Sunteți pe pagina 1din 33

PROIECT INVESTIŢII

S.C. The Coffee Hub S.R.L.

Studenţi :

Vâlcu Simona Gabriela

Vişan Silvia Daniela

Vu Thi Thao Huyen


Cuprins

I. Descrierea afacerii
II. Diagnosticul juridic
III. Diagnosticul de mediu
IV. Diagnosticul comercial
V. Diagnosticul de resurse umane
VI. Diagnosticul tehnic – operaţional
VII. Fundamentarea cheltuielilor de investiţii
VIII. Estimări pe următorii 5 ani
IX. Analiza proiectului de investiţii prin tehnici tradiţionale ( în mediu
cvasi – cert)
X. Analiza proiectului de investiţii prin tehnici moderne ( în mediu incert)
XI. Concluzii

1
I. Descrierea afacerii

Piața cafenelor din București are în continuare un imens potențial, în condițiile în care
numărul actual al cafenelor este neuniform distribuit, existând astfel nișe ce dau oportunități
de exploatare a noilor firme ce își doresc să penetreze pe piață. În București există o varietate
mare de cafenele, de la cele cunoscute pe plan internațional precum Starbucks sau Gloria
Jean’s până la cele românești cu un renume mai mult sau mai puțin recunoscut.

Majoritatea cafenelor practică prețuri în funcție de zona lor de amplasament, media


fiind destul de ridicat. În funcție de tipul de clientelă cărora se adresează cafenele, marja
aplicată asupra prețurilor este considerabil de mare chiar și pentru cele orientate către
segmental mediu până la cele premium.

S.C. The Coffee Hub S.R.L. este o societate ce urmărește prin serviciile sale să ofere o
gamă variată de produse specializate cuprinzând atât produsele clasice unei cafenele până la
gustări, deserturi și alte produse al căror scop este satisfacerea nevoilor clienților. Cafeneau se
va adresa în special studenților din zona Piața Romană și din zona Victoriei(Moxa)
neexcluzând potențialilor clienți atrași din Universitățile din apropiere. Pe lângă studenții,
cafeneau intenționeză să atragă clienți ce frecventează des această zonă cu diferite scopuri, de
la întâlnirile de afaceri până la mici ieșiri cu prietenii.

Prețurile ce vor fi practicate se vor situa la un nivel mediu, accesibil publicului larg.
Scopul firmei este de a crea o clientelă fidelă și stabilă prin care să se poată astfel atrage și alți
noi clienți prin recomandări și sugestii.

Ideea deschiderii unei astfel de afaceri a venit din propria experiență de studenți
absolvenți ai Academiei de Studii Economice. Pe lângă acesta, am realizat un sondaj adresat
studenților din zona targetată și oamenilor care frecventează des zona. Ca rezultat, mulți și-au
exprimat dorința privind deschiderea unui local de unde își pot achiziționa rapid cafeaua de
dimineață, pot să își petreacă pauzele lungi dintre cursuri, pentru o gustare rapidă sau o masă
consistentă de prânz sau un simplu loc unde se pot relaxa și discuta. Astfel am decis să
amenajăm cafeneau ce va fi amplasată într-o clădire de două etaje împărtind în diferite zone
numite Hub-uri. La parter va fi o zonă pentru servire rapidă, luarea unei gustări sau savurarea
unei cafele într-un ritm mai alert. Etajul va fi împărțit în două Hub-uri, unul va fi The Chilling
Hub, pentru oricine dorește să își savureze cafeau citind o carte sau purtând discuții fără
subiect cu prietenii, celălalt Hub ce va fi numit The Creativity Hub, va fi special amenajat
pentru întâlnirile de afaceri, sau studenți colegi întâlnindu-se pentru realizare de teme, lucrări
sau proiecte pentru facultate și care nu doresc să se supună regulilor bibliotecii.

Succesul afacerii se bazează pe conceptul nou și diferit pe care îl oferă în comparație


cu celelalte locații din zonă și existente pe piață.

De ce ar alege oamenii să vină la noi?

Pentru că oferim produse de calitate la prețuri bine fundamentate, accesibile astfel


tuturor buzunarelor. Oferim loc și spațiu în care se pot bucura de o masă copioasă, sănătoasă

2
și în acelaș timp rapidă, unde se pot relaxa sau lucra fără a fi deranjați și unde se pot simți ca
acasă.

Produsele oferite de The Coffee Hub vor fi împărțite pe diferite categorii:

- Băuturile clasice precum (espresso, cappuccino, café latte, latte macchiato, ciocolată
etc) până la cele de sezon precum băuturi cu scorțisoară și arome specifice iernii,
băuturi răcoroase din și cu gheață pentru vară, ceaiuri și alte combinații specifice
numai cafenelei.
- Sucuri naturale și proaspete precum și apele și sucurile cunoscute pe piață(Coca-cola,
Prigat, Sprite etc)
- Mese rapide și copioase incluzând sandwich-uri, salate sau mici gustări
- Prăjituri făcute de cafenea, incluzând cele valabile pe tot timpul anului dar și
prăjiturile zilei
- Mâncăruri calde pregătite chiar de bucătarul cafenelei, oferta incluzând paste, supe, și
alte diferite feluri de mâncare.

Pe parcurs meniul se va diversifica în funcție de cererile și nevoile clienților.

Pe lângă locația principală ce va fi amplasată în zona Piața Romană, firma va lansa un


nou concept de ruletă, ce va fi amenajată în curtea căminului din zona Moxa, acesta se va
adresa studenților dar și oamenilor din acestă zonă. Ruleta va oferi aceleași produse ca și cel
din locația principală, probabil mai restricționate din cauza facilităților accesibile.

Ideaa de ruletă a fost realizată cu scopul de a nu pierde un segment important de


clienți, aceştia fiind studenții din zona Moxa care au acces la mult mai puține alegeri în
materie de cafenele și restaurant față de cele din zona Romană. Astfel prin această facilitate
nu vom pierde o parte importantă din clientelă și nici conceptul cu care am pornit inițial
afacerea.

Pe lângă produsele oferite, cafeneaua principală va oferi și facilitățile precum


wireless, board games, cărți și reviste pentru clienți care aleg să își petreacă timpul cu diferite
activități.

În comparație cu alte piețe, piața cafenelor încă poate fi exploatată chiar și într-un
mediu foarte concurent cum este cel din Piața Romană. Ne bazăm pe conceptul nostru nou și
diferit față de celelalte din zonă, pe prețurile ce vor fi mult mai accesibile și pe facilitățile
oferite.

Calitatea produselor și serviciilor vor fi garantate prin achiziționare de aparate noi și


performante, precum și prin training-ul oferit angajaților în privința modului de lucru.

Părerile clienților în legătură cu serviciile noastre vor fi bine primite tot timpul prin
intermediul unei cutii de sugestii și reclamații.

Cafeneaua se va mula tot timpul pe tendințele și condițiile pieței, înoind produsele și


serviciile sale conform cererii clienților.

3
În funcție de rezultatele ce vor fi obținute se va avea în vedere extinderea afacerii și pe
alte zone precum Piața Universității, Politehnica și altele.

Managementul afacerii va fi asigurat de către asociații firmei care vor asigura


desfăsurarea activitățiilor conform normelor și principiilor firmei.

Pentru dezvoltarea activității societatea și-a propus închirierea unui spațiu în Zona
Piața Romană, urmând apoi amenajarea acestuia în mod corespunzător și promovarea ei în
cadrul segmentului de piață vizat.

Acest proiect necesită o investiție inițială de aproximativ 240.000 lei, investiție ce va


fi finanțată în proporție de 60% din aportul propriu al asociațiilor și 40% printr-un credit
bancar rambursabil în rate constante pe o durată de 4 ani.

II. Diagnosticul juridic

Societatea comercială S.C. The Coffee Hub S.R.L. a luat fiinţa in luna decembrie anul
2013 cu sediul în Bucureşti, Bulevardul Dacia, Nr. 103, Sector 2. Acesta activează în
domeniul serviciilor, obiectul principal de activitate conform CAEN 5630 – Baruri şi alte
activităţi de servire a băuturilor. Codul Unic de înregistrare este RO 18983884 şi numărul de
ordine în Registrul Comerţului este J40/14026/12.12.2013.

Capitalul social este de 170000 RON, împartit in 170 părţi egale, a câte 1000 RON
fiecare, având urmatoarea structura :

ASOCIAŢI VALOARE PARŢI % DIN


Nume şi prenume (RON ) SOCIALE CAPITALUL
SOCIAL
Vâlcu Simona Gabriela 56000 56 33.3%
Vişan Silvia Daniela 56000 56 33.3%
Vu Thi Thao Huyen 56000 56 33.3%

Conducerea, administrarea şi reprezentarea societaţii se efectuează în mod egal de


către toţii asociaţii, pe termen nelimitat.

Societatea este inregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în baza


Certificatului de Înregistrare emis la data de 14.12.2013, având Codul Unic de Înresgistrare
18983884 şi numarul de ordine in Registrul Comerţului J40/14026/12.12.2013, achitându-şi
impozitele, taxele, contribuţiile şi vărsămintele datorate. În ceea ce priveşte dreptul fiscal
putem evidenţia impozitele, taxele si contribuţiile pe care S.C. The Coffee Hub S.R.L. le are
de datorat conform legii :

 Autorizaţie sanitară de funcţionare


 Autorizaţie de mediu
 Autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii
 Autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor

4
Societatea a decis distribuirea profitului astfel : 90% va fi distribuit sub formă de
dividende către acţionari, iar 10% va reprezenta profitul reinvestit.

Analiza S.W.O.T. a diagnosticului juridic :

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


- Absenţa litigiilor -nu există drept de proprietate asupra
- Absenţa amenzilor cladirilor
-taxa Avizului de Funcţionare trebuie
reînnoită anual
OPORTNITĂŢI AMENINŢĂRI
-valoarea taxelor nu este foarte mare şi -regim supus accizelor
se calculeaza în funcţie de anumite -modificarea în viitor a reglemenărilor
criterii, cum ar fi numarul de scaune privind valoarea taxelor

III. Diagnosticul de mediu

Activitatea firmei S.C. The Coffee Hub S.R.L. se desfăşoară în cadrul impus de
legislaţia de mediu. Compania are un studiu de impact a activităţii sale asupra mediului, au
fost obţinute autorizaţiile de mediu. De asemenea, nu există litigii cu alte întreprinderi sau cu
autorităţile. Principalele aspecte ce privesc protecţia mediului in cazul societaţii S.C. The
Coffee Hub S.R.L. se referă la: regimul deşeurilor si poluarea fonică.

Analiza S.W.O.T. a diagnosticului de mediu :

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


-management al deşeurilor performant -poluarea fonica
-gestiune adecvată a substanţelor
rămase nefolosite
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
-posibilitatea apariţiei unor stimulente -aparitia unor sancţiuni suplimentare
pentru societăţile care fac investiţii pentru orice tip de poluare
pentru protecţia mediului

IV. Diagnosticul comercial


1. Analiza pieţei specifice
Piaţa cafenelelor înregistrează o creştere constantă, atât din punct de vedere cantitativ,
cât si valoric. Acesta afacere este considerată una din cele mai profitabile pe termen lung
pentru ca acoperă o nevoie constantă:aceea de a savura o cafea bună alaturi de prieteni intr-un
cadru plăcut si relanxant. În ciuda numărului mare de cafenele, în continuare piaţa este
nesaturată. Ţinând cont de calculele făcute la nivelul Uniunii Europene, în marele oraşe există
o cafenea la 300 locuitori, în timp ce în România raportul este de o cafenea la 2000 locuitori.

Pe baza sondajelor statistice, realizate la cererea managementului, s-a demonstrat


faptul că puterea de absorbţie a pieţei este destul de ridicată. Acesta a fost determinată prin
numărul de clienţi potenţiali, unul destul de mare, datorită amplasării afacerii, în apropierea
centrul universitar ASE.

5
2. Clienţii

Potrivit proprietarilor de cafenele, clienţii obişnuiţi sunt persoane cu vârsta cuprinsă


intre 18 si 40 de ani, educaţi, care apreciază produsele si serviciile de calitate. Datorită
amplasării clienţii vor fi majoritar studenţi. De asemenea, graţie spatiilor special amenajate
pentru întalniri, oamenii de afaceri vor avea o pondere semnificativă în numărul clienţilor.

3. Concurenţa

Piaţa cafenelelor din Romania este împărţită între lanţuri naţionale şi internaţionale
mari, orientate către segmentul premium şi cafenele mici, mai mult sau mai puţin
personalizate, centrate în majoritatea cazurilor pe clasa medie.

Principalii concurenţi sunt : Turabo Cafe, Boheme Cafe, Cafepedia, Downtown Cafe,
Ferarra Cafe şi White Cafe Bistro Dorobanţi. Cel din urmă este lider pe piaţa vizată, cu o cifră
de afaceri de aproximativ 3.230.425 RON. Acesta este urmata de cafenelele Turabo si Ferarra.
Ultimele locuri sunt ocupate de Downtown Cafe si Cafepedia cu o cifră de afaceri de
1.125.982 RON şi, respectiv, de 953.261 RON.

Concurenti CA Cota de piata


White Cafe Bistro Dorobanti 3.230.425 26,7
Boheme Cafe 2.250.000 18,6
Ferarra Cafe 2.000.256 16,5
Turabo Cafe 1.748.995 14,5
Downtown Cafe 1.125.982 9,3
Cafepedia 953.261 7,9
The Coffee Hub 786.000 6,5
TOTAL 12.094.919 100

În prezent cafeneaua deţine o cotă de piaţă relativ scăzută în comparaţie cu ceilalţi


competitori, dar dar datorită modului de organozare se aşteaptă o creştere a acesteia.

Cota de piaţă relativă este : CPr = x 100 = 0,24

Valoarea cotei de piaţă relativă este mai mică decât 0.5, astfel poziţia societăţii
analizate este mai mică comparativ cu cea a liderului.

4. Furnizorii de materii prime

Pe piaţa din România activează aproximativ 10 producători şi importatori de cafea.


Principalii furnizori ai cafenelei sunt : Strauss România ( Doncafe), Tchibo România si
Lavazza (în parteneriat cu Strauss). Aprovizionările se vor face prin propriul mijloc de
transport, pentru a obţine economii de timp si resurse financiare. Gestiunea stocurilor se va
realiza de o pesroana specializată.

6
Se va asigura, pe cât posibil, o aprovizionare optimă cu materii prime şi diminuarea
stocurilor la un nivel ce implică cheltuieli minime de întreţinere şi inventariere, fără a afecta
negativ desfăşurarea normala a activităţii.

Dintre criteriile de alegere a furnizorilor fac parte raportul calitate – preţ, nivelul
costurilor pe care le implică achiziţia de materii prime, utilaje şi servicii. De asemenea, în
ceea ce priveşte aparatura tehnică, se are în vedere tehnologia utilizată si capacitatea acestora
de a realiza produse de calitate.

5. Obiectivele de marketing şi definirea strategiei

Societatea urmareşte intrarea pe piaţa cafenelelor, o piaţă cu un vizibil potenţial de


exploatat. Intenţia conducerii este de a atrage şi, în special, de a fideliza clientii, oferind
produse de calitate la un preţ corect şi un serviciu impecabil.

Cafeneaua va fi perceputa ca un spaţiu cald şi primitor. Poti să împarţi o cafea


delicioasa alaturi de prieteni dar, de asemenea poţi savura această cafea în liniştea sălilor
special amenajate.

Analiza S.W.O.T. a diagnosticului comercial :

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


-locaţia -lipsa unui renume pe piaţa
-preţuri accesibile cafenelelor
-originalitate -concurenţa puternică
-calitatea produselor
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
-in continuare, numar redus de -apariţia unor noi concurenţi
cafenele -domeniu de activitate supus
-prognoze favorabile privind gradul riscului de fluctuaţie a consumului
de atractivitate faţă de cafenea de produse specifice
-condiţii de creditare aspre

5.1. Politica de produs

Cafeneaua va oferi o varietate de băuturi, de la cele obişnuite, cappuccino, caffe latte,


espresso sau ciocolată caldă, la unele mai variate, cum ar fi amaretto frappe, frozen vanilla
sau cinnamon iced latte. Aceasta gamă va fi completată cu cocktailuri originale, băuturi
răcoritoare si alcoolice. Cafeaua va fi procurată direct de la distribuitorii de cafea, acest lucru
garantând calitatea ridicată a cafelei, dar si reducerea cheltuielilor cu elementele necesare
servirii (ceşti, meniuri, tăvi, şerveţele) deoarece acestea sunt oferite in mod gratuit de
partenerul ales.

Pe lângă produsele sale, cafeneaua va oferi acces gratuit la internet wireless. De


asemenea, aceasta va oferi posibilitatea închirierii spatiului pentru sedinţe de lucru.

7
5.2. Politica de preţ

Preţurile practicate se vor încadra în categoria preţurilor medii. În funcţie de produs,


va exista un adaos comercial de la 20%, pentru băuturile alcoolice si non-alcoolice, pana la
200%, pentru produsele pe bază de cafea si ceaiuri. Preţurile vor fi încadrate astfel : o cafea
poate costa între 5 şi 12 lei, ciocolata caldă între 7 şi 10 lei, băuturile non-alcoolice între 5 şi 8
lei, iar berea între 5 şi 10 lei.

În cursul saptamânii, între anumite ore, cafeneaua va practica preţuri cu 20% mai
reduse pentru a atrage clientela. De asemenea, clienţii fideli vor fi răsplatiţi prin oferirea unor
băuturi sau chiar a intregii consumaţii din partea casei, acest lucru variind în funcţie de
frecvenţa şi volumul lor de consum.

5.3. Politica de distribuţie

Cafeneaua îşi va începe activitatea într-o locatie de 230 mp. Se urmăreşte închirierea
unui spaţiu într-o zonă cu trafic pietonal ridicat,în apropierea Academiei de Studii Economice.
Spaţiul cafenelei va fi amenajat astfel încât să poată fi separat în 4 saloane. Acest lucru va
permite atât petrecerea timpului cu prietenii într-un cadru ambiental plăcut, cât şi savurarea
unei cafele în liniştea spaţiului special amenajat pentru studiu sau găzdiurea de întalniri de
afaceri. De asemenea, va exista un spaţiu destinat fumătorilor şi unul pentru nefumători,
conform cu noua lege anti-fumat.

5.4. Politica de promovare

Managementul şi-a propus ca mecanismul cel mai puternic de promovare al cafenelei


sa fie recomandarea clienţilor mulţumiţi. Cafeneaua ca fi promovată constant atât în format
hartie, prin plantele oferite potenţialilor clienţi, cât si în format electronic, prin site-urile :
www.localuri.ro, www.bucharest-guide.ro, www.şapteseri.ro si www.afterhours.ro.Prin aceste
canale se va preyenta o scurtă descriere a serviciilor oferite, propria pagină de internet şi un
număr de telefon. Managementul cafenelei va opta şi pentru o pagină proprie de internet şi o
pagină pe reţeaua de socializare Facebook, prin care să ofere informaţii despre produsele
oferite si posibilitatea de a face rezervări online sau prin telefon.

V. Diagnostic de resurse umane

Personalul cafenelei va fi format din : doi casieri, trei barmani şi două persoane
resposabile cu curăţenia care vor lucra în ture. Pe langă acestea, va exista echipa managerială,
formată din trei persoane, un contabil si doi casieri. În afară de iniţiatorii afacerii, contabilul
autorizat şi cofetarii, restul angajaţilor nu necesită pregătire specială. Personalul necesar va fi
identificat şi recrutat de la agenţiile speciale de plasare a forţei de muncă sau prin intermediul
anunţurilor de mică publicitate.

Testarea solicitanţilor se va face cu scopul măsurării abilităţilor şi cunoştinţelor


acestora prin demonstrarea practică a capacităţii îndeplinirii sarcinilor. Pe lângă testul de
performanţă, candidaţii vor trebui să îndeplinească şi condiţii de comportare, tact şi ţinută.
Îndatoririle şi responsabilităţile angajaţilor vor fi prevăzute în fişa postului astfel :

8
-administratorii :

 Execută aprovizionarea
 Iniţiază introducerea de noi sortimente
 Efectuează instructajul profesional
 Controlează zilnic aparatele de casă, obiectele de inventar
 Întreţine discuţii cu consumatorii, recomandă unele produse

-cofetar :

 Organizează activitatea de producţie a preparatelor culinare


 Răspunde de calitatea şi cantităţile preparate
 Îşi verifică stocul de materii prime necesare

-barman :

 Serveşte clienţii cu băuturile specifice secţiei


 Verifică stocul zilnic şi valoric al gestiunii
 Se aprovizionează cu sortimentele de băuturi şi toate tipurile de pahare

Politica de salarizare va avea la bază o analiză a factorilor ce influenţează nivelul


salariilor : cererea şi oferta de muncă, legislaţia (valoarea minimă a salariului), posibilităţile
de plată ale firmei, salariile acordate de concurenţă. De asemenea, motivarea personalului se
va realiza şi prin garantarea locului de muncă, prin încheierea unor contracte de muncă pe 5
ani şi cresterea salariilor, în fiecare an cu anumite procente, în funcţie de feedbackul primit de
la clienţi faţa de angajaţi.

VI. Diagnosticul tehnic – operaţional

Clădirea în care se va desfăşura activitatea cafenelei va fi închiriată la preţul de


1500€/luna. Suprafeţele de depozitare propuse sunt de circa 4 m2, spaţiu frigorific pentru
răcoritoare şi ingredientele necesare preparării produselor de patiserie, şi 7 m2, spaţiu la
temperatura camerei sunt considerate suficiente pentru desfăşurarea normală a activităţii
cafenelei.
Procesul de servire va avea loc pe o suprafaţă de 180 m2 (împărţită în 3 camere, pe
două etaje). Procesul de producţie va avea loc pe o suprafaţă de 30 m2, bucatăria fiind dotată
cu aparatele necesare corespunzătoare. Toate mijloacele fixe se vor amortiza liniar, pe o
perioadă de 10 ani.
De asemenea, pentru a se proteja împotriva unor eventuale riscuri, managementul a
hotărât încheierea unei polite de asigurare împotriva incendiilor precum şi instalarea unui
sistem de alarma si a unor camere de supraveghere. Contractul de închiriere se încheie pe o
perioada de un an de zile, cu stipularea unei clauze în contract prin care proprietarul nu poate
mări chiria pe perioada vizată.

9
Planul operaţional

OPERAŢIUNI PERIOADA – 2 LUNI


(Decembrie – Ianuarie)
02.12.13 09.12.13 16.12.13 23.12.13 06.01.14 13.01.14 20.01.14 27.01.14
08.12.13 15.12.13 22.12.13 05.01.14 12.01.14 19.01.14 26.01.14 31.01.14
Întocmire proiect X
Aprobări, avize, X
autorizaţii
Înregistrare la Oficiul X
Comerţului
Amenajare spaţiu X X X X X X X
Încheiere contracte X
furnizori
Achiziţie mobilier X X
Transport, montare X X
mobilier
Recrutare personal X X
Instruire personal X
Achiziţie materii X X
prime
Inaugurare X X
Marketing X X

VII. Fundamentarea cheltuielilor de investiții

1. Costuri de lansare estimate (cheltuieli cu investiția inițială)

Amenajările vor fi realizate conform devizului de cheltuieli antecalculat cu ocazia


întocmirii planului de afaceri.
Amenajarea spațiului se face pe o perioadă de două luni. Astfel, în calculul investiției
inițiale vom ține cont de chiria pe care o vom plăti în cele două luni, de salariile muncitorilor
ce amenajeaza locația, dar și de cheltuielile cu publicitatea pentru inaugurare.
LEI
Amenajare spatiu 63.200
Echipamente 43.590
Mobilier 59.355
Costul stocului inițial 40.000
Cheltuieli profesionale (avocat, contabil) 8.000
Licențe, autorizații 3.000
Utilități 10.000
Publicitate pentru inaugurare 3.000
Cheltuieli neprevăzute 10.000
TOTAL 240.145

Lansarea afacerii va costa aproximativ 240.000 lei. Investițiile mari în mijloacele fixe
se explică prin faptul că acestea sunt achiziționate noi și sunt de bună calitate.

10
2. Finanțarea afacerii

Proiectul se finanțează în proporție de 40% printr-un credit bancar, rambursabil în 4


rate anuale constante, cu o rată anuală a dobânzii de 11%.

Suma (lei) %
Credite bancare 96.058 40
Capital propriu 144.087 60
TOTAL 240.145 100

3. Cheltuieli lunare estimate

Salariul total net - Cost total pentru firma -


Poziție Număr Salariul individual net - LEI LEI LEI1
Casier 2 1.500 3.000 4.350
Barman 3 1.300 3.900 5.655
Personal de
curățenie 2 800 1.600 2.320
Cofetar 2 1.200 2.400 3.480
TOTAL 9 10.900 15.805
 Cheltuieli cu salarii directe: 15.805 lei/lună
 Cheltuieli cu salarii indirecte (contabilul în cazul nostru): 900 lei/lună
 Ch cu dobânzi: 0,11*96.058/12 = 880 lei
 Cheltuieli cu chiria: chiria reprezintă costul lunar cel mai mare, avand în vedere
zona în care este amplasată cafeneaua. S-a luat în calcul o chirie de 6.600 lei/lună.
 Cheltuieli cu utilitățile (medie/lună): 5.000 lei , din care:
 Electricitate și apa: 4.950 lei
 Abonament RDS: 50 lei
 Cheltuieli cu aprovizionarea: 12.925 lei lunar

Argumentare cost aprovizionare:


Consumul într-o cafenea se împarte în medie astfel:
 Produse pe bază de cafea sau ceai - 45%
 Băuturi răcoritoare - 30%
 Produse de patiserie, prăjituri - 25%
o Un client consumă în medie 2-3 produse.
o Un kg de cafea costă între 100 lei și 120 lei , iar prepararea unei cafele necesită 8g
pulbere de cafea, ceea ce rezultă că dintr-un kg de cafea se pot prepara 125 de cafele.
o Presupunem că în primul an vom avea in medie 100 clienți pe zi. Astfel,costul
pentru 100 de cliențti/zi * 30 zile = 3000 clienți lunar = 12.925 LEI
Calcul: 3000 de clienți lumar * 2,5 produse/client = 7.500 produse/lună
 Produse pe bază de cafea sau ceai (45%) = 3.375 produse, dintre care 1000 ceaiuri =
2.500 lei

1
Ținem cont și de impozitele, taxele și contribuțiile plătite de angajator care reprezintă aproximativ 45% din
salariul net

11
- Cost cafea = 19 kg (2375/125) * 100 lei = 1900 lei
- Cost ceai = 1000 * 0,6 lei = 600 lei
 Lapte condensat, zahăr, pliculețe de miere = 300 lei
 Băuturi răcoritoare (30%) = 2.250 produse lunar * 2 lei = 4500 lei
 Produse de patiserie, prăjituri (25%) = 1.875 produse lunar * 3 lei = 5.625 lei

 Cheltuielile cu promovarea: sumă fixă = 500 lei lunar


 Cheltuieli cu amortizarea: imobilizările corporale se amortizează liniar pe 10 ani.
Astfel, în primul am o cheltuială cu amortizarea de 102.945/10= 10.294,5, de unde rezultă
o cheltuială lunară cu amortizarea de 857,875 lei

Astfel, cheltuieli lunare totale (în primul an) = 15.805 + 900+880 + 6.600 + 5.000 + 12.925 +
500 + 858 = 43.468 lei

VIII. Estimări pe următorii 5 ani

1. Fundamentarea cifrei de afaceri în primul an

 Nota de plată pentru o peroană într-o cafenea conține 2 sau 3 produse


 Flux de clienți: în primul an se estimează un flux de 100 de clienți zilnic, afacerea
urmând să crească cu 15% pe an; rata inflației în anul 2012 a fost de 5%. Astfel,
creșterea cifrei de afaceri este de 20% pe an.
 Primul an: 100 clienți zilnc, adica 3000 de clienți lunar
 Cifra de afaceri lunară 65.500 lei  786.000 lei în primul an

Calcul: 7.500 produse / lună

 Produse pe bază de cafea sau ceai (45%) = 3.375 produse, dintre care 1000 ceaiuri =
31.750 lei
- Preț mediu cafea : 2.375 * 10 LEI = 23.750 lei
- Preț mediu ceai : 1.000 * 8 lei = 8.000 lei
 Băuturi răcoritoare (30%) = 2.250 produse lunar * 5 lei = 11.250 lei
 Produse de patiserie, prăjituri (25%) = 1.875 produse lunar * 12 lei = 22.500 lei

În al II-lea an : 943.200 lei


În al III-lea an: 1.131.849 lei
În al IV-lea an: 1.358.208 lei
În al V-lea an: 1.629.850 lei

12
2. Proiecția contului de profit și pierdere pe următorii 5 ani

Ipoteze:

 Rata inflației în anul 2012 și cea previzionată pentru anii următori este de 5%
 Rata dobânzii la creditul contractat este de 11%
 Rata de rentabilitate la care se pot investi disponibilitățile bănești ale companiei este de
10%
 La începutul anului 2016 se cumpără utilaje în valoare de 18.500 lei pentru a menține
constant ritmul de creștere al cifrei de afaceri (15% + inflatia 5%). Aceste utilaje noi se
amortizează liniar în 8 ani, de unde rezultă o amortizare anuală de 18.500/8 = 2.313 lei.

2014 2015 2016 2017 2018


1. Cifra de afaceri 786.000 943.200 1.131.849 1.358.208 1.629.850

Cheltuieli directe (variabile)


2. Materii prime și materiale 155.100 188.640 226.370 271.642 325.970
3. Salarii directe și impozite aferente 189.660 226.368 271.644 325.970 391.164
4. Chirii utilaje producție 0 0 0 0 0
5. Alte cheltuieli directe (furnizori) 59.400 75.456 90.548 108.657 130.388
6. Total cheltuieli directe (variabile) (2+...+5) 404.160 490.464 588.561 706.268 847.522

Cheltuieli indirecte (fixe)


7. Dobânzi 10.566 7.925 5.283 2.642 0
8. Salarii indirecte si impozite aferente 0 0 0 0 0
9. Servicii profesionale (avocat, contabil etc) 10.800 10.800 10.800 10.800 10.800
10. Birou (consumabile, tel., internet etc.) 600 630 662 695 729
11Reclamă și promvare 6.000 6.300 6.615 6.946 7.293
12. Chirii spațiu, calculatoare etc. 79.200 83.160 87.318 91.684 96.268
13. Cheltuieli cu amortizarea 10.295 10.295 12.608 12.608 12.608
14. Alte cheltuieli indirecte 0 0 0 0 0
15. Totl cheltuieli indirecte (fixe) (7+...+14) 117.461 119.110 123.286 125.374 127.698

15. Total cheltuieli (fixe și variabile 6+14) 521.621 609.574 711.847 831.642 975.220

16. Profit brut (1-15) 264.379 333.626 420.002 526.566 654.630


17. Impozit pe profit (16% * 16) 42.301 53.380 67.200 84.251 104.741
18. Profit net (16-17) 222.078 280.246 352.802 442.315 549.889
19. Profit reinvestit ( 10% * profit net) 22.208 28.025 35.280 44.232 54.989

3. Proiecția bilanțului contabil

Ipoteze:
 Valoarea imobilizărilor corporale în anul 2014 este 102.945 lei
 La începutul anului 2016 se cumpără utilaje în valoare de 18.500 lei pentru a menține
constant ritmul de creștere al cifrei de afaceri (15% + inflatia 5%).
 Durata de rotație a stocurilor este în anul 2014 de 18 zile. Vom păstra această durată
constantă până în anul 2016 când durata devine de 25 zile
 Având în vedere domeniul de activitate, creanțele cafenelei sunt egale cu 0
 Rata de rentabilitate la care se pot investi disponibilitățile bănești ale companiei este de
10%
13
2014 2015 2016 2017 2018
ACTIVE
A. Active imoilizate 105.650 95.355 91.247 139.145 126.537
1. Imobilizări corporale 92.650 82.355 88.247 75.639 63.031
2.Imobilizări necorporale 3.000 3.000 3.000 3.000 3.000
3. Imobilizări financiare 10.000 10.000 0 60.506 60.506
B. Active circulante 160.408 177.282 193.087 164.320 205.988
1. Stocuri 40.000 47.160 78.601 94.320 113.184
2. Creanțe 0 0 0 0 0
3. Investiții financiare pe termen scurt 0 9.714 10.000 10.000 10.000
4. Casa și conturile la bănci 120.408 120.408 104.486 60.000 82.804
Total active (active imobilizate + active circulante) 266.058 272.637 284.334 303.465 332.525

2014 2015 2016 2017 2018


PASIVE
A. Capital propriu 170.000 198.025 233.305 277.536 332.525
B. Provizioane 0 0 0 0 0
C. Datorii pe termen lung (împrumuturi și datorii asimilate) 96.058 72.044 48.029 24.014 0
D. Datorii pe termen scurt 0 2.569 3.000 1.914 0
1.Credite termen scurt 0 2.569 3.000 1.914 0
2. Datorii de exploatare 0 0 0 0 0

Total pasive (capitaluri proprii + datorii) 266.058 272.637 284.334 303.465 332.525

IX. Analiza proiectului de investiții prin tehnici tradiționale (în mediu cvasi-cert)

1. Analiza poziției financiare

Bilanțul este documentul contabil prin care se prezintă elementele de activ, datorii și
capital propriu ale întreprinderii la sfârsitul exercițiului financiar, precum și celelalte situații
prevăzute de lege.
Pentru acaracteriza poziția financiară a întreprinderii, vom folosi 4 indicatori
fundamentali:
 Situația netă (activul net contabil - SN)
 Fondul de rulment (FR)
 Nevoia de fond de rulment (NFR)
 Trezoreria netă (TN)

1.1 Situația netă sau activul net contabil

Activul net contabil este cel mai adesea pozitiv și crescător, ca efect al unei gestiuni
economice sănătoase. Aceasta situație marchează, de fapt, atingerea obiectivului major al
gestiunii financiare, și anume, maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net
finanțat din aceste capitaluri. Creșterea activului net contabil este consecința reinvestirii unei
părți din profitul net și a altor elemente de acumulări precum reporturi din exercițiul precedent
sau subvenții.

SN = CPR + Provizioane = AT - DT
Situație netă: 2014 2015 2016 2017 2018

14
170.000 198.025 233.305 277.536 332.525

Se previzionează o creștere a averii asociaților ca urmare a scăderii datoriilor și ca


urmare a creșterii valorii profitului reinvestit

1.2 Fondul de rulment

Fondul de rulment este expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung și a


contribuției acestuia la finanțarea activelor curente, nete, de datoriile curente

Fondul de rulment este un element de pasiv și se determină ca diferență între


capitalurile proprii + împrumuturile pe termen lung și imobilizările nete de amortizare, adică
diferența dintre pasivele permanente și activele permanente.

Pe principiul egalității bilanțiere, activele circulante nete sunt egale cu fondul de


rulment

FR = Pasive permanente - Active permanente = CPR+ Proviz + DTL - IMOnete = ACRn

Fondul de rulment: 2014 2015 2016 2017 2018


160.408 174.713 190.087 162.406 205.988

În cazul în care sunt atinse datele previzionate, fondul de rulment are o valoare pozitivă
pe întreaga perioadă analizată, ceea ce evidențiază un echilibru financiar pe termen lung.
Fondul de rulment este alcătuit din fond de rulment propriu și fond de rulment
împrumutat
 FRpropriu = CPR + Proviz - IMOnete
 Frîmprumutat = DTL

Fond de rulment propriu 2014 2015 2016 2017 2018


64.350 102.670 142.058 138.391 205.988

Fond de rulment împrumutat: 2014 2015 2016 2017 2018


96.058 72.044 48.029 24.014 0

În împărțirii fondului de rulment, putem observa că firma apelează la finanțare externă timp de 4 ani,
până în anul 2018 când firma își dobândește autonomie financiară
Fond de rulment
împrumutat:
2014 2015 2016 2017 2018
96.058 72.044 48.029 24.014 0

15
1.3 Nevoia de fond de rulment

Necesitățle de finanțare ale ciclului de exploatare (în stocuri și creanțe) sunt acoperite,
în cea mai mare parte, din surse temporare corespunzătoare. Echilibrul financiar pe termen
scurt, dintre alocările ciclice în stocuri și creanțe și sursele ciclice din decalajele de plăți către
terți, este evidențiat prin nevoia de fond de rulment (NFR). Acesta este un element de activ
și se determină ca diferența dintre stocuri + creanțe, pe de o parte, și datoriile curente (făra a
lua în considerare creditele de trezorerie), pe de altă parte.

NFR = nevoi pe termen scurt - resurse pe termen scurt


NFR = alocări temporare (în stocuri și creanțe) - surse temporare (mai puțin credite
bancare curente)
NFR = stocuri + creanțe - datorii curente (mai puțin credite de trezorerie)

Nevoia de fond de
rulment: 2014 2015 2016 2017 2018
40.000 47.160 78.601 94.320 113.184

În perioada 2014-2018 mărimea NFR este pozitivă, ceea ce poate fi efectul pozitiv al
unei creșteri economice sănătoase, dar și efectul unei încetiniti a rotației stocurilor în raport cu
cifra de afaceri. Întreprinderea nu dispune de resurse temporare excedentare.
Comparând fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment, observăm că firma aplică
o politică financiară defensivă, de prudență, prin constituirea unui fond de rulment mai mare
ca nevoia de fond de rulment, acoperitor pentru orice variație mai mare sau mai mică a nevoii
fondului de rulment.

1.4 Trezoreria netă

Trezoreria netă reprezintă expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități
echilibrate și eficiente. Ea relevă calitatea echilibrului financiar al întreprinderii atât pe termen
lung, cat și pe termen scurt. Acest lucru reiese si din formula trezoreriei nete:

TN = FR - NFR = Atz - Ptz

Trezoreria netă: 2014 2015 2016 2017 2018


120.408 127.553 111.486 68.086 92.804

Se observă o trezorerie netă pozitivă în perioada analizată. Acest lucru demonstrează


succesul întreprinderii în viața economică și posibilitatea acoperirii în orice moment a nevoii
de fond de rulment din resurse permanente.

16
2. Analiza performanței financiare

Contul de profit și pierdere exprimă cum s-a ajuns la starea patrimonială exprimată în
bilanțul contabil.

2.1 Abordarea anglo-saxonă

o EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozit și amortizare) exprimă acumularea


brută din activități de exploatare, știind că amortizrea si provizioanele sunt cheltuieli
doar calculate, nu și plătibile, la o scadență determinată.
o EBIT (profitul înainte de dobânzi și impozit) reprezintă câștigul din activitatea de
exploatare, după luarea în calcul a provizioanelor și amortizărilor, însă fără luarea în
calcul a dobânzilor și a impozitului pe profit
o EBT (profitul înainte de impozitare) este determinat atât de rezultatul exploatării,
cât și de cel al politicii de finanțate. Este deci rezultatul activității de exploatare și
activității financiare
o PN (rezultatul net) exprimă rezultatul rezidual, după deducerea impozitului și a
dobânzilor, rezultat ce revine asociaților pentru capitalurile lor investite.
2014 2015 2016 2017 2018
MCV 381.840 452.736 543.288 651.940 782.328
EBITDA 285.240 351.846 437.893 541.816 667.238
EBIT 274.945 341.551 425.285 529.208 654.630
EBT 264.379 333.626 420.002 526.566 654.630
PN 222.078 280.246 352.802 442.315 549.889

2.2 Solduri intermediare de gestiune (varianta franceză)

O apreciere mai corecta și mai relevantă a situației financiare a întreprinderii impune


necesitatea utilizării unor instrumente de măsurare a rezuștatelor susceptibile de a traduce
realitatea economică si financiară a activității desfășurate, într-o manieră mai semnificativă
decât cea oferită de indicatorii contabili obișnuiți. Prin analizarea situației soldurilor
intermediare de gestiune, se obține o caracterizare a modului de folosire a resurselor
materiale, umane și financiare ale întreprinderii.
2014 2015 2016 2017 2018
MC 0 0 0 0 0
VA 571.500 679.104 814.931 977.910 1.173.492
EBE 371.040 441.936 532.488 641.140 771.528
RE 274.945 341.551 425.285 529.208 654.630
RC 264.379 333.626 420.002 526.566 654.630
RB 264.379 333.626 420.002 526.566 654.630
RN 222.078 280.246 352.802 442.315 549.889

 Primul indicator furnizat de tabloul soldurilor intermediare de gestiune este marja


comercială (MC).

17
MC = venituri din vânzarea mărfurilor - cheltuieli din vânzarea mărfurilor
Valoarea neutră a marjei comerciale este normală în aces caz, ținând cont de activitatea
desfășurată de această întreprindere.

 Valoarea adăugată (VA) exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor
de producție, îndeosebi a forței de muncă si a capitalului, peste valoarea bunurilor și
serviciilor provenind de la terți, în cadrul activității curente a întreprinderii.
VA = MC + producția stocată + producția imobilizată + producția vândută - consum la terți
Din tabel se poate observa că aportul specific al întreprinderii la realizarea producției sale,
respectiv capactatea sa de vânzare este destul de mare.

 Excedentul brut din exploatare (EBE) exprimă acumularea brută din activitatea de
exploatare, resursa principală a întreprinderii, cu influență asupra rentabilității economice
EBE = subvenții - alte taxe și impozite - cheltuieli cu personalul
EBE poate fi considerat o măsură a performanțelor economice ale întreprinderii. Sub
acest aspect, indicatorul este utilizat in calculul rentabilității economice (EBE/capital
economic) sau al ratei marjei brute din exploatare (EBE/CA). Se observă că în condițiile
previzionate, firma are un excedent brut din exploatare mare, lucru care îi permite să iși
reînnoiasca imobilizările sau să iși acopere riscurile și să asigure finanțarea care antrenează
cheltuieli financiare.

 Rezultatul din exploatare reflectă mărimea absolută a rentabilității de exploatare


obținută prin deducerea tuturor cheltuielilor (plătibile și calculate) din veniturile de
exploatare (încasabile și calculate)
RE = VA + venituri din provizioane + alte venituri din expl. - alte cheltuieli de
exploatare - amortizare

 Rezultatul curent (RC) indică rezultatul aferent activităților cu caracter repetitiv și


normal care exprimă sintetic performanțele economice și financiare ale entității. Nu sunt
incluse rezultatele extraordinare.
RC = RE + venituri financiare - cheltuieli financiare
Întrucat firma are contractat un credit pe o perioadă de 4 ani ce generează cheltuieli
financiare, rezultatul curent va fi mai mic decât rezultatul din exploatare în primii 4 ani

 Rezultatul brut (RB) însumează nivelul general de performanță al celor 3 paliere ale
activității entității (operațional, investiții, financiar). Se prespune faptul că nu vor apărea
evenimente extraordinare în perioada analizată, rezultatul brut fiind egal cu rezultatul
curent.
RB = RC + venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare

 Rezultatul net (RN) exprimă mărimea absolută a rentabilității financiare.


RN = RB - 16% RB

18
2.3 Capacitatea de autofinanțare

Capacitatea de autofinanțare reprezintă capacitatea întreprinderii de a-și asigura


dezvoltarea prin mijloace financiare proprii.
CAF = PN + cheltuieli calculate - venituri calculate
2014 2015 2016 2017 2018
CAF 232.373 290.541 365.410 454.923 562.497

Firma are o capacitate de autofinanțare pozitiva în fiecare an. Mai mult decât atât, în
condițiile previzionate, aceasta crește de la an la an.

3. Analiza cash-flow-urilor întreprinderii

Există două curente teoretice de explicare a cash-flow-ului: anglo-saxon și francez


Curentul anglo-saxon explică variația aceleiași trezorerii nete, cash-flow-ul, pe seama
operațiunilor de cash datorate operațiunilor de exploatare, inclusiv variația nevoii de fond
de rulment, datorate operațiunilor de investiții și operațiunilor de finanțare (prin caoitaluri
proprii și împrumutat= Cfinv e)

CF = ∆TN= CFexpl + CFinv + CFfin

 CFexpl = PN + cheltuieli cu amortizarea - ∆NFR - rezultat financiar - rezerve din


vânzarea activelor
Cash-flow-ul de exploatare este determinat de încasările și plățile din operațiuni care
influențează profitul net al întreprinderii. El este poate cel mai important cash-flow, fiind
rezultat din activitatea de exploatare.
 Cfinv = -∆IMObrute + rezerve din vanzarea activelor
CF de investiții reprezintă banii generați din activități non-operaționale. Astfel, pentru
companiile nefinanciare, este normal ca acest cash-flow să fie negativ
 CFfin = ∆CPR + ∆DTL - PN + reultat financiar
CF de finanțare reprezintă banii proveniți din surse externe: debitori, investitori, asociați.
Se acordă un împrumut, se plătește un împrumut; toate aceste operațiuni trebuie trecute în
cash-flow-ul financiar
2014 2015 2016 2017 2018
CF de exploatare 0 291.306 339.252 441.846 543.633
CF de investiții 0 0 -8.500 -60.506 0
CF de finanțare 0 -284.161 -346.819 -424.740 -518.914
Cftotal 0 7.145 -16.067 -43.400 24.718

Verificare: CF = ∆TN
2014 2015 2016 2017 2018
0 7.145 -16.067 -43.400 24.718

19
Cash-flow-ul de exploatare este întotdeauna pozitiv, ceea ce înseamnă că banii care
intră în firmă sunt mai mulți decât cei care ies din firmă. Acesta, fiind generat de operațiuni
interna, arată faptul că firma iși gestionează bine vânzarea produselor
La nivelul activității de investiții, întreprinderea înregistrează în perioada analizată un
deficit al încasărilor față de plăți cauzat în principal de investițiile realizate de companie.
Cash-flow-ul de finanțare este negativ pe întreaga perioada analizata, lucru normal
pentru o firmă din alimentația publică

4. Rate de rentabilitate

4.1 Rentabilitatea economică (ROA)

Rentabilitatea economică exprimă eficiența utilizării activelor companiei. Rolul acestui


indicator este de a evidenția capacitatea întreprinderii de a-și utiliza activele în mod eficient.

ROA =
Prin folosirea acestei formule am exclus din activul economic activele redundante,
precum și elementele de active care nu generează rezultate pentru activitatea de exploatare.
Motivul utilizării indicatorului este de a arăta rezultatul activității de exploatare și nu a
efectului utilizării tuturor activelor.
2014 2015 2016 2017 2018
ROA 87% 107% 127% 148% 165%

Din calculele făcute putem spune ca în anul 2014 pentru fiecare 100 lei investiți în
activul economic de către asociați și creditori se obține un profit de 87 lei, în 2015 107 lei,
127 lei în 2016, 148 lei în 2017 și 165 lei în 2018

4.2 Rentabilitatea financiară (ROE)


Ratele de rentabilitate financiară exprimă efiiența utilizării capitalurilor puse la
dispoziția întreprinderii de către proprietarii acesteia.

ROE = ROA + (ROA - Rd) *


2014 2015 2016 2017 2018
ROE 131% 142% 151% 159% 165%

Din calculele făcute reiese faptul că pentru fiecare 100 de lei investiți de asoctiați și
creditori se obție un profit de 131 lei în anul 2014, 142 lei în 2015, 151 lei în 2016, 159 lei în
2017 și 165 lei în 2018.
Chiar dacă această rată are o valoare foarte mare, este normală ținând cont de domeniul
de activitate al firmei. Numeroase cafenele au o rentabilitate financiară peste 100%.

20
4.3 Rentabilitatea comercială/ rentabilitatea marjei nete
Acest indicator exprimă eficiența globală a întreprinderii, respectiv capacitatea sa de a
realiza profit și de a rezista concurenței; indicatorul exprimă eficiența netă a alorificării
produselor societății.

Rentabilitate comercială =

2014 2015 2016 2017 2018


Rentab. Comercială 28% 30% 31% 33% 34%

Se previzionează ca în perioada analizată rentabilitatea comercială să crească de la an la


an, ca urmare a unui ritm de creștere mai mari în termeni reali a profitului net decât ritmul de
creștere al cifrei de afaceri.

4.4 Rata marjei brute de autofinanțare

Rata marjei brute de autofinanțare =

2014 2015 2016 2017 2018


Rata marjei brute de
autofinanțare 30% 31% 32% 33% 35%
Rata marjei brute de autofinanțare măsoară surplusul de resurse de care dispune
întreprinderea pentru remunerarea asociaților. Se poate observa o creștere a acestei rate de la
30% la 35% în perioada analizată ca urmare a eficienței activității de exploatare.

4.5 Rata marjei nete de exploatare

Rata marjei nete de exploatare =


2014 2015 2016 2017 2018
Rata marjei nete de
exploatare 35% 36% 38% 39% 40%
Rata marjei nete de exploatare arată eficiența activității de exploatare sub toate
aspectele (administrativ, comercial). Această rată are de asemenea un trend crescător.

4.6 Rentabilitatea costurilor

Rentabilitatea costurilor =

2014 2015 2016 2017 2018


Rentabilitatea costurilor 43% 46% 50% 53% 56%
Conform datelor obținute, putem spune că în anul 2014 la 100 de lei cheltuiți se obțin
43 de lei profit, acesta crescând de la an la an până la valoare de 56 de lei în anul 2018.

21
5. Rate de rotație
2014 2015 2016 2017 2018
Durata de rotație a stocurilor 18 18 25 25 25
Durata de rotație a ACR 73 68 61 44 45
Durata de rotație a ACRnete 73 67 60 43 45

Din rezultatele obținute se observă că activele circulante se recuperează în formă


băneasca în 73 de zile în anul 2014, această durată avand o evoluție favorabilă întrucat în anul
2018 activele circulante ajung să se recupereze în 45 de zile. Aceeași evoluție a duratei se
observă și la activele circulante nete.
Durata de recuperare a stocurilor crește în anul 2016 ca urmare a suplimentării majore
a stocurilor.

6. Diagnosticul riscului întreprinderii

6.1 Coeficientul de levier al exploatării


2015 2016 2017 2018
CELE ∆%RezExpl / ∆%CA 1,2113 1,2257 1,2219 1,1850
Acest coeficient de elasticitate măsoară sensibilitatea rezultatului exploatării (a
posibilelor pierderi sau câștiguri) la variația cifrei de afaceri.
Valorile rezultate în urma calculelor sunt foarte bune întrucat reiese un risc foarte mic
de aproximativ 1,22% pe întreaga perioadă analizată.

6.2 Coeficientului efectului de levier financiar


2015 2016 2017 2018
CELF ∆%PN / ∆%RezExpl 1,08121 1,05605 1,03832 1,02618
Acest coeficient exprimă sensibilitatea rezultatului net la modificarea cu 1% a
rezultatului din exploatare. Prin introducerea în analiză a cheltuielilor cu dobânzile, se
introduc informații privind structura financiară a întreprinderii, generatoare de risc financiar.
După cum se poate observa, efectul de levier are alori apropriate pentru toți cei 5 ani,
ceea ce înseamnă ca la o creștere a rezultatului din exploatare cu 1%, profitul net se modifică
cu aproximativ 1,05%.

6.3 Rate de solvabilitate


2014 2015 2016 2017 2018
Rată de solvabilitate generală 64% 73% 82% 91% 100%
Grad de îndatorare 36% 27% 18% 9% 0%
Levier 36% 27% 17% 8% 0%
Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face față scadențelor pe termen
mediu și lung și depinde de mărimea datoriilor cu asemenea scadențe și de cheltuielile
financiare. Ea constituie un obiectiv prioritar al întreprinzătorului care dorește să iși mențină
autonomia financiară și flexibilitatea gestiunii.

22
În mod normal rata de solvabilitate generală ar trebui sa într 50% și 60%. În cazul nostru
această rata este prea mare, ceea ce indicăo valoare prea mare a capitalurilor proprii. Această
situație ar putea fi remediată prin creșterea datoriilor și diminuarea capitalurilor proprii.
Gradul de îndatorare ia niște valori favorabilă, rezultând astfel stabilitatea financiară a
companiei

6.4 Rate de lichiditate


2014 2015 2016 2017 2018
Lichiditate curentă - 69,0082 64,3622 85,8516 -
Lichiditate imediată - 50,6508 38,1620 36,5726 -
Lichiditate rapidă - 46,8696 34,8287 31,3480 -

Lichiditatea curentă măsoară capacitatea întreprinderii de a onora obligațiile pe


termen scurt din ansamblul activelor circulante și compară ansamblul lichidităților potențiale
asociate activelor circulante cu ansamblul datoriilor scadente într-un termen de sub un an.
Din câte se poate observa, deşi valorile normale sunt cuprinse între 1 şi 2, acestea sunt
influenţate şi de specificul afacerii. Astfel deoarece societatea are datorii de exploatare
scăzute, acest indicator este foarte mare. Poate fi un semnal de alarma pentru activele
circulante ridicate, dar ţinând cont de faptul că este vorba despre o cafenea, acestea sunt
formate în mare parte din elemente cu valabilitate ridicată şi pot fi stocate pe o perioada
îndelungată.
Lichiditatea imediată exprimă capacitatea întreprinderii de a-si onora datoriile pe
termen scurt din creanțe, disponibilități bănești și investiții financiare pe termen scurt.
Lichiditatea rapidă reflectă cpacitatea întreprinderii de a-si onora datoriile pe termen
scurt doar din disponibilități bănesti
Aceeaşi problemă întalnită la lichiditatea curentă, este întâlnită şi pentru aceşti doi
indicatori, lichiditatea imediată ( cu valori normale între 0.6 si 1) şi lichiditatea rapidă ( valori
normale cuprinse între 0.2 şi 0.6).
Nicio valoare care depășește limita superioară, așa cum se întamplă și în cazul
întreprinderii analizate, nu este avantajoasă fiind asociată unui management pasiv al
disponibilităților sau, dimpotrivă, semnul unei gestiuni eficiente a excedentelor de numerar
fructificate prin plasamente financiare
Concluzie: Ar trebuie să se ia in calcul posibilitatea utilizării eficiente a activelor circulante,
în special a disponibilităților care ar putea contriui la o nouă investiție a cfaenelei.

7. Estimarea fluxurilor de numerar a proiectului de investiții

 Asociații intenționează să țină afacerea timp de 5 ani, apoi vor vinde utilajele și mobilierul
la un preț de vânzare de 75.000 lei
 Valoarea rămasă neamortizată a activelor imobilizate este 63.040 (5*10.295+ 5*2.313) =
VNC
 rentabilitatea cerută de asociați este de 14%

23
2014 2015 2016 2017 2018
CA 786.000 943.200 1.131.849 1.358.208 1.629.850
Cheltuieli variabile, din care: 404.160 490.464 588.561 706.268 847.522
Amortizare 10.295 10.295 12.608 12.608 12.608
Dobânzi 10.566 7.925 5.283 2.642 0
Cheltuieli fixe plătibile 117.461 119.110 123.286 125.374 127.698
PB 264.379 333.626 420.002 526.566 654.630
IP 42.301 53.380 67.200 84.251 104.741
PN 222.078 280.246 352.802 442.315 549.889
CF gest (PN+AMO+Dob) 242.939 298.466 370.693 457.565 562.497
∆IIMObrute 0 0 18.500 0 0
∆ACRnete 160.408 14.305 15.374 -27.681 43.582
CFD (Cfgest - ∆IMObrute -
∆ACRnete) 82.531 284.161 336.819 485.246 518.914

8. Fundamentarea deciziei de implementare a proiectului


 Valoarea reziduală = Preț de vânzare + ACRnete în anul 2018 - cota de imp(PV -
VNC)
VR = 75.000 + 205.988 - 0,16 (75.000 - 63.040) = 279.075 lei
 k = CPR/ * rentab ast asoc + Dat/ * rata dob * (1-cota_imp)
k = 0,6 * 0,14 + 0,4 * 0,11 * 0,84 = 0,12 = 12%
 = 240.145 lei

8.1 Valoarea actuală netă

VAN = - +∑ +

VAN = - 240.145 + + + + + + = 1.060.998

Cum VAN > 0 , putem afirma că investiția este rentabilă, merită realizată

8.2 Rata internă de rentabilitate (RIR)


Rata internă de rentabilitate are o valoare foarte ridicată, de 87%. Însă, în comparaţie
cu firmele concurente existente pe piată, se apropie de valorile acestora.

8.3 Termen de recuperare

An CFD CFDact CFDact cum


1 82.531 73.688 73.688
2 284.161 226.531 300.219
3 336.819 239.741 539.960
4 485.246 308.382 848.342
5 518.914 294.445 1.142.787
VR 279.075 158.354 1.301.141

24
TR = 1 an și (240.145 - 73.688)/226.531 * 360 = 1 an și 265 zile
Investiția va fi recuperată într-un an și 265 de zile

8.4 Indicele de profitabilitate

IP = 1 + VAN/ = 1 + 1.060.998/240.145 = 5,41


Valoarea acestuia este supraunitară, ceea ce duce la concluzia ca investiţia iniţială se
recuperează şi se va câştiga şi un plus de valoare în firmă. De asemenea, se poate deduce
faptul că atunci când indicele de profitabilitate este supraunitar, valoarea actuală netă este
pozitivă şi rata interna de rentabilitate esteb superioară ratei de actulizare.

X. Analiza proiectului de investiți pin tehnici moderne (în mediu incert)

1. Analiza de sensibilitate

În cadrul analizei de sensibilitate am analizat trei cazuri posibile, în urma cărora am


calculat elasticitatea VAN.

1.1. Se estimează creşterea cifrei de afaceri cu 18%

Acesta presupunere se bazează pe faptul că această afacere este nou apărută pe piaţă, iar
eventualii clienţi pot fi uşor reticenţi cu privire la specificul cafenelei. De asemenea, aceştia
au o gamă destul de largă de alte localuri în care îşi pot petrece timpul liber.

 Estimarea fluxurilor de numerar a proiectului de investiții

2014 2015 2016 2017 2018


Cifra de afaceri 786.000 927.480 1.094.426 1.291.423 1.523.879
Cheltuieli variabile 408.720 482.290 569.102 671.540 792.417
Cheltuieli fixe platibile 96.600 100.890 105.395 110.124 115.090
Amortizare 10.295 10.295 12.608 12.608 12.608
Dobanzi 10.566 7.925 5.283 2.642 0
PB 259.819 326.081 402.039 494.509 603.764
ImpProfit 41.571 52.173 64.326 79.121 96.602
PN 218.248 273.908 337.713 415.388 507.161
CF gest (PN+AMO+Dob) 239.109 292.128 355.604 430.637 519.769
∆IIMObrute 0 0 18.500 0 0
∆ACRnete 159.383 10.655 12.366 -28.151 36.232
CFD (Cfgest - ∆IMObrute -
∆ACRnete) 79.726 281.473 324.738 458.788 483.538

 Valoarea actuală netă

VAN = - 240.145 + + + + + + = 1.002.067

25
Deşi valoarea actuală netă este mai mare ca 0, se observa faptul ca daca cifra de
afaceri va creşte cu 18%, VAN va avea o valoare mai mică fata de cazul iniţial. Cu toate
acestea, proiectul merită realizat întrucat valoarea acestuia este foarte bună.

 Elasticitatea VAN

eVAN/CA = :

eVAN/CA = x = 0.555

Dacă ritmul de creştere al cifrei de afaceri scade cu 2 puncte procentuale, valoarea


actuală netă scade cu 0.555 puncte procentuale. Astfel, o diminuare a creşterii cifrei de afaceri
nu afectează foarte mult proietul de investiţii.

 Termenul de recuperare

Termen de recuperare An CFD CFDact CFDactCum


1 an si 271 zile 1 79.726 71.184 71.184
2 281.473 224.389 295.572
3 324.738 231.142 526.715
4 458.788 291.568 818.283
5 483.538 274.372 1.092.655
VR 263.571 149.557
De asemenea, în acelaşi timp cu diminuarea creşterii cifrei de afaceri, va scădea şi
termenul de recuperare, de la 1 an şi 265 zile la 1 an şi 271 zile. Nici în acest caz scăderea
cifrei de afaceri nu are un impact major.

 RIR, RIRM, IP

RIR 84%
Indice
profitabilitate 5,17
RIRM 55.5%

În ceea ce priveste aceşti indicatori, toţi se vor modifica într-un sens negativ, dar nu
vor afecta activitatea cafenelei.

1.2. Se estimează o creştere a ponderii cheltuielilor variabile în cifra de afaceri de la


51% la 53 %

Estimarea creşterii ponderii cheltuielilor variabile în cifra de afaceri se bazează pe


ipotezele prezentate în diagnosticul juridic. Astfel, pentru a motiva personalul şi pentru a-l
specializa în domeniul respectiv, se propune creşterea salariilor cu anumite procente, acestea
stabilindu-se în functie de performanţele şi feedback-ul primit de la clienţi faţa de angajaţi.

26
 Estimarea fluxurilor de numerar a proiectului de investiții

2014 2015 2016 2017 2018


Cifra de afaceri 786.000 943.200 1.131.849 1.358.208 1.629.850
Cheltuieli variabile 416.580 499.896 599.880 719.850 863.821
Cheltuieli fixe platibile 96.600 100.890 105.395 110.124 115.090
Amortizare 10.295 10.295 12.608 12.608 12.608
Dobanzi 10.566 7.925 5.283 2.642 0
PB 251.959 324.194 408.683 512.984 638.331
ImpProfit 40.313 51.871 65.389 82.077 102.133
PN 211.645 272.323 343.294 430.907 536.198
CF gest (PN+AMO+Dob) 232.507 290.543 361.185 446.156 548.806
∆IIMObrute 0 0 18.500 0 0
∆ACRnete 160.408 14.305 15.374 -27.681 43.582
CFD (Cfgest - ∆IMObrute -
∆ACRnete) 72.099 276.238 327.312 473.837 505.224

Din cate se poate observa, cash flow-ul disponibil are valori mai mici în fiecare an,
faţă de situaţia iniţială.

 Valoarea actuală netă

VAN = - 240.145 + + + + + + = 1.023.583

Valoarea actuală netă este cu mult mai mare faţă de 0 şi, deşi este mai mică faţă de
valoarea actuală netă calculată iniţial, proiectul poate fi în continuare realizat.

 Elasticitatea VAN
eVAN/CV = :

eVAN/CV = x = - 0.899

La creşterea cu 2 puncte procentuale a ponderii cheltuielilor variabile în cifra de


afaceri, valoarea actuală netă scade cu 0.899 puncte procentuale. Deşi modificarea ponderii
acestor cheltuieli are un impact negativ, acesta nu este foarte grav.

 Termenul de recuperare

Termen de recuperare An CFD CFDact CFDactCum


1 an si 270 zile 1 78.701 70.269 70.269
2 284.161 226.531 296.800
3 336.819 239.741 536.541
4 485.246 308.383 844.924
5 518.914 294.446 1.139.370
VR 279.074 158.354

27
Cu toate că acest indicator creşte uşor, termneul de recuperare al inventiţiei este foarte
bun, creşterea cheltuielilor variabile neavând un impact major asupa acestiua.

 RIR, RIRM, IP

RIR 84%
Indice
profitabilitate 5,26
RIRM 56.1%

Modificarea cheltuielilor variabile afectează negativ cei trei indicatori, însa aceştia au
valori apropiate de cei calculaţi în situaţia iniţială.

1.3. Creşterea ratei de actualizare de la 12% la 14%

Aceată creştere a ratei de actualizare are ca fundament creşterea rentabilităţii asteptate


de asociaţi, ca urmare a succesului cafenelei.

k = CPR/ * rentab ast asoc + Dat/ * rata dob * (1-cota_imp)


= 0, 0,1 + 0, 0,11 0,8 = 0,1 9 1

 Estimarea fluxurilor de numerar a proiectului de investiții

2014 2015 2016 2017 2018


Cifra de afaceri 786.000 943.200 1.131.849 1.358.208 1.629.850
Cheltuieli variabile 404.160 490.464 588.561 706.268 847.522
Cheltuieli fixe platibile 96.600 100.890 105.395 110.124 115.090
Amortizare 10.295 10.295 12.608 12.608 12.608
Dobanzi 10.566 7.925 5.283 2.642 0
PB 264.379 333.626 420.002 526.566 654.630
ImpProfit 42.301 53.380 67.200 84.251 104.741
PN 222.078 280.246 352.802 442.315 549.889
CF gest (PN+AMO+Dob) 242.939 298.466 370.693 457.565 562.497
∆IIMObrute 0 0 18.500 0 0
∆ACRnete 160.408 14.305 15.374 -27.681 43.582
CFD (Cfgest - ∆IMObrute -
∆ACRnete) 82.531 284.161 336.819 485.246 518.914

 Valoarea actuală netă

VAN = - 240.145 + + + + + + = 980.001

Daca rata de actualizare creşte de la 12% la 14%, valuarea actuală netă scade de la
1.060.998 la 980.001. Deşi VAN scade mai mult în această situaţie faţa de celelalte situaţii,
acesta are o valoare mai mare decât 0 şi destul de mare, deci proiectul poate fi realizat.

28
 Elasticitatea VAN
eVAN/CV = :

eVAN/CV = x = - 0.458

Atunci când rata de actualizare creşte cu 2 puncte procentuale valoarea actuală netă
scade cu 0.458 puncte procentuale.

 Termenul de recuperare

Termen de recuperare An CFD CFDact CFDactCum


1 an si 276 zile 1 82.531 72.396 72.396
2 284.161 218.653 291.048
3 336.819 227.343 518.392
4 485.246 287.305 805.696
5 518.914 269.508 1.075.204
VR 279.074 144.942
Termenul de recuperare a investiţiei este şi în acest caz mai mare decât in situaţia
iniţială, dar are o valoare foarte bună care nu afectează negativ decizia de a investi.
 RIR, RIRM, IP

RIR 87%
Indice
profitabilitate 5,08
RIRM 57%
Deşi rata de actualizare creşte, rata internă de rentabilitate şi rata internă de
rentabilitate modificată nu suferă nicio modificare, deoarece k nu are impact asupra lor.
Singurul element care se modifică este indicele de profitabilitate, acesta scăzând de la 5.42 la
5.08, fară a avea un impact major asupra proiectului de investiţii.

2. Tehnica scenariilor
În cadrul acestei investiţii s-au luat în considerare trei scenarii. Scenariul de bază, cu o
probabilitate de realizare de 50%, constând în creşterea cifrei de afaceri cu 20% anual, o
pondere a cheltuielilor variabile în cifra de afaceri de 51% şi durata activelor circulante nete
de 73, 66, 60, 43, 45 zile în anul 2014, respectiv, 2015, 2016, 2017 şi 2018.
Scenariul pesimist are o probabilitate de realizare de 25% şi constă în creşterea anuală
a cifrei de afaceri cu 18,5%, creşterea ponderii cheltuielilor variabile în cifra de afaceri la
52,5% şi o durată a activelor circulante nete de 74, 68, 62, 45, 45 zile în anul 2014, rescpectiv,
2015, 2016, 2017 şi 2018.
Se ia în considerare şi scenariul optimist ce constă într-o creştere anuală a cifrei de
afaceri de 21%, scăderea ponderii chletuielilor variabile în cifra de afaceri la 50% şi

29
diminuarea duratei activelor curente nete la 71, 64, 58, 40, 40 zile în anul 2014, respectiv,
2015, 2016, 2017 şi 2018.

S-au luat în considerare modificările acestor elemente, întrucât acestea sunt cele mai
predispuse să varieze în funcţie de evoluţia pieţei. Deoarece se deschide o nouă afacere, cifra
de afaceri poate creşte mai puţin din cauza concurenţei existente pe piaţă. Dar, datorită
specificului cafenelei, modului în care aceasta este organizată, clienţii pot fi atraşi, crescând
astfel cifra de afaceri. În ceea ce priveşte activele circulante nete, acestea pot varia în funcţie
de relaţiile cu furnizorii de materii prime şi de modul de gestionare a stocurilor.

2.1.Scenariul optimist

2014 2015 2016 2017 2018


Cifra de afaceri 786.000 951.060 1.150.783 1.392.447 1.684.861
Cheltuieli variabile 385.140 475.530 575.391 696.223 842.430
Cheltuieli fixe platibile 96.600 100.890 105.395 110.124 115.090
Amortizare 10.295 10.295 12.608 12.608 12.608
Dobanzi 10.566 7.925 5.283 2.642 0
PB 283.399 356.420 452.106 570.850 714.732
ImpProfit 45.344 57.027 72.337 91.336 114.357
PN 238.055 299.393 379.769 479.514 600.375
CF gest (PN+AMO+Dob) 258.916 317.613 397.660 494.763 612.983
∆IIMObrute 0 0 18.500 0 0
∆ACRnete 155.017 14.061 16.327 -30.688 32.490
CFD (Cfgest - ∆IMObrute -
∆ACRnete) 103.900 303.552 362.833 525.451 580.492

VAN 1.163.888
RIR 95%
VR 260.293

2.2. Scenariul de bază


2014 2015 2016 2017 2018
Cifra de afaceri 786.000 943.200 1.131.849 1.358.208 1.629.850
Cheltuieli variabile 404.160 490.464 588.561 706.268 847.522
Cheltuieli fixe platibile 96.600 100.890 105.395 110.124 115.090
Amortizare 10.295 10.295 12.608 12.608 12.608
Dobanzi 10.566 7.925 5.283 2.642 0
PB 264.379 333.626 420.002 526.566 654.630
ImpProfit 42.301 53.380 67.200 84.251 104.741
PN 222.078 280.246 352.802 442.315 549.889
CF gest (PN+AMO+Dob) 242.939 298.466 370.693 457.565 562.497
∆IIMObrute 0 0 18.500 0 0
∆ACRnete 160.408 14.305 15.374 -27.681 43.582
CFD (Cfgest - ∆IMObrute -
∆ACRnete) 82.531 284.161 336.819 485.246 518.914

30
VAN 1.060.998
RIR 87%
VR 279.074

2.3.Scenariul pesimist

2014 2015 2016 2017 2018


Cifra de afaceri 786.000 931.410 1.103.721 1.307.909 1.549.872
Cheltuieli variabile 412.650 488.990 579.453 686.652 813.683
Cheltuieli fixe platibile 96.600 100.890 105.395 110.124 115.090
Amortizare 10.295 10.295 12.608 12.608 12.608
Dobanzi 10.566 7.925 5.283 2.642 0
PB 255.889 323.310 400.982 495.883 608.491
ImpProfit 40.942 51.730 64.157 79.341 97.359
PN 214.946 271.580 336.825 416.542 511.132
CF gest (PN+AMO+Dob) 235.808 289.800 354.716 431.791 523.740
∆IIMObrute 0 0 18.500 0 0
∆ACRnete 161.567 14.366 14.152 -26.597 30.245
CFD (Cfgest - ∆IMObrute -
∆ACRnete) 74.241 275.434 322.064 458.388 493.495

VR 266.820
VAN 997.692
RIR 83%

Din câte se poate observa atât valoarea actuală netă, cât şi rata internă de rentabilitate
vor avea cele mai mari valori în cadrul scenariului optimist şi cele mai mici valori în cadrul
scenariului pesimist, după cum era de aşteptat.

Media 88%
Dispersia 4,36%
RIR 74.92% 101.08%

În urma calculelor, a rezultat o medie a ratei interne de rentabilitate de 88% şi o


dispersie de 4.36%. Astfel, aplicând formula putem afirma faptul că rata internă de
rentabilitate aparţine intervalului (74.92% ; 101.08%), cu o probabilitate de 99,3%.

31
X. Concluzii

Prezentul studiu este întocmit pentru S.C. The Coffee Hub S.R.L. cu scopul de a
fundamenta necesitatea realizării unei investiţii majore, constând în deschiderea unei cafenele
în zona centrală a Bbucureştiului.
S.C. The Coffee Hub S.R.L. este o societate înfiinţată în anul 2013, având ca activitate
baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, adresându-se în principal unor consumatori cu
varsta cuprinsă într-e 18 şi 40 ani.
S-a analizat evoluţia firmei pe o perioadă de 5 ani şi s-a constatat faptul că aceasta are
o piaţă de desfacere stabilă, cu cerere destul de ridicată. Au rezultat, în general, indicatori
economici şi financiari pozitivi, crescatori de la an la an, cum ar fi : cifra de afaceri, profitul
net, valoarea adaugată.
Pornind de la cererea din ce în ce mai mare privind deschiderea unui local de unde
clinţii își pot achiziționa rapid cafeaua de dimineață, pot să își petreacă pauzele lungi dintre
cursuri, pentru o gustare rapidă sau o masă consistentă de prânz sau un simplu loc unde se pot
relaxa și discuta, am deschis deschiderea unei cafenelei puţin diferită faţă de cele existente pe
piaţă.
În urma calculelor realizate, dintre indicatorii care demonstrează eficinţa investiţiei
amintim : valoarea actuală netă ce înregistrează o valoare pozitivă de 1.060.998, un termen de
recuperare a investiţiei de 1 an şi 265 zile şi un indice de profitabilitate de 5.41.
Studiul întocmit demonstrează ca investiţia realizată este viabilă, eficientă şi de interes
pentru orice investitor.

32