Cursul al VI-lea – 9.11.

2016
Președintele României
Rolul Președintelui României

Președintele este parte a puterii executive și exercită prerogativele specifice unui Șef de Stat.

În exercitarea atribuțiilor constituționale, Președintele participă la reuniunile Consiliului European în

calitate de Șef al statului

[extras din Decizia CCR nr. 683/2012]

(1) Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al
unității și al integrității teritoriale a țării.
(2) Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților
publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și
între stat și societate.
[art. 80 din Constituția României]

Funcțiile Președintelui României

Sunt 3 categorii de funcții:

- Reprezentant al statului:
o Reprezintă statul român;
o Garantul independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării;
o Plan intern: conferă decorații; acordă grațierea individuală;
o Plan extern: încheie tratate internaționale; acreditează reprezentanții diplomatici români
și străini
- Șef al executivului
o Funcție realizată împreună cu Guvernul;
o Desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru;
o Numește Guvernul;
o Revocă și numește, la propunerea prim-ministrului, unii membri ai Guvernului;
o Participă la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind
politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice
- Garant al Constituției și mediator
o Veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice;
o Exercită funcția de mediere între puterile statului precum și între stat și societate.

1
Mandatul Președintelui

Președintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat în cadrul unei
circumscripții electorale naționale

Durata mandatului este de 5 ani și poate fi prelungit doar prin lege organică în caz de război sau
catastrofă. Mandatul se exercită de la depunerea jurământului până la depunerea jurământului de către
președintele nou ales.

Încetarea mandatului se face la expirarea termenului, sau înainte de termen în următoarele

situații:

- Demisia;
- Demiterea;
- Imposibilitatea exercitării atribuțiilor;
- Deces.

Atribuțiile Președintelui României

Sunt 5 mari categorii de atribuții:

1. Atribuții în raporturile cu Parlamentul;

a. Adresează mesaje

Mesajele sunt adresate cu privire la principalele probleme ale națiunii, ele sunt facultative/obligatorii.

b. Convoacă și dizolvă

Convocarea se face în termen de cel mult 20 de zile de la alegeri. Dizolvarea este permisă doar în caz de
criză guvernamentală gravă.

c. Promulgă legile

În termen de 20 de zile de la primirea legii, Președintele României o promulgă, și are dreptul de a

cere reexaminarea legii în caz că se consideră acest lucru necesar.

În cazul legii reexaminate, promulgarea acesteia se face în termen de 10 zile de la primirea ei.

2. Atribuții în raporturile cu Guvernul;

a. Desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-Ministru;

Consultarea partidului care a obținut majoritatea absolută sau a partidelor parlamentare.

b. Numește Guvernul;

Numește membrii înscriși în lista votată de Parlament, iar membrii Guvernului depun jurământ în fața
Președintelui.

c. Revocă și numește membrii Guvernului;

În următoarele cazuri:

- În caz de remaniere guvernamentală

2
 - În caz de vacanță a funcției

Primul-Ministru nu poate fi revocat!

d. Participă la ședințele Guvernului

În ședință se dezbat probleme de interes național privitoare la politica externă, apărarea țării, asigurarea
ordinii publice. Primul-Ministru îi poate solicita acest lucru Președintelui.

3. Atribuții în domeniul securității naționale;

a. Președinte al C.S.A.T (Consiliul Suprem de Apărare a Țării)

Convoacă și conduce ședințele C.S.A.T și stabilește ordinea de zi.

b. Comandantul forțelor armate;

Declară mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate și ia măsuri pentru respingerea unei agresiuni
armate.

c. Serviciile de informații

Propune Parlamentului numirea directorilor SRI, SIE și SPP și numește prim-adjuncții și adjuncții
directorilor cu avizul C.S.A.T.

4. Atribuții în situații excepționale;

a. Starea de asediu

Reprezintă ansamblul de măsuri excepționale instituite pentru adaptarea capacității de apărare a țării la
pericole grave. Termenul este de maximum 60 de zile.

b. Starea de urgență

Este ansamblul de măsuri excepționale instituie atunci când există pericole grave și iminente pentru
securitatea națională sau există iminența producerii unor calamități. Termenul este de 30 de zile.

5. Atribuții în domeniul politicii externe.

a. Încheie tratate internaționale în numele României și le supune spre ratificare
Parlamentului;
b. Acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României;
c. Reprezentanții diplomatici străini sunt acreditați pe lângă Președintele României.

Actele Președintelui României

- Decrete cu caracter individual

o Decretul prin care se acordă o decorație;
o Decretul prin care se numește într-o funcție publică;
o Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub sancțiunea inexistenței.
- Decrete cu caracter normativ
o Decretul prin care se declară mobilizarea parțială sau totală;
o Decretul prin care se instituie starea de urgență sau de asediu;
o Se publică în Monitorul Oficial al României Partea I, sub sancțiunea inexistenței.

3
 - Constrasemnate de Prim-Ministru
o Decretul prin care se acreditează sau recheamă reprezentanții diplomatici;
o Decretul prin care se declară mobilizarea parțială sau totală;
o Decretul prin care se instituie starea de urgență sau starea de asediu;
o Decretul prin care se acordă decorații și titluri de onoare;
o Decretul prin care se acordă grațierea individuală
- Fără semnătura primului-ministru
o Decretul prin care se desemnează candidatul la funcția de PM;
o Decretul prin care se numește Guvernul;
o Decretul prin care se numesc și se revocă unii miniștri;
o Decretul de promulgare a legilor;
o Decretul de dizolvare a Parlamenului.

Administrația Prezidențială

Sediul materiei: Legea nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Președintelui României

Regim juridic: instituție publică cu personalitate juridică care cuprinde totalitatea serviciilor publice aflate
la dispoziția Președintelui.

Structura:

- Departamentul de Politică Externă;

- Departamentul de Politică Internă;
- Departamentul Legislativ;
- Departamentul Afaceri Europene;
- Departamentul Securității Naționale;
- Departamentul Educației Naționale și Culturii;
- Departamentul Sănătate Publică;
- Departamentul Protocol;
- Cancelaria Ordinelor.

Personal:

- Persoane detașate din alte autorități publice la solicitarea Președintelui României;

- Persoane care sunt direct încadrate în urma unui concurs;
- Consilierii prezidențiali (miniștri);
- Consilierii de stat (secretari de stat).

Consilierii sunt asimilați funcționarilor publici de conducere.

Încadrarea se face pe baza încrederii Președintelui în urma semnării unui angajament de loialitate

Retragerea încrederii are întodeauna printre consecințe revocarea încadrării, eliberarea din
funcție/desfacerea contractului individual de muncă.

4
 Răspunderea Președintelui

Președintele răspunde politic și penal (și nu numai, în temeiul lui 16 din CR).

Răspunderea politică

Sediul materiei o găsim în art. 95 alin. 1 din Constituție:

În cazul săvârșirii unor fapte grave care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi
suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității
deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale.

Suspendarea din funcție este doar vehiculul prin care se ajunge la răspunderea politică, aceasta
finalizându-se cu demiterea Președintelui.

Faptele grave constituie elementul material al răspunderii politice, nedefinite cu exactitate de legiuitor.
Doctrina consideră ca fiind fapte grave de încălcare a Constituție, abaterile administrative, abaterile de la
disciplina de stat, efectuate de Președinte în exercitarea unui mandat politic.

Curtea Constituționale s-a pronunțat și ea în acest sens:

„pot fi considerate fapte grave de încălcare a prevederilor Constituției actele de decizie sau sustragerea
de la îndeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care Președintele României ar împiedica
funcționarea autorităților publice, ar suprima sau ar restrânge drepturile și libertățile cetățenilor, ar
tulbura ordinea constituționale ori ar urmări schimbarea ordinii constituționale sau alte fapte de aceeași
natură care ar avea sau ar putea avea efecte similare.”

(Avizul Consultativ nr.1/2007 cu privire la demiterea președintelui Traian Băsescu)

Procedura suspendării Președintelui

Propunerea de suspendare a Președintelui trebuie formulată de cel puțin o treime din numărul total al
parlamentarilor și este nevoie de avizul consultativ al Curții Constituționale.

Dezbaterea propunerii se face în ședința comună a Parlamentului, iar propunerea se poate adopta cu
votul majorității absolute a deputaților și senatorilor.

Trebuie organizat, apoi, un referendum național pentru demitere, conform Legii nr.3/2000, rezultatele
căruia vor fi confirmate de către Curtea Constituțională.

Răspunderea penală

Sediul materiei: art. 96 alin. 1 din Constituție

Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul
deputaților și senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare.

Înalta trădare în doctrina anterioară anului 2014

Fapte deosebit de grave care, tradițional, în constituțiilor democratice sunt exprimate generic prin
sintagma înaltă trădare;

O agravantă a infracțiunii de trădare prevăzută de Codul Penal;

5
Un concept politico-juridic care poate fi constituit din una sau mai multe din infracțiunile prevăzute în
Codul Penal sau legi speciale ori se poate referi la un act politic grav care ar putea impune revocarea din
funcție.

Înalta trădare în Codul Penal

Se sancționează ca înaltă trădare faptele de trădare, trădarea prin transmiterea de informații secrete de
stat, trădarea prin ajutarea inamicului și acțiuni împotriva ordinii constituționale atunci când sunt comise
de către Președintele României sau de către un alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Pedeapsa prevăzută de legea penală pentru săvârșirea acestei infracțiuni este detențiunea pe viață sau
închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Art. 398 Cod Penal

Procedura punerii sub acuzare

Etapa politică:

- Propunerea majorității absolute a parlamentarilor;

- Dezbaterea propunerii în ședința comună;
- Hotărârea asupra propunerii se adoptă cu majoritate calificată;
- Adoptarea propunerii atrage suspendarea Președintelui și sesizarea Parchetului ÎCCJ.

Etapa judiciară:

- Efectuarea urmăririi penale de către procuror;

- Procurorul dispune clasarea sau trimiterea în judecată;
- Competența de judecată aparține ÎCCJ;
- Hotărârea instanței poate fi de achitare sau condamnare;
- Judecarea apelului la completul de 5 judecători.

6
 Guvernul
Sediul materiei

Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, organ colegial al administrației publice centrale care
are o competență materială și teritorială generală.

În Constituție: art. 102 – 110 (Guvernul); art. 111 – 115 (Raporturile Parlamentului cu Guvernul)

În Lege: Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor.

Rolul Guvernului

Guvernul are un rol politic și unul administrativ.

În baza rolului politic, Guvernul este o autoritate publică a puterii executive care funcționează în baza
votului de încredere acordat de Parlament și asigură realizarea politicii interne și externe a țării.

În ceea ce privește rolul administrativ, Guvernul este autoritatea publică ce exercită conducerea generală
a administrației. Cu toate celelalte organe ale administrației publice, Guvernul intră în raporturi de
subordonare (față de ministere, de exemplu), raporturi de colaborare (cu autoritățile administrative
centrale autonome, spre exemplu), raporturi de tutelă administrativă (cu administrația publică locală).

Funcțiile Guvernului

- Funcția de strategie, în baza căreia se pune în practică programul de guvernare;

- Funcția de reglementare, prin care reglementează la un nivel secundar și excepțional la un nivel
primar raporturi sociale;
- Funcția de administrare a proprietății statului;
- Funcția de reprezentare, atât în plan intern cât și extern, a statului român;
- Funcția de autoritate de stat, în sensul adoptării de norme și acționează în domenii cheie.

Constituirea Guvernului

- Desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-Ministru, în urma consultării partidului care a

obținut majoritatea în parlament, sau a partidelor politice parlamentare;
- Alcătuirea listei Guvernului și a programului;
- Acordarea votului de încredere în Parlament;
- Numirea Guvernului și depunerea jurământului.