4 CB. Aratayi cA E\BCE\ A. Solutie: Luim re E\B=xe Esixe Boxe Esixe ASX ELENA 8. Fie4 siB submultimi ale lui E. Aritayi cd A CB CB CCA. Solutie: Dac3.-YC ¥,anncic,\'= 1 In cazul nostru, relatia de demonstrat devine AC Be E\BCE\A. mplicatiad CB=> E\ BC E\ A este justificat in problema 7. Rimane si aritim cd E\BCE\A= ACB. Utilizim rezultatul: Dack XC Y, atunci ¥\(\.X) =X. Acest rezultat se Jusnficd astfel: xe Y\(P\ Ajo re Y\ Vere XDinE\BCE\ASE\(E\A)CEI(E\B) = ACB. n= 9. Cate elemente are multimea 4 = {s Solutie: Luim n, *n,,.n,€ {1,2.— 100). Analizim egaltatea 33 C5, 5] o> (nf +1)(2n5 +n, +1) = (nF +1)(2nf +m, +1) 2 mymin, - 3 ty +1 * (my 73) (my + n—n,+An,—n,)(m, BIN, Kn, =n,)+ Lea(n,— 1), 1) =2cun,=3. sau n= 2,n, = 3. Rezulti cd fractia 7s are aceeasi valoare pentru n € (2, 3}. In rest, valorile sunt distincte doui cite doui Obtinem Card{ = 99. 10. Scrieti elementele multimii A P(S)). Solutie: AZ) =(2}.AID))=(S, (S)) 11. Scrieti elementele multimii P(PU{1})). Solute: FAUIN= (2.1, FUSMI=(S (SAIN, Ax B(reuniunea celor (2.0). doua segmente) Observatie: Daca Card4 = n,n & N, atunci -— Card(P{A)) = 2* (verificati formula in cazul pro- blemelor 10 si 11). 12. Fie A =[1, 2] iB = (3,4). Determinati A x B si reprezentati grafic. Solutie:4xB= ((x,3)| xe (1,21) U ((x,l xe (1,2).ae oe Capitolut ; fi Mut ny ~S 13. Determinati multimea ¥ dacd au loc simultan condijiile: HX (12,3) = (1,235,495 2X (1,2, 3} > (1, 2}. Solutie: Din conditia 2) > 1, 2 € X, 3 € 4%; din conditia 1) = 4 , ty ¥= (124) Reta 14. Sa se determine multimea X stiind ca sunt satisfacute simultan conditile MACK, b) BCX, QOXCAB. Solutie: Din a) sib) => A UBCX,dinA BCX G}XCA UBS X=AUH, 15. Fic A o multime de numere naturale care indeplineste simultan conditil @2EAsi3e A; b) Dacé x € A, alunci 5° x € A; ©) Daca 3x~+ 1 © A, atunci x € A. Care dintre numerele 250, 1875, 237, 83 sunt elemente ale lui A? Solutie: 2 € A. Conform b) > 5. 2€4> 9-26 AS! 2EA>250EA.3 EA. Config, b)>5-3eA4>F-3EADS! JEADS'-3 A> IBIS EA, Ulilizdnd a) sib) => 237, (S mu divide 237), 3-237 + 1 =712 ¢ A, deci 237 ¢ 4;3-83+1=249+1=250eA=83¢, (conform ¢)). Observatie: Utilizind a) si b) se aratd ci 5*- 2, 5*°- 3 EA, Vn2),neN 3. Probleme propuse 1. Dacd A = (1,2, 3,4], B= (2, 3, 7, 11} determinati A UB, AA B,A\B,C, © iB 2. Dacd AU B=AUCSIANB=ANC,atunci B=C. 3. Dacd A CB, atunci AN B=ASiAUB=B. 2 ya 2 tans +1 4. Deerminati manines 4 = |xeN wneEN}. 5. Scrieti PUA) pentru A = (1, 2,3). 6. Fie 4, B dows muljimi. Notim A A B= (A\ B)U (B\ A). Aritati cd: a)ASB=BAA; b)ADA=@; Q)ASD=A.(AAB se sumeste diferenta simetricd a multimilor A $i 8) 7. Determinati multimea A = {x € Z| (nm? + 1)-x+m‘=0, me Z}. 8. Dacd multimile A gi B sunt finite, ardtatic& are loc relatia: Card(A UB) = Catt” + CardB - Card(A 9 B). (Spunem c& multimea nevida X este finitd dacl 5° °° serie sub forma {a,,q,, ..., a,),n € N; multimea vida este finits prin defit 9. Dac muljimile A, B si C sunt finite, ardiajic& are toc relajia: Card(d U BL, = CardA + CardB + CardC ~ Card(A nv B) ~ Card(d mr Cc) - Cardio 07 +Card(A ABO). 4 4GHID DE PREGATIRE PENTRU EXAMERUL DI DFFUSTIVAT LA MATEMANICA DtvAThTORn . mermTcm 10. Dach Canta = 17, Card ~ 24 yi Cand WH)» 25, cakoulay Cara eM) Cartié Bi) Can \ A) 11, Tot cet 27 de clevi al claset a Il-a A practic cel putin baschet sau handel a) Dac 18 clevi joacd handbal, cli practicd baschetul? b) Daca 15 clevi practic’ ambele sporturt, iar baschet mumai K levi, city practicll numai handbal? 12, Aflayi clementele multimior 4, A, C stund cd sunt indeplinte simultan condtyie a4 OB~ (4,5), BAC (6,7), ANC (2,3), b) Card(d ~ BU C) = 6, CardA = Card © CardC 13, Se dau multimile: A = (2x + 3,0, 2~ 1) 1B = (7, Ty, 4). Sd se determine 1, y,2 ¢ M astfel incét 4 = B, 14. SA se determine muhimea A, gtiind ci (1,2) € PUA). (3.4) © PALA (1,234) 1S. Si se determine multimile 4 si 8 care satisfac simultan condinile aA B= (1, 2,3,4,5,6), DVANB@ (1.231, eA B= (4.6) 16. Fic multimea 4 = (3, 5,7, 9 11, .. 23). Prezentati analitic multimea 4 17. Fie multimea A= (x € N| x= 2,055 4,0 €.N) Prozentay sintete mules 4 18, Fic multimea 4 = [1,2] U (3, 4). Determinay: 4? 51 apot reprezentay) pat 4 intr-un sistem de coordonate xOy. 19, Fie multimile A = (1 @ NI x= 2n,n€ (0,1,2,31).8* Wl y=2,n@ (4, 5.6)) Calculayi Card(4 * 8). 20, Determinati muljimile A = {rez|5ez}.2- WeZlisistx,-net x*-7) 4. Solutii LAB (1,2,3,4,7, 1) ADB (2,3), AB 1.4),.0, Am (71010, om (14) 2 Ardtim dubla incluziune, adicd BC CCH Avem BCAU BR ACC SBR SBAULO = BC ANAVENORBOA=COASECICO MICO DOR SOCOM GB NAV B@ AL CSB COCOA HSBC CCN C#AL BOONE FORUM) 2 CEICOMACOB A COA*BOAS CCN MUENO MCS OAOE) Ss CE AQ) Dn nA) Ae Cle etd) 3. Arithen ci AO B= A Avemd © AGA (1) (intenccta se inchads in fiecare termes) Den rela ACA NACH ACA CB) Din(l) A) 9 AOH mA Arkin AA EB Ave BALAI) (flecare termen se include In reuntune) Din dc By BCBS ABC BQ) Din(siQ) AG Baw| i ae 4 MULTIMEA NUMERELOp NATURALE - Notiuni teoretice__ 13 - Probleme rezolvate _ 37 - Probleme propuse __39 ~ Solutii u 1.Notiuni teoretice 41.1, Relatia de echipotenta Spunem cé& multimile A si B sunt echipotente daca existd 0 functie bijectiva* f: A+B Scriem A ~ B si citim ,4 echipotent cu B*. Semnul grafic ,.~" se numeste relaie de echipotenta. Proprictatile relatiei de echipotenta: 1. reflexivitatea: A ~ A, VA; 2. simetria: daci 4 ~ B, atunci B~ A; . 3. tranzivitatea: dacd A ~ B si B ~ C, atunci A ~ C. O relatic cu proprietitile 1, 2, 3 se numeste relatie de echivalentd. Toate multinik care sunt echipotente cu o multime 4 formeaza clasa de echivalenti a multimii 4 41.2. Cardinalul unei multi Clasa de echivalenta a unei multimi A in raport cu relatia ,~* sc numeste numir cardinal al (cardinalul) multimii 4 si se noteazi cu Card sau | Al. Fie A si B dou’ multimi. Spunem ci |4| =|B|, daca A ~ B. Relatia de egalitate a cardinalelor este reflexiva, simetrica si tranzitiva. Relat x este relatie de echivalenta definita pe multimea numerelor cardinale. Astle Cardinalul multimii @ este numarul cardinal 0 (zero), cardinalul multimii (0) numarul cardinal 1 (unu), cardinalul multimii (0, 1} este numrul cardinal 2 (do!) © Exemplu: Multimea 4 = (A, O, ¢@ , 1} este echipotenti cu multimea B = {0, 1. Deoarece | B|= 4, rezulti| 4| = 4. Operatii cu numere cardinale a) Adunarea Fie A, B dou’ multimi cud A B=@.Definim| al +|B1=| 48. Exemplu: 4 = {a,b}, B= {A,*,O}, AU B= (a,b, d,*,O},4 nB-o al Avem A ~ {0, 1};B~{0, 1, 2}.d U B~ (0, 1,2,3,4}. Rezutta lal + 1-14 =| (0, 1,2,3,4}] =5sau2+3=5. os? * Noiunea de functie bijectiv’ este cuprins& numai In programa de aritmeticd a colegiilo’ peda adGrid DE PREGATIRE PENTRU EXAMENUL DE DEFINITIVAT LA MATEMATICA, INVATATORI ~ INSTITUTORI Proprictatile adundril: '. comutativitatea || +(B] =[Bl +14), v4, BAN B=O 2. wsoctativitatea (| 4] +| 81) +1 Cl =| 4] +d Bl +11), VA, B, C disjuncte doud cate dou. . { 3. cardinalul 0 este element neutru:| 4| +0=| Al, WA. SA justificdm proprictatea 3, AvemAV@=@Bdeundel dl +0=| Al +| O! =| AUG] =| Alva b) Inmultirea Fie 4 $1 8 doud multimi. Definim| 4) -| Bl =| AxBl. Exemplu: 4 = (c,d), B= [A @ Ax B= ((c, A) (c, ),(c,O), (d, A), (d, #), (d, Ax B~ Cunde C= (0,1,2,3,4,5).Aveml dl +l Bl =! Cl 26, 4| =2,1 Bl =3 de unde 2:3 = 6, Proprietatile inmultiril 1. comutativitateal Al «| 8] =| 8] -| Alva, B. 2. asoctativitatea | 4] | B1)-1 cl =| Al -d Bl -Icl),w4, B,C 3. cardinalul 1 este element neutru:| Al <1 =| Al, VA. 4. distributivitatea Inmultiril fajd de adunare| 4] - Bl +! Cly=l 4 -| Bl + +l Al -ICl),¥A,B.C,BAC=@, SA justificdm 3.| A] -1=|4 x (@) |,dx(@) ~A, de undej A |-1=14| Observatie:| A |-0=0, vA. Intr-adevir,|A|-0=|A|-|O]=|AxS|=|B|=0, vd. Multime finita: Mulrimea A se numeste finitd dacd nu exista nici o submultime proprie asa asifel incdt A ~ B. Inacest caz cardinalul muljimii d este finit. Exemplu: Multimea A = {a, b,c) este finitd deoarece A (b}.A = (c}, A {a,b}, Am (a,c},Am {6,c},A~ (a,c). Cardinalul multimii este fnit. Multimea vida, prin Uefinitic, este multime finitd. Dacd A si B sunt finite rezulti A U Beste finita, Multime infinita: Mulfimea A se numeste infini submultime B proprie a sa asifel incdt A ~ B. ‘Vom da un exemplu de multime infiniti dupa ce vom introduce notiunea de numarnatural, Numér natural: Cardinalul unei multimi finite se numeste numar natural, Multimea tuturorcardinalelor finite formeazi multimea numerelor naturale pe care o nouim uN, Dacd a este un numir natural, atunci a + 1 este tot numar natural. Notima’ = a+ 1 Sispunem cia’ este succesorul lui a. Utilizdnd notiunea de succesor putem construi sirul Dumerelor naturale: 0, 1=0+1,2=1 +1,3=2+ 1, .. Sirul numerelor naturale este nesfirgit Notim N= {0, 1, 2,3..... 1...) multimea numerelor naturale, N*=1¥\ {0} multimea Sumerelor naturale nenule, 2N = {0, 2, 4,6, .... 2, ...} multimea numerelor naturale pare daca existé cel putin oCapitolul 2. Multimea numereto, Natur, % si2N 1 1 (1,3, $8.7, 052m # 1, ... multimea numerelor naturale impare, Sa dim un ae de multime infiniti. 2N este o submultime proprie bei functia f: N >» 2N, (1) = 254, Vir € NN este bijectic. Rezulta ca N este Ta infinita.Cardinalul tui N este primul numa cardinal infinit. Notam | |= (alefan 9 @ N. Multumile care au cardinal x, se numesc mul{imi numrabile lor numerelor naturale este dificil s4 apelam pen, = Tair cercetarea proprieti ¢ de multimi finite. Matematicianul italian Giuseppe Peano (1858 — I932)20n Inanul 1891, cd toate proprictitile numerelor naturale rezultd din axiomele urmites, 11.3. Axiomele lui Peano (S) 1, 0 este numir natural; 2. Orice numar natural m are un singur succesor n’. 3.0 nu este succesorul nici unui numar. 4. Doud numere distincte au succesori distincti. 5. Mulinta numerelor naturale este o multime minimala N, cu proprietatile: ay0eE b) dacin€ N, atuncin’ € N. Pe baza acestor axiome se obtin toate consecintele logice asupra numerelor nami 4 Operatii cu numere nat: le a) Adunarea Adunarea numerelor cardinale induce adunarea numerelor naturale. Tindnd cost reuniunea a doud multimi finite este tot o multime finita, putem defini adunarea 2 = numere naturale astfel: daca a,b € N, atunci a + b este cardinalul ve corespunde = cardinalelor a si b. Din a, b € N, utilizand sistemul de axiome (S), rezulta a ~ = * Expresia a + b se numeste suma neefectuati a numerelor naturale a si b, a sib st me termenii sumei Proprietatile adunarii 1. Asociativitatea: (a +b) +c=a+(b +c), Va, bce N. 2. Comutativitatea: a+b =b+a, Va,be N. 3. 0 este element neutru: a + 0 =a, Vae N. Adunarea determina pe N 0 structura algebrica® de monoid cornutativ. nowt (* Observatie: Prin a + b + c vom injelege (a +b) +c saua + (d +0). b) Inmultirea te {nmuljirea numerelor cardinale induce inmultirea numerelor naturale. Fie & ey cardinalele multimilor finite A gi B. Definima- 6 =| A x BI . Utilizand sistemul 4° ues (S) rezutd a - 6 © N. Expresia a b se numeste produsul neefectuat al ™ naturale a gi b; numerele a gi b se numesc factoril produsului © Gittoril pot consulta structurile algebrice In manualele de liceu, curiculum diferentiat- 20 d