Sănătate și Boală

Modele etiopatogenetice şi de tratament

utilizate în psihologia clinică

Normalitate/anormalitate, factori etiologici

relaţia biologic-psihologic, modelul factorilor
nespecifici, abordarea cognitiv-comportamentală

dr. Doru Vasile MARINEANU

email: vasile.marineanu@g.unibuc.ro
Modificări DSM 5
 20 de module referitoare la tulburări
 Eliminarea sistemului multiaxial
Modificări DSM 5
 Tulburări neurodevelopmentale
 Schizofrenia și alte tulburari psihotice
 Tulburări bipolare și relaționate
 Tulburări depresive
 Tulburări obsesiv-compulsive și relaționate
 Tulburări de anxietate
 Tulburări legate de traumă și stres
 Tulburări disociative
Modificări DSM 5
 Tulburări de simptome somatice
 Tulburări de hrănire și alimentare
 Tulburări de eliminare
 Tulburări ale ciclului veghe-somn
 Disfuncții sexuale
 Gender dysphoria
 Tulburări disruptive, de control al impulsului și de
conduită
 Tulburări în legătură cu o substanță și adicții
 Tulburări neurocognitive
 Tulburări de personalitate
Tulburări neurodevelopmentale
 Dizabilitate intelectuală – în locul retardului mental
 Tulburări de comunicare – introducerea unei noi
categorii: tulburare de comunicare socială

 Tulburare de spectru autist – 4 diagnostice anterioare:

autism, Asperger, tulburarea dezintegrativa a copilariei,
tulburare developmentala pervaziva: 2 domenii –
comportament social și interese restrânse și stereotipe

 ADHD: simptomele prezente înainte de 12 ani (nu 7);

subtipurile au fost înlocuite cu specificanți; este permis
diagostic comorbid cu TSA; prag pentru diagnosticarea la
adult - 5
Tulburări psihotice

 Schizofrenie: sunt necesare 2 simptome la criteriul A

(nu doar unul dintre idei delirante bizare sau
halucinații complexe)

 Cel puțin 1 simptom pozitiv (halucinații, delir, limbaj

dezorganizat)

 Subtipurile sunt înlocuite cu specificanți

 Tulburarea delirantă: nu mai este necesar ca ideile să

fie non-bizare
Tulburări depresive
 Introdus tulburare disruptivă de reglare emoțională
(disruptive mood dysregulation disorder) – la copii sub 18 ani,
probleme persistente de iritabilitate și pierdere a controlului
 Tulburarea depresivă majoră – minimum 5 simptome din
criteriul A din care cel puțin unul deprimare sau lipsa
interesului/plăcerii
 Distimia devine tulburare depresivă persistentă
 Tulburare disforică premenstruală
 Elemente comune – prezența tristeții, a dispoziției iritabile,
schimbările somatice și cognitive
 Nu mai apare criteriul doliului
Tulburări de anxietate
 Agorafobia, fobia specifica, fobia sociala – cel puțin 6
luni
 Tulburarea de panică și agorafobia sunt diagnostice
separate
 Anxietatea de separare – inclusă și la adult
 Mutismul selectiv
 Tulburări de anxietate induse de o substanță (ex.
cafeina, cocaina) sau o condiție medicală (ex.
hipertiroidismul)
Tulburări obsesiv-compulsive și relaționate

 OCD (obsesii și compulsii) plus

 Hoarding disorder, Tulburarea dismorfică corporală

(simptome obsesive cognitive)
 Excoriation (skin-picking), tricotilomania –
comportamente repetitive recurente
 Tulburari obsesiv-compulsive și relaționate induse de
o substanță/medicament
Tulburări legate de traumă și stres

 Tulburarea de stres post-traumatic și de stres acut

 Tulburări de adaptare

 Tulburarea de atașament reactiv (retras)

 Disinhibited social engagement disorder

Tulburări de simptome somatice și
relaționate
 Au fost eliminate: tulburarea de somatizare,
hipocondria, tulburarea algică, tulburarea
somatoformă nediferențiată
Avem:
 Tulburare de simptome somatice (în loc de
somatizare)
 Tulburare de anxietate de sănătate (în loc de
hipocrondrie)
 Tulburare de simptome neurofiziologice funcționale
(in loc de conversie)
Tulburări de hrănire și alimentare
 Criteriul amenoreei la anorexie a fost eliminat

 Adăugată tulburarea de mâncat compulsiv

 La bulimie – schimbarea frecvenței cu care trebuie să

apară comportamentul (o data pe săptămână, nu de
2 ori)

 Adăugată tulburarea restrictivă/evitantă de consum

alimentar

 Pica, Rumination disorder

Tulburări disruptive, de control al
impulsurilor și de conduită

 Opoziționismul provocator

 Tulburarea de conduită

 Tulburarea explozivă intermitentă

Tulburări în legătură cu o substanță sau
adicție

 Nu mai există dictincția abuz-dependență

Adăugate:
 Jocul patologic de noroc
 Sevrajul de cafeină și canabis
 În loc de GAF – sistem WHODAS (World Health
Organization Disability Assessment Schedule)

 http://www.dsm5.org/Pages/Default.aspx
Normalitate vs. Anormalitate

 Ce este boala?
 OMS: o serie de modificări biologice și/sau psiho-
comportamentale care genereaza distres și/sau
dizabilitate sau un risc crescut spre distres și/sau
dizabilitate
 Cât de modificată trebuie să fie modificarea?
 Criterii
➢ statistic

➢ cultural-ideal
➢ funcțional
Componente ale bolii

 Manifestările bolii - tabloul clinic – semne

(modificarea respirației) și simptome (experiența
fricii) -> sindroame (posibil etiologie multiplă)

 Factori etiologici, cauzali - mecanismele etiologice

o Exogeni: fizici, chimici, biologici, psiho-sociali
o Endogeni: genetici
o Declanșatori (ex. discrepanța cognitivă)
o Determinanți (rol specific)
o Favorizanți (ex.suportul social inadecvat)
o Predispozanți/de risc (ex. anumite trăsături de
personalitate)
o De menținere (ex. beneficiul secundar)

 Reacțiile de răspuns ale organismului

Bolile în funcţie de tabloul clinic şi
mecanismele etiopatogenetice
Tulburările psihice ”clasice”

 Având mecanisme predominant psihologice, necesită

tratamente psihologice şi sunt frecvent abordate
psihoterapeutic
 Tratamentele medicamentoase sunt simptomatice şi nu
vizează cauza tabloului clinic
 Având manifestări predominant psihologice, ajung mai
repede la psiholog sau psihiatru
Tulburări somatice ”clasice”

 Având mecanisme predominant somatice necesită

tratamente medicale
 Tratamentele psihoterapeutice sunt doar
simptomatice, adjuvante celor medicale
Tulburări psihice datorate unor condiţii medicale
generale sau consumului de substanţe

 Având mecanisme predominant somatice necesită

tratamente medicale
 Tratamentul psihoterapeutic este simptomatic sau parţial
patogenetic (nu etiologic)
 Având manifestări predominant psihologice, ajung mai
repede la psiholog sau psihiatru
 Se impune un diagnostic diferenţial riguros
Tulburări psihosomatice şi somatoforme

 Necesită tratamente psihologice şi medicale, combinate

 Sunt tulburări care beneficiază mult de pe urma muncii
în echipă (medici şi psihologi)
 Având manifestări predominant somatice, mulţi pacienţi
nu înţeleg (şi unii nu acceptă) mecanismele psihologice
din spatele acestora
Relaţia biologic-psihologic

 insuficient înțeleasă de unii specialiști; marcată de

dualismul cartezian: medicii consideră că biologicul
determină psihologicul, psihologii invers

 dezvoltările din neuroștiințele cognitive consideră că

discursul psihologic și cel medical sunt descrieri ale
aceleiași realități

 De ex., teoria psihologică și cea biologică a depresiei:

schemele cognitive cauzează trăirea depresivă;
deficitul de serotonină determină o amplitudine
redusă a potențialului postsinaptic excitator
Relaţia biologic-psihologic

F1
P1 P2

A F2
B1 B2

F1
P1 P2

F2
B1 B2
 Mecanisme specifice/nespecifice
implicate în etiopatogeneză
Interpretarea tabloului clinic de
către pacient

Reacțiile
Tabloul clinic mediului social

Mecanisme
etiopatogenetice
specifice și nespecifice
 Modelul mecanismelor de coping succesiv

adaptative Distresul eliminat

Mecanisme
Distres Distresul
de coping eliminat
dezadaptative
adaptative
Mecanisme
Distres
de coping
dezadaptative

Distres

Mecanisme de coping: caută

asistență de specialitate
Modelul triarhic al dinamicii terapeutice

relația T A cadrul
terapeutică actual
C A A C

B B

A B

trecutul
C pacientului
Limite ale paradigmei CBT

 Nu se cunosc mecanismele cognitive implicate în

toate tulburările psihice

 Nu există tehnici suficient de eficiente pentru a

schimba mecanismele etiopatogenetice

 Tehnicile eficiente nu sunt aplicate în mod

profesionist din cauza inexistenței/nivelului scăzut al
programelor de formare
Mituri referitoare la CBT

1) CBT se focalizează pe cogniții ignorând trăirea

emoțională a subiectului uman
2) Intervenția CBT este un tratament simptomatic
superficial, ignorînd inconștientul și profunzimea
psihicului uman
3) CBT este o formă scurtă de psihoterapie
4) Utilizarea de tehnici cognitiv-comportamentale
înseamnă CBT
5) CBT ignoră faptul că emoțiile apar înaintea cognițiilor
 Mituri referitoare la CBT

6) CBT urmărește să neutralizeze emoțional pacienții

7) CBT nu este potrivită pentru anumiți pacienți și
pentru anumite tipuri de patologie
8) CBT promovează intervenții prea directive