INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Managementul Calitatii Totale

II
Proiect

Staicu Anca-Gabriela
642CB
 INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Cuprins

1. Introducere- Scurta prezentare a firmei producatoare

2. Alegerea metodei de imbunatatire. Justificarea alegerii si
descrierea teoretica a metodei.
3. Studiu de caz. Aplicarea metodei alese.
4. Conculzii.
5. Bibliografie.

Staicu Anca-Gabriela
642CB
 INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Capitolul 1
Introducere - Scurta prezentare a firmei
SC Staicu SRL este o societate cu capital integral privat avand sediul in orasul Bucuresti,
Strada 1 Decembrie, nr. 10, e-mail: scstaicu@org.ro.

SC Staicu SRL este o organizatie nou infiintata. Obiectivul de activitate fiind acela de a
comercializa piese componente ale reductoarelor, iar in anul 2017 aceasta s-a decis sa realizeze
in special carcasele superioare ale reductoarelor.

SC Staicu SRL detine toate mijloacele corporale necesare executiei lucrarilor specificate in
obiectul de activitate declarant, pentru a realiza lucrari calitative care sa duca la satisfacerea
clientilor si capacitatea celor potentiali. Astfel, organizatia detine 2 locatii constand din cladiri
adecvate ca spatiu si amenajari. La adresa mentionata se afla sediul organizatiei, iar la marginea
orasului se afla o baza de productie a reductoarelor de turatie si a componetelor acestora. Clientii
pot achizitiona fie intreg ansamblul fie numai parti componente ale acestuia.

Organizatia detine toata gama de dotari tehnice cu utilaje necesare realizarii lucrarilor si
produselor de serie, cele mai importante sunt:

 Mijloace de transport a materiei prime (2 camioane)

 Redresarea exporturilor (care inregistreaza un declin anual de aproximativ 5%)
 Cresterea volumului comertului si imbunatatirea balantei de plati
 Modernizarea infrastructurii din sectorul productive si cresterea performantei
serviciilor
 Favorizarea unei adevarate competitii si eliminarea concurentei neloiale
 Cresterea securitatii in mediu
 Cresterea securitatii muncii
 Cresterea increderii consumatorului in produsele achizitionate
 Cresterea gradului de incredere a clientilor externi in oferta romaneasca
 Control integrat al poluarii.

Staicu Anca-Gabriela
642CB
 INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Capitolul 2
Alegerea metodelor de imbunatatire. Justificarea alegerii si
descrierea teoretica a metodelor.

 Se aleg ca metode de imbunatatire a calitatii analiza SWAT si metoda QFD.

 Obiectivul utilizarii acetor metode il reprezinta reducerea numarului de defecte.

Analiza SWOT
Conceptul analizei strategice SWOT provine dintr-o cercetare efectuată între anii 1960 și
1970 la Stanford Research Institute din SUA. Acronimul SWOT provine din engleză
Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats, însemnând „Puncte tari, Puncte slabe,
Oportunități, Amenințări”.

Punctele tari – sau atributele pe care organizatia le poseda si care ii ofera un avantaj pe
piata.

Punctele slabe – caracteristicile firmei care stau in calea atingerii obiectivelor si factorii
care nu se ridica la standardele necesare. Acestea trebuie minimizate sau eliminate.

Oportunitati – factorii externi de influenta care pot fi folositi in favoarea firmei. In

functie de valorificarea lor, compania se poate dezvolta mai mult, intr-un timp mai scurt.

Amenintari – factori externi care pun in pericol afacerea. Acestia nu depind de companie
si nu pot fi controlati.

Analiza SWOT se realizează, în general, în prima fază a unui proiect, pentru ca

elementele de analiză să poată alcătui baza planului de proiect și să poată fi folosite
ulterior în cadrul proiectului, dacă acesta întâmpină dificultăți în ceea ce privește
planificarea, livrabilele sau bugetul alocat și trebuie readus pe linia de plutire.

În cadrul analizei SWOT se va ține seama de faptul că:

 Punctele tari și punctele slabe sunt concepte „statice”, bazate pe parametrii

descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de timp. Ele reprezintă ceea
ce există.
 Oportunitățile și amenințările au în vedere viitorul, și se referă la alegerile pe care
le au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare. Ele reprezintă ceea
ce va fi.

Staicu Anca-Gabriela
642CB
 INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

În urma analizei SWOT, indiferent de acțiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă
următoarele elemente prioritare:

 construiește pe Punctele Tari,

 elimină Punctele Slabe,
 exploatează Oportunitățile,
 îndepărtează Amenințările.

Metoda QFD
QFD este un proces de planificare, menit să ajute la schiţarea, producerea şi marketingul unor
produse sau servicii prin luarea în calcul a părerii clientului.

La baza metodei QFD se află Casa Calităţii, un set de matrice folosite pentru a face legătura
între vocea clientului şi necesităţile tehnice ale unui produs, planurile de contol al procesului şi
operaţiile de producţie.În figura 1 puteţi observa structura casei calităţii şi explicarea fiecărei
componente.

Fig 1. Structura Casei Calităţii

Staicu Anca-Gabriela
642CB
 INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Construirea unei case a calităţii are şase etape de bază:

1. Identificarea nevoilor clientului.

Vocea clientului stă la baza procesului QFD. Iată câteva abordări esenţiale în colectarea
informaţiilor de la clienţi :
a. Sondaje oficiale
b. Focus grupuri
c. Contact direct cu clientul
d. Analiza reclamaţiilor
e. Monitorizare online

2. Identificarea nevoilor tehnice

Nevoile tehnice sunt caracteristici ce descriu nevoile clienţilor în limbajul designerului. Trebuie
să fie măsurabile, întrucât rezultatul este controlat şi comparat cu obiectivele ţintă.
Acoperişul casei arată relaţia dintre orice pereche de nevoi tehnice. Aceste relaţii
sunt redate printr-o serie de simboluri. O schemă tipică foloseşte simbolul pentru a prezenta o
relaţie foarte solidă, pentru o relaţie solidă şi pentru o relaţie şubredă. De exemplu, două
din nevoile tehnice ale unor servicii superioare sunt capacitatea, personalul şi echipamentul unei
clinici. Relaţia dintre ele este foarte solidă şi pentru a creşte capacitatea e nevoie de şi mai mult
personal şi echipament.

3. Se face legătura dintre dintre nevoile clientului şi nevoile tehnice.

Nevoile clientului se scriu în coloana stângă iar cele tehnice în vârf. În matrice
simbolurile indică tipul de relaţie, într-un fel asemănător celui folosit în acoperişul casei calităţii.
Scopul acestei matrice este acela de a arată dacă nevoile tehnice finale îndeplinesc nevoile
clientului. Această evaluare se bazează de obicei pe experienţa experţilor, reacţia clientului sau
experimentelor controlate.Lipsa unei legături solide între nevoile clientului şi cele tehnice arată
fie că nevoile clientului nu sunt împlinite, fie că produsul final le va îndeplini cu greu. De
asemenea, dacă o nevoie tehnică nu afectează o nevoie a clientului, poate fi inutilă sau designerii
au uitat o nevoie importantă a clientului.

4. Adăugarea evaluării competitive şi a punctelor de vânzare cheie.

În această etapă se evaluează importanţa fiecărei nevoi a clientului şi se cercetează

produsele şi serviciile concurenţei care îndeplinesc aceste nevoi. Aceste evaluări sunt foarte
importante şi arată aşteptările clientului. Evaluarea competitivă scoate în evidenţă punctele tari şi
cele slabe ale produselor concurenţei. Datorită acestei etape, designerii pot descoperi metode de
ameliorare a produselor, iar metoda QFD şi viziunea strategică a companiei arată priorităţile
procesului respectiv.

Staicu Anca-Gabriela
642CB
 INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

5. Evaluarea nevoilor tehnice ale produselor şi serviciilor concurente

şi stabilirea ţintelor.

Această etapă are loc de obicei pe baza informaţiilor adunate sau a produselor testate.
Aceste evaluări se compară cu evaluarea competitivă a nevoilor clientului pentru a determina
discrepanţele dintre nevoile clientului şi nevoile tehnice. Dacă se dovedeşte că un produs
concurent satisface nevoile clientului, dar evaluarea nevoilor tehnice arată altceva, atunci fie
măsurarea a fost greşită, fie există o diferenţă de imagine (fie pozitivă pentru concurenţă, fie
negativă faţă de produsul companiei) ce afectează percepţia clientului. Pe baza evaluării
importanţei acordate de client şi a punctelor tari şi slabe ale produsului existent, se stabilesc ţinte
pentru fiecare nevoie tehnică. De exemplu, clienţii au spus că acordă o mare importanţă
programelor şi activităţilor în familie, în timp ce evaluarea competitivă arată că aceste aspecte nu
sunt îndeplinite. Stabilirea unei ţinte cu privire la aceste nevoi va satisface nevoia clientului şi va
conferi avantajul în faţa produselor concurenţei.

6. Selectarea nevoilor tehnice ce urmează a se modifica în proces.

În această etapă se identifică nevoile tehnice ce au o legătură solidă cu nevoile

clientului, cele cu performanţă competitivă scăzută sau cele care constituie puncte de vânzare
cheie. În restul procesului se va ţine cont de vocea clientului. Trăsăturile care nu sunt
considerate critice nu necesită atenţie sporită. De exemplu, factorii cheie într-un centru de
fitness sunt: programul, echipamentul, taxa şi accesul la Internet.
Cele şase etape sunt doar începutul procesului QFD. Se folosesc încă trei case ale calităţii pentru
a dezvolta principalele părţi ale nevoilor clientului, planul procesului şi controlul calităţii.
A doua casa este asemănătoare cu prima, dar se referă la subsisteme şi componente.
Nevoile tehnice ale primei case sunt descrise în detaliu (figura 2). În acest moment, se hotărăsc
valorile ţintă, funcţia şi aspectul. De exemplu, programul unei săli de fitness poate fi împărţit în:
program pentru copii, program pentru familie, etc., iar fiecare are propriile sale nevoi şi de
aceea, propria casă a calităţii.
În producţie, majoritatea activităţilor QFD reprezentate de primele două case ale
calităţii se desfăşoară prin dezvoltarea produsului şi funcţiile de inginerie. Etapa următoare
necesită supraveghetori şi operatori de linie. În casa a treia, planul procesului face legătura dintre
caracteristicile componentelor şi operaţiile cheie. Aceasta face trecerea de la plan la punerea în
practică.

AVANTAJE

- Nevoile clientului sunt redate mai fidel în specificaţiile schiţăr produsului/procesului.

- Design mai scurt şi cicluri de dezvoltare
- Costuri scăzute, productivitate ridicată
- Orientare documentată
- Implicarea echipei
- Experienţa şi informaţiile sunt structurate într-un format concis, uşor de asimilat.

Staicu Anca-Gabriela
642CB
 INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Capitolul 3
Studiu de caz. Aplicarea metodelor alese.
Analiza SWOT
Definire
Analiza SWOT sprijina planificarea strategica in urmatorul mod :
a. Este o sursa de informare pentru planificarea strategica.
b. Construieste punctele tari ale organizatiei.
c. Reversarea punctelor sale slabe.
d. Maximizarea raspunsului sau la oportunitati.
e. Depasirea amenintarilor organizatiei.
f. Ajuta la identificarea competentelor de baza ale organizatiei.
g. Ajuta la stabilirea obiectivelor pentru planificarea strategica.
h. Ajuta la cunoasterea trecutului, prezentului si viitorului si astfel,valorificand datele din trecut
si cele actuale, viitorul poate fi conturat.
Analiza SWOT ofera informatii care ajuta la sincronizarea resurselor si capacitatilor organizatiei
cu mediul concurential in care opereaza firma.
S – Puncte tari
W – Puncte slabe
O – Oportunitati
T – Amenintari
Punctele tari si punctele slabe se refera strict la mediul intern al organizatiei, in timp ce
oportunitatile si amenintarile reprezinta factori externi.

Puncte tari: Puncte slabe:

- Buna reputatie in randul clientilor
- Calitatea produselor si serviciilor
- Capacitate mare de productie
- Tehnologie avansata
- Buna organizare ierarhica a firmei
- Costuri mari pentru instruirea
permanenta a angajatilor si investitii
in noi tehnologii

Oportunitati: Amenintari:
- Cresterea puterii de cumparare - Concurenta
- Aparitia de noi tehnologii - Organizatia sa faca diverse
modificari care pot duce la cresterea
costurilor.

Staicu Anca-Gabriela
642CB
 INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Metoda QFD realizata asupra produsului “Carcasa superioara”

Legenda:
-corelare foarte pozitiva
-relatie puternica (9 pct) -corelare pozitiva
-relatie moderata (5 pct) -corelare negativa
-relatie slaba (1 pct) - corelare foarte negative

Imp. Client 2
Imp. Client 1
Procedeu de

de ce?
performant

furnizorilor
Marketing
materialului

Evaluarea
Controlul
Personal
obtinere

Cum? Pondere
calificat
SDV-uri

calitatii
Alegerea

precise

medie
optim

Ce?

5
Rezistenta - - 4 3 5
mecanica
Rezistenta - - 4 6 2
la usura
Respectare - - 4 2 6
cerinte desen

Staicu Anca-Gabriela
642CB
 INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Calitatea - - 2 1 3
suprafetelor

Raport 4 7 1
calitate-
pret
Timp - - - - 6 5 7
minim de
livrare
Respectare - - 4 4 4
termeni
contractuali

Valorile
tinta
Important 166 118 172 114 166 126 66
a absoluta

Staicu Anca-Gabriela
642CB
 INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Caiptolul 4
Conculzii.
1. Concluzii privind realizarea analizei SWOT

In urma identificarii punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitatilor si a amenintarilor se poate

concluziona ca :

- este o companie profitabila;

- are un management modern;

- are o structura organizatorica optima;

- poseda o baza tehnico-materiala moderna in proportie de aproximativ 80%;

- are o cultura organizationala buna;

- are produse diversificate si de buna calitate;

- are un pret de cost al produselor competitiv;

- are o piata de desfacere stabila si este posibila largirea ei;

- a obtinut profit constant;

- are posibilitatea si conditiile de diversificare a produselor;

- are posibilitatea de a se mentine printre liderii de renume ai pietei nationale.

Astfel, analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice pentru identificarea
potentialelor, a prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare.
De fapt analiza SWOT trebuie sa dea raspunsul la intrebarea "Unde suntem?", aceasta implicand analiza
mediului intern al intreprinderii si a mediului extern general si specific.

Analiza SWOT da ocazia sa se identifice masurile oportune pentru inlaturarea/diminuarea punctelor

slabe (ierarhizarea lor ca prioritati) si elimina in mare masura surprinderea in cazul amenintarilor.

2. Concluzii privind aplicarea metodei QFD

QFD este un instrument care asigura orientarea spre necesitatile clientului, favorizand astfel atingerea
unui nivel imbunatatit de satisfactie a clientului.

QFD utilizeaza o abordare sistematica de identificare a raspunsurilor la urmatoarele intrebari: Ce

cerinte sunt prioritare si pentru cine anume? Cand trebuie realizate? De ce?

Staicu Anca-Gabriela
642CB
 INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

QFD este o metodologie extrem de utila pentru a facilita comunicarea , planificarea si de luare a
deciziilor in cadrul unei echipe de dezvoltare a produsului.

Staicu Anca-Gabriela
642CB
 INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Bibliografie

Curs “Ingineria Calitatii”

Curs “Managementul calitatii totale”

http://www.leanblog.ro/wp/instrumente-lean/instrumente-lean/instrumente-de-analiza/quality-
function-deployment-qfd/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Analiza_SWOT

Staicu Anca-Gabriela
642CB