FIȘA GRUPULUI VULNERABIL

FAMILII MONOPARENTALE

Structura
1. METODOLOGIA ORGANIZARII SI COLECTARII DE INFORMATIE
2. DESCRIEREA GRUPULUI VULNERABIL
3. CE S-A REALIZAT PENTRU GRUPUL VULNERABIL?
4. CE SE DORESȘ TE SAĂ SE REALIZEZE?

1. METODOLOGIA ORGANIZARII SI COLECTARII DE INFORMATIE

Datele privind grupul vulnerabil FAMILII MONOPARENTALE au fost culese intr-un cadru mai larg de
documentare sȘ i colectare de informatie relevanta pentru documente strategice viitoare legate de perioada
2014 - 2020.

Listam mai jos adrese care vor fi utilizate pentru fiecare grup vulnerabil sȘ i care pot fi interesante pentru
colectarea de date din domeniul general al grupurilor vulnerabile si incluziunii/excluziunii sociale –
adrese care au fost identificate prin cautari multiple, generate si lansate pe mai multe motoare de cautare
– google, googlesearch (academic), bing, carrotsearch2.

(I) Metodologia selectiei de termeni. Cautarile au fost organizate pe termenii-cheie ai REGULAMENTUL

PARLAMENTULUI EUROPEAN SȘ I AL CONSILIULUI de stabilire a unor dispozitȘii comune privind Fondul
european de dezvoltare regionalaă , Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol
pentru dezvoltare ruralaă sȘ i Fondul european pentru pescuit sȘ i afaceri maritime, care fac obiectul cadrului
strategic comun, precum sȘ i de stabilire a unor dispozitȘii generale privind Fondul european de dezvoltare
regionalaă , Fondul social european sȘ i Fondul de coeziune sȘ i de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1083/20061.

(II) Au fost organizate cautari cu urmatorii termeni: Incluziune activa, comunitati marginalizate, integrare
comunitati marginalizate, Recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008, incluziunea activa a persoanelor
excluse de pe piata muncii, orientarile privind ocuparea fortei de munca, strategie nationala de reducere a
saraciei, politici de reducere a saraciei, excluziunea sociala la nivel national, Programul National de
reforma – aici cautat gruprui vulnerabile si centrat pe persoane varstnice, extindere oportunitati de
angajare pentru gruprui defavorizate, reprezentare cartografica teritoriala NUTS 3 pentru grupurile
marginalizate si defavorizate, partenri sociali la elaborarea strategiilor de incluziune activa, ingrijirea
rezidentiala, ingrijirea bazata pe comunicate, combatere segregare. 2

(III) ADRESE pentru cautarea online-cadru in domeniul problematicii grupurilor vulnerabile:

 http://www.mmuncii.ro/ro/628-view.html (Raportaă ri privind incluziunea socialaă , ultimul
document - 16.03.2011 - Raport incluziune sociala 2010 )
 http://www.economiesociala.anr.gov.ro/pdf/Activitatea2/cercetarea_in_comunitatile_locale.pdf
 http://www.cnpv.ro/asistenta-sociala-si-egalitate-sanse-5.pdf
 http://www.scribd.com/doc/55483028/16/Strategia-Na%C5%A3ional%C4%83-Anti-
%E2%80%93-S%C4%83r%C4%83cie-%C5%9Fi-Promovare-a-Incluziunii
 http://www.dae.gov.ro/articol/961/strategia-europa-2020-la-nivel-na-ional
 http://www.tineribasarabeni.com/2010/09/europa-2020-lupta-impotriva-saraciei-sau-deja-vu/
 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si
%20asistenta%20sociala/Proiecte_cu_finatare_externa/6%20-
%20Raportul_National_PSIS_final.pdf
 http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=parteneri%20sociali%20incluziune%20activa
%20grupuri%20defavorizate&source=web&cd=1&ved=0CBkQFjAA&url=http%3A%2F
1
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/pdf/2014/proposals/regulation/general/general_propos
al_ro.pdf
2
Rezultatele cautarii pentru termenii cheie extrasi din continutul Contractului de Parteneriat si din Regulament (p. 149) sunt
organizate in documente separate.
 %2Fec.europa.eu%2Fsocial%2FBlobServlet%3FdocId%3D2563%26langId
%3Dro&ei=TS2qToLoAcfNhAeWzszRDw&usg=AFQjCNE546MrOvdXDNGVCLZoPW6RU-WnjA
 http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=parteneri%20sociali%20incluziune%20activa
%20grupuri%20defavorizate&source=web&cd=1&ved=0CBkQFjAA&url=http%3A%2F
%2Fec.europa.eu%2Fsocial%2FBlobServlet%3FdocId%3D2563%26langId
%3Dro&ei=TS2qToLoAcfNhAeWzszRDw&usg=AFQjCNE546MrOvdXDNGVCLZoPW6RU-WnjA
 http://www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.pdf
 http://www.newspad.ro/OFERTE-DE-MUNCA-PENTRU-PENSIONARI,174941.html
 http://www.scritube.com/stiinta/stiinte-politice/STRATEGIA-DEZVOLTARII-
DURABILE92792.phphttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=OJ:L:2008:307:0011:0014:RO:PDF
 http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2010:308:0046:0051:RO:PDF
 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Rapoarte-Studii/290807raport.pdf
 http://www.adrcentru.ro/Document_Files/CDRSedinte/00000933/jjy5u_0.10.1%20PRAO-2-
august-2010.pdf
 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Rapoarte-Studii/290807raport.pdf
 http://www.oportunitati-apuseni.ro/fondul-social-european.html
 http://www.stpsudmuntenia.ro/docs/prao%20sud%20muntenia%202009-2011%20-
%20proiect.pdf
 http://www.runv.ro/docs/FinantariTransilvaniadeNord.pdf
 http://www.fsesudest.ro/271_PRAO_2009-2011_STP_SE_varianta_finala_cu_coperta.pdf
 http://www.ier.ro/documente/formare/Piata_muncii.pdf
 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si
%20asistenta%20sociala/Evenimente/250809Cluj_HHauben.pdf
 http://eurex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:212E:0023:0031:RO:PDF
 http://economiesociala.info/uploaded_files/301210%20Raport%20de%20cercetare_economie
%20sociala%20in%20Ro.pdf
 http://economiesociala.info/uploaded_files/301210%20Raport%20de%20cercetare_economie
%20sociala%20in%20Ro.pdf
 http://www.amosnews.ro/Primaria_Sectorului_2_invata_somerii_cum_sa_si_gaseasca_un_loc_de_
munca-29-77958.html
 http://www.ruralestbacau.ro/wp-content/uploads/2011/02/studiu-varstnici-
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=parteneri%20sociali%20incluziune%20activa
%20grupuri%20defavorizate&source=web&cd=1&ved=0CBkQFjAA&url=http%3A%2F
%2Fec.europa.eu%2Fsocial%2FBlobServlet%3FdocId%3D2563%26langId
%3Dro&ei=TS2qToLoAcfNhAeWzszRDw&usg=AFQjCNE546MrOvdXDNGVCLZoPW6RU-WnjA
 http://www.caritas-satumare.ro/news.php?id=11
 http://www.cnpv.ro/Excluziunea_varstnicilor_2010_versiunea2.pdf
 2010.pdfhttp://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=1527&t=Stiri
 http://www.fsenordest.ro/BIBLIOTECA/PRAO_NE_2010.pdf
 http://www.stpne.ro/documente/PRAOIS%20final%202009-2011.pdf
 http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32008H0867:RO:HTML
 http://www.catalactica.org.ro/proiecte_in_derulare.html
 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si
%20asistenta%20sociala/Evenimente/250809Sinaia_Timisoara.pdf
 http://observator.sas.unibuc.ro/wp-content/uploads/2011/01/Diagnostic-exclus-de-pe-piata-
muncii.pdf
 http://www.agentiaimpreuna.ro/files/publicatii/7-Politici_de_incluziune_RO-p-ro.pdf
 http://www.fsenordest.ro/BIBLIOTECA/PRAO_NE_2010.pdf
 http://www.ifes.ro/docs/IrinaBadea-MMFPS-DPIS.pdf
 http://www.stpne.ro/documente/PRAOIS%20final%202009-2011.pdf
 http://www.agentiaimpreuna.ro/files/publicatii/7 Politici_de_incluziune_RO-p-ro.pdf

(IV) ADRESE PENTRU CAUTAREA SPECIFICA GRUPULUI VULNERABIL FAMILII MONOPARENTALE

 http://www.monoparentalitate.ro/uploads/files/studiu-cnps_oaai.pdf [Google]
 http://www.soros.ro/ro/comunicate_detaliu.php?comunicat=54; http://www.capital.ro/detalii-
articole/stiri/numarul-familiilor-monoparentale-s-a-dublat-in-2008-114745.html
  http://economiesociala.info/uploaded_files/301210%20Raport%20de%20cercetare_economie
%20sociala%20in%20Ro.pdf [Teoma]
 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pnd/pnd_20071.htm [Teoma, Google]
 http://strategia.ncsd.ro/ [Teoma, Google]
 http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles/categoryID_86/Strategia-Nationala-pentru-
Dezvoltare-Durabila.html [Teoma, Google]
 http://www.monoparentalitate.ro/uploads/files/studiu-incsmps_nkly.pdf [Teoma]
 http://www.cnmp.ro:8083/pncdi2/program4/documente/2010
 http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/sociologie/chereches_osvat_claud
ia_en.pdf [Google] rezumat
 http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_20951/Familiile-cu-venituri-mici-vor-primi-
alocatii-de-sustinere-din-2011.html [Teoma]Raport economie socialaă secţiunea 1
http://www.postprivatizare.ro/romana/wp-content/uploads/2011/01/raport-economie-sociala-
sectiunea-1.pdf
 Raport economie socialaă secţiunea 2 http://www.postprivatizare.ro/romana/wp-
content/uploads/2011/01/raport-economie-sociala-sectiunea-2.pdf
 Raport economie socialaă secţiunea 3 http://www.postprivatizare.ro/romana/wp-
content/uploads/2011/01/raport-economie-sociala-sectiunea-3.pdf
http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-1-2-2010/01.pdf

Grupul vulnerabil FAMILII MONOPARENTALE este mai putin vizibil îîn sursele deschise, online din spatiul
romanesc.

Propunem, îîn continuare, informatii privind profilul al acestui grup vulnerabil, asa cum reies ele din
cercetarea sociologica a domeniului grupurilor vulnerabile, la care adaă ugaă m informatȘii produse prin
analiza statisticaă de tip comparativ sȘ i analiza de tendintȘaă – ipoteza implicit prezumataă sȘ i asumataă de
studii-reper îîn cadrul acestui tip de tematicaă , realizate de o echipaă de cercetare de la Centrul NatȘional de
Pregaă tire îîn Statisticaă .

Ultimele informatȘii referitoare la acest grup vulnerabil îîn context juridic sunt legate de OUG 2/2011
pentru modificarea Legii nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, publicat in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 79 din 31 ianuarie 2011.

AsȘ teptaă m informatȘii de la oricare institutȘie a societaă tȘii civile ce poate contribui la dezvoltarea volumului
de date specifice, necesare integrarii si cresterii relevantei acestui grup vulnerabil îîn proiecte, strategii de
dezvoltare, decizii strategice pe termenele scurt, mediu sȘ i lung la nivelul Statului romaî n.

MentȘionaă m faptul caă , prezenta FisȘ aă a grupului vulnerabil Familii monoparentale, prin structura sȘ i numaă rul
mic de informatȘii colectate folosind motoare de cautare diferite, arataă , o dataă îîn plus, atentȘia micaă acordataă
de guvernantȘi acestui grup vulnerabil. Avand in vedere proiectele strategice sȘ i cele de tip grant finantate
prin FSE îîn ultimii ani, este probabil ca semnificatȘia acestui grup vulnerabil pe piatȘa fortȘei de muncaă sȘ i a
politicilor de protectȘie socialaă dedicate lui saă creascaă îîn perioada 2014-2020.

INSTRUCTIUNI de utilizare pentru FIȘA DOCUMENTARĂ “Grupul vulnerabil „FAMILII

MONOPARENTALE“
1. FisȘ a documentaraă trebuie privitaă ca rezultat al unei activitati de COLECTARE sȘ i ORGANIZARE DE
INFORMATIE îîn domeniul specific al acestui grup vulnerabil.
2. Ca material documentar, FisȘ a grupului vulnerabil „FAMILII MONOPARENTALE” propune o HARTA
CONCEPTUALA SȘ I DE IDEI privind prezentȘa subiectului de referintȘaă îîn spatȘiul online – documente publice
de diferite categorii (strategii natȘionale/regionale/europene), propuneri sau analize de politici publice,
studii ale institutȘiiilor publice sȘ i ale specialisȘ tilor din afara acestora care se referaă la subiectul fisȘ ei
documentare, caă rtȘi sȘ i articole din reviste de specialitate, resurse web europene, legislatȘie
natȘionalaă /europeanaă , hotaă raî ri sȘ i decizii ale institutȘiilor natȘionale/europene etc.).
3. Dataă fiind aceastaă diversitate de resurse de informatȘie, Fișa documentară propune 3 axe de organizare a
extraselor, citatelor, datelor sȘ i informatȘiilor de diferite tipuri – 1. Descrierea grupului vulnerabil, 2. Ce s-a
realizat pentru grupul vulnerabil, 3. Ce se propune pentru grupul vulnerabil.
4. Adresele web care se referaă la informatȘia – cadru organizataă prin caă utaă ri îîncrucisȘ ate ce urmaresc
concepte cheie (ex. incluziune-excluziune, marginalizare, excludere de pe piata fortei de munca etc.) sȘ i
adresele care se referaă la informatȘia specificaă grupului vulnerabil – subiect al acestei FisȘ e documentare au
fost verificate ultima dataă îîn 07.11.2011.

5. Adresele reprezintaă fie link-uri directe caă tre sursaă (CTRL + Click), fie denumiri ale unor resurse web la
care se poate ajunge prin copierea adresei (Select + Copy) sȘ i inserarea ei in motorul de cautare, pentru
cazul îîn care, de exemplu, se citeaza ca sursa un document pdf – ex. inserarea documentului citat in
motorul de cautare www.google.ro, sau pe alt motor de cautare utilizat.
I. DESCRIEREA GRUPULUI VULNERABIL

Familiile monoparentale sunt acele familii îîn care un paă rinte traă iesȘ te/locuiesȘ te îîmpreunaă cu copiii saă i, fie
singur, fie îîntr-o gospodaă rie mai largaă , faă raă un sotȘ/sotȘie sau un partener. IÎn ultima perioadaă se constataă o
cresȘ tere rapidaă a numaă rului familiilor monoparentale. Aceste schimbaă ri i-au determinat pe unii cercetaă tori
saă declare caă suntem martorii declinului familiei definitaă drept cuplu caă saă torit cu copii, avaî nd efecte
negative asupra copiilor, familiei sȘ i societaă tȘii îîn ansamblu. Analize realizate prin proiecte FSE,
îîncepaî nd cu 2008, au subliniat faptul caă familiile monoparanetale dezvoltaă un risc mai
mare de saă raă cie comparativ cu cel dezvoltat de cuplurile caă saă torite sȘ i, îîn medie, mamele
singure sunt mult mai afectate decaî t cele aflate îîn cuplu.3
Cercetări românești – Familia monoparentala ca grup vulnerabil – Perspectiva de ansamblu asupra
datelor cercetarii Institutului National de Statistică si a altor studii empirice 4 care vor fi prezentate
în continuare
 Problemele familiilor monoparentale: lipsa banilor, a medicamentelor pentru intretinerea sȘ i
cresterea copiilor5
 Peste 80% cred ca implicarea institutiilor Statului ar conduce la rezolvarea problemelor cu care se
confrunta
 In 85% dintre familiile monoparentale nu lucreaza nimeni
 27% dintre acestea cred ca problemele cu care se confrunta vor fi rezolvate
 Beneficiile acordate prin politicile sociale pentru famiile monoparentale reusȘ esc saă reducaă rata
saă raă ciei extrem de putȘin la nivelul îîntregii populatȘii
 Din totalul nucleelor familiale6 cu copii (4.260.609), nucleele monoparentale reprezintǎ mai mult
de o cincime (20,1%)
 La toate nucleele monoparentale (materne sȘ i paterne) tipul predominant de nucleu monoparental
este cel cu 1 copil (îîn jur de douaă treimi), urmat de cele cu doi copii.
 Din totalul gospodaă riilor din Romaî nia, cele îîn care existaă un singur paă rinte sȘ i cel putȘin un copil
dependent reprezintaă circa 2%.
 Ponderea familiilor cu un singur parinte sȘ i cel putȘin un copil dependent îîn totalul gospodaă riilor
diferaă îîntre urban sȘ i rural, acestea fiind mai numeroase îîn mediul urban (2,1% fatȘaă de 1,4% îîn
mediul rural).
 Pe maă suraă ce numaă rul de copii din gospodaă rie cresȘ te, decalajul fatȘaă de gospodaă riile faă raă copii se
adaî ncesȘ te. Astfel, veniturile gospodaă riilor cu trei sau patru sȘ i mai multȘ i copii îînseamnaă pentru
gospodaă rie un venit egal îîn medie cu peste 40% si peste 30% din veniturile gospodaă riilor faă raă
copii.
 Veniturile medii lunare brute ale gospodariilor monoparentale se situeazaă sistematic, sub media
natȘionalaă .

STATUT OCUPATIONAL ȘI DISTRIBUTIA RURAL-URBAN A FAMILIEI MONOPARENTALE

Un prim aspect care poate oferi informatȘ ii de ordin general despre familiile monoparentale îîl reprezintaă
statutul ocupatȘ ional al capului gospodaă riei. Se cunoasȘ te faptul caă nivelul veniturilor este mult diferit îîntre
statutele ocupatȘ ionale, acesta din urmaă fiind un factor determinant îîn ceea ce privesȘ te nivelul resurselor
3
Vezi Proiect finanantȘat prin PNCDI II, Parteneriate in domenii prioritare, D 9, No. Contract 92087/1.10.2008,
http://www.monoparentalitate.ro/
4
Surse de date sȘ i studii empirice folosite pentru documentarea pe tema grupului vulnerabil Familii monoparentale: Institutul
NatȘional de Statisticaă , Recensaă maî ntul PopulatȘiei sȘ i al LocuintȘelor din anii 1992 sȘ i 2002 - Institutul NatȘional de Statisticaă ,
Recensaă maî ntul PopulatȘiei sȘ i LocuintȘelor, BucuresȘ ti, 2003; Institutul NatȘional de Statisticaă , ConditȘiile de viatȘaă ale populatȘiei din
Romaî nia, BucuresȘ ti, 2008; informatȘiile privind conditȘiile de viatȘaă ale familiilor monoparentale se regasesc îîn Ancheta asupra CalitatȘii
VietȘii (ACAV) care a demarat îîn anul 2007 - o cercetare statisticaă europeanaă (EU-SILC) pe un esȘ antion panel rotatȘional timp de 4 ani;
Problematica familiilor monoparentale la nivel european (Academia de Studii Economice, BucuresȘ ti, 2009); pentru studierea
veniturilor gospodaă riilor monoparentale datele provin din Ancheta Bugetelor de Familie. EsȘ antionul anchetei este de 37440 de
gospodaă rii anual. Analiza s-a realizat pe toataă seria de date disponibilaă (2001-2007); vezi Studiu privind evolutȘia fenomenului
familiilor monoparentale din Romaî nia, Studiu privind problematica familiilor monoparentale la nivel european , Studiu privind
tipologia familiilor monoparentale din Romania, Set de indicatori de maă surare a calitaă tȘii vietȘii de familie,
http://www.monoparentalitate.ro/
5
Centrul National de pregatire in Statistica, Raport...2009, op.cit – enunturile de mai jos stabilesc un cadru general al informatiei
preluata din Studiu privind evolutia familiilor monoparentale in Romania (2009).
6
Nucleu familial este termenul care definesȘ te o un grup familial compus din tataă , mamaă sȘ i copiii necaă saă toritȘi ai acestora, totȘi locuind
îîn aceeasȘ i gospodaă rie.
materiale de care beneficiazaă familia monoparentalaă . Dacaă pe total tȘaraă jumaă tate din capii gospodaă riilor
monoparentale au statut de salariatȘ i, situatȘ ia este diferitaă pe medii de rezidentȘaă: astfel, douaă treimi dintre
gospodaă riile monoparentale din mediul urban sunt conduse de salariatȘ i, restul fiind sȘ omeri (8,0%) sȘ i
pensionari (15,3%). IÎn mediul rural situatȘ ia este mai diversificataă , îîn sensul caă 35,0% dintre capii
gospodaă riilor monoparentale sunt agricultori, circa un sfert dintre ei sunt salariatȘi, 12,0% pensionari sȘ i
restul de un sfert avaî nd alte statute ocupatȘionale. ExistentȘ a îîn mediul rural a unui procent mai mare de
familii monoparentale al caă ror cap al gospodaă riei are alt statut ocupatȘional decaî t cel de salariat – statut
care reprezintaă o premisaă a unor unor venituri stabile, permanente sȘ i de niveluri relativ rezonabile - este
motivul principal al unor dificultaă tȘ i mai mari pe care aceste familii sunt obligate saă le facaă fatȘaă, comparativ
cu alte categorii de gospodaă rii.7

Jumaă tate din familiile monoparentale au probleme cu locuintȘa, cea mai importantaă problemaă fiind lipsa
îîncaă lzirii adecvate (reclamataă de 61,7% din familiile monoparentale cu probleme ale locuintȘei).8

VENITURI, RISC DE SARACIE, PERCEPTIA GRUPULUI VULNERABIL ASUPRA REZOLVARII

PROBLEMELOR

Pe maă suraă ce numaă rul de copii din gospodaă rie cresȘ te, decalajul fatȘaă de gospodaă riile faă raă copii se
adaî ncesȘ te. Astfel, veniturile gospodaă riilor cu trei sau patru sȘ i mai multȘ i copii îînseamnaă pentru gospodaă rie
un venit egal îîn medie cu peste 40% si peste 30% din veniturile gospodaă riilor faă raă copii. Veniturile medii
lunare brute ale gospodariilor monoparentale se situeazaă sistematic, sub media natȘ ionalaă . IÎn anul 2007
acestea se situau cu 38 procente sub veniturile medii lunare pe total gospod aă rii. IÎn cazul familiilor
monoparentale, îîn majoritatea cazurilor, o singuraă persoanaă sȘ i anume paă rintele, este persoana aducaă toare
de venit. Acest lucru justificaă venitul mediu net pe o persoanaă din gospodaă riile de acest tip, care se
situeazaă mult sub media natȘ ionalaă .9

Familiile monoparentale dezvoltaă un risc mai mare de saă raă cie comparativ cu cel dezvoltat de cuplurile
caă saă torite sȘ i, îîn medie, mamele singure sunt mult mai afectate decaî t cele aflate îîn cuplu. Existaă o
multitudine de factori care influentȘeazaă modul îîn care se dezvoltaă copiii îîn familiile monoparentale: vaî rsta
paă rintelui, nivelul educatȘional sȘ i ocupatȘia acestuia, venitul familiei, retȘeaua de relatȘii sociale îîn care este
implicataă familia, incluzaî nd sȘ i membrii familiei extinse (poate fi inclus sȘ i paă rintele non-rezident, dacaă este
cazul).10

Studiile realizate de Ministerul Muncii, Familiei sȘ i ProtectȘiei Sociale, Institutul National de Statisticaă ,
alaă turi de alte cercetaă ri sociologice aplicate, arataă caă îîn gospodaă riile îîn care locuiesc grupuri vulnerabile,
proportȘia îîn care nu lucreazaă nimeni este de: 88% (romi, beneficiari VMG), 86% (romi), 85% (familii
monoparentale) sȘ i 69% (persoane cu dizabilitaă tȘi). Cei care lucreazaă sunt: sotȘul/ sotȘia (persoane cu
dizabilitaă tȘi, romi, tineri peste 18 ani, beneficiari VMG), paă rintȘii (persoane cu dizabilitaă tȘi, familii
monoparentale, romi, beneficiari VMG) sau fratȘii sau surorile (familii monoparentale). IÎn general, familiile
sunt formate din trei paî naă la cinci membri. 11 Principalele probleme financiare ale grupurilor vulnerabile
sunt reprezentate de lipsa banilor pentru: maî ncare, medicamente, îîntretȘinere sȘ i cresȘ terea copiilor.

IÎn cercetarea de teren realizataă (2010) de Ministerul Muncii, Familiei sȘ i ProtectȘiei Sociale (MMFPS) pe
problematica economiei sociale, proportȘiile persoanelor care cred caă problemele se vor rezolva îîn
urmaă torii doi ani sunt: 33% dintre tineri, 27% dintre familiile monoparentale, 20% dintre romi, 20%
dintre beneficiarii de VMG sȘ i 13% dintre persoanele cu dizabilitaă tȘi. Principalele modalitaă tȘi de rezolvare a
problemelor sunt (a) angajarea sau (b) primirea unor sume mai mari de la stat. Peste 80% din fiecare grup
vulnerabil consideraă caă implicarea institutȘiilor ar conduce la rezolvarea problemelor. Existaă un acord
unanim asupra faptului caă principalul actor este statul, urmat de primaă rii, SPAS-uri (Serviciul Public de

7
Sursa datelor utilizate îîn cercetare de Centrul NatȘional de Pregaă tire îîn Statisticaă , Ianuarie 2009, op.cit., pp. 11-13 o reprezintaă
Ancheta asupra calitaă tȘii vietȘii, desfaă sȘ urataă de Institutul NatȘional de Statisticaă îîn anul 2007, pe un esȘ antion de 9360 de gospodaă rii,
repartizate pe îîntreg teritoriul tȘaării; vezi sȘ i http://www.insse.ro/cms/files%5CRapoarte%20de%20calitate%5CAmigo
%5CRO_AMIGO_rapcalitate_Rom_2007.pdf
8
INS, op.cit., Ibidem
9
Ibidem, Ancheta asupra calitaă tȘii vietȘii, desfaă sȘ urataă de Institutul NatȘional de Statisticaă îîn anul 2007..., op.cit.
10
Ibid.
11
Economia socialaă - model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate, Raport de cercetare privind
economia socialaă îîn Romaî nia din perspectivaă europeanaă comparataă , http://economiesociala.info/uploaded_files/301210%20Raport
%20de%20cercetare_economie%20sociala%20in%20Ro.pdf [Teoma], 14.07.2010
Asistenta Sociala), DGASPC-uri ( DirectȘia Generalaă de AsistentȘaă Socialaă sȘ i ProtectȘia Copilului , AJOFM-
uri (Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca). 12

SECTIUNEA IV. Beneficiarii alocaţiilor de susţinere pentru familiile monoparentale

AlocatȘia de sustȘinere sȘ i alocatȘia complementaraă sunt pilonii de sustȘinere a familiilor cu copii aflate îîn
dificultate financiaraă 13. Studiul MMFPS (2010) argumenteazaă faptul caă beneficiile pentru famiile
monoparentale reusȘ esc saă reducaă rata saă raă ciei extrem de putȘin la nivelul îîntregii populatȘii (rata calculataă
cu o zecimalaă raă maî ne neschimbataă ca urmare a acordaă rii beneficiului). Chiar dacaă ar putea paă rea efectul
numaă rului scaă zut de beneficiari, totusȘ i, atunci caî nd analizaă m rata saă raă ciei pentru cei care primesc
transferurile observaă m caă aceasta scade cu doar 3 puncte procentuale datoritaă alocatȘiilor monparentale.

IÎn ultimii ani, politicile guvernamentale de asistentȘaă socialaă nu au reusit saă provoace schimbaă ri reale îîn
viatȘa persoanelor dezavantajate, care s-au transformat, îîncet-îîncet, îîn cetaă tȘeni asistatȘi sȘ i dependentȘi de
ajutoarele sociale. In completarea acestei dimeniuni lipsa a politicilor publice adresate familiilor
monoparentale, FSE propune o linie speciala de finantȘare pentru dezvoltarea economiei sociale.14

Ponderea familiilor monoparentale în cadrul populatiei românești.

Datele Institutului NatȘional de Statisticaă , utilizate in studiul MMPS privind economia sociala arataă caă
familiile monoparentale detȘin îîn Romaî nia o pondere medie, îîn cadrul mai larg al contextului european.
Trei sferturi dintre gospodaă riile familiale din Romaî nia cuprind cupluri caă saă torite, o valoare ridicataă îîntre
tȘaările europene. Cuplurile îîn coabitare detȘin o pondere destul de scaă zutaă , la distantȘe mari de statele anglo-
saxone, dar mai ridicataă ca a multor tȘaări estice sau mediteraneene.

Conform datelor de la Recensaă maî ntul din 2002 (INS), dimensiunea medie a gospodaă riei îîn Romaî nia este
de 2,92 persoane. Modelul familial cel mai raă spaî ndit este cel al cuplurilor cu un copil, peste jumaă tate
dintre familii fiind de acest tip. Numaă rul mediu de copii pe familie este de 1,21.

Familiile extinse, multigeneratȘionale sunt destul de numeroase: reprezintaă 7,3% din totalul gospodaă riilor
sȘ i îînregistreazaă un trend crescaă tor. FatȘaă de 1992, ponderea lor îîn totalul gospodaă riilor familiale a crescut
(îîn 2002) de la 7,6% la 9,2%.15

Profilul familiei monoparentale conform criteriului NUMĂR DE COPII.

12
Economia socialaă - model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate, Raport de cercetare privind
economia socialaă îîn Romaî nia din perspectivaă europeanaă comparataă , http://economiesociala.info/uploaded_files/301210%20Raport
%20de%20cercetare_economie%20sociala%20in%20Ro.pdf [Teoma], 14.07.2010
13
Analiza datelor privind alocatȘiile de sustȘinere pentru familiile monoparentale ne arataă caă probabilitatea de primire a acestora este
mai ridicataă îîn raî ndul persoanelor cu educatȘie scaă zutaă (datele de anchetaă ne arataă un procent de 2.2 îîn raî ndul celor faă raă sȘ coalaă
primaraă ce beneficiazaă de acest beneficiu îîn 2008, îîn timp ce îîn raî ndul celor cu sȘ coalaă vocatȘionalaă sau cu liceul procentele sunt
apropiate de 0 – 0.3 sȘ i respectiv 0.2; vezi Ancheta bugetelor de familie (INS) îîn Economie sociala – model inovator pentru
promovarea incluziunii..., op.cit., http://economiesociala.info/uploaded_files/301210%20Raport%20de%20cercetare_economie
%20sociala%20in%20Ro.pdf [Teoma], 14.07.2010
14
Astfel de proiecte realizate in partenriat natȘional sȘ i transnatȘional îîsȘi propun saă dezvolte o serie de structuri de economie socialaă îîn
scopul inte-graă rii pe piatȘa muncii a grupurilor defavorizate sȘ i supuse riscurilor de excluziune socialaă . De exemplu – ex. ” Crearea și
promovarea de instrumente de economie socială în scopul incluziunii pe pia-ţa forţei de muncă a grupurilor defavorizate ” este un
proiect cofinantȘat din Fondul Soci-al European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013, Axa
Prioritaraă 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de interventȘie 6.1: “Dezvoltarea economiei sociale”. Proiectul este
centrat pe trei regiuni: Vest, Nord-Vest sȘ i Nord-Est. Sunt avute îîn vedere patru dintre grupurile cu risc ridicat de excluziune: femei
peste 45 de ani aflate îîn caă utarea unui loc de mun-caă , persoane de etnie romaă , tineri peste 18 ani care au paă raă sit sistemul de protectȘie
a copilului sȘ i paă rintȘi din familii monoparentale. Proiectul este coordonat de AsociatȘia NatȘionalaă a SpecialisȘ tilor îîn Resurse Umane
(”AUR”-A.N.S.R.U.) sȘ i are drept parteneri Universitatea BabesȘ -Bolyai, Cluj-Napoca, compania SIVECO Romania S.A., FundatȘia Post
Privatizare, BucuresȘ ti, sȘ i coalitȘia KARAT, VarsȘ ovia, Polonia.
Mai multe informatȘii privind opinia reprezentantilor familiilor vulenrabile despre vaă rugaă m saă accesatȘi documentele de mai jos:
http://www.postprivatizare.ro/romana/economie-sociala-cercetare-si-concluzii/, “Cercetare îîn raî ndul grupurilor supuse riscului de
excluziune socialaă – Raport de cercetare cantitativaă sȘ i calitativaă .”, ianuarie 2011, Raport economie socialaă sectȘiunea 1
http://www.postprivatizare.ro/romana/wp-content/uploads/2011/01/raport-economie-sociala-sectiunea-1.pdf; Raport economie
socialaă sectȘiunea 2 http://www.postprivatizare.ro/romana/wp-content/uploads/2011/01/raport-economie-sociala-sectiunea-
2.pdf; Raport economie socialaă sectȘiunea 3 http://www.postprivatizare.ro/romana/wp-content/uploads/2011/01/raport-
economie-sociala-sectiunea-3.pdf
15
Datele sunt preluate din Raluca Popescu, Profilul familiei romaî nesȘ ti contemporane,, îîn Calitateea vietȘii, Revistaă de politici sociale,
Anul XXI • Nr. 1–2 • 2010, http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-1-2-2010/01.pdf
Un interes deosebit îîl prezintaă analiza nucleelor monoparentale dupaă numaă rul copiilor, avaî nd îîn vedere
îîmportantȘa pe care o are numaă rul acestora îîntr-o familie. Din totalul nucleelor familiale cu copii
(4260609), nucleele monoparentale reprezintǎ mai mult de o cincime (20,1%). Se constataă caă la toate
nucleele monoparentale (materne sȘ i paterne) tipul predominant de nucleu monoparental este cel cu 1
copil (îîn jur de douaă treimi), urmat de cele cu doi copii. La polul opus, se situeazaă nucleele monoparentale
cu 5 copii sȘ i peste, care detȘ in mai putȘin de 1% din total, pe fiecare dintre tipurile de astfel de nuclee
monoparentale.16 Din totalul gospodaă riilor din Romaî nia, cele îîn care existaă un singur paă rinte sȘ i cel putȘin
un copil dependent reprezintaă circa 2%. Ponderea acestora îîn totalul gospodaă riilor diferaă îîntre urban sȘ i
rural, acestea fiind mai numeroase îîn mediul urban (2,1% fatȘaă de 1,4% îîn mediul rural). 17

DATE COMPARATIVE PRIVIND PONDEREA FAMILIEI MONOPARENTALE ÎN POPULAȚIA ROMÂNIEI

Ultimul Recensământ - 2002.

Conform rezultatelor recensǎmaî ntului populatȘiei din anul 2002, structura nucleelor familiale se prezintaă
astfel: 13,4% din totalul nucleelor familiale sunt repartizate îîntre mediile de rezidentȘ ǎ diferentȘiat, 7,7% îîn
mediul urban sȘ i 5,7% îîn mediul rural.18

Numaă rul de beneficiari de alocatȘie pentru familia monoparentalaă a cunoscut o cresȘ tere de la 193.958
familii îîn anul 2009 la 200.656 familii îîn anul 2010. Ponderea cea mai mare îîn totalul familiiilor beneficiare
o detȘin familiile cu un copil (60,6%). Numaă rul de copii care traă iesc îîn familii monoparentale cu veniturii
mici a fost îîn anul 2010 de peste 315 500 copii19.

IÎn famiilii monoparentale beneficiare cu 1 copil se regaă seau 125.500 copii, îîn familiile cu 2 copii 105.400,
îîn familiile cu 3 copii 51.400, iar îîn cele cu 4 sau mai multȘi copii peste 37.200 copii. Cei mai multȘi
beneficiari au fost îîn regiunea Sud-Muntenia (38.782), de 7,6 ori mai multȘi decaî t îîn regiunea BucuresȘ ti-
Ilfov (5.082).20

Familia monoparentală și dificultăţile grupurilor vulnerabile în accesarea ofertei întreprinderilor

sociale.

Cercetarea Economia socială - model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor
defavorizate, Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană
comparată, București, 2010.21

a. Cei care au declarat caă nu au lucrat niciodataă sunt: 76% dintre romii intervievatȘi, 60% dintre beneficiarii
de VMG (venit minim garantat – nn.), 56% dintre persoanele cu dizabilitaă tȘi, 55% dintre familiile
monoparentale sȘ i 53% dintre tineri.

16
Drd. Andreea CAMBIR, Viorica DUMA , Mariana PIETREANU, Andoria IONITȘ AĂ, Corina PAĂ CURAR, Ianuarie 2009, Studiu privind
evolutȘia fenomenului familiilor monoparentale îîn Romania, http://www.monoparentalitate.ro/uploads/files/studiu-cnps_oaai.pdf
[Google]; vezi sȘ i http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_20951/Familiile-cu-venituri-mici-vor-primi-alocatii-de-sustinere-din-
2011.html [Teoma]
17
Date INS utilizate îîn CENTRUL NATȘ IONAL DE PREGAĂ TIRE IÎN STATISTICAĂ , Colectiv de realizare: Drd. Andreea CAMBIR, Viorica
DUMA , Mariana PIETREANU, Andoria IONITȘ AĂ, Corina PAĂ CURAR: Studiu privind evolutȘia fenomenului familiilor monoparentale din
Romaî nia; Studiu privind problematica familiilor monoparentale la nivel european; Studiu privind tipologia familiilor monoparentale
din Romania; Set de indicatori de maă surare a calitaă tȘii vietȘii de familie; vezi sȘ i MMFPS, Economie socialaă , op.cit.
18
CENTRUL NATȘ IONAL DE PREGAĂ TIRE IÎN STATISTICAĂ , Colectiv de realizare: Drd. Andreea CAMBIR, Viorica DUMA , Mariana
PIETREANU, Andoria IONITȘ AĂ, Corina PAĂ CURAR: Studiu privind evolutȘia fenomenului familiilor monoparentale din Romaî nia; Studiu
privind problematica familiilor monoparentale la nivel european; Studiu privind tipologia familiilor monoparentale din Romania; Set
de indicatori de maă surare a calitaă tȘii vietȘii de familie.
19
CENTRUL NATȘ IONAL DE PREGAĂ TIRE IÎN STATISTICAĂ , Colectiv de realizare: Drd. Andreea CAMBIR, Viorica DUMA , Mariana
PIETREANU, Andoria IONITȘ AĂ, Corina PAĂ CURAR: Studiu privind evolutȘia fenomenului familiilor monoparentale din Romaî nia; Studiu
privind problematica familiilor monoparentale la nivel european; Studiu privind tipologia familiilor monoparentale din Romania; Set
de indicatori de maă surare a calitaă tȘii vietȘii de familie.
20
Ministerul Muncii, Familiei sȘ i ProtectȘiei Sociale, Buletin statistic în domeniul muncii și protecţiei sociale, 2010, pp.138-139
21
Proiect finantȘat de Fondul Social European prin Programul OperatȘional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013, Axa Prioritaraă 6 „Promovarea Incluziunii Sociale”, Domeniul de InterventȘie 6.1 „Dezvoltarea Economiei Sociale”,
vezi si www.mmuncii.ro/pub/.../file/.../301210Raport%20de%20cercetare_ES.pdf; vezi si definirea in cadrul mai larg al analizei
problematicii inechitatilor sociale si a saraciei in Riscuri siinechitati social ein Romania (2009), Raportul Comisiei Prezidentiale
pentru Analiza Riscurilor Sociale si Democgrafice (RCPARSD), http://www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf
b. Media vechimii îîn muncaă a celor care au lucrat este de: 15 ani (persoanele cu dizabilitaă tȘi), 10 ani
(beneficiarii VMG), 9 ani (familiile monoparentale cu venituri mici), 8 ani (persoanele rome) sȘ i 3 (tinerii
postinstitutȘionalizatȘi). Cu exceptȘia tinerilor care au experientȘaă îîn domeniul constructȘiilor, restul grupurilor
vulnerabile au lucrat îîn productȘie industrialaă sȘ i prestaă ri servicii.

c. Vechimea la ultimul loc de muncaă a fost de: 12 ani (persoane cu dizabilitaă tȘi), 7 ani (beneficiarii de VMG),
6 ani (romii), 5 ani (familii monoparentale) sȘ i 2 ani (tinerii postinstitutȘionalizatȘi).

d. De la ultima angajare au trecut: 11 ani (beneficiari de VMG), 10 ani (romi), 9 ani (persoane cu
dizabilitaă tȘi), 7 ani (familii monoparentale cu venituri mici) sȘ i 2 ani (tineri).

e. Principalul motiv pentru paă raă sirea ultimului loc de muncaă este reducerea numaă rului de angajaţi. I s-au
adaă ugat: motive de saă naă tate (persoane cu dizabilitaă ţi şi beneficiari VMG), creşterea copilului (familii
monoparentale cu venituri mici), „motive personale” (romi) şi demisia din cauza unei remuneraă ri
insuficiente (tineri).

f. Principalul motiv pentru care grupurile vulnerabile nu au fost angajate paî naă acum este dificultatea de a
gaă si un loc de muncaă . Alte motive sunt: „nu sunt acceptat din cauza situaţiei mele” (persoane cu
dizabilitaă ţi, romi, tineri, beneficiari VMG), starea de saă naă tate (persoane cu dizabilitaă ţi) sau creşterea
copilului (familii monoparentale).

g. Sunt îîn caă utarea unui loc de muncaă : 61% dintre tineri, peste jumaă tate din reprezentanţii familiilor
monoparentale, aproape jumaă tate din romi, 44% dintre beneficiarii de VMG şi sub un sfert dintre
persoanele cu dizabilitaă ţi. Caă utarea se face îîn general prin intermediul prietenilor sau al cunoştinţelor, al
AJOFM sau al primaă riei.

h. Domeniile îîn care grupurile vulnerabile şi-ar dori saă lucreze sunt: prestator de servicii sau orice
domeniu (persoane cu dizabilitaă ţi, familii monoparentale, tineri), construcţii (romi) sau agriculturaă şi
industrie alimentaraă (VMG). Cu excepţia tinerilor, principala poziţie pe care ar accepta-o pentru a intra pe
piaţa forţei de muncaă este cea de lucraă tor necalificat. Tinerii şi-ar dori o poziţie de lucraă tor calificat.

i. Timpul mediu caî t cred caă ar putea saă lucreze pe zi este de: 8 ore (tineri), 7 ore (familii monoparentale,
romi, VMG) şi trei ore jumaă tate (persoane cu dizabilitaă ţi). Salariul minim solicitat pentru un loc de muncaă
ar fi îîn medie: 1008 RON (tineri), 757 RON (beneficiari VMG), 724 RON (familii monoparentale), 722 RON
(romi) şi 629 RON (persoane cu dizabilitaă ţi).

j. Au îîncercat saă se angajeze îîn forme de ES: 9% dintre tineri, 4% dintre familiile monoparentale cu
venituri mici, 4% dintre persoanele cu dizabilitaă ţi, 4% dintre beneficiarii de VMG şi 3% dintre romi.

k. Au beneficiat de cursuri de calificare/ recalificare 25% dintre tineri, 18% dintre persoanele cu
dizabilitaă ţi, 10% dintre reprezentanţii familiilor monoparentale cu venituri mici, 7% dintre beneficiarii de
VMG şi 4% dintre romi. Cursurile au avut ca profil: operator calculator şi croitorie (persoane cu
dizabilitaă ţi), curs bucaă tar/ ospaă tar (familii monoparentale, tineri), curs zidar/ zugrav (romi şi beneficiari
de VMG), curs taî mplaă rie (familii monoparentale), curs de limbi straă ine (tineri).

l. IÎn gospodaă riile îîn care locuiesc grupuri vulnerabile, proporţia îîn care nu lucreazaă nimeni este de: 88%
(romi, beneficiari VMG), 86% (romi), 85% (familii monoparentale) şi 69% (persoane cu dizabilitaă ţi). Cei
care lucreazaă sunt: soţul/ soţia (persoane cu dizabilitaă ţi, romi, tineri peste 18 ani, beneficiari VMG),
paă rinţii (persoane cu dizabilitaă ţi, familii monoparentale, romi, beneficiari VMG) sau fraţii sau surorile
(familii monoparentale). IÎn general, familiile sunt formate din trei paî naă la cinci membri. Principalele
probleme financiare ale grupurilor vulnerabile sunt reprezentate de lipsa banilor pentru: maî ncare,
medicamente, îîntreţinere şi creşterea copiilor.

m. Proporţiile persoanelor care cred caă problemele se vor rezolva îîn urmaă torii doi ani sunt: 33% dintre
tineri, 27% dintre familiile monoparentale, 20% dintre romi, 20% dintre beneficiarii de VMG şi 13%
dintre persoanele cu dizabilitaă ţi. Principalele modalitaă ţi de rezolvare a problemelor sunt: angajarea sau
primirea unor sume mai mari de la stat. (pp. 94-95)
III. CE S-A REALIZAT PENTRU GRUPUL VULNERABIL?

LEGISLATȘ IE
 Lege nr. 236/2008 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 105/2003 privind
alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala
 Legea 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei. OUG 2/2011 pentru modificarea Legii
nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei. 22
 OUG 2/2011 pentru modificarea Legii nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei,
publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 79 din 31 ianuarie 2011

Contintul OUG 2/2011 .

Prin adoptarea la sfarsitul anului 2010 a Legii nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei a
fost instituita o noua alocatie familiala care reprezinta rezultatul consolidarii a doua alocatii anterioare,
respectiv alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala,
reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2003 privind alocatia familiala
complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala, aprobata cu completari prin Legea
nr. 41/2004, cu modificarile ulterioare, care s-a abrogat.

Pentru cele doua alocatii mentionate plata dreptului se efectua in luna curenta pentru luna curenta, iar
prin abrogarea acestora si instituirea unei alte alocatii, familiile sarace cu copii care beneficiau anterior de
alocatia familiala complementara sau de alocatia de sustinere pentru familia monoparentala vor ramane
pentru o perioada fara aceasta sursa de venituri destinata cresterii copiilor. Alocatia pentru sustinerea
familiei, potrivit Legii nr. 277/2010 se acorda, ca drept, cu luna urmatoare depunerii cererii, aceasta
insemnand ca cel putin in luna ianuarie 2011 familiile sarace cu copii nu vor beneficia de nici o forma de
sprijin similara.

Astfel s-a ajuns in situatia ca persoanele care anterior beneficiau de prevederile Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 105/2003, aprobata cu completari prin Legea nr. 41/2004, cu modificarile ulterioare
(alocatii care se acordau in luna curenta pentru luna curenta), si care urmau sa beneficieze si de cele ale
Legii nr. 277/2010 (alocatie care se acorda in luna urmatoare celei a depunerii cererii) sa nu poata
beneficia de posibilitatea de a le fi acordat dreptul in luna ianuarie 2011. Pai situatia asta a trecut, tb
mentionat numai daca se repeta – este o justificare a noii legi/ordonante de urgenta, nu poti modifica
textul legii.

Tinand cont de grupul-tinta vizat, in vederea crearii posibilitatii ca toate persoanele indreptatite sa poata
beneficia de prevederile Legii nr. 277/2010 incepand cu luna ianuarie 2011, in considerarea faptului ca
elementele sus-mentionate ating nivelul de trai al categoriilor de beneficiari si vizeaza un interes public,

22
Vezi sȘ i legislatȘia conexaă - OG 7/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuitatii
asistentei medicale primare prin centrele de permanenta. Ordonanta 7/2011
HG 50/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.
Hotararea 50/2011
HG 38/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocatia pentru
sustinerea familiei. Hotararea nr. 38/2011
Legea 276/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Legea 276/2010
Legea 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei. Lege nr. 277/2010
Legea 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor. Legea 202/2010, Mica reforma a Justitiei
Legea 117/2010 pentru completarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea
familiei in vederea cresterii copilului, Divortul prin acord. Divort de comun acord, Divort. Desfacerea casatoriei prin divort
HG nr. 1385/2009 privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Familiei si a Drepturilor
Copilului. Hotararea 1385/2009
Legea adoptiei, legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, republicata 2009
Lege nr. 341/2009 pentru completarea art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in
vederea cresterii copilului
HG 1016/2009 modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG 148/2005 privind sustinerea
familiei in vederea cresterii copilului, aprobate prin HG 1025/2006. Hotararea nr. 1016/2009
Lege nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din OUG nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului
Lege nr. 240/2009 pentru completarea alin. (2) al art. 1 din OUG nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii
copilului
Legea privind protectia si promovarea drepturilor copilului, legea nr. 272/2004
Ordin nr. 299/2009 pentru modificarea si completarea Metodologiei privind selectia si pregatirea prin rezidentiat cu timp partial in
specialitatea medicina de familie sesiunea 22 martie 2009, aprobata prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 171/2009
aceasta constituie o situatie extraordinara, a carei reglementare nu poate fi amanata, si impune adoptarea
de masuri imediate pe calea ordonantei de urgenta.

Legea nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 889 din 30 decembrie 2010 prevede ca cel care dispune de evaluarea socioeconomica a
familiei prin ancheta sociala este primarul, in urma verificarii indeplinirii de catre solicitant a conditiilor
de acordare a alocatiei. Ancheta sociala se va efectua in termen de maximum 10 zile de la data inregistrarii
cererii, de catre personalul serviciului public de asistenta sociala din subordinea consiliului local sau, dupa
caz, de catre personalul din compartimentul cu atributii in domeniul asistentei sociale din aparatul de
specialitate al primarului. Acelasi act normativ stipuleaza ca dreptul la alocatie se acorda incepand cu luna
inregistrarii/depunerii cererii iar plata drepturilor pentru alocatie se asigura de catre agentiile pentru
prestatii sociale judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, denumite in continuare agentii teritoriale,
incepand cu luna urmatoare celei pentru care s-a stabilit dreptul, prin decizie a directorului.
IV. CE SE DOREȘTE SĂ SE REALIZEZE?

PROPUNERI................................................................