CEM 2

Compatibilitate electromagnetică

Căile de transmitere a perturbaţiilor electromagnetice. Măsuri

de reducere a efectului perturbaţiilor

Calea principalaă de transmitere a perturbaţiilor electromagnetice o constituie

cuplajul. Cuplajul poate fi:

- galvanic

-capacitiv

-inductiv

-prin radiaţie

1.Cuplajul galvanic

Cuplajul galvanic este determinat de faptul ca o impedanţaă este comunaă pentru

mai multe circuite.

Impedanţa comună este sinonimaă cu impedanţa de cuplaj sau impedanţa de

transfer (de cuplaj mutual) şi exprimaă dependenţa dintre un curent imprimat şi caă derea
de tensiune provocataă de acesta îîntr-o impedanţaă , care poate fi de asemenea
interpretataă ca o sursaă de tensiune pentru alt circuit.

1.1. Cuplajul galvanic al circuitelor de alimentare

Exemplu: consumatorii alimentaţi de la aceeaşi reţea(fig.1.)

Dacaă douaă sau mai multe circuite au o impedanţaă comunaă ( de ex: un conductor
de referinţaă comun),atunci curentul fiecaă ruia din circuite provoacaă pe impedanţa
comunaă Z k o caă dere de tensiune, care este considerataă tensiune perturbatoare de mod
normal, pentru celalalt circuit, ca îîn fig.2.

1
 Decuplarea circuitelor din fig.2. se poate asigura prin maă sura prezentataă îîn fig.3.

Circuitele raă maî n cuplate galvanic, dar dispare impedanţa comunaă de cuplaj

Consideraă m cuplajul galvanic prin rezistenţa internaă a sursei de alimentare

commune (fig.4.) îîn cazul alimentaă rii blocurilor electronice, circuitelor integrate,etc.

2
 ÎÎn fig.4.a., variaţiile curentului de sarcinaă din modulul 1 provoacaă caă deri de
tensiune pe impedanţele conductoarelor de alimentare şi pe rezistenţa internaă a sursei
de alimentare, acestea traducaî nduse prin fluctuaţii ale tensiunii de alimentare pentru
celelalte module alimentate îîn paralel, determinaî nd o funcţionare necorespunzaă toare.

Aceastaă caă dere de tensiune, îîn domeniul timp şi îîn domeniul frecvenţaă se
calculeazaă cu:

di (t )
u (t ) = Ri (t ) + L � şi U (w ) = I (w ) �
Z
dt

Aici trebuie avut îîn vedere chiar o variaţie simultanaă a curenţilor de sarcinaă .

ÎÎn cazul circuitelor integrate digitale, viteza mare de variaţie a curenţilor

determinaă o caă dere de tensiune inductivaă mai mare decaî t caă derea de tensiune rezistivaă .

Se pot lua urmaă toarele măsuri de eliminare a perturbaţiilor:

-reducerea impedanţei conductoarelor liniilor de alimentare(micşorarea

lungimii, torsadare, circuite imprimat dublu sau multistrat);

-introducerea de regulatoare de tensiune, separate pentru fiecare modul;

-utilizarea de condensatoare de decuplare pe intrarea de alimentare;

-utilizarea de linii de alimentare separate a fiecaă rui modul (fig.4.b);

-utilizarea de surse de alimentare separate pentru modulele care au consumuri

diferite(fig.4.c.)

Situaţia este valabilaă şi pentru plaă cile (cartelele) electronice care compun
modulul(fig.5.)

3
 Geometrie Inductivitate specifică Impedanţa specifică
m 0 2d 377 2d
ln ln
p D p er D

m0 2h 377 2h
ar cosh ar cosh
2p D 2p e r D

b m0 377
�0,35 :
h �2 b� �2 b�
4 � ln 2 + � 4 � ln 2 + � e r
�p h� �p h�
b m 8h 377 8h
�0,35 : 0 ln ln
h 2p p b 2p e r p b
b m0 377
�1:
h �
b h � h ��
5
�
b h � h ��
6

� + 2, 42 �
0, 44 + �
1 - �� e off � + 2, 42 �
0, 44 + �
1 - ��
h
� b � b �� h
� b � b ��
er +1 er +1 b m �8h b � 377 �8h b �
e off = + �1: 0 ln � + � ln � + �
2 10h h 2p �b 4h � 2p e off �b 4h �
2 1+
b
Tabelul 1

Aici, condensatoarele de decuplare din fig.5.6.,sunt montate pe alimentarea

fiecaă rui circuit integrat asiguraî nduse îîmbunaă taă ţirea alimentaă rii individuale. De
asemenea dispunerea componentelor este mai avantajoasaă , circuitele de masaă fiind
realizate pe spatele plaă cii.

Pentru calculul inductivitaă ţii şi impedanţei caracteristice a unor configuraţii

uzuale de trasee pe cablajul imprimat se utilizeazaă datele din tabelul de mai jos
(tabel.1.).

4
 Caă derea de tensiune se poate calcula cu relaţia DU = Z 0 �
D I , unde Z 0 este
maă rimea specificataă îîn tabelul 1.

1.2 Bucla de împământare

Cuplajul circuitelor de alimentare se efectueazaă şi prin circuitele de

îîmpaă maî ntare (bucle de îîmpaă maî ntare=ground loop)

Aceste bucle sunt considerate cauzele cele mai raă spaî ndite de interferenţaă
electro-magneticaă .

Exemplu: Formarea buclei prin punere la paă maî nt multiple ca îîn fig.6., unde
carcasele aparatelor sunt puse la paă maî nt prin contactul de protecţie existent îîn prizele
de alimentare.

Tensiunea de mod comun U CM (w ) produsaă prin inducţie de bucla de

îîmpaă maî ntare sau din cauzaă caă punctele de potenţial sunt diferite îîn zona de
îîmpaă maî ntare, apare un curent ataî t prin condensatorul interior caî t şi prin ecranul
cablului de semnal, ambele fiind conectate îîn paralel din punct de vedere al tensiunii de
mod comun.

Împedanţa sursei şi a receptorului formeazaă un divizor pentru U CM (w ) ,

obţinaî nduse astfel un factor de conversie mod comun/mod normal, exprimat prin
relaţia:

U p (w ) ZR
FCCN = =
U CM (w ) ZR + ZS

Pentru situaţia cea mai îîntaî lnitaă , Z R ? Z S , perturbaţia de mod comun se

regaă seşte îîn îîntregime la receptor ca perturbaţie de mod normal, iar îîn cazul Z R = Z S
(adaptare)= 50W , valoarea se reduce la jumaă tate.

5
 Definim:

-factorul de atenuare mod comun/mod normal

U CM (w )
FACN = 20 lg
U p (w )

-amplificarea de mod comun a amplificaă rii operaţionale

U ieşire
ACM =
U int rare

Micşorarea conversiei mod comun/mod normal se obţine prin îîntreruperea

buclei de îîmpaă maî ntare, unde emiţaă torul sau receptorul lucreazaă faă raă contact de
protecţie(fig.7.).

Aici, îîntre aparatul receptor şi paă maî nt apare o capacitate parazitaă C p ceea ce
determinaă ca la frecvenţe îînalte saă aparaă o buclaă de îîmpaă maî ntare.

De asemenea un caz tipic este acela al buclei de îîmpaă maî ntare îîntre douaă plaă ci
imprimate, montate îîn interiorul unui modul electronic sau îîn module diferite, ca îîn fig.8.

6
 Aici, la frecvenţe îînalte, datoritaă inductivitaă ţii parazite,legarea la masaă a
dulapului cu modulul electronic nu are nicio influenţaă .

Dependenţa de frecvenţă a factorului de atenuare de mod comun/mod normal

este ilustrataă îîn fig.9.

ÎÎn cazul buclei de îîmpaă maî ntare inclusaă galvanic(îîmpaă maî ntare la ambele
capete), la joasă frecvenţă are loc o conversie de mod comun/mod normal totală. Ca
urmare FACN = 0dB şi creşte la frecvenţe mai mari datoritaă dependenţei de frecvenţa a
impedanţei de transfer.

Atenuarea va scaă dea şi datoritaă transmisiei capacitive prin ecranul cablului.

La frecvenţe foarte mari, datoritaă efectului de linie lungaă , atenuarea capaă taă o
variaţie tipicaă datoritaă rezonanţei multiple.

7
 Protecţia se efectueazaă prin întreruperea buclei de împământare,
folosinduse diferite tehnici:

A)Transformatoare separatoare, în cazul semnalelor utile de joasă şi

medie frecvenţă (fig.10)

B)Transformatoare de neutralizare ( simetrizare , BALUN (BALanced-

UNbalanced), ca în fig.11.

ÎÎnfaă şuraă rile au acelaşi sens de bobinaj aşa ca solenitaă ţiile produse de semnalul
util saă se compenseze reciproc.

La frecvenţe > 1MHz , se utilizeazaă inele de feritaă prin care se introduce ambele
conductoare ale unui circuit de semnal, îîn calitate de transformator de neutralizare.

8
 C) Optocuploare şi linii prin fibră optică (fig.12)

D) Gardare( ecran de protecţie) ca în fig.13.

Se utilizeaza in instrumentatie, unde semnalele de masura sunt foarte mici.

Consideraă m un voltmetru numeric sau un îînregistrator care funcţioneazaă cu

intrarea nepusaă la paă maî nt. Dacaă borna (LO) este pusaă la paă maî nt, sursa U CM va fi
scurtcircuitataă .

Tensiunea de mod comun U CM determinaă un curent de mod comun prin

rezistenţa de izolaţie finitaă RG ( aproximativ 109 W ) şi capacitatea schemei CG (de

9
ordinul miilor de pF), determinaî nd o caă dere de tensiune pe Z L1 şi deci la apariţia unei
tensiuni perturbatoare de mod normal îîn circuitul de semnal. Înstalaţiile de maă surare
care folosesc gardarea (ecranul de protecţie) asiguraă o rejecţie de mod comun suficient
de mare.

Conectarea ecranului de protecţie intern la masa semnalului de maă surat asiguraă

o cale de ocolire de rezistenţaă micaă pentru curentul de mod comun ( fig.14.).

10