“Modele de luare a deciziilor în instituţiile publice de la nivel local şi judeţean din România”.

Prezentarea principalelor rezultate ale cercetării

1. Descriere Proiect
Departamentul de Administraţie Publică, Universitatea Babeş-Bolyai a desfăşurat în cursul anului
2009 o cercetare prin care şi-a propus să evalueze modul în care se iau deciziile în instituțiile publice
de la nivel local și județean din România. Această cercetare a fost finanţată prin intermediul unui
proiect CNCSIS tip IDEI nr. 2595/2008 acordat de către Ministerul Educaţiei si Cercetării, prin
intermediul Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS).

2. Metodologia de cercetare
a. Instrumentele de culegere a datelor
Proiectul de cercetare a prevăzut efectuarea unei analize complexe de documente. Pentru aceasta,
membrii echipei de proiect au construit o grilă de analiză de documente prin care s-a urmărit
identificarea actorilor care participă la luarea deciziilor de la nivel local şi judeţean (atât în procesul de
iniţiere, cât şi în procesul de dezbatere publică), gradului în care primarul deleagă din atribuţiile sale
către viceprimari, secretari şi administratori publici (în situaţia în care această poziţie există),
identificarea măsurii în care procesul decizional poate fi caracterizat drept fiind unul raţional,
identificarea altor actori care participă la procesul de luarea a deciziilor în comunitate (reprezentanţi ai
organizaţiilor nonguvernamentale, cetăţeni) etc. Aceaste aspecte au fost analizate prin studierea
organigramelor instituţiilor publice, regulamentelor de organizare şi funcţionare, proceselor verbale ale
şedinţelor consiliului local sau judeţean, rapoartele cu privire la aplicarea legii tranparenţei decizionale
în anul 2007, 2008 și 2009, după caz.
În cadrul proiectului a mai fost folosit un chestionar pentru a afla părerea persoanelor care ocupă
funcții de conducere în primăriile și consiliile județene care au fost cuprinse în eșantion. Chestionarul a
fost alcătuit dintr-o serie de baterii de întrebări, scopul cărora a constat în abordarea diferitelor aspecte
cu privire la modelele de decizie şi procesul decizional, precum: modelul raţional, incremental,
participativ de luarea a deciziilor, sursele de informaţii pe care le folosesc diferiţi actori în luarea
deciziilor, care actori participă la luarea deciziilor, care sunt constrângerile şi sursele de rezintenţă pe
care le întâmpină actorii în luarea deciziilor, care sunt caracteristicele unei decizii, stilul liderilor atunci
când iau decizii. Pe de altă parte, prin intermediul chestionarului am încercat să surprindem opinia şi
percepţia funcţionarilor publici de conducere despre natura relaţiilor dintre funcţionarii publici şi
politicieni (consilieri locali/judeţeni), rolul pe care fiecare dintre aceştia îl joacă în luarea deciziei,
mijloacele de influenţare pe care le pun în aplicare actorii în procesul decizional.

b. Eşantionul folosit în selectarea unităţilor administrativ-teritoriale

Metodologia de cercetare a prevăzut aplicarea unui chestionar, ceea ce a necesitat construirea unui
eşantion reprezentativ de instituţii publice de la nivel local şi judeţean (consilii locale şi consilii
judeţene). Persoanele cărora le-a fost adresat chestionarul au fost funcţionari publici de conducere.
În prima fază membrii echipei de cercetare au decis să includă în eşantion toate consiliile judeţene din
România, precum şi toate Primăriile municipiilor reşedinţe de judeţ. Motivul pentru care nu s-a recurs
la eşantionarea instituţiilor menţionate mai sus a constat în încercarea membrilor echipei de proiect de
a asigura o reprezentativitate completă a acestor instituţii. Pentru restul instituţiilor, adică primăriile
municipiilor, oraşelor şi comunelor, eşantionul a fost conceput ca fiind unul aleatoriu şi stratificat în
funcţie de nivelul administrativ şi aria teritorială de activitate. Variabila în funcţie de care s-a realizat
stratificarea primăriilor municipiilor, oraşelor şi comunelor a fost “regiunea”. Din fiecare regiune au
fost selectate aleatoriu un număr de trei judeţe, utilizând lista alfabetică a judeţelor şi pasul statistic
“2”. Excepţie făcând regiunea Bucureşti-Ilfov, unde au fost considerate atât municipiul Bucureşti, cât
şi judeţul Ilfov. În cadrul fiecărui judeţ au fost selectate aleatoriu municipii, oraşe şi comune. Ulterior,
din lista alfabetică a municipiilor, cu ajutorul pasului statistic „2”, acolo unde a fost posibil, a mai fost
selectat câte un municipiu. Oraşele au fost selectate pornind de la lista alfabetică a acestora şi aplicând
pasul statistic „2”. Comunele, la rândul lor, au fost selectate pe baza listelor alfabetice ale comunelor şi
utilizând pasul statistic „10”. În rezultatul eşantionării, am obţinut un număr de 41 de Consilii
Judeţene, 48 de Primării ale municipiilor reşedinţe de judeţ şi Primăria Generală a Municipiului
Bucureşti şi Primăriile Sectoarelor Municipiului Bucureşti, 10 Primării de municipii, 30 Primării de
oraşe, şi 46 Primării de comune (Vezi Anexa 1).

c. Eşantionul folosit în aplicarea chestionarului în instituţiile publice

Chestionarele au fost distribuite prin poştă spre toate consiliile judeţene şi spre primăriile localităţilor
incluse în eşantion. Membrii ehipei de cercetare au decis să adreseze chestionarele acelor funcţionari
publici din instituţiile selectate care ocupau la momentul primirii chestionarelor funcţii de conducere.
Membrii echipei de proiect au pornit de la prezumţia că personalul de conducere din administraţia
publică reprezintă actori importanţi în luarea deciziilor şi au un rol decisiv în procesul decizional de la
nivel local şi judeţean. În acest sens, s-a considerat că funcţionarii publici de conducere sunt cei mai în
măsură să ofere nişte răspunsul relevante la întrebările incluse în chestionar. În realizarea eşantionului
pentru funcţionarii de conducere, membrii echipei de proiect s-au ghidat după organigramele
instituţiilor publice, care au putut fi descărcate în format electronic de pe site-urile instituţiilor publice.
Pentru Consiliile Județene au fost trimise 10 chestionare pentru a fi completate de către Președintele și
Vicepreședintele Consiliului Județean, secretarul Consiliului Județean, administratorul sau managerul
public (dacă era cazul), precum și de către persoanele care ocupă funcții de conducere, adică șefii de
departament/direcție/birou/serviciu. Pentru Primăriile din municipiile reședință de județ au fost trimise
10 chestionare pentru a fi completate de către primar, viceprimar, secretarul municipiului,
administratorul sau managerul public (dacă a fost cazul), precum și de către persoanele care ocupă
funcții de conducere, adică șefii de departament/direcție/birou/serviciu. Un număr de 3 chestionare au
fost trimise primăriilor de orașe și municipii, iar persoanele ocupând funcțiile de primar, viceprimar și
secretar au fost rugate să completeze chestionarul. Primăriilor de comune le-au fost trimise 2
chestionare pentru a fi completate de către primar și secretarul comunei.

3. Analiza Datelor Obținute

Referitor la educaţia funcţionarior publici care au răspuns la chestionar trebuie să menţionăm că 28.8%
sunt specialişti în domeniul tehnic. La polul opus, cu cel mai mic procentaj, de 6.2 %, se află cei care
s-au specializat în sociologie, prihologie, filologie etc. Respondenţii care au studii în domeniul
economic sunt pe al doilea loc, cu 23.8%. Fucţionarii publici care s-au specializat în domeniile
administraţiei publice şi drept formează 21.9% şi, respectiv, 19.7%. După cum putem observa, cea mai
mare parte dintre respondenţi au studii în domeniul ştiinţelor tehnice fiind urmaţi de cei din domeniul
economic. Cu un procentaj mai mic, însă în continuare semnificativ, se află cei din domeniul
administraţiei publice. În condiţiile date, este evident că facultăţile ce pregătesc cadre pentru acest
domeniu au reuşit să formeze o bună parte din angajaţi.

Tabel 1: Educaţia respondenţilor

Prima specializare Procent Valid (%)
Tehnic 28.4
Economie 23.8
Administraţie Publică 21.9
Drept 19.7
Altele (inclusiv sociologie, psihologie, 6.2
filologie, ştiinţe politice etc.)
 Total 100

Tabel 2: Mărimea comunităţii

Numărul de locuitori Procent Valid (%)
Sub 2.000 locuitori 3
Între 2.001 şi 10.000 locuitori 16.9
Între 10.001 şi 50.000 locuitori 14.2
Între 50.001 şi 100.000 locuitori 15.9
Între 100.001 şi 400.000 locuitori 36.8
Între 400.001 şi 700.000 locuitori 12.9
Peste 700.001 locuitori 0.3
Total 100

36.8% dintre persoanele intervievate locuiesc în localităţi ce au între 100.001 şi 400 mii de locuitori.
Pe al doilea loc, cu 16.9%, se situează localităţile ce au între 2.001 şi 10 mii de locuitori. Cu 14.2% şi,
respectiv, 15.9% sunt localităţile ce au între 10.001 şi 50 mii şi 50.001 şi 100 mii locuitori. Putem
constata că cele mai multe chestioare au fost aplicate în localităţi ce au între 100 mii şi 400 mii
locuitori, iar din localităţile cu peste 700 mii locuitori au răspuns doar 0.3% dintre respondenţi.

Tabel 3: Cât de frecvent următoarele categorii de actori se află la originea deciziilor în instituţia
publică în care lucraţi?

Niciodată Rareori Uneori Deseori Întotdeauna Total

Consilierii locali/consilierii 5.0 18.2 27.7 24.9 24.3 100
judeţeni
Primarul/Preşedintele Consiliului 0.6 3.6 7.3 31.3 57.3 100
Viceprimar(i)/Vicepreşedinţi ai 5.5 17.6 33.3 26.3 17.3 100
Consiliului Judeţean
Partidele politice 29 26.1 19.6 17.6 7.6 100
Funcţionarii publici şi angajaţii 11.3 26 31.1 23.1 8.2 100
din instituţiile publice
Alte instituţii publice de la nivel 21.4 31.3 29.3 13.3 4.6 100
central şi local
Cetăţenii 27.6 34.1 20.5 9.7 8.2 100
Reprezentanţii mass-media 46.8 32.4 15.3 4.3 1.2 100
Reprezentanţii organizaţiilor 43.3 33.6 13.7 7.3 2.0 100
nonguvernamentale
Reprezentanţii sectorului privat 40.4 33.2 16.9 8.3 1.1 100
Reprezentanţii sindicatelor 38.6 34.8 18.6 7.4 0.6 100
UE şi instituţiile acesteia 31.3 31.0 17.7 14.2 5.9 100

Din tabelul de mai sus putem deduce că la originea deciziilor în instituţia publică cel mai frecvent, cu
57.3% se află Primarii şi/sau Preşedinţii Consiliului. 46.8% dintre funcţionarii publici consideră că
reprezentanţii mass-media niciodată nu stau la originea deciziilor în instituţiile în care lucrează, iar
26.3% consideră că deseori contibuie la luarea deciziilor viceprimarii şi/sau vicepreşedinţii Consiliului
Judeţean. Este semnificativ că 34.8%, 34.1% şi 33.6% consideră că rareori stau la baza deciziilor
reprezentanţii sindicatelor, cetăţenii şi reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale. De asemenea,
trebuie să menţionăm că 31.3% consideră că UE şi instituţiile acesteia niciodată nu stau la originea
deciziilor în instituţia publică în care lucrează.

Tabel 4: Apreciaţi pe o scală de la 1 la 10, unde 1 reprezintă „în foarte mică măsură” şi 10 „în foarte
mare măsură”, în ce măsură următorii actori influenţează sub o anumită formă luarea deciziilor în
cadrul instituţiei în care lucraţi dvs.

Scor mediu
Consilierii locali/consilierii judeţeni 3.57
Primar/Preşedintele Consiliului Județean 4.4
Viceprimar(i)/Vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean 3.29
Partidele politice 2.41
Funcţionarii publici şi angajaţii din instituţiile publice 2.49
Alte instituţii publice de la nivel central şi local 2.13
Cetăţenii 2.04
Reprezentanţii mass-media 1.5
Reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale 1.45
Reprezentanţi ai sectorului privat 1.56
Reprezentanţi ai sindicatelor 1.52
UE şi instituţiile acesteia 2.00

În acest tabel se poate observa că luarea deciziilor este influenţează cel mai mult de către Primari
şi/sau Preşedinţii Consiliului Județean. Pe al doilea loc se situează consilierii locali şi/sau consilierii
judeţeni după care urmează Viceprimarii şi/sau Vicepreşedinţii Consiliului Judeţean. Dintre toate
categoriile enumerate mai sus, cetăţenii sunt pe poziţia a şaptea în vederea influenţării luării deciziilor.
Pe ultimul loc sunt reprezentanţii mass-media. UE şi instituţiile acesteia se situează înaintea
reprezentanţilor sectorului privat, reprezentanţii sindicatelor şi înaintea reprezentanţilor organizaţiilor
nonguvernamentale.
 Tabel 5: Stabilirea agendei – Formularea politicii publice. Compararea scorurilor
Stabilirea agendei Formularea politicii
publice
Consilierii locali/consilierii judeţeni 3.45 3.57
Primar/Preşedintele Consiliului Județean 4.41 4.4
Viceprimar(i)/Vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean 3.32 3.29
Partidele politice 2.48 2.41
Funcţionarii publici şi angajaţii din instituţiile publice 2.91 2.49
Alte instituţii publice de la nivel central şi local 2.36 2.13
Cetăţenii 1.8 2.04
Reprezentanţii mass-media 1.91 1.5
Reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale 1.91 1.45
Reprezentanţi ai sectorului privat 1.96 1.56
Reprezentanţi ai sindicatelor 1.96 1.52
UE şi instituţiile acesteia 2.32 2.00

Tabel 6: Pe o scală de la 1 la 10 unde 1 reprezintă dezacord total şi 10 acord total, apreciaţi măsura în
care sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii legate de modul de implicare a cetăţenilor în luarea
deciziei în cadrul instituţiei din care faceţi parte?

Scor mediu
Instituţia în care lucraţi încearcă în mod activ să faciliteze implicarea 8.33
atât a cetăţenilor, cât şi a altor grupuri de indivizi din societate în
luarea deciziilor în cadrul comunităţii.
Cetăţenilor li se oferă informaţiile necesare cu privire la hotărârile 7.73
care urmează să fie luate.
Cetăţenilor li se oferă oportunitatea de a semnala problemele din 7.56
comunitate.
Cetăţenilor li se oferă oportunitatea de a propune soluţii cu privire la 7.34
modul de rezolvare a problemelor din comunitate.
Atunci când instituţia adoptă o decizie, sunt luate în considerare 6.81
opiniile exprimate de cetăţeni cu privire la problema vizată de
decizie.
Cetăţenii sunt doar informaţi despre deciziile pe care instituţia le ia 4.29
fără a li se oferi oportunitatea de a influenţa procesul decizional.
Instituţia în care lucraţi ia deciziile cu privire la rezolvarea 3.49
problemelor din comunitate fără informarea şi consultarea prealabilă
 a membrilor comunităţii.

Funcţionarii publici consideră că instituţia în care lucrează încearcă în mod activ să faciliteze
implicarea atât a cetăţenilor, cât şi a altor grupuri de indivizi din societate în luarea deciziilor în cadrul
comunităţii. Totodată ei consideră că instituţia în care lucrează nu ia decizii cu privire la rezolvarea
problemelor din comunitate fără informarea şi consultarea prealabilă a membrilor comunităţii. O mare
parte dintre funcţionari consideră că cetăţenilor li se oferă informaţiile necesare cu privire la hotărârile
care urmează să fie luate şi că cetăţenilor li se oferă oportunitatea de a semnala problemele din
comunitate. De aici putem deduce că cetăţenii sunt implicaţi în luarea deciziilor, sunt informaţi cu
privire la hotărârile care urmează să fie luate şi că li se oferă posibilitatea de a semnala problemele din
comunitate.

Tabel 7: Există situaţii în care o anumită decizie a Consiliului Local/Judeţean întâmpină rezistenţă şi
nemulţumire din partea cetăţenilor. Cât de des credeţi că această situaţie se datorează următoarelor
aspecte?

Niciodată Rareori Uneori Deseori Întotdeauna Total

Decidenţii nu reuşesc să înţeleagă 20.5 18.8 33.5 15.9 11.4 100
nevoile şi problemele publice ale
cetăţenilor.
Cetăţenii nu sunt suficient de 5.7 19.9 36.4 21.0 17.0 100
informaţi asupra problemelor
publice.
Cetăţenii cred că decidenţii aleg să 9.7 17.7 26.9 24.6 21.1 100
rezolve problemele unor grupuri
de interese restrânse şi nu binele
public general.
Decidenţii nu informează corect 19.1 19.1 31.2 19.1 11.6 100
cetăţenii cu privire la scopurile şi
avantajele unei decizii.
Decidenţii urmăresc satisfacerea 34.3 25.00 15.1 11.0 14.5 100
propriilor interese.

Cea mai mare parte dintre respondenţi, 34.3%, au menţionat că niciodată deciziile Consiliului
Local/Judeţean nu întâmpină rezistenţă şi nemulţumire din partea cetăţenilor din cauză că decidenţii
urmăresc satisfacerea propriilor interese. Ei consideră că întotdeauna deciziile întâmpină rezistenţă şi
nemulţumire din partea cetăţenilor din cauză că cetăţenii cred că decidenţii aleg să rezolve problemele
unor grupuri de interese restrânse şi nu binele public general. Funcţionarii consideră că deciziile
 întâmpină rezistență uneori din cauză că cetăţenii nu sunt suficient de informaţi asupra problemelor
publice.

Tabel 8: Cât de des sunt folosite următoarele surse de informaţii atunci când se ia decizia în cadrul
instituţiei dvs.?
Niciodată Rareori Uneori Deseori Întotdeauna Total
Cetăţenii 10.0 29.6 25.0 23.4 12.0 100
Mass media 24.8 33.8 29.2 9.6 2.6 100
ONG-uri 10.6 29.0 32.2 21.0 7.2 100
Analize/rapoarte/prezentări/statistici 1.7 6.9 18.0 38.8 34.6 100
oferite de funcţionarii publici
Sondaje de opinie 27.5 28.1 25.2 14.5 4.7 100
Legislaţia naţională 1.1 3.0 3.3 19.8 72.8 100
Legislaţia europeană 3.4 8.2 13.6 26.8 48.0 100

27.5 % dintre funcţionarii publici consideră că niciodată nu se folosesc sondajele de opinie atunci când
se iau decizii în instituţia în care activează. Cea mai mare parte dintre respondenţi, 72.8% şi 48%,
folosesc legislaţia naţională şi cea europeană în luarea deciziilor. Peste 38% dintre funcţionari deseori
se folosesc de analize/rapoarte/prezentări/statistici şi rareori mass-media reprezintă o sursă de
informare în luarea deciziilor. Din acest tabel putem deduce că cel mai des fucţionarii publici apelează
la legislația naţională şi europeană, uneori la ONG-uri şi cel mai rar la sondajele de opinie.

Tabel 9: Aceasta este scala participării angajaţilor în mecanismele interne de luare a deciziilor în
cadrul unei instituţii. Pe ce treaptă plasaţi instituţia în care lucraţi?

Trepte ale participării angajaţilor la luarea Procent valid %

deciziilor
Conducerea decide unilateral 8.6
Conducerea comunică angajaţilor decizia luată 24.4
Conducerea consultă angajaţii înainte de luarea 47.4
deciziei
Conducerea ia decizia împreună cu angajaţii 19.7

Rezultatele cercetării relevă faptul că procesul de luare a deciziilor în cadrul instituţiei cu referire la
aspectele ce nu privesc în mod neapărat problemele de natură publică, poate fi caracterizat drept fiind
unul participativ în mare măsură, aşa cum aproximativ o jumătate dintre respondenţii chestionaţi au
afirmat că sunt consultaţi în prealabil de către conducerea intituţiei înainte ca aceasta sa ia vreo
decizie. Balanţa inclină sper un proces de luare decizie bilateral, ceea ce vorbeşte şi despre
comunicarea şi feedback-ul ce ar putea exista dintre angajaţi şi reprezentanţii din vârful ierarhiei. În
acest context, remarcăm că procesul decizional din interiorul instituţiei este chiar mai participativ decât
cel din comunitate, aşa cum scorurile anterioare cu privire la implicarea cetăţenilor în procesul de luare
a deciziilor relevă niveluri mult mai scăzute de interes sau participare. Doar 8.6% dintre funcţionari
publici sunt de părerea că conducerea instituţiei ia decizii unilaterale.

Tabel 10: În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii referitoare la luarea deciziei? Pe o
scală de la 1 la 10, unde 1 reprezintă „în foarte mică măsură” şi 10 „în foarte mare măsură”.

Scor
Afirmaţii cu privire la modul de luare a deciziilor mediu
obţinut
1. Deciziile sunt adoptate de o elită socială din cadrul comunităţii (oameni de 4.5
afaceri, conducători politici, conducători religioşi, elite intelectuale, etc.).
2. Puterea de decizie este distribuită în mod egal în comunitate, fiecare 3.9
membru al acesteia participând la luarea deciziilor.
3. Deciziile sunt adoptate de un grup restrâns de persoane care deţin expertiză 5.3
şi cunoştinţe de specialitate într-un anumit domeniu.
4. Înainte de a se lua o decizie cu privire la rezolvarea unei probleme este 7.9
stabilit obiectivul care trebuie atins.
5. În procesul de luare a deciziilor aspectele emoţionale nu au o influenţă mare 5.2
asupra decidenţilor.
6. Într-o problemă urgentă, de extremă importanţă, se ia o decizie corectă şi 6.3
necesară chiar dacă nu sunt respectate valorile şi normele acceptate în
comunitate.
7. Datorită constrângerilor care există în sectorul public, un decident va urmări 5.5
să ia o decizie care oferă soluţii satisfăcătoare pe termen scurt.
8. Atunci când o decizie vizează o problemă din comunitate cu care instituţiile 7.4
publice s-au confruntat anterior, decidentul preferă aplicarea unei soluţii
deja testate şi care a dat rezultate pozitive.
9. Conducerea unei instituţii publice se preocupă prioritar de luarea deciziilor 6.3
strategice sau care vizează probleme de maximă urgenţă, lăsând la
latitudinea subordonaţilor lor sarcina deciziilor rutiniere.
10. Pentru deciziile luate, se asigură suportul public prin luarea în considerare a 7.2
intereselor cetăţenilor şi a altor grupuri din comunitate.
11. O decizie ambiguă sau care oferă nişte soluţii ambigue este preferată în 4.9
administraţia publică din România deoarece are şanse mai mari să satisfacă
un număr mai mare de nevoi sau nemulţumiri.
12. Într-o situaţie de urgenţă pot fi rezolvate probleme cărora nu li s-ar fi 6.9
 acordat prioritate în situaţii de stabilitate.
13. De cele mai multe ori deciziile reflectă doar preferinţele şi valorile celor 4.6
care iau decizia.
14. De cele mai multe ori o decizie presupune un grad mare de subiectivitate 4.4
din partea decidentului.
15. Deseori deciziile în administraţia publică se iau în condiţii de incertitudine 4.5
(fără a se înţelege toate cauzele apariţiei unei probleme, toate costurile
legate de punerea în aplicare a unei soluţii, impactul pe care o soluţie îl
poate avea asupra populaţiei etc.).

Din câte se pare, modelul de luare a deciziilor care se conturează la nivelul instituţiilor publice de la
nivel local si judeţean este unul de tip raţional preponderent. Scorurile cele mai mari au fost obţinute
de afirmaţiile ce făceau referire la necesitatea stabilirii unor obiective clare ce să fie premergătoare
luării deciziei în sine (scor maxim 7.9). De asemenea, convingerea funcţionarilor publici este maximă
şi în cazul unei caracteristici a procesului decizional interactiv, ce implică şi cetăţeni, pentru afirmaţia
„Pentru deciziile luate, se asigură suportul public prin luarea în considerare a intereselor cetăţenilor şi a
altor grupuri din comunitate” s-a obţinut un scor de 7.2. De asemenea, şi în contradicţie cu alte
rezultate ale cercetării, funcţionarii publici nu sunt în mare măsură de acord cu ideea că puterea de
decizie în societate este împărţită în mod egal între membrii acetora, aşadar pentru afirmaţia „Puterea
de decizie este distribuită în mod egal în comunitate, fiecare membru al acesteia participând la luarea
deciziilor” s-a obţinut scorul cel mai mic şi anume 3.9.

Tabel 11: Pe o scală de la 1 la 5 (1 reprezintă “deloc” şi 5 “în foarte mare măsură”) apreciaţi măsura în
care următorii factori afectează modul în care se ia decizia în cadrul instituţiei în care lucraţi?

Deloc În mică Parţial În mare În foarte mare

măsură măsură măsură

1. Constrângerile procedurale 7.5 10.6 26.0 32.7 23.2

2. Constrângerile legislative 2.8 2.5 14.6 30.1 49.7
3. Constrângerile bugetare 2.2 1.9 8.7 31.2 56.1
4. Constrângerile politice 22.9 23.5 21.0 14.7 17.6
5. Constrângerile care reies din 10.3 25.4 33.9 21.7 8.8
influenţa exercitată de alte instituţii
publice de la nivel local, central şi
internaţional
6. Constrângerile legate de volumul 11.7 27.8 35.5 22.3 2.6
informaţiilor disponibile
7. Constrângerile rezultate din 16.8 31.3 30.5 16.0 5.4
presiunea exercitată de membrii
comunităţii asupra instituţiei publice

În contextul realităţii administrative şi politice româneşti s-ar fi putut lesne intui că la capitolul
constrângeri ce există în administraţia din România, funcţionarii public vor menţiona în primul rând
constrângerile de tip legislativ sau bugetare. Aşa cum chestionarul a fost aplicat într-un an caracterizat
de un buget auster şi dratice măsuri de reduceri bugetare, poate fi justifică părerea a mai mult de
jumătate dintre funcţionarii chestionaţi care afirmă în proporţie de 56.1% că anume constrângerile de
tip bugetar reuşesc în mare măsură să afecteze şi să influenţeze modul de luare deciziilor din
administraţia publică. Cele mai puţin ameninţătoare constrângeri par a fi cele ce ţin de volumul de
informaţii disponibile de care trebuie să dispună funcţionarii atunci când trebuie să ia o decizie: doar
2.6% dintre cei chestionaţi cred că acest tip de constrângeri afectează în mare măsură modul de luare a
deciziilor.

Tabel 12: În prezent, în cadrul instituţiei dvs. în ce măsură sunt adevărate următoarele afirmaţii legate
de modul de luare a deciziei? Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 reprezintă „în foarte mică măsură” şi 10
„în foarte mare măsură”.

Scor mediu obţinut

1. La baza deciziei a stat o analiză a tuturor modurilor de rezolvare a 7.9
problemei.
2. A fost adoptată numai după ce au fost luate în calcul toate avantajele 7.8
şi dezavantajele acesteia.

3. A fost adoptată într-o perioadă cât mai scurtă de timp. 6.7

4. A fost pusă în aplicare folosind resurse minime. 6.7
5. A fost acceptată de un grup cât mai mare de cetăţeni. 6.4
6. În adoptarea acesteia s-a ţinut seama de valorile şi normele din 7.1
comunitate.
7. Urmăreşte maximizarea rezultatelor. 7.9
8. Urmăreşte obţinerea suportului celor implicati/afectaţi de decizie. 7.1
9. Oferă soluţii sigure şi rapide, chiar dacă acestea nu sunt de lungă 5.9
durată şi presupun alocarea unor resurse importante.
10. Anticipează şi încearcă să prevină probleme din comunitate. 7.2
11. Asigură o distribuire echitabilă a resurselor şi beneficiilor în 7.2
comunitate.

Prin intermediul acestui chestionar echipa de proiect a încercat să identifice cât de rațional este
procesul de luare a deciziilor în instituțiile publice, adică în ce măsură la baza unei decizii stă analiza
 cât mai multor alternative de rezolvare a unei probleme, dacă alternativele sunt analizate pe baza unor
metode obiective de luare a deciziei și dacă populația afectată este consultată. De asemenea, am fost
interesați să determinăm în ce măsură factorul politic are o influență majoră asupra deciziei sau dacă
constrângerile bugetare restâng efortul de analizare și fundamentare a deciziilor. În urma cercetării s-a
constatat că, pe de o parte administrația publică de la nivel local încearcă să adopte decizii cât mai
raționale, dar pe de altă parte deciziile sunt adoptate astfel încât să fie echitabile (7.2), să fie în
concordanță cu valorile și normele din comunitate (7.1) și să beneficieze de sprijinul și acordul celor
implicati/afectaţi de decizie (7.1). Trăsătura de raționalitate este dată de faptul că în instituțiile publice
analizate: La baza deciziei a stat o analiză a tuturor modurilor de rezolvare a problemei (7.9), deciziile
urmăresc maximizarea rezultatelor (7.9) și acestea au fost adoptată numai după ce au fost luate în
calcul toate avantajele şi dezavantajele acesteia (7.8).

Tabel 13: Pe o scală de la 1 la 5 (1 reprezintă “deloc” şi 5 “în foarte mare măsură”) apreciaţi măsura în
care se ţine seama de următoarele aspecte atunci când se ia o decizie în cadrul instituţie în care lucraţi.

Deloc În mică Parţial În mare În foarte NŞ/NR

măsură măsură mare
măsură
1. Efectele deciziei asupra comunităţii 1.9 2.7 16.2 30.4 47.7 1.1
2. Rezultate calitative (de ex.: 1.4 4.3 13.3 32.6 47.0 1.4
îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei, nivelul de satisfacţie al
cetăţenilor, creşterea nivelului de trai)
3. Rezultate cantitative (de ex.: numărul 0.8 2.4 13.8 33.9 47.4 1.6
de beneficiari, km de drum asfaltat,
nr. de case conectate la sistemul de
canalizare, etc.)
4. Eficienţa utilizării resurselor din 0.5 4.3 15.7 33.3 44.4 1.6
punct de vedere al efectelor şi al
rezultatelor cantitative şi calitative)

În continuare, pentru a testa caracterul de raționalitate al deciziilor luate de administrația

publică locală și județeană, respondenții au fost rugați să identifice măsura în care se ține seama de
anumite criterii în procesul de luare a deciziilor. Astfel, majoritatea respondenților (peste 75% în toate
cazurile) au declarat că se ține seama de următoarele aspecte atunci când se ia o decizie în cadrul
instituției în care lucrează: efectele deciziei asupra comunității, rezultatele calitative și cantitative ale
unei decizii, precum și de eficiența utilizării resurselor din punct de vedere al efectelor și al
rezultatelor.

Tabel 14: Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1 reprezintă “deloc” şi 5 “în foarte mare măsură”) apreciaţi
măsura în care următoarele afirmaţii sunt adevărate.

Deloc În mică Parţial În mare În foarte NŞ/NR

măsură măsură mare măsură
1. În instituţia în care lucrez 45.9 19.3 17.7 7.9 4.6 4.6
proiectele sunt iniţiate în
funcţie de considerente
politice.
2. În instituţia în care lucrez 57.7 14.2 11.7 6.3 4.1 6.0
contractele de achiziţii publice
sunt acordate în funcţie de
considerente politice.
3. În instituţia în care lucrez 43.7 15.8 15.8 10.9 7.9 5.7
resursele sunt alocate pe
considerente de natură
politică.
4. În instituţia în care lucrez 39.9 21.5 16.0 12.0 6.8 3.8
considerentele politice
influenţează prioritatea şi
modul de rezolvare a
problemelor curente.
5. Instituţia în care lucrez 26.1 17.4 19.6 19.3 12.2 5.4
apelează la mecanisme politice
pentru a avea acces la resurse.

Un alt aspect de care a fost interesată echipa de cercetare a fost influența pe care o exercită
sfera politică asupra procesului prin care se iau deciziile în instituțiile analizate. Este interesant de
observat că majoritatea respondeților au declarat că influențele politice sunt relativ limitate atunci când
se iau decizii, susținând concluzia că procesul de luare a deciziilor la nivel local și județean se încearcă
a fi cât mai rațional posibil. Cu toate acestea, trebuie menționat că 31.5% dintre respondenți au
declarat că în mare și în foarte mare măsură instituția în care lucrează aplează la mecanisme politice
pentru a avea acces la resurse. De asemenea, 18.8% dintre respondenți au declarat că în mare și în
foarte mare măsură resursele sunt alocate pe considerate de natură politică, iar considerentele politice
influențează prioritatea și modul de rezolvare a problemelor curente.
ANEXA 1 – EŞANTIONAREA

Eşantionul de Consilii Judeţene – toate Consiliile Judeţene din România (41 de instituţii)

Eşantionul Primăriilor din municipiile reşedinţe de judeţ – toate Primăriile reşedinţelor de judeţ,
Primăriile sectoarelor din municipiul Bucureşti şi Primăria Generală a Municipiului Bucureşti

Eşantionul Primăriilor de municipii

1. Primăria municipiului Făgăraş
2. Primăria municipiului Odorheiu Secuiesc
3. Primăria municipiului Mediaş
4. Primăria municipiului Râmnicu Sărat
5. Primăria municipiului Tecuci
6. Primăria municipiului Adjud
7. Primăria municipiului Olteniţa
8. Primăria municipiului Câmpina
9. Primăria municipiului Motru
10. Primăria municipiului Caracal

Eşantionul Primăriilor de oraşe

1. Primăria oraşului Predeal
2. Primăria oraşului Rupea
3. Primăria oraşului Victoria
4. Primăria oraşului Bălan
5. Primăria oraşului Cristuru Secuiesc
6. Primăria oraşului Avrig
7. Primăria oraşului Copşa Mică
8. Primăria oraşului Pătârlagele
9. Primăria oraşului Pogoanele
10. Primăria oraşului Târgu Bujor
11. Primăria oraşului Tecucelu Sec
12. Primăria oraşului Panciu
13. Primăria oraşului Odobeşti
14. Primăria oraşului Fundulea
15. Primăria oraşului Lehliu Gară
16. Primăria oraşului Bolintin-Vale
17. Primăria oraşului Mihăileşti
18. Primăria oraşului Băicoi
19. Primăria oraşului Breaza
20. Primăria oraşului Comarnic
21. Primăria oraşului Buftea
22. Primăria oraşului Măgurele
23. Primăria oraşului Pantelimon
 24. Primăria oraşului Voluntari
25. Primăria oraşului Novaci
26. Primăria oraşului Târgu Cărbunăreşti
27. Primăria oraşului Turceni
28. Primăria oraşului Corabia
29. Primăria oraşului Dragăneşti-Olt
30. Primăria oraşului Potcoava

Eşantionul primăriilor de comună

1. Primăria comunei Comăna
2. Primăria comunei Hoghiz
3. Primăria comunei Poiana Mărului
4. Primăria comunei Târlugeni
5. Primăria comunei Cârţa
6. Primăria comunei Lueta
7. Primăria comunei Ocland
8. Primăria comunei Subcetate
9. Primăria comunei Blăjel
10. Primăria comunei Gura Râului
11. Primăria comunei Mihăileni
12. Primăria comunei Râu Sadului
13. Primăria comunei Brădeanu
14. Primăria comunei Chiojdu
15. Primăria comunei Ghergheasa
16. Primăria comunei Mărgăriteşti
17. Primăria comunei Cavadineşti
18. Primăria comunei Drăguşeni
19. Primăria comunei Jorăşti
20. Primăria comunei Pechea
21. Primăria comunei Câmpuri
22. Primăria comunei Goleşti
23. Primăria comunei Moviliţa
24. Primăria comunei Poiana Cristei
25. Primăria comunei Dragoş Vodă
26. Primăria comunei Perişoru
27. Primăria comunei Vlad Ţepeş
28. Primăria comunei Comana
29. Primăria comunei Gostinari
30. Primăria comunei Letca Nouă
31. Primăria comunei Săbăreni
32. Primăria comunei Băneşti
33. Primăria comunei Călugăreni
34. Primăria comunei Cosminele
35. Primăria comunei Gherghiţa
36. Primăria comunei Clinceni
37. Primăria comunei Glina
38. Primăria comunei Ştefăneştii de Jos
39. Primăria comunei Berleşti
40. Primăria comunei Ciuperceni
41. Primăria comunei Hurezani
42. Primăria comunei Peştişani
43. Primăria comunei Bucinişu
44. Primăria comunei Curtişoara
45. Primăria comunei Fărcaşele
46. Primăria comunei Gura Padinii