CITESTE BINE TOKES + UDMR

Templu DACIC
descoperit de
arheologi în
așa numitul
„Ținut
Secuiesc”, în
Valea Zânelor
Una dintre cele mai mari
concentrări de cetăți și
așezări fortificate dacice se
găsesc în așa-numitul „Ținut
Secuiesc” reprezentat de
județețe Covasna, Harghia și
Mureș.
În mod surprinzător, cele mai
multe cetăți dacice din această
zonă au fost descoperite în
secolul XIX de arheologi
maghiari. Mai mult decât atât,
ungurii au fost atât de
preocupați de istoria geto-
dacilor încât Sigismund
Bathory, pe vremea lui Mihai
Viteazul, se pretindea un
„Principe al Daciei”, visul lui
fiind unificarea Țărilor
Românești sub numele Dacia pe
care, desigur, urma să le
conducă el. Chiar mai mult
decât atât, în urmă cu sute de
ani au apărut și cărți în care
ungurii și sașii se pretindeau
urmași ai dacilor, pentru a-și
justifica pretențiile istorice
asupra Transilvaniei.
Astăzi, în condițiile în care
este clar că despre o
continuitate dacică, din punct
de vedere istoric, pot vorbi
doar românii, subiectul DACII
nu mai este atât de plăcut
pentru maghiari…
Ei bine, în acest context
echipa de arheologi condusă de
dr. Viorica Crișan, de
la Muzeului Național de Istorie
a Transilvaniei din Cluj va
relua într-o săptămână
cercetarea arheologică de la
cetatea dacică Valea Zânelor
(Covasna) pentru a scoate la
lumină un Templu Dacic
descoperit în urmă cu trei ani.
Cetatea în sine a fost
descoperită accidental în anul
1995 când o furtună care a
răsturnat niște copaci și a
adus la vedere zidurile
acesteia.
„Am spus mereu că dacii de aici
ne-au chemat, pentru că nu pot
spune altfel. În anul în care a
căzut pădurea, printre
rădăcinile arborilor doborâți
de furtună au ieșit la iveală
vase, ziduri, părți de obiecte
(…) În campania aceasta va
trebui să scăpăm de un maldăr
mare de pământ, pentru că în
cercetările din anii trecuți,
respectiv 2013-2015, în zona în
care am început săpăturile, în
zona bastionului, au ieșit
urmele unui templu dac. Am
dezvelit doar o parte, pe trei
șiruri de stâlpi care au fost
montați în stâncă (…)
Deocamdată avem șapte stâlpi,
dar eu cred că merg spre 15,
poate 17 stâlpi, deci trebuie
să decopertăm o zonă destul de
mare care este acoperită cu
pământul aruncat din zona în
care am descoperit templul”, a
precizat dr. Viorica Crișan
pentru Agerpres.ro
În condițiile în care cetatea
nu a fost decât foarte puțin
cercetată, nu este exclus să se
descopere și un tezaur dacic,
mai ales că legendele vorbesc
despre faptul că acesta ar fi
fost ultimul refugiu al lui
Decebal sau că aici ar fi
ascunsă o mare comoară dacică.
În orice caz, cetatea este una
dintre cele mai mari aflate în
afara Munților Orăștiei, iar
templul care se cercetează este
similar celor de la cetățile
Sarmizegetusa Regia sau
Costești. Prin urmare
potențialul este unul de
excepție. Cu dorința ca
arheologii să aibă succes maxim
în investigația lor, rămâne să
așteptăm luna august, în
speranța că vom afla lucruri
deosebite despre descoperirile
de aici…