CURTEA DE JUSTITIE A COMUNITATILOR EUROPENE (CJCE)

CJCE este institutia jurisdictionala a UE, cu rolul de a veghea la respectarea dreptului comunitar.
Curtea judeca litigii de drept comunitar intre Statele Membre, institutii, societati comerciale si
persoane fizice.

Istoric: A fost instituita prin tratatele fondatoare din anii 1950. Ca si Parlamentul, a fost, inca de
la inceput, o institutie comuna pentru toate cele trei comunitati.

Este constituita din trei instante: Curtea de Justitie, Tribunalul de Prima Instanta si
Tribunalul Functiei Publice.

Sediul CJCE este la Luxembourg.

Actiuni: Tipurile de actiuni in fata Curtii de Justitie a Comunitatilor sunt urmatoarele:

- cerere avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare – actiune pentru pronuntarea
unei hotarari preliminare asupra validitatii sau interpretarii unui act comunitar, care poate fi
introdusa de catre tribunalele nationale;

- actiune in neindeplinirea obligatiilor de catre statele membre UE – actiune in constatarea

neindeplinirii obligatiilor de catre un Stat Membru, conform legislatiei UE. Poate fi intentata de
catre Comisia Europeana sau de catre un Stat Membru. In cazul in care Curtea de Justitie
constata neindeplinirea obligatiilor, statul este obligat sa puna imediat capat acestei situatii.
Daca, in urma unei noi sesizari a Curtii de catre Comisie, Curtea de Justitie stabileste ca statul
membru respectiv nu s-a conformat hotararii sale, poate sa ii aplice acestuia penalitati
cominatorii si/sau o amenda sub forma de suma globala.

- actiune in anulare – actiune care vizeaza anularea unui act al unei institutii a Uniunii Europene,
considerat ilegal; reclamanti pot fi Statele Membre, Consiliul Uniunii Europene, Comisia
Europeana sau, in anumite conditii, Parlamentul European, precum si persoane fizice sau juridice
(numai in cazul in care actul are efect direct si individual asupra reclamantului). In cazul in care
Curtea hotaraste ca actul respectiv nu este conform cu Tratatele, il poate declara nul si neavenit.

- actiune in constatarea abtinerii de a actiona – pentru cazul in care Parlamentul European,

Consiliul sau Comisia nu actioneaza conform Tratatului. Reclamanti pot fi Statele Membre sau
institutiile comunitare, iar actiunea poate fi introdusa numai dupa ce institutiei respective i s-a
solicitat sa actioneze. Atunci cand s-a constatat ilegalitatea omisiunii, institutia vizata trebuie sa
puna capat abtinerii de a actiona, luand masurile adecvate.

- recurs: Curtea de Justitie poate fi sesizata cu recursuri privind numai motive de drept,
formulate impotriva hotararilor si a ordonantelor pronuntate de Tribunalul de Prima Instanta.
Daca recursul este admisibil si este fondat, Curtea de Justitie anuleaza decizia Tribunalului de
Prima Instanta. In cazul in care cauza este in stare de judecata, Curtea poate sa o retina spre
solutionare. In caz contrar, trebuie sa trimita cauza Tribunalului, care are obligatia de a respecta
decizia pronuntata in recurs.

- reexaminare: Hotararile Tribunalului de Prima Instanta care statueaza asupra actiunilor

introduse impotriva hotararilor Tribunalului Functiei Publice al Uniunii Europene pot, in mod
exceptional, sa faca obiectul unei reexaminari din partea Curtii de Justitie.

Membri: Curtea de Justitie are in componenta 27 de judecatori (cate unul din fiecare Stat
Membru) si 8 avocati generali, numiti de catre Statele Membre, de comun acord, pentru o
perioada de sase ani, cu posibiltatea de reinnoire a mandatului. Avocatii generali acorda asistenta
Curtii in indeplinirea atributiilor sale, prezentand in sedinte deschise, in conditii de completa
impartialitate si independenta, avize referitoare la spetele deduse Curtii. Incepand din 2003,
avocatii generali trebuie sa formuleze o opinie numai in cazurile in care Curtea considera ca
includ un nou aspect de drept.

Presedinte: Judecatorii Curtii desemneaza din randul lor presedintele Curtii, pentru o perioada de
trei ani care poate fi reinnoita. Presedintele conduce lucrarile si serviciile Curtii si, in cazul celor
mai extinse complete de judecata, prezideaza audierile si deliberarile.
Organizare: Curtea judeca diferitele actiuni fie in formatie completa, fie in camere formate din
trei, cinci sau 13 judecatori („Marea camera”).

Procedura: Plangerile sunt depuse la registratura, pentru fiecare caz fiind numit un judecator si
un avocat general.

Procedura include doua etape: una scrisa si una orala. In prima etapa, toate partile prezinta o
declaratie scrisa, iar judecatorul elaboreaza un raport, care rezuma aceste declaratii si contextul
juridic al cazului. Pe baza acestui raport, avocatul general elaboreaza concluzii, pe baza carora
judecatorul emite un proiect de hotarare judecatoreasca ce urmeaza sa fie supus celorlalti membri
ai Curtii.

A doua etapa, audierea publica, se deruleaza, in principiu, in fata intregii Curti (reunita in plen).
Apararea fiecareia dintre parti isi prezinta argumentele si, daca este cazul, se si interogheaza.
Avocatul general isi prezinta apoi concluziile, dupa care urmeaza deliberarea instantei.

Deciziile Curtii sunt adoptate in majoritate si pronuntate public.

Tribunalul de Prima Instanta a fost infiintat in 1989, cu scopul de a consolida garantiile

judiciare acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea nivel al autoritatii judiciare,
permitand astfel Curtii de Justitie sa se concentreze asupra atributiei sale de baza, interpretarea
uniforma a legislatiei comunitare.

Functii: Tribunalul de Prima Instanta este competent sa instrumenteze: actiuni in anulare,

introduse de persoane fizice sau juridice impotriva actelor institutiilor comunitare (acte adresate
acestor persoane sau care le privesc in mod direct si individual) sau impotriva abtinerii acestor
institutii de a da o decizie; actiuni introduse de Statele Membre impotriva Comisiei, actiuni
introduse de Statele Membre impotriva Consiliului cu privire la actele adoptate in domeniul
ajutoarelor acordate de stat, la masurile de protectie comerciala („dumping”) si la actele prin
care Consiliul exercita competente de executie; actiuni prin care se urmareste obtinerea unor
despagubiri pentru prejudiciile cauzate de institutiile comunitare sau de functionarii lor; actiuni
ce au la baza contracte incheiate de Comunitati, prin care se atribuie in mod expres Tribunalului
competenta de instrumentare; actiuni in domeniul marcilor comunitare.
Membri: Are in componenta sa 27 de judecatori numiti pe o perioada de sase ani. Desi la
Tribunalul de Prima Instanta nu sunt avocati generali, aceasta functie poate fi indeplinita in
anumite cazuri de catre un judecator.

Procedura include, ca si in cazul celei de la Curtea de Justitie, doua etape: una scrisa si una
orala, derulate in limba aleasa de reclamant.

Tribunalul Functiei Publice a fost infiintat la sfarsitul anului 2004 pentru a judeca litigii intre
Uniunea Europeana si functionarii sai.

Tribunalul este compus din sapte judecatori si este atasat Tribunalului de Prima Instanta.

 CURTEA DE CONTURI EUROPEANA

Istoric: Curtea de Conturi Europeana a fost infiintata prin Tratatul de la Bruxelles (Tratatul
bugetar), semnat in 1975. Si-a inceput activitatea in 1977, iar prin Tratatul de la Maastricht,
semnat in 1992 si intrat in vigoare in 1993, a devenit institutie a UE.

Functii: Misiunea Curtii de Conturi Europene este de a asigura auditul independent asupra
modului de formare si de utilizare a fondurilor Uniunii Europene si de a evalua, astfel, modul in
care institutiile europene isi indeplinesc aceste atributii, cu dublul scop de a imbunatati
gestionarea resurselor financiare si de a informa cetatenii Uniunii Europene cu privire la
utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile cu responsabilitati de gestiune.

Opinii: De asemenea, Curtea de Conturi Europeana emite opinii referitoare la adoptarea unor
regulamente financiare. Poate face acest lucru la cererea uneia dintre institutiile UE, dar se poate
si autosesiza.

Curtea de Conturi nu are prerogative jurisdictionale. In cazul in care auditorii descopera

nereguli, inclusiv frauda, organismele comunitare competente, Oficiul European de Lupta
impotriva Fraudei este informat in legatura cu acestea .
Curtea publica in fiecare an un raport de audit referitor la anul financiar anterior, in baza caruia
Parlamentul aproba gestionarea bugetului de catre Comisie.

Componenta: Curtea de Conturi Europeana este formata din 27 de membri, cate unul din fiecare
Stat Membru, numiti pe o perioada de sase ani (cu posibilitatea de reinnoire a mandatului) de
catre Consiliul Uniunii Europene.

La Curtea de Conturi isi desfasoara activitatea aproape 1000 angajati din cele 27 de tari ale
Uniunii Europene, incluzand traducatori, administratori si auditori. Auditorii efectueaza frecvent
controale la institutiile UE, in Statele Membre si in statele care beneficiaza de asistenta din
partea Uniunii.

Independenta Curtii de Conturi in raport cu alte institutii comunitare si cu Statele Membre

garanteaza obiectivitatea activitatii sale de audit. Curtea de Conturi are deplina libertate in ceea
ce priveste organizarea si planificarea activitatii sale de audit si publicarea rapoartelor.

Presedintele Curtii de Conturi este ales de catre membrii acesteia pentru o durata de trei ani.