Sunteți pe pagina 1din 11

PROIECT RADIATII PENETRANTE

Sa se intocmeasca tehnologia de inspectie prin radiografiere cu “raze X” a


produsului “PLACA SUDATA” in conditiile implementarii unui Sistem de Management
al Calitatii.

Prin tema se vor preciza:

1. Rolul functional al produsului si conditiile tehnice pe care trebuie sa le


indeplineasca:
- materiale utilizate(proprietati fizice si mecanice)
- tehnologia de fabricatie
- cerintele specific ale beneficiarului
- criteriul de admis/respins

2. Analiza produsului:
- ce functie va indeplini
- silicitarile la care este supus

3. Defecte posibile care pot sa apara in structura materialului


- Defecte specifice naturii materialulului
- Defecte induse de tehnologia de fabricatie
- Defecte induse de exploatare
- Procedura specifica de lucru

4. Schita piesei si a filmului radiografic


1. Rolul functional al produsului si conditiile tehnice pe care trebuie sa le
indeplineasca:

Placa din otel sudata

- materiale utilizate(proprietati fizice si mecanice)


Piesa se realizeaza din otel. Proprietatile fizice si mecanice ale otelului sunt:

Aliajul Densitate (gr / cm3) Punct de Rezistenta la rupere


topire (˚C) prin tractiune (N/mm2)
Otel 7,7 – 7,85 1450 – 1520 340 - 1800
- tehnologia de fabricatie
Piesa este obtinuta prin turnare in forme temporare/permanente, in functie de
numarul de bucati produse.
Placa este prelucrata prin frezare pentru a obtine rugozitatea ceruta de catre
client.
Placa este sudata de o alta placa procedeul MIG/MAG.

- cerintele specifice ale beneficiarului


Cerintele beneficiarului sunt:
- o rugozitate optima a placilor
- cordon de sudura cu imperfectiuni intentionate
- respectarea desenului de executie

-criteriul de admis/respins
Placa poate fi respinsa daca:
- Aceasta nu prezinta fisuri sau pori
- Cordonul de sudura nu prezinta defectele intentionate specificate in
desenul de executie

2. Analiza produsului:
-ce functie va indeplini
Piesa este realizata pentru a fi folosita ca piesa etalon in laboratorul de
control nedistructiv, pe care se vor aplica metode de control nedistructiv cu
ultrasunete, radiatii penetrante, lichide penetrante etc.

-solicitarile la care este supusa


Prin aplicarea repetata a metodelor de control nedistructiv aceasta se poate
uza, poate oxida, se poate ciobi si pot aparea cavitati si orificii.

3. Defecte posibile care pot sa apara in structura materialului


- Defecte specifice naturii materialulului
Data fiind natura materialului, ne putem lovi de defecte specifice cum ar fi:
- Crapaturi
- Goluri
- Incluziuni
- Sufluri
- Fisuri

- Defecte induse de tehnologia de fabricatie


- Fisuri
- Crapaturi
- Incluziuni

- Defecte induse de exploatare


- Goluri
- Fisuri

- Procedura specifica de lucru

1.SCOP
1.1.Prezenta procedura stabileste cerintele si responsabilitatile pentru examinarea
prin radiatii penetrante X si gama a imbinarilor sudate cap la cap din otel si
remedierile acestora prin sudare.
2.DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Procedura se aplica sudurilor si reparatiilor, in conformitate cu documentatia de
executie.
2.2.Se supun exeminarii numai imbinarile corespunzatoare, atestate prin certificat de
control vizual.
3.DEFINITII
3.1. In conformitate cu SR EN-urile in vigoare. Terminologie
3.2. RP – radiatii penetrante.
3.3. CNCAN – Comisia nationala de control al activitatilor nucleare
3.4. ISCIR – Inspectia de Stat pentru controlul cazanelor, recipientilor sub presiune,
instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibili de uz industrial.
4.DOCUMENTE DE REFERINTA
 PT CR 13 COLECTIA ISCIR “Prescriptii tehnice pentru examinarea cu radiatii
penetrante a imbinarilor sudate cap la cap ale instalatiilor macanice sub
presiune si de ridicat”
 SR EN 444-1996 “Examinari nedistructive. Principii generale”
 SR EN 462/1,/2,/3,/4-1996 “Examinari nedistructive. Calitatea imaginii
radiografiilor, indicatori de calitate”
 EN 584/1/2 “Clasificarea filmelor radiografice si procesarea lor”.
 EN 25580 “Negatoscoape”
 SR EN 970/1999, SR EN 1330-3/2001, SR EN 12517/2002, SR EN 473/2003
 SR EN 1435 “Examinarea radiografica a imbinarilor sudate”.
 SR EN 5817 “Ghid pentru niveluri de acceptare a defectelor”
 Cod ASME sectiunea V
 SR EN ISO 6520-1999 Clasificarea imperfectiunilor geometrice din imbinarile
sudate
 Norme fundamentale de radioprotectie CNCAN
5.RESPONSABILITATI
5.1. Societatile care solicita examinarea cu radiatii penetrante sunt responsabile de
asigurarea conditiilor cerute de tehnicile de examinare mentionate in procedura si
anume: asigurarea zonei, starea suprafetei, etc.
5.2. Pesonalul care efectueaza examinari nedistructive cu radiatii penetrante trebuie
sa fie calificat in conformitate cu standardul SR EN 473-2003 si/sau cu prescriptiile
tehnice CR 11, colectia ISCIR.
5.3. Pentru personalul care executa examinarea, responsabilitatile sunt mentionate
in SR EN 473-2003 sau in prescriptiile tehnice ISCIR, CR 11.
5.4. Operatorul de examinari nedistructive are obligatia ca inainte de a incepe
activitatea propriu-zisa, sa asigure zona prin montarea panourilor avertizoare pentru
inchiderea zonei de lucru cu radiatii, sa examineze vizual fiecare componenta, pe
intreaga zona de examinare, atât din punct de vedere al curatirii de impuritati, cât si
din punctul de vedere al existentei eventualelor discontinuitati vizuale cu ochiul liber.
6.PROCEDURA
6.1. MOMENTUL EXAMINARII
6.1.1.Examinarea sudurilor se va efectua dupa tratamentul termic (in masura in care
un astfel de tratament este prevazut). O modificare a formei cordonului, ulterioara
examinarii radiografice, impune reluarea exeminarii vizuale si radiografice.
6.1.2.La sudurile la care, in eventualitatea unor remedieri, accesul este dificil (de
exemplu la tevi), se poate efectua o exeminare radiografica preliminara a stratului de
radacina.
6.2. Pregatirea suprafetei examinate
6.2.1.Suprafata examinata (sudura si materialul de baza invecinat) se curata inainte
de radiografiere, indepartându-se stropii de sudura, zgura si alte impuritati care pot
stânjeni interpretarea radiografiei.
6.2.2.Daca documentatia tehnica prevede prelucrarea suprafetei dupa sudare,
examinarea radiografica se va face dupa prelucrare.
6.2.3.Suprafata examinata se marcheaza prin poansonare, utilizând poansoane cu
muchii rotunjite, astfel incât sa poata fi orincând identificata.
6.3. TEHNICI DE CONTROL
6.3.1. Exista doua tehnici de control radiografic:
A – tehnica de control uzuala
B – tehnica de control de inalta sensibilitate
Atunci când documentatia nu prevede in mod explicit tehnica de control B, se va
folosi tehnica A.
6.4. ALEGEREA SURSEI SI A ENERGIEI RADIATIILOR
Alegerea sursei de radiatii si a energiei se stabileste tabelar conform SR EN 1435.
6.5. INDICATORI DE CALITATE A IMAGINII (ICI). ALEGERE SI UTILIZARE
6.5.1.Alegere:
a) Se vor utiliza indicatori cu fire, daca documentatia nu prevede utilizarea altor
tipuri (indicatori cu trepte si gauri, penetrametre). Alegerea ici este impusa de
conditiile minime pentru calitatea imaginii, continute in tabelele 1 pâna la 4.
Grosimea pentru care se alege ICI este grosimea strabatuta pe directia axei
fascicolului de radiatii.
b) Tehnica de expunere si parametrii de lucru trebuie sa asigure aparitia pe film a
imaginii ICI si a firului indicat.
6.5.2.Plasare:
a) ICI se plaseaza pe partea dinspre sursa a piesei. Daca portiunea examinata
are o forma neregulata, indicatorul se va plasa pe acea parte a piesei care este cea
mai indepartata de film.
b) La piesele la care, din cauza formei geometrice, plasarea pe partea dinspre
sursa nu este posibila, indicatorul se va plasa pe partea filmului, radiografia fiind
marcata in acest caz cu simbolul F.
c) La radiografierea prin doi pereti a tevilor, canalelor, indicatorul de calitate a
imaginii se va plasa pe partea filmului exceptând expunerile prin elipsa.
6.5.3.Numarul indicatorilor folositi:
a) De regula, calitatea imaginii radiografice se apreciaza pe fiecare radiografie in
parte. Pentru aceasta trebuie ca imaginea ICI sa apara pe fiecare radiografie.
b) Daca pe portiunea examinata piesa prezinta variatii de grosime mari, atunci se
va plasa câte un ICI pe fiecare domeniu de grosime.
c) Daca exista certitudinea ca mai multe radiografii sunt realizate in conditii
identice, atunci nu este obligatoriu ca ICI sa apara pe fiecare radiografie. Exemplu:
la expunerile panoramice sunt suficienti trei ICI dispusi la 120 0, dar nu la o distanta
mai mare de 1m intre acestia.
6.6. FILME RADIOGRAFICE SI ECRANE INTENSIFICATOARE
6.6.1.Filmele utilizate vor fi alese din specificatiile producatorilor. Formatele uzuale
sunt 100 x 240 mm si 100 x 480 mm, dar se pot utiliza si alte formate sau decupaje
daca geometria piesei impune acest lucru. Se va evita curbarea excesiva a planului
filmului pentru a nu deteriora emulsia si pentru a nu crea ambiguitati la interpretare.
6.6.2.Filmul va fi expus intre doua ecrane intensificatoare din Pb, cu o grosime de
0,02 mm fiecare, ansamblul folie-film fiind continut intr-o caseta din material plastic
opaca si etansa. Contactul intim intre film si ecranul de Pb se realizeaza prin
presarea casetei.
6.6.3.In conformitate cu Normele SR EN 584-1/1986 clasele de sisteme de filme se
definesc prin gradient, granulatie si de raport gradient/zgomot al clasei sistemului.
Clasificarea nu este valabila decât pentru un sistem complet. La cerere fabricantul
trebuie sa furnizeze un certificat care contine in plus urmatoarele informatii:
– doza Ks
– prelucrarea:manuala sau automata, tipul reactiei alchimice, durata de imersiune in
revelator, temperatura revelatorului
6.7. DENSITATEA DE INNEGRIRE MINIM ADMISA
6.7.1.Densitatea minima de innegrire a radiografiilor, in zona de inters va fi de >2
pentru tehnica A si >2,3 pentru tehnica B. Densitatea de innegrire a filmului
radiografic, in zona de interes poate ajunge pâna la 3,5-4 cu conditia ca
negatoscopul utilizat la citirea filmului sa aiba o luminanta cuprinsa intre 30.000 si
100.000 de cd/m2. Culoarea luminii negatoscopului trebuie sa fie, in general alba. Se
admit culori cuprinse intre portocaliu si verde deschis.
6.8. TEHNICI DE EXPUNERE
6.8.1.Tehnica de expunere depinde de geometria piesei, grosimea peretilor, gradul
de accesibilitate, tipul si dimeniunile sursei utilizate etc.
6.8.2.Distanta minima sursa-piesa f, necesara pentru a reduce suficient de mult
neclaritatea geometrica, depinde de dimensiunea d a sursei (respectiv pata focala a
tubului) si de distanta h intre film si suprafata dinspre sursa a piesei, masurata pe
directia axei fascicolului.
Observatie: de cele mai multe ori filmul este lipit se suprafata piesei, astfel incât
distanta h este practic grosimea piesei, masurata pe axa fascicolului de radiatii.
6.8.3.La radiografierea portiunilor curbate, cu sursa plasata pe partea concava a
piesei, distanta f poate fi redusa la jumatate, fara a deveni insa mai mica decât raza
de curbura a piesei.
6.8.4.Câteva geometrii tipice de iradiere:
a) Iradierea printr-un singur perete se aplica la sudurile plane, precum si la
sudurile longitudinale si circulare pe piese curbate, atunci când dimensiunile lor
permit acest lucru.
b) Tehnica de iradiere prin doi pereti se plica la piesele cu raze de curbura mici si la
alte piese la care iradierea printr-un singur perete nu e posibila din cauza formei
geometrice. Numarul de radiografii necesar examinarii complete a cordoanelor
circulare la tevi se stabileste in fuctie de diametrul tevii si grosimea peretelui conform
SR EN 1435 si sau cod ASME.
6.8.5.La controlul complet al unui cordon de sudura, delimitarea portiunilor
examinate se va face astfel incât imaginile radiografice invecinate sa se suprapuna
la capete pe o distanta de cel putin 10 mm.
6.9. MARCAJE DE IDENTIFICARE SI POZITIONARE
6.9.1.Limitele portiunilor examinate se vor marca pe piese prin poansonare sau
vopsire.
6.9.2.Marcajele de pozitionare trebuie sa apara pe radiografie alaturi de o
simbolizare care sa permita identificarea precisa a piesei examinate si a celui care a
realizat radiografia. Inscriptionarea radiografiei se asigura cu ajutorul unor simboluri
din Pb iradiate in acelasi timp cu portiunea examinata.
6.9.3.In cazul in care inaccesibilitatile geometrice nu permit executarea marcajelor
pe piesa, se accepta ca amplasarea zonelor examinate pe piesa sa fie descrisa cu
ajutorul unor harti sau fotografii.
6.10. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR IMPRASTIATE
6.10.1.Daca in spatele filmului exista obstacole care ar putea provoca un voal
nedorit prin retroâmprastierea radiatiilor, filmul va fi protejat cu un ecran din Pb
asezat in spatele sau. Pentru a verifica eficacitatea protectiei, in timpul expunerii se
plaseaza in spatele filmului litera B din Pb. Daca simbolul B apare pe radiografie cu
o densitate de innegrire mai mica decât cea a zonei invecinate, inseamna ca filmul
este insuficient protejat impotriva radiatiilor imprastiate si se respinge.
6.11. CALITATEA RADIOGRAFIILOR
6.11.1.Prelucrarea fotochimica a filmelor se face respectând recomandarile
producatorului.
6.11.2.Radiografiile nu trebuie sa aiba defecte datorate unor cauze mecanice,
chimice sau unor deficiente in tehnica de lucru:
 voaluri
 defecte de prelucrare (dungi de apa sau de substante chimice)
 zgârieturi, impuritati
 neclaritati datorate contactului prost intre film si ecranul de Pb
 indicatii false datorate unei uzuri accentuate a ecranului intensificator.
6.11.3.In final, acceptarea unei radiografii se bazeaza pe obtinerea sensibilitatii
prescrise.
6.12. EXAMINAREA RADIOGRAFIILOR SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
6.12.1.Examinarea radiografiilor si interpretarea rezultatelor se face conform
criteriilor de acceptabilitate prevazute in documentatia produsului.
6.12.2.Rezultatele examinarii radiografice vor fi consemnate intr-un registru de
evidenta care contine:data examinarii si beneficiarul, denumirea produsului si/sau
numarul de fabricatie, grosimea materialului, tipul si dimensiunile filmului, natura si
grosimea ecranului intensificator, tipul ICI si nivelul de calitate a imaginii realizat,
distanta sursa-film sau sursa-piesa, parametrii de lucru (tensiune, activitate,
intensitate, timp de expunere), indicativul radiografiei, simbolizarea defectelor si
aprecierea (admis, respins).
6.12.3.Aceste date vor fi mentionate in buletinul de examinare eliberat, care va
contine lista filmelor executate cu indicativul fiecaruia si rezultatul interpretarii.
6.12.4.Radiografiile se pastreaza in arhiva laboratorului pe perioada de garantie a
produsului, impreuna cu un exemplar din buletinul de control emis.
6.13. ACORDURI
6.13.1.Intre producator si beneficiar se pot conveni detalii, completari sau modificari
fata de prevederile acestei proceduri. Deasemenea, la solicitarea beneficiarului
raportul de examinare poate fi eliberat pe alt tip de formular decât cel continut in
prezenta procedura.
Tehnica de iradiere prin doi pereti:
a) iradierea cordoanelor circulare la tuburi
b) iradierea cordoanelor longitudinale la tuburi
c) iradierea oblica a cordoanelor circulare la tevi, cu interpretarea ambilor pereti
(expunere in elipsa)
d) iradierea cordoanelor circulare la tevi cu axa fascicolului in planul sudurii, cu
interpretarea ambilor pereti
6.14 Criterii de acceptare si respingere
Se considera respinse urmatoarele discontinuitati: discontinuitati rotunjite
izolate mai mari decit 1/3t sau 6mm, discontinuitati rotujite distribuite mai mari de
1/4t sau 4mm, discontinuitati rotunjite grupate daca lungimea grupului depaseste 2t
sau 25mm, mai multe grupari de discontinuitati rotunjite daca depasesc 25mm pe o
lungime de 150mm aimbinarilor sudate, discontinuitati rotunjite aliniate daca
dimensiunile maxime ale indicatiilor sunt mai mari decat t pe o lungime de 12t,
discontinuitati alungite izolate mai mari decat t/3, discontinuitati alungite aliniate daca
lungimea totala a grupului depaseste t pe o lungime de 12t a imbinarii sudate, unde t
este grosimea sudurii materialului de baza (conform CR 13-2003). In nodurile de
sudura discontinuitatile rotunjite se amplifica cu coeficientul 0,5 iar cele alungite cu
coeficientul 0,3. Se considera respinse retasurile in cazul cand lungimea acestora
este mai mare de 20% din circumferinta tevii iar in cazul mai multor retasuri,
lungimea totala a acestora sa depaseasca 30% din circumferinta interioara a tevii iar
distanta dintre doua retasuri alaturate sa fie mai mica de 10% din circumferinta
respectiva. Nu se admit fisuri si lipsa de topire.
7.MENTIUNI SI INREGISTRARI
7.1. Buletinul de examinare va fi conform anexei.
La solicitarea beneficiarului, raportul de examinare poate fi redactat pe un alt tip de
formular decât cel continut in aceasta procedura.
Buletinul de control va fi completat cu indicativul specific a laboratorului care a
efectuat controlul, fiind insotit de schite, fotografii etc. Din acestea un exemplar
insoteste produsul, iar un exemplar se pastreaza in arhiva laboratorului pe perioada
de garantie a produsului.

4. Schita piesei si a filmului radiografic


Exemplu film radiografic cu defectele obtinute: