Biografie

Experiența nebuniei, era depasita cu ajutorul scrisului, și a transformat-o

într-o maestra a romanului psihologic,cu idei filozofice, iar viata ei de
femeie libera a devenit un model pentru feministele de astazi.

Extrem de fericită într-o zi, dar angoasată în următoarea, cuprinsă când de

ardoarea scrisului, când de epuizare sau boală, Virginia Woolf a oscilat între
plăcerea şi durerea creaţiei, încercând să ţină piept disperării care „jur, nu
mă va înghiţi.”

Virginia Woolf s-a sinucis la 28 martie 1941. Ea și-a îmbrăcat paltonul, i-a
umplut buzunarele cu pietre și a intrat în rîul Ouse din apropierea casei
sale, unde s-a înnecat, iar trupul ai a fost găsit abia pe 18 aprilie

Opera
• Opera „Jurnalul unei scriitori” îmbină extrase din jurnalul Virginiei
Woolf, pe parcursul a 27 de ani, care au fost redactate parțial de
către soțul ei, Leonard Woolf, și publicate în anul 1953.

• Însemnările în jurnal nu erau zilnice, ci se făceau sporadic, pauzele

dintre note fiind de cateva zile, sau chiar săptămâni. De la bun
început scriitoarea nu a avut o idee precisă despre jurnalul pe care
urma să îl țină, fapt menționat de ea personal, punându-și mereu
întrebări despre cum va fi spre sfărșit acesta, sau dacă va mai reciti
vreodată tot ce a însemnat în el.

• Schema lui și stilul specific se constituiau pe măsura scrierii, fiind un

continuu experiment, iar limbajul folosit de scriitoare este viu,
limpede, concis și explicit, în pofida tulburărilor mintale pe care le
avea.

• Pe de o parte, aceata slujea de jurnal, ca de obicei , pentru a nota

ceea ce face și ce crede despre oameni, viață și despre univers, iar
pe de altă parte jurnalul era folosit într-un mod foarte personal,
acesta fiind un mijloc de comunicare cu sine, și de a se descoperi.
• Jurnalul dezbate problemele cotidiene privitoare la actiune sau formă,
la personaje sau modul de prezentare, pe care le avea de înfruntat în
fiecare din cărțile ei.

• În el regăsim idei despre arta Virginiei Woolf, critici ale unor lecturi
personale din literatura clasicilor, o descriere a vieții sale private,
precum ar fi călătoriile, viața de familie și prietenii literari. Aici pot fi
descoperite momente care explică multe lecturi, frustrări,
nemulțumiri, clipe de fericire, reconstruind portretul moral și
psihologic, precum și cel artistic.

• De asemenea, cartea ne dezvăluie nu doar unele momente din

laboratorul creației sale, ci și viziunile filozofice, estetice, etice și
preocupările legate de emanciparea femeii, alături de momentele
cotidianului, stările psihologice și impresiile zilnice. Este o înregistrare
a vremurilor prin care trăia în timp ce scria.

• Toată activitatea ei din Bloomsbury, formând un nucleu al cercului

intelectual este descrisă aici.

• „Jurnalul unei scriitoare” destăinuie un registru al însușirilor pe care le

posedă un scriitor, și mărturisește despre calitățile neobișnuite, ce ne
sensibilizează drept cititori.

• Dezvăluirea intimă, devine posibilă doar prin intermediul jurnalului,

descoperindu-i imaginea de femeie ce trece adesea prin crize
psihologice, melancolice și depresii, dar necătând la faptul că trece
prin grele perioade, Virginia Woolf, notițele din jurnal sunt, contrare
tristeții autoarei, fiind pline de episoade de o intensă luminozitate.

• Ce se întâmplă între "acte" poate fi la fel de fascinant ca un discurs,

este o dramă nevăzută dusă de autoare, cu luptele și descoperirile
sale.

• „Jurnalul unei scriitoare” ia o privire fascinantă asupra modului în

care unul dintre cei mai mari scriitori ai limbii engleze a pregătit, a
practicat, a studiat și a simțit nevoia de a crea o istorie literară, prin
prisma însemnărilor sale.

• Scrisul pentru Virginia Woolf a fost un refugiu, o scapare. In timpul

episoadelor maniaco-depresive scria cu ardoare, dispretuind in
acelasi timp criticile si elogiile. „A fi imun“, se confesa ea in „Jurnal“,
„inseamna sa traiesti la adapost de socuri, de tristeti, de suferinte, sa
 nu te afli in bataia sagetilor, inseamna sa nu tii cont de linguseli si de
reusite, sa nu fii obligata sa accepti invitatii si sa nu te lasi coplesita
de laudele pe care le primesti de la altii.” A trait ea insasi fara
compromisuri, iata ce conta pentru ea si pentru cititorii sai.

Actualitatea operei

Critici literare

Tema
Problematica
Mesajul