Ing. N. LUPSA @ Ing. $¢. BALANESCU CALAUZA HORTICULTORULUI (Indrumiri practice privind lucririle horticole de sezon) if, P g OKOCUPRINS Reda ng MARIA OAYAN 4 Tohono MARAYONESEY Gran: LEONTIN PLOBEA \) jon } Fionn Rotana. Capitelyt 1 LWCRARL HORTIUITICOLE, CE, SE (asada ARSENE MERE FEBRUARIE) : Princpalele lori legumicole de Jar. nr) ait fhice ona exer mr tard te mice 0 ‘Com se progtese semintele legume ia vedevea fnstninri ia risadaite? 0 Comm ne amenajeash 0 risadai? a (Gum se face insdminjacea In rsanije caw ide? — 16 ‘Cam se prodve rhsadur de legume bostinoase ia ghivece?| B : Elim se amenajeasisolaride 9 sever? 2 {Cam se face iaaiinfarea in cimp legume? 8 ‘Cam se fae prgitiren tubercle de extol penis nen te prot imperioens sss" 2» ‘Eis nceforfrea sade rincipalle IacrAetpomicole de fara... 2 Tne tebe” ent excularen snr (nerds fom } ‘ole de iar me B ‘Com se face iraticaressaminjelor de mar’ g pat? — 33 (Gam se fice rcotagea gf plsratea ramurr alto peste altunie cu tamufs detagata. = a in te face atoiea la masts paler portaltal | Imareotelor tnrdddcnale? ot am 2 fe here a poms inert (olaat pe vod)? 36 | ‘Cam se eneouth Aieren pomir fn ana! Tp pam } fare? ae fm se exec i ani wear a | im oe formeasd coronele artistic (peliate)?..0- 44{Cum se fc tert a pom flat pe sod (Cam se fae tAlrile Ik pomit Mtl, ia vedere Drelangicit viet gt rod lor? om setae tier'iaconske 9 umeut >. (Gum se exceutd stropnle de lara Is posi. {Garg faceingriiea tchiatss pomllor?s. Princpalele crit tele de and “nal thrice ft esectres vi bu ite ‘Gum's face redestuadaial partial tn vie} Gam Ice gop pst complies gly fe lm sea eto "mad ienave & ocilor vitelorrotiteare? er Principle turds force de iar adi tee pot xara wc je ‘cam se face iaetces prin Buta ia citer plante Morice? vreees mee Capitolul I — LUCRARI HORTIVITICOLE CE SE SECUTA" PRIMAVAIA. (QUAIEE-APIILIESIAT Principle Irland pind Ted orcas oa at peer aries lin Sensi iri de igs in sa Gime lace plantas cartier Inc penta bnnerea de reduc aps Ete ste Hanae rss i ir 9 simp? ae ide i i de {impurila csrvel pope patel 9 pepeal ret Penile ac pomicle de pimdrash Tad ce pour exewarea sna ai! joie de primboard veces. oe Gono tse fnssinjaia faipsain spit egumicte Tatar In goal de butagh? (Cam se fac erie de primavark fa cipal If feoala' de pom? ss Eam se face plantarespomilor? 2.2". ‘Gam se fa gente petra combaterea bramelor 0 st Bs ss 2 Capitotut ut Cam se face sopraaitecen fomor? (Chm s© prepard mastea! (earn de alti (Cam se face contrlal modulate lernare 9 magi for de rod la pomlltretifet? Princpaele lord vtele de primsvard Tuleh tonite fentra excttarea nor Tact ite ae primar . cee Em ne face acre ver? ee ‘Gam se face forfaren tage tigi {Cam Se por obfine ile alte fara forare! a ft plate etre Gite sat itil noi Tia in’ prodsereavifelor Gamsefaceinaitre vide ve prise walt Gum re face plastarea fear? {Gum “se face dexgropatalvifer neti? (Cam se fac tAierte via mobil (Cam se fe eerie tn vin tte? mae face tera fn via pe tod... Cam ae face copeltl i cere fn vie Com Se executa ele opertinal in vende” la vie {plies legate st pit asta)? pall Teri larcole de pimivar. nde tlic per excutaren nr cris frie ‘primivard 2 iene face tutes prin tap a eat coos ey odendron! e (Cant ae pregitese tS plantas uli de gal feet tite (Gam se face traneplantarea enor plant de apara. LUCRARI HORTIVITICOLE CF St EXECUTA' VARA. (UNIE-IULIE-AUGUST) Princpalle Iuedrilegueale de ward “nde teyice entra excetarea wr fcr legumi: le ts verde Cam face copilitel la tomate}. ss0ooce san (Cam oe face cent Ia tomate? os 0 vot 106 na 2 bt 1 M3 45‘Cum se combat principale bli si dundtrt ai tee sgumeoe In timpal ver Com se presttete pail de fli? Principal lueraetpomicole de vari... nd ve frente i irs il ‘Ca se fa incite do vari ‘in marcotierd?. (Cam se face aitolres in ahi dorm Gam se fac tertile de vara iu cimpui Ti in scoala fe pomi? z Cant ae ae stro (Cam We face rial fractler 8 pnerespiopiclor 1a pomit cw rod abundent? {Cam se pot valriien irgtele ciate iia de Cues? Cam se Iniafeaedo plamtatie de clpyun (caters ‘Stall) in timpal ver? Principle Iuerri vitcle de ards... “acai tbc nr enctres r avo e ‘Gam se ace pci in goal di. {Cm ae fa stop i froaa de ve? oo. 00000 ‘Gam se fac sop dard in ve : (Cam ae face copay aa sgratl ia lant se now tna eerie Gam se fac operaiaite in ‘verde i ii ‘Cam se face completares golrior in vi pri planta: retiflor dela ghivece i mrtode de aloe fa ‘Principlele uci faricte de vark 5 net tice per ects Vr ae Cam se peepites in vederes pianist de late fe, nae, sambie, ria i reomil de ekonoare? Capstolul 1V— LUCRARI HORTIVITICOLE CE SE TERECUTA ToaMtwa.(SEOTEMBRIE-OCrOMDIIE” OLEMBRIE) ns. Principalle crit legunicte de toumnd 1 us ey Bs 160 160 mm 8 19 179 v9 180 12 12 Indica tence pent excedarea er tact lgumi= (ie 2 tan ‘stn epoca capi pir el EGS. Eez pomtmatrarea nor legume? Cin Se pisteasl uncle legume peste inl? Principtee tocar pomicole de ton = Tea hep cc re oii oe ca ce sal es ican ioe portato ia gcoaa de puiet? ma Ice estar craven iar ase ‘clr inrdheinate? Goo se contectioneast “built (Coin st tace som sortaren 9h stratificarea pomilor fin pepinsert) a {cam ae face seasnportlPomilon? o-- ‘Git se fac opie penta plantareapomior? (Chin 2 he fertile de toamna = slat g cum 9 Spies ngrdgdmintete? Em ne ifttent © plastatie de Spun (ood ‘hipot)? 5 Comte plata rucsie peste ara. : Princpasic Inert wiiale de toamnd sr tines fon taetarea wor Ter ile eam ‘cant ne weot casas i pias ile din esta faite? bis Coon to. tecoiteedcoaete ‘alta i poriatei?.- ‘Cum oe plotreaah conrdele alti 9 portato. Gam ie cnc glo It vie prin aro ae Cam since grep ss mgurcital velar. ‘Cam se pltrea struguel peste tea ‘Cam se progitese vale Se lem in veereapreparit furtalut din strogurl? = Gey regu ce ati! i preiiea Srsior “de lem : Princpaeie Iyer oecle detain Tada tbc fir eccdaren vr ier rice a cama ‘Cems taceplantares tibioe deaavcioe, sabi, {alte y's simmilor de stinjenl? Cam se poate face forfaren balbior de sabi pea= 183 us 1 ms 19s ws wt 7 198 201 ans 7 2M a6 216 216| capiToLuL 1 26 con oe eer mea Dents electron poe LUCRARI HORTIVITICOLE (Gam se prepard zeama bordeeed 0... 2 CE SE EXECUTA IARNA com se ropa ea tok ei aejeina 7 (DECEMBRIE — |ANUARIE — FEBRUARIE) Came" conictioneais tiie ‘pean ci “ ‘speak clea a Ghee opt de frotchin mali apices tie ) Nie regu de protectin, mi in cxccutarea acess PRINCIPALELE LUCRARI LEGUMICOLE Ii ate cio i 3 DE IARNA — Se asgus3 seminfcle, ngrisimintle si pesticidele (substantele chimice folosite pentru combaterea bollor, ‘Siunatorlor si buruienilor) necesre sector legumical se aiguch. gunoial de grajd si amestectl de ple snfat(ananifi, paint de flinynisip) necesare pentru Smenajarea rishdafelor: Mise repard qi se_devinfecteazl. inventarul foloit tn sectoral Tegel A solarii noi; me . 4 ~ se face verficarea peridicS a modului com sint plstrate legumele insloeste sau strailicate in nisipS — se instaleazi risadnifele si solarle Incite destinate producer risadullor pentru culturl extra: Gmpur g impor; ~ se pregdtesc seminfele gi se executd insiminfarea pentru producercarisadutlordestinateciltrilor extra: Fimpuri (In solar st rasadnie) 91 timpuril (im chp); wee executh Iuetrile de ingrijie in risadaife pentru obfinerca unt risad de clita:= la inceputul luni iamuarie se planteaz’ rosii ardei in sera. pentru realizarea de culturi forfate: — se ingrijese culture din sera; ~ in ferestrele iernit se poate incepe tnsimintas legumelor de prima aparifie: spanac, salati, cea ridicinoase ~ cAtre sfirsitul luni februarie se incepe pregitirea tuberculilor de cartof(incolfrea) in Vederea obinerit de producti timpuri “se pun andive la forfat. INDICATH TEHNICE PENTRU EXECUTAREA UNOR LUCRARI LEGUMICOLE DE IARNA ccun se pneakrese senmvreh InshoaeyAnit IN RASADNITE Pentru obfinerea unor productii mari si de calitate este necesar si se foloseasc’ la fosiminfare numai seminfe bune, care Indeplinesc anumite insusii, In pri- mul rind, sinninfa trebuic si aparfina unui soi indicat a fi cultivat In zona respectiva si a cirui_ perioada de vegetatie corespunde scopulii_urmarit "(cultari timpuri, de vara, tri). Alte conditii cerute semingelor de alitate: si aiba 0 bund facultate germinativa, Puritate sisi nu fie prea vechi. Date concrete In accasta privinfa ‘Sint prezentate in tabelul 1 Este bine ca procurarca seminfelor si se faci de Ja magazinele care. desfac seminfe de legume si flor, fn pachefele speciale. Aceste seminfe aint produse de unititt agricole specializate In producerca déstminta - Tn cazul cind se folosese seminfe procurate pe alta cale este necesar s4 se stabileasca puritatea st facultatea lor germinativa. Tnainte de insimin{are seminfele se tra- 0 Tatelat 1 gannneag nsasagsanasss SERRRRARTERRERASAITSSRAASR pegerare igaegessre Principaee ngupe ce trebateaza (se dezinfectcaaa) [ata clteva aminunte fn accasti ret ~ Seminfele de rosi si vinete se introduc in ct (9) tn de 20" i ear, sae se prifieac ca Captan (3 gla he-cimiotl); ~ Seminfele de ardel se trateazd prin prifuire cu Gaptan (Sg In kg simingg)s ns Ph" ~ Seminjele de castravett si pepeni se trateast prifcindwse ou Captan (3 fla" 14g sings) ~ Seminfele de varei, conopida, gle se trateazd pi node apa (0) timp de 20 mate Eu intro solofie de sulfat de cupru (piste? mat 05%, timp’ de 13 minutes OPT ) ='seminfele de fasole se trataz’ ta sace timp de 710 le, 4~S ore pe cnd olan este puteries su prin pifuire cu Caplan (4 ¢ tT Simin). In acest tin caz,seminjek se uneeece ups in prenbil ~ Bulbijrii de arpagic so trateazt prin prifuire cu Lindatow 3 (3050 ¢ lat kg buliger), Cind se urmiceste gribirea inal seminfclor (eal ales fn cazal seninjclor care germieagd ge asa fare se seaming pentra completa, golurlory se face tmectare lor inate de inskunnfare Dacl ete o cant tate mica de seminf, se pane inten sheley de Glom, tumplindu-se pe jumitate! pei se ine aterativ 13 fre inten va et ap a emperaturycameter 3 ore inser, schimbindtrse mereu apa. Durata de umectors este. de 2—4 ore. pentru salty nich 1220 ore, entra vara, conopida, gli, astral, dovieel, pet Deni, fase, mazite; 29 —40"ore. penta Tog ard, inet, sfec la rosie; 4060 ore pentra span mercov, mirar, {eling, ceapa, praz, sparanghel. Dupl acest 2 n expunerea 7 * tratament, seminfele se svinti si se seamind imediat, numai_in'teren reavam, Dacd’ nu se poate respecta. aceasti condifie este preferabil si se renunfe la umec- tare, (CUM St AMENAJEATA © RASADNITA 1 Pentru a face o risadnif st necesare urmitearle materiale: guno! de grajd proaspit, pansint de iste is, to, gear foi ae CGimoiu de pra se toloseste penta incdlirea risad- rife Cel mai fut este gunoial Ge cal proaspits Aces intra repede tn fermentafe pi di eatitatea cca mat sare der, Se poate los anode vite tsk amestecat-cn gun de el Pimintul de rasa Tn rasadnité nu = foloseste. mint obigonit de grin, ctu ameste format din pimint de feling, meanifa si nisip, Pregatirea pimintu: fide lind Tncepe Inch dit vars Model In eae se face acest luc ste, prezentat amannfit Tn desrerea Principaleoe incr legumicole de vara Tn tabelul 2 sint indicate diferite refete de ames- teourl de pint foloste Ia productrea rasadurilor, Tocal de rsndnif ete format intro ram de ean ca latuile de 25-30 em, care se aaza pe stratul de bie iegar Geamut acoperétocil pentru menfinerea Alda, Tati cum ge face readnife: pe local ales, care trebuie fie adapontit, se ayteme un strat de pa uate, peste care se aye gunoial in stratul succeive de 20. So'cm, care se tat ugor cu farea Grosimea total a pati de gunoi depinde de tem- gainea ated qo specipenten are. eae Bie product rasadurl, Pe timp figuos qi pontra l= Bb. | Tabelut 2 a risaduilor pentra diferite coltrl legumicole Amestecuri de pin an - = Se a oot EE Se ~ |e |e wl «| ” —~ |» i 8 | 8 |e) ew] S| SD 8 Fomste S 13 ! ew) 12) ) o) | | 5 3 S| 8 j=) i]s] S| 2) w io 3 ce ee _ - ~ ae 40 so | — | |) | 20 | 0 10 ste elzlils g)ejal8)siefa] & ie ei] e ] 6 | 3 Bi) # |S) BP 1S) m] S 3S ld : ® | @ |] | wo) 2] & 2 8 8 8 SS 8 8 we Sl ow eae | ee 2] 2 ll F]s] 8) spot weet PD 2 yr ftyptl el ays) 6 ae » | » | 0) — ||») 3 cue | | @ |e | — | ow } % | ® |] | | |) we] . foe | on) 8 | 8 | = |B s | © |S) se) i] ®] ie Ate ga eae sada % | ® | 2) |) | | we ee ese se tliecs 8) 8 oe) Sle) 2) 8 | a “| 8) = ef . ~ | z= 0 25 — | 23 | 25 | 20 | 30 5 van 1] | a | - | S| Bilal RS a) a) a cooniaa | ot | | | | 3 | 3 | w|i | | io eer ct. aelaais $) 2a e S/S) 8] 8 w)e@ | @ | 2 | & | 8 | Bf m) els) ') we uf= |= |] a | a tods PS [2] coh vu 23 75 - - 1 + Numa pentra salad,poms rocntcns ME at, x sat, sini, ej ea tg se oe ON cenit cle cael mec aii, opt, a, Si Margate in aaralct a seal clase fn Jr prea pane ‘pe patul de gunoi se ‘s “4 tocul. In interiorul ps nate LSet de eal pon es mene Sey ltd coast oe pa cee ec ede eta eam sin ap a ll eat eB Ja indlfimea de 13cm). a ‘spectiv (eto Pint gla, dol cae adap. sac perf imi ees. do a oman tl post fac od pina sabe (CUM 8 FACE INSAMINTAREA IN RASADNITE SAU LADITE? unrated iat, pinata ivelead cu grebla pent a dotrugeeraiene Hatt aot tote wot ao sini in cal semnatul pin Impede, smi se imprlgte ca mina, lt al unfosn Fete tog se pros, sau se cere cu ita rardy un stat Je mse nif gos de 1-2 cm. Urmeash din hou © uypard ata. 16 torire a pimintului, La sist se ud cu o stropitoare 2 sa ffl ap edn ar sada eae cu geam st rogojin. Dach semnatul se face insin- Bun se traseazd mai int sinflefele adinct de 0,5— 1 cm, pe care urmeazi si se imprastie semintele. In ge- neral dstanfa dinte radari va fide em dacdrisadul Sova repicasau de 7-8 em dacdrsaduln sevarepica Seminfele se impragtie pe fiecare sin{ulet cu mina, finindueiatse cele Wel degete: mare, aratator st mi): focia si listnducte sh ead prin iecareadegetclor, 1n'o dtanfa-de 1-2 cam una de alta. Urmeazh presie area unl strat de mranifa gros de i cm, batiortal 4B udatal co stropiteares casi fink nele date. privind epoca de seminat 3 virsta coptimi 4 sisadurllor (de a nishrit pind Ta plantarea AP imp) slat presentate fn label 3 Tabead 3 yoca de semfnat fa efsadafl gf viesta opting a rsadurlor (de la" asane pind In plantare ta clip) ee Arde (ute, ges, lung, own) aoa — 10m ss-35 Cestraveti, doviecei | 20.~3011 3035 Ceapt de apa | 20.1010 33-40 Conopd timpucie hoa wo Conopit detoara | 2310.1 30-35 alloare timpori S—15it so—40 Gath ei 2ov—10V4 30-35 Pepent aom—siv 30-35 Patiigete vinete 2sml—smmt 438 Prax 25-251 40-5 vTabetut 3 (continuare) Salata 25-35 Bo ‘Tomate timparis tot 50 Tomate de vari-toamens | 15t—tav | 3545 ‘Ting pans | ods Vara de vari 1020.11 was rv wo8 Vares de toamo saa nas area op | isos 50-35 Seménatul in ladife. Cind nu exist posiilitatea i se amenajeze o risadniti, se pot pregiti risaduri si in Lidife de urmatoarele dimensiuni: Iungime 60 em, time 15 em. Se pot folosi in acest scop. si Midife de la ambalatul marmeladei. Pe fundul liditei se fac citeva giurele, prin care si se poatd seurge surplusul de apa de la udat, dupa care se asazii un strat de nisip gros de un deget $i apoi amestecul de piimint (fig. 1). Ladifa nu se umple pind sus cu pimint, ci se lash goal pe o porfiune dé 1—2 em, a si poata fi plstrata apa si si nu curgi peste margini cind se ud Seminatul se face in rinduri distanjate la 4—3 cu Lidifele se fin intro Incipere inctlitd, iar dupa risirit tru ca plantele si primea cit mai mult tom Citeva date tehnico privind seminatul pentru obji- netea de risaduri sint prezentate in tabelul 4. De asemenea, in tabelul 5 sint prezentate citeva date privind modul de reglare a temperaturii si umidi= 1Afii in risadnifa. 1°S arms Pepin pesopone PeperSv Ea Eugpe Mesoun oe uecne vorrAnonse acd vrem si objinem producti timpuri de castia- ‘eli, doviee! sa pepen,ptern face rsadurl gla acest Plante. Deoarece tle “suport. greu transla Fase a produc pe Haale defi Sh ge sn inet be poatt planta Impreund en pata ain ghivece st deel radi a n acest scop se pot los brazde tate dintr-un Joe Ineleit, cx dimenctunile 13 cm[13 em|10 em, ghivece mei de pint ars, cu dametral de 6-8 cm sus phe Fele de ‘plastic, giurite ln fund cele folste pent inghetat). De asemenea, se pot face ghivece din hirtie groasi sau polictilna uzata Se procedeass astfel: hifi se fifagoara in jurul unei cat de conserve sau al une phar mare, Se impatereste Iu on cap, apot se Sate asa paral gi rimine ghivecal de hte Cind se foloset¢ poietiena, la tncheiereaghiveclo spot Utliza ace simple, capac, ali cte Ghiveccle sr umpl ca pamint, ceva mai mult de jumatate. Apot se seamana'clte dou seminje cate se Inrodue tn pimfnt prin apie cr degetl i apoi se ua eu api ido. Ghvecele Se jin'la lois $f Galdurh Pe misurl ce plantele cree ‘emai adauga Gite, tin pit J ged, pi ce sump i ghivece se pot produce (qi mat ales Tepes) sae si'din alte specii de legume. a au ‘CUM SE AMENAJEAZA SOLARILE $1 SERELE— SOLAR Solarile sint construct simple, acoperite eu folie (eta depts rena d 0.0.2 mm stn care se planteaza Sau se produ rasaduri de legume. tn spe: Gial primavara foarte devreme, in. vederea, Objines 2 de producti extratimpusii (trufandate). Rolul lor este fel de a. proteja plantele, ferinducle de frig si vint Ele se monteaza cu cel pufin 10 zile inainte de data plantarih, pentru ca si s¢ focdlzeasct. pamintul, Un tip de solar ujor de amenajat este solarul jos simplu (tinel) (Gg. 2) Tati clteva aminunte in privinfa amenajiri acestor tipari de solarii: Se construiese din nuiele de lemn care. se preteard Ia Incovoiere: gi au. suprafaja neteda alcie, alun, corn, dud etc), groase de 1,3~2 em, ingimea lor (rebule s8 fie 100-180 con. Se’pot folosi in acest scop 31 vergi de plastic sau vergi de fier beton, groase de 5-6 mm. Nuiclele sau vergle respective se agazi arcuit, Ja distanfa de 1-13 m una de alta, cle’ constituind silt ‘sari, Cle 2 capete ale ce fe tnfig in pamint, in aga fel felts se formeze un semi fere (ee) eaves alba deschiderea la bard de cea TOem far inalnea de 40—30 em, Pe schelet se fixeard fo de politilend lata de 140 cm, tn aga fel ca sf treac 2cx 15cm peste marginile solar, Accasta este necesar, Pentru ca peicula si. poati ft fixath prin puneren de mint peste marginle cl Fixarea pelicul se poate face si cu ajutorul nor chlige de fer sau. de lemn. In acest caz, pe margnilepeicule! de polietilent se fac in prealabil oificl, cin 50 tn 50cm, Dap agezarea pel Cale prin orifice respective se rece 0 rma palvax Diati,"In vederea ancorinl. Ancorarea se face ct ci Tig, ai ciror capat ascuit se nfige im pltntnt. La cape- tele solu fla se prinde de ete un firuy —ancork. Totem astfel de solar se pot planta doul iadurt de risaduri, mai ales de legume ‘eu tala’ mich (slats, Warsi, conopidi, castravefi, dovlece, spanac, ceaps Verde, vidi de Tuna ete). Dups ce timpul se fedl- ete solar se dsingeas, cola rafnd a ip ‘Orientarca solar tebuie faut in aga fl inte inturile puternice bats In Tong acestuia. ‘alte par de soars Solaris nse due, Scheletul de susfinere se face din Jem sau fier elon. Pentra acoperie se flosese ‘lou fot de potietlens late de 140 ca, ite de-alungal. Detalitconstctive se pot ede in figura 3 Treads ft ora ner en Solari inatte de tip tuncl. Acestea au scheletul din febeton cu dametrl de 816. Dac exist post Dilitate, acest tip de solar poate fi prevazut in interior ta fevi ponte incalzve (eesola)Detaltpevind ‘modal de construefie a unui astfel de solar sint prezen- tate in figura 4 “Solaris mailecu acopers in doud pate. Se construiese din Jomo, Fisaea flict de polictend se. face prin ci late de 2~3 cm, prinse in cuie de tabli. Se’ pot GRtura dows sau mai multe asemenea solar, Modal dle construcfie a unui astlel de solar este. prezentat jn figura5. In solarile inalte Se pot culliva toate: spe- ciile legumicole. ‘CUM SE FACE INSAMINTAREA IN CIMP A LEGUMELOR ? In ,ferestrele ernit” se pot fasiminga in cimp, pentru ‘obfinerea de prodscf timpori, ele legume 3ig, $~ Solar inate eu acopery in dows pante cate sintrezstente In frig (morcow, pitrunjel, mazire, craps, salt, spanac Semingele de morcov si pitrunjel rasar grew, ke 20-25 zile de Ia semanat. Pentru a se putea distruge bbaruienile care risar mai repede se exceutd 0 pr arbi (pragilt acuta inainte de rasirie morcoveli San patrunjlulu). In acest scop, Tnainte de seminat, Siminfa de morcov (pitranjel) se mesteca ca” seminfe Cate risarusor (saat), care vor indica rindurile. Se flo- sejte 0 cantitate de 30 siminfa. indicator pentru {kg simin{s morcov saw patrunjel. Amanunte ft. eg’ turk cu distanfele,epocile de insiminfare, precum i cantitagile de seminte necesare_ pentru majoritatea plantelor legumicole sint prezentate in tabelul 6 Precirim ci in accst tabel sint indicate orientari referitoare la. distanfe-pentra_cazul ind. semanatul Se face in rindurtechidistante. Facer mentiunea aesta, deoarece pe suprafete mati insiminfarea se face in benzi ppentro a. permite aplicarca mecanizirt luerirlor de Ingrijre si recoltare- % je Tablet 6 i i z : i i i z : Marcor Pltrunjel Pastime i 13-18 | 281V—a0V 3040 30-40 30-40 Riichi de vari 20NT 10511 | asv—3.vn 1-18 iichi de iarnt Stolk rose 10-301, Leno wo-10 | 7-8 ‘Ceapl CeaclamaTabetad 6 (continance) (Ceaph din arpasie Vastra CCUM 8 FACE PREGATIREA TUBERCULILOR DE CARTOFI Powrau OuTiNenia DE PRODUCTH TIMPURIT Pentru a objine recolte foarte timp (etre sft? ita Tun tal css neces ea febecull ate Yor Fifolosifi la plantare si fie Incolfti si chiar inrddacinal. Incolfirea trebuie si fnceapi cam cu o lund inainte oe tinal htt pena entre, ai ee ital brane atu Hint tubercli pentru ming sit ci de suisimen anu ou de aint (00-80 g), veg shat, Hi nici un fel det vitae, Dec avery fubereal TEal mai pete 100 g hueata, se pot float facet, trang ca mine Ue pastare ave tle te dou (i Hing) "Gau carn Sf buch aviod fstare 223 ooh esti Dui ce au fost ale uberclitrebuiedeznfctai tc aide fermi, ere se pep as: tno 1 an Se ue 100 ge formato de 40%. In vederea dezinfectirii, tuberculii _pusi in saci de pina aun cour de naele se imbadt (intean Sas) a cluie do ormaling imp de'3 minute: Dupe Inbalce caoft se mast eiadl 9 se scope epee cau ou sel Lomuis In sols de foal, fididrse astel Z ore, Apel se rsplndese Instat Mihir ca se avinte Pentru tncoltie, tubercullse pun tn life, fini du-se le eldord 9 intuneric Unde 810 i, pn So pcato aif atngiat tees oF See DapaTacoet teberall ebuie metal tne Tockpers ition is teupeata he let ale oe Oe Taio gunpoint ince Ae pug tn stratrk eae ah nu teach de rnd, Ponies che ‘tine fumiaafl. Pent ccupe mal Poy taberell se pot inp isla pesos sat »peo simi galvanizata, iar siragurile se agafa into Camera potrivit de ealda si luminoas. Din 7 in 7 ile, tubercult pusi la incolfit Se controleaza, fnlaturindu-se cei stricafi sau cu colfi subfiri ca afa” De asemenca din cind in cind, tuberculii se stropese’ cw apa pentru cea sh nu se 2blecease La sfisitul incolfri, tuberculii trebuie St aibat colfit seur{! (1-2 em), gros si colori verde, rosietic Su violet (dupa soi). "Tuberculit-neincolfifi nu vor fi folesfi Ia plantare Tuberculii se pot pune sila fnradicinat cu 6~8 zie inainte de plantare. In acest scop, cartoft se pun fn cost, statiffcinduse cw rumegus de Jemn sau mr hija, astiel: la baa se agazai un strat de rumegus sa turanila gos de 5 cm, apo rnd de tubercl p.m care strat de rumegug se udi cu 0 solutie preparata astiel: in 10 | api se dizolvd 30 g azotat de amoniv, 0 g superfosfat $130 g sare potasica. Daca se floseste rani, In soluia Tespectiva nu se mai dizlva si azo- {at de amonin, Cosurile cw cartofi pentru inridcinare se in in accleasi condifil ea 51 pentru incolfte Pentru reusita actiunii de objinere a cartofilor extratimpurii tebuie »Pomii de la care se recolteazi ramurile alti trebuie 8 fie din soiuti valoroase, sinatosi si intrati pe rod. Ramurile altoi trebuie si fie lungi de 30—40 cm, cca mugari bine dezvoltati si de grosimea unui ereion (5—7 mm). Taierea lor se face cu foarfecele de pomi, din partie insorite ale coroanei. Nu'sint bune pentru altoire ramurile din locuri care au fost umbrite, precum si ramurile lacome. ‘Ramurilealtoi se feaga in pachete de 20—50 buciti, se eticheteaza gi se_pun la pastrat pina in primavara {n nisip reavin (In beciuri rAcoroase sau In sant), Dack PBistrarea se face In sant, acesta se sapi fn partea nor- {ick a unor adaposturi (case, magazii ete.) i {de 4060 cm, Pachetele cu Famuri atoi Se asazi euleat pe fundul sanjului acoperinducse cu nisip. Pesteultimul Hd de pachete se pune un strat de nisip gros de cel pu- {in 10 cm iar deasupra sanfului se face un bilon de pi- Inint toalt de 20-25 cm. Acestbilon trebuie si fie Imai lat decit san{ul cu cel puin 10—15 cm de o parte Side alta (pentra'a nu permite infiltrarea ape), In tim- pul ierii se adund zipada deasupra sanfulu si se aco- pera cu un strat de paie, Tn felulacesta este ingreviata topirea zipesit prmavara st ramurilealtoi se pot pastra ping chiar dupé inceputul vegetal (CUM SE FACE ALTOIREA LA MAS A PUIETILOR FORTALTO! SrmancoTsLon INRADACINATE ? Prin aceast metod se scurteaza cu un an durata producerii pomilor. Iati cum se procedeaza (fig. 6). La sfirstulIunii janvarie puiefii (marcotele) ‘se’ scot de la stratificare si se pun la forfat timp de 10—14 zile (da temperatura de 8—12°), pentru a porni seva. Ramu- rile altoi, care au fost pistrate la nisip, se scot inainte dde altoire finindu-se 1—2 zile in apa (la temperatura de oe 6 © ig. 6— Alloiea la mast im copalatie ameliorats minor de pot 12-15). Altotea se face la mass, folosindu-se metodele In copolatie pesfectionas, trangulafie sau In despicd- turd, FAmbrunte in legaturd cu modul cum se execut& Aiferte metode de alfoite sit preaentate fn cuprinsal Seestel Iucrit, tind. se desert Iuerarile pomicole ae primivard Bip altoire, tout sespetiv se unge eu mastie ecard de alto), se stratific In lal eu rumegus umed $i 8 pun la fort timp de0 —35 ale, la temperatura de bop" caud8-as le, la emperatoraide 1012 -cucdteva Inainte de planiare se reduce treplat temperatura in scopul cli ‘Paletitaltoii se planteae4 tn primfvari, fn scoala dle pom in aga_fel ea punctul de altoize 54 fie situat in 3 deasupranivelul soll ‘Dupi planlare, puietitaltofi'se muguroiese Listn- due Afar nomai ‘ltimel raugure. 3s(CUM SE FAC TAIERILE LA POMH TINE (WBINTRAT! PE ROD)? In perioada de tinerefe, pin’ Ia intrarea pe rod, pomilor Ii se exocuta tiieri prin care se_urmareste formarea unui anumit tip de coroand (taieri de formare) Tn legatura cu taierile de formare trebule refinut Incru foarte important si anime: pomil tiner! prezinta © mace putere de crestere, Accasti energie nt treba risipiti prin tAieri, ci trebuie folosta fn scopul grabiri formirii coroanei sia intrarit pomilor pe rod. In conclu ze: cit mai pufine taieri de ramust la. pomittiner in flul acesta se impiedic& risipa de ramuri i. deci de frunze. Frunzigul ‘bogat va. contribu la. sporirea cantitifii de hrani in pomi, grabindu-se astfel intrarea pe rod, asigurindu-le totodata si 0 fructficare regulata 5 abundent Numa in uncle cazusila plantare se admite seur~ tare a vergit la 60-80 em pentr a restabili ceilibeul re partca ‘rian a pomilor si partea subterand (idicini), care uncori se Tup cu ocazia scoaterii porni- Jor din pepiniera si nu mai pot hrani in bune conditit partea derlana Principalele forme de coroand practicate actual: mente in livezi sint urmitoarele: Jn livezi superintensive: cordomtl vertical, coroana fus, coroancle aplatizate cu schelet arcuit In livesile intensive: palmeta eu brafe oblice (gard feuetifer). In afara de aceste forme de eoroana, In gr’ dinile de ling casa se pot realiza atit forme clasice cit si forme artistice (palisate), situate cu preci dere’ de-a Iungul perefilor, construcfilor sau a unci alei: cordoane verticale, oblice, orizontale, forma de nU", palmete ete. % Fig. 7 — Coraaneaplasizate cn schitet acuit Insinte de a prezenta aminunte asupra modului cum trebnie exceutate taierile de formare, seat prt tipalele caractristilale-unor Uipnit de coroane a Condomad vertical. Plansh are un ax vertical, alt de 2m ai garmst cu rami de sod sa cu rant scurte de schelet pe care se afl ormatienile de rod. Coroana fn forma de fus. Poni ave wn ax vert cal inalt de 2.22.5 m 3h garnisit bre lung “pina is 80 em in partea de joss mai scurte spre vit. Bratele Se drijeazi sub in unght de 5060" fata de vertical e‘cle'se afd ramurile de vod = Coroune aplatizate cu schelet arcuit, de tipat celor din figura 7, in care axl pomult se paliseaxi pe prima simi spaliewlii. Listaral pormit-de la Corba rei de sania pe Bra tea opts Prin arc repetate_ale- ram Ade Grdinul TI se creeazi ‘un gard fructifer ct inallime redisi si mace capacilate de roi. = Palmeta cu trae oblice prsint. 0 coroana apla- tizati, turtta. lateral (ig. 8). Se compune din 3 — 4 ttaje,fecare eta find format din 2 bre Garpante) care yJbuie si formeze eu axul un unghi de 50—60°, Acestea sint orientate intr-un singur plan, pe ditectia rindului, ajungind si se intrepitrund’ cu ramurile pomului vecin, Ca urmare, rindal devine un , gard fructifer" cu wa de 1,2—2'm si inalfimea de fa 14 elaje este de 0,6 ~ 1,2 m. Pe fiecare sarpanta “ramuri orientate $i acestea in dire dului — Pentru pomii plantafi izolat se pot folosi urma- twarele tipuri de coroana — Piramida_neetajati prezinti coroana format din 37 ramuri principale (sarpante) agezate pe axul coroanei in spirali si la distanfe mari intre ele (25— 40 cm) astfel ci nu formeazi etaje (fig. 9). Ficcare ramuri principal poarti 3—5 subsarpante (ramuri de ordinul Il), dispnse bilateral. altern (una intr-o 8 | | | | Fig. 9— Plramids nectjat parte, iar urmatoarea in partea opusi) si la o distant de 4030 cm una de alta, O variant imbunataita a acestei forme de coroand este piramida intrerupt ‘care se prezinti ca si piramida neetajata, cu deosebirea eh este formati numai din 3—4 sarpante distantate pe ax la 30 em, Piramida mixta (fig. 10) preaint’ Ia bari un etaj format din 3 ramuri principale (sarpante), distantate fntre ele la 10—12. cm, iar mai sus pe ax, 23 sarpante dispuse neetajat, in spirali (ca la piramida nectajati), FyFig, 10 ~ Piramidh mists Prima din cele 2—3 sarpante nectajate trebuie si fic plasati Ia o distanfa de cel putin 80 cm fata de etajul hazal, iar urmitoarele la 30—40 cm una fafa de alta, Vasul se caracterizeazi prin absenfa axului, prezen- tind un singur taj format din 3. ramuri principale distanjate intre ele la 12—15 em (la vasul ameliorat aceasta distanfa se mireste la 30 cm). Fiecare sarpanta are 3—5 subsarpante dispuse dupi sistemul bilateral altern. (CUM Se EXECUTA TAIEREA IN ANUL I DUPA PLANTARE? Pomii se livreazi din pepiniera sub forma de vergi de an, In cazul vergilor, se procedeaza astfel: primavara, fnainte de pornitea in vegetatie, se scurteaza varga la fnilfimea de formare a trunchiului, plus 25 em pentru ‘coroana sau, in eazul palmetei cu brafe oblice, Ia 60— 50 em, Daca urmeazi si formim coroana in forma de pira- midi mixta, in anul urmator se vor putea alege 3 ramuri (care vor alcitui etajul), plus axul (fig. 11). Pentra vas se procedeaza la fel, insinu se mai last ax, jar pentru piramida nectajatd se aleg 1—2 ramuri distanfate la 25—40 cm (care vor constitui primele sarpante), plus axul. Restul ramurilor care prisosese se suprima de la bazi. CCUM SE PROCEDEAZA IN ANI URMATORIE In cazul palmetei cu braje oblice. In anul II se aleg 2 ramuri care vor constitui prima pereche de brafe (pri- ‘mul etaj) si axul. Daci cele 2 brafe sint viguroase (au aFig. 1 Taierea pomilor in anol 11 1s forma de piramida Jungimea de cel pugin 50-60 cm) se inclin’ Ia 50°, legindu-se de sirma spalierului sau folosindu-se sipci Tungi. Dacd acestea sint slabe, fnclinarea se amfnd pentru anit urmitori Alte operafiuni —Axul se seurteaz la inaljimea unde urmeazi si se formeze etajul urmitor; — Pe brate (sarpante) incep si se lase subsarpante (camuri de ordinul II), distanfate la 30—40 cm si orien- tate tot pe directia rindului; a ~ Ramurile care concureazi prelungirle sarpantelor se Indepirteaza, iar celelalte Famusi care garnisese Drafele Se trateaz astfel: — Daci au lungimea pind 1a 30 em si sint situate lateral pe brat (pe flancuri) se Iasi intacte. Cele aflate pe dosul brafelor sau pe partea superioar’ a lor se uprima; — Daca au Tungimea de peste 30 em se adue in posi- fie orizontala (legindu-se eu ral), pentra ase garmisi 1 ramuri roditoage. Daci dorim’ st instalim spalier pentru Iegarea inelinata a bratelor pomilor de sirmi Se folosese bulumaci lungi de 3,5—4,20 m (din care se ingroapi. in sol 0,8—0,9 m), confectionati din lemn, beton stu fier, de care se_prind 34 sirme: prima Ja 08-1 m de la nivelul selului, iar urmatoarele Ia 0,709 muna de alta Este bine ca sirma folosita i fie galvanicata gi groast de 2.22.8 mm. Distanfa intre bulumact pe rind se lash de 15—20 m. Pentru legarea ramurilor de sirme se pot folosi diferite materiale (fire de material plastic, rate, Pichitd ete) Incazul coroancloraplaizateeu schletarcuilnlocurile de lingd casi vergile se planteaziila distanga de 11,3 m {ntre rindusi si perind. Dupi plantareseinstaleaza spa- lieral cu3 sirme distanfate fatre ele la $0 em, Pe prima slim se arcuiesteaxul pentru frina ctesterea fn lungime si a provoca aparitia de Mistari vigurosi la curburi, Urmare acestei palisiri, pe ax se vor forma in scurt timp muguri de rod. I anii urmatori, Listarii pornifi de la punctele de eurburd se arcuiese pe strme. Inceptnd din anul TIL se indepirteazi virful surpantei cate a rodit’ si ramurile care fadesese coraana *(CUM St FORMEAZA COROANELE ARTISTICE (PALISATE)? Cordonul simplu vertical (fig. 12). Dups plantare vergile se scurteazi la 80 cm. In cursul” veketaficl, Iistarii de pe trunchi se suprima pina la inalfimea de 40 cm, Pastarul de prelungire se_paliscaza (Ieags) vertical, iar ceilalfi se ciupese repetat la 3—6 frunze sau se lasi Intregi, urmind ca scurtarea. si se faci fin primavari.. In anii_urmiteri, prelungireaaxului se scurteara in fiecare primavara la 30—40 em. Lastarii laterali se ciupesc repetat in timpul verii la 3—5 frunze. Cordonul oblic simplu (fig. 13). Dupa_plantare, vergile se scurteaza la 40-cm. in timpal veri, astaral &e prelungire se paliseaza in pozitie oblick la’ 45°, tar cei lateral ve cupese repetat fa 33 frunze. In fccare primavara, prelungirca axului se scurteaz la 30 Sovem. Cordonul oblic bilateral (gardul belgian) (fig. 14) Du plantar, vere se sete a 39cm densa a doi mugeri ‘cu agezarcaaproape opusi, orientaji pe directia rindului, In timpul vegetafiei'se_oprese Inumai cet doi listari care se paliseaza fn direetii opuse, fa forma de ,.V". In anit urmatori, se scurteaz’ prelun firile celor dou’ brafe la 40—30 cm, iar In timpul Negetaties, lastarit de garnisive se ciupese repetat la 3-3 frunze. Cordonul orizontal unilateral simplu (fig. 15). Dupi plantare, vergile se scurteazi la 60cm deasupra unui Inugure orientat pe direcfia rindului, in partea In care este necesar brafil. In anii urmatori prelungirea axului sepaliseasd tceplat is pon oizontala faa se scurta, avind geijk ca. virful 's& ramina orientat oblic pentra ai_stimula cresterca.. In timpul vegetatiei se refin humai listarit ch prindere laterala, ciupindu-se repetat la 3—5 frunze. Fig. 12 ~ Cordon simple vertical__s0e [atlas aie iain intitle a Fig, 15 — Cordon orirontal wilateral simpy a sen — "Fig. 16— Cordon orizontal taeral Condonul orizontal bilateral (fig. 16). Este caracteri- zat prin dows brate orizontale. Bifurcarca se realizeaza prin scurtarea‘vergii la 2 muguri apropiafi, agezati ‘pus si orientati pe direcfia’ rin- {0-600} dului. Dirijarea celor dou brate se face cast la cordonil orizontal simp Forma de ,U* simplu (fig. 17) Acest tip de cétoant se formes. ca i cordonul orizontal bilateral, r= Inind’-ca, in cursul. veri, cel doi Uistari sf se paliseze vertical la dis tanfa de 30 cm de punctal de_ prin dere pe tromchi, astie init fntre ef Si rimina distanga de 60 om. Forma de U" dublu (Gig. 18). Prima bifurcaré se face la inalfimea de 40 cm, ca la cordontl orizontal bilateral.’ Fiecare braf se ‘conduce orizontal pind Ia 60 em, dupa care Se indoaie In_pozifie vertical 20 em de indottura se face cea dea doua bifurcare. Se obfin astfel din now elte 2 Listari care se indoaie in ripe Fema sus lt distanfa de $0 cm de punctele Pe Keita" de: prindere & celei de'a dota bifuriri. Se obfin astfel 4 Drafe_verticale care se_diri- Jeaza pe sipet verticale, In dstanfa de 60cm nul de aitul. fn fecare an prelungiile bratelor se scurteari Ja 30~40 em, far la fistarit lateral se clupese repetat 1 35 france Palmeta cu brae (Verses) (6g. 19). Dup plantare, verge se scurteasi Ia 40" cm, deasopra tsi mogure {sesat tre interval si 2. mugen opay, orientatt pe Gireefia rindulus. Lastarul central se paliseara verti, iar ceilalfi doi lastari se paliseazi initial orizontal, apoi se indoaie in sus. In anul IIT axul se scurteaza ig 30-40 cm, pentru bifurcare, in ‘vederea obfinerit celor dowi brafe intericare. O palmeta de acest gen Se poate constrti si cu 6 brafe. Palmcta candelabra cu 4 si 6 brafe (ig. 20). Dupi plantare, verge. se’ scurteazi. la. 4030 em pent 1 obfine 2 listari pe directa rindului. Acestia se pali seazi orizontal, iar virfurile se orienteaza oblic. Cind au depigit Tungimea de 60 cm (pentru palmeta cu 4 brafe) sau 90 cm (pentru palmeta cu 6 brafe) se indoaie fn sus, dirijindu-se vertical. In anul urmitor, Histarii apirufi pe portiunca orizontalé a brafelor se ciupese repetat pind cind brafele exterioare au atins inilfimea de 1 m de la indoituri. Urmeazi apoi formarea brafelor interioare, alegind 24 lastari la distanfe egale (30— 60 cm). Ramurile de garnisire de pe brate se menfin scurte prin ciupiri repetate in cursul veri la 3S frunze si prin scurtiri la 3—4 muguri, eu ocazia thierilor de primavari. Fig. 20 ~ Patents candeabre eu 6 brate ”LA Pom APLATI PE ROD tierlr la pomit pe rod se urma- reyteo bunt luminae gl acrsrew corte), asigurarea, tne nereturt normale de fact, precum sl asigurarea nor eretert anuate ale ramurilor dca putin 30-"40 cm, Pentru aceasta ce fac urmstentle operafion ~ Se Indeparteast din coroant ramurile prea dese, care ae Intetaie qi care au 0 crete necorspunai: toare (opr interioolcoroanl)ramurie conctrente, Taina, uscates "Dact ramurile de ordinal I adie cele aflate pe rama de schelet sin pren dese (lr dstane mat ml de'40 cm, se ef mural cele neccsare, ie Feat Se scurtead deasupra une! donee de rod Dack fm coroand au apirat ramurIcome (up) o parte din ee se uprinh dein bast, fratle sere (seurtindase las 8-10" mugurt pentru ‘completar hor spi goal din coroun) “Se scare ramurile cage sub greutaten rodului sau apropiat de plmint, lindo poafe attnd "Tn general, ramirile de un an din coral nu se Scurteati,pentru an se provoca ramifares lor 4 dea indesrorcoroaneis Dac asste ramun sit prea Slameroase, este mai bine si se suprime de le bad o parte din ele La pomit care pretntt creyeri amuale farte sabe (gab 30 cm) se fac aga ise thier de reduc, pentru Inviorarea, restenor: —Daek pom mt au deloc cesteri anvale, toate ramurite de Schelet'se scu‘tear4 th lem de $6 an ack pomitprezinterytrt anual, Ins acestea stot slabe gh acurle(aub 20" cm), ramaie de seheet 50 (Garpantele si subsarpantele) so scurteazd in Jemn dk 2-3 ani Taierea ide redutic se poate repota la ‘dfiva ani ~ Pentru asigurarea unei incireaturi_normale de fructe pe pom, este bine si se facd si ritirea ramutilor de rod, daci‘sint prea “dese, procum. si tntinerirea (scurtarea) acestora cind Sint prea Tang In legaturd cu efectuarea ririril ramurilor de rod trebuie’ stiut Cf distanfa normal intre ele este de 10—20 em (de 5-10 ramuri de rod. pe ‘metr liniar de. sarpant In cazul cind ele sint prea numeroase, o parte ce Vor suprima de la baza. Trebuie pistrate cele cate au 0 po- aie Jarl pe ramur,acestea. find considerate cle ‘CUM 8 FAC TAIERILE LA POM! BATRINI, IN VEDEREA PaeLuncini vie #1 RODIN LOR? La acesti pomi se face 0 scurtare foarte puternici a ramurilor de schelet (sarpante, subsarpante), astfel inelt 0 treime sau jumatate din lungimea lor si se tale, ‘Reaultate obfin ma iales la mir si par. La executarea taierilor de regenerare trebuie respectate dowd reguli — Punctul in care se face scurtarea ramurilor trebisie astfel ales incit si asigure cresterea ramuii respective si deci refacerea coroanci. Acest punct trebuie si se afle deasupra unei ramuri lacome sau a unei ramuri late- rile. ~ In Jocul unde se face taierea, ramura nu trebuie si fie mai groasi de 8—10 cm. © lucrare care di rezultate bune la pomii batrini cirora li s-au aplicat taieri de regenerare este si inti- nerirea ridacinilor. ByAceasti lucrare se executi fie fn toamna iii, fie primavara, inainte de intrarea ‘vegetatie 1 consti in siparea unui sant in dreptul proiectiei coroanei pe sol (e vorba de coroana inainte de tiiere), adine de 60—80 om si Jat de 60 cm. Toate ridicinile ntilnite se taie cu feris- trdul de pomi si se scot afard. La urma, sanful se astups, folosindu-se pamint amestecat cu ingrayiminte. Pentra tun pom se socotesc 150-200 kg gunol bine putrezit, 3 kg superfosfat gi 1 kg sare potasic’. Sanful se umple pe frei sferturi, apoi se toarna 10—15 eildsri de urind dle grajd subfiati cu api (o parte urina si 3—4 parti api). Dupa udat sanful se umple definitiv eu pamint, (CUM 5 #AC TANEAILE LA COACAZ 51 ZHEURT rentru efectuarea corecti a taierilor Ja coacia tre- ‘buie cunoscute 2 particularititi ale acestei specii pomi- col ~ tn ficcare an acest arbust emite listari noi din zona elt a “Ramurile care depigese vrsta de 4—5 ani tre- bug priate dn Tus Pent cl nu aot rditoare, Tn primi 4—5 ani dupa plantar, taierile la coacézul negrt fe fac astiel= wf anol T-ramurile butayului folosit la plantare se sourteag’ la 2-"3 muguri. sin anul IT dintre ramurile crescute de la baza tufei (din zona coletaii) se oprese $4, scurtindw-se ft treime. Restel se saprimi, Celelalte ramri ania, trescute pe lemme din ana trecut (pe cep) se scurteaza, indepartindsli-se viral cu 4-—9 tuguri — In anii III si IV se retin, de asemenca, anual, cite 3—4 ramuri nei crescute de la baza tf, scortine diuse eu 0 treime din Tungime. Ramurile anuale eres: 2 ccute pe lemnul vechi (de 2—3 ani) se scurteazi indepar- tindi-se virfurile cu 4—5 muguri Procedind astfel, in anul IV dupa plantare tufa este format, avind 12—16 ramuri de diferite virste In continuare se urmareste menfinerea acestui numar dde ramuri in tufa. In acest scop, incepind din anul V taierile constaw in suprimarea (in fiecare an) a 3—4 ramuri batrine (de 56 ani) si refinerea a 3—4 ramuri tinere care au crescut dela baza tufei. Acestea se seu teazi cu o treime din lungime. ‘La coacdzul royu, taierile se fac tn mod aseminator cou deosebirea ci ramurile anuale crescute pe lemnul vechi mu se scurteaz Tufele de coaciz.cirora nu li se fac taieri corecte imbatrinese prematur si rodese din ce in ce mai putin. In acest car sint indicate taieri de reintinerire care se egaloneaz’ pe 0 perioada de 2—3 ani. In primul an se inlatura 1/3—1/2 din ramurile imbitrinite, iar fn anul Il sau iil, restul. Prin aceasta taiere esalonata 4 ramurilor tmbitnite se favorizeaza formarea de noi Tamuri din mugurii de la colet. Dintre ramurile a crescute de la baza tufei se aleg fn fiecare an cite 4— jar restul se inlatura, astfel incit dupa 3 ani, planta si alba 12—15 ramuri de schelet de diferite virste. Taierea la zmeur consti in suprimarca ramurilor de 2 ani care aut rodit (si care sint uscate) si Tisarea ‘unui numar de 10—12 ramuri de un an care se scur- teazi cu 20-25 cm, Restul ramurilor anuale care prisosese se indeparteazi de la baza. (CUM SE EXECUTA STROFIRILE DE IARNA LA POM? Stroprile de iam fn livadS tnoep dup ciderea frunaelor. Ele sint considerate tratamente de. baxk tn pomiculturs, deoarece prin executarea lr se combat 2un numir mare de diunitor si boli puch festogi Si llnoi, ghee, ‘viermiffuctelor, puri! (aide), Pisses, (Oi rapa, arn monn et lee chimes oncniraie feo stop diam cind pom se afl in perionda de repay sine Prezentate in tabelul 7. In acest tabel se dav totodata FH produsetece se folosese tn perioada de: vogctatie 2 pomilor Tabet 7 iofungicide ce se pot folosi pene ‘H diundtorion dia vest, In pericada de repans (Coa pomik mw epetazd) Nitox 44.3% | FAinare, rapa, ox de ptianjent alde piduchi ftom Oreocarbeton 2.5% | PAinare, rape, oot de paianjeni aide, duck fortoat reosan 0.737% | Paduhs tests, ond de plan jen aide Potter 6% | Fainare, paduchi testo, pian hen aide eam safocalccs | 20% | Fainare, expan, on8 de panjent ‘ale Zea bordelera | 195 | Bisicren.franzclor ta piesic, ‘once Ta smburodee In coral periades de vgeate a pomilor eam scales | 2% | Plage, apn, mon, ‘duc festospatnjent Self matt 0.4% | Fine arathan 8.1% | Fina, paianjent Polibar 1% | Fainare st Tabetat 7 (continanee) vat | RAE | Woy aa cote Demme vo re diene i Beate | ote | Rapso, monitors, pares fran- alot, ‘ainare, pane ‘Topsin 70 0.00% | Rapan, monitor, patarcafeun- ‘elo, Haina, pStanjent Zeami bordel | 0.3% | Rapin, patarea. gi defoemacea Trunietee, smonline, autre Oxicloruré de pr] 0,325 | Kapto, patarea yi deformarea, ranieloe, antacnoes, mon Potyram combi Stare franelor, mon “eminfse {Captan 50 (Ortho 4, Merpon) noe, mom Zined (Aspor, 04% Sranzlo, moni Perosi) | | "oss seminfoase Dithane MAS 0.2% | Rapsn, parca feunzetr, moni- ‘ore seminjonse Carbetox 37 0.5% | Ptduehi textos, viermete true elo, viespea cu ferstry, pe ede Fosfotox R39 0.1% — | Puchi fester, viermete trace (Sioratox) Tor, vespea ci fersta, ariel 4 tramse Fostotox E (Sintox)| 0.2% | Padvehi,pSianjen,viermelefrue- ‘ele, espea promis, Keltane | 02% | Patanjent Lindstox 20 0.6% | Pidach, viermelefrctelor, vies es pram 55Tatetut 7 (continuare) Parathion 50 0.08% | Pada estos, vermele frac. (ato Lyrothion felon, Wespea ct ferkstras, (tase) purd de fronze Piduchi fstos, viermele tre telor, wespea cu eras, Not i Inscticiele Parathion sf Wophatox int exteem de toxice = In general, tratamentele se aplick la indicafia statillor de prognozi si avertizare. care urmaresc biologia agentului patogen de combatut, fenologia pomilor si condifite climatice, corelind toate aceste Elemente’ si indicind ‘momental optim de aplicare @ tratamentului, Anunfarea. unitafilor de productic fe face eu elteva aile nainte de inceperea tratamentalti, Drintr-o carte postala in care sint indicate: boala sat Ghunatoral de® combitut, pesticdul. si concentragia, de folosie, perioada de apllcare a tratamentulu, pre- cum si posbbilitatea de complexare a. tratamentultt fn vedereacombaterit simultane a mai multor bolt 31 dhuntor a meri si peri se aplica in mod obligatoriu dou stropiri de armas Primal tratament se face toammna, dlups edderea frunzelor eu unul din urmatoarele produse: Nitox {4 (4--44%), Oleocarbetox (2.5%) Creosan 30 (048%) AI Pe rtanea sé epet oTun co aceleagt produse. si concentra Ha caer mer atacft de finase, fa aceaststo- pire se foloseste.zeama sulfocaleica tn concentrafie 36 ak es bet dere core, 2k ghnpene ge, ped to Ne sala 20%, fr a (ema ee sede cs sae a ie eee Boers, cea se Bice mal de te de rte pe, PE aaa aol fos see se i i (es ee ante Oe sees ee Fee fee ok pinks bing 0 Jest aol oa ee a et wel es Jupatt oa a do SS la eel pled ”Produsele emulsionabile se dilveaz intr-un vo- Jum de api de doui ori mai mare decit a pesticidului folosit si apoi se toarnd in rezervorul pompei de stropit, ~ Substanfele folosite la combaterea bolilor” si daunatorilor pot fi folosite izolat sat fn amestec. In ta- belul 8 se prezint& schema compatibilitafii amestecului de pesticide Coaja de pe tronchiul pomilor batrini este acoperit de um strat mort, ctu multe erapiturt, unde se instaleara niumeros! diundiori. De asemenea, scoarfa, poate, ft Acoperiti de mugchi si icheni saw st. prezinte chiar Scorbur. Tata de ce este necesar ca infecare an la ast- fale pom, si se facdcuragirea scoarfel. Operatiunea aceasta se face in timpil ier saw primavera foarte deve ox eat st dup ole, dnd an lor este flava. Se folowse tn actst scop peri de Emi sau recur, cu cate se freacdtrunchitl 9 bara ramurilor gronse pind ce se inlaturd lichen, mage Fi toatd partea moart, fird se producd ranirea por- Hon PS cot (use ang a eaten vende col Resturile reaultate se adund pe o pinzd de sac, care se asa de ju impeejuraltrunchiths, apoi se ard Imediat dupa razuite, tranchivl se varwieyte ca lap die var (11,3 kg var ia 10 1 api). Pentraca_varul Si Se prinda ‘mai bine de truncht, se adaugao pasta de faina fermentata timp de 3-4 zile (a. 10 | apa se sdaugi 2030 g pasti) sau pufin pimint argilos (la 45 pirfh var, {parte pamfot argiles) sau pupind Uae lega de vit. In carul pomilor care prezinta scorburi, se va pro- coda’ astel: Be cura{a scorbura, scofindurse afara fot naan swe xactonun aon ar Fosroroy & MALATION (caRserox) PARATION acoRw bor unoan Fosroror & caRserOr PaRATION stor. (er/0") oxoc oveurex caPtan (onracio) ALTMAN zines EARATUAN SUF MuiAai xicconoen ve cure ZEAMA. BOROELEZA ZEAWA SULFOCALCICA VAR Compotbit BE econpatiot 1B) Indoieiic HD ce precoupe SINTOR (ET10N) puoc piauror ‘caPrAn (opracio) ALTA (ORTHOPHALTQN) ZHE8 raRarinn SUF MUABiL ‘ic.ues oe cureo ZEANA BORDELEZA Zeana Snrocaicicd ueputregaiul, dupa care interiorul ei se dezinfecteazd cu © solutie de piatrd vinit& (sulfat de cupru) 1%. Golul scorburi_va fi umplut cu 0 pasti formata din 1 parte ciment, 2 pirfi nisip si apa. Dupi astu- we, gura scorburii se netezeste la suprafata cit mai ine 'se unge (dupd intarire) cu smoala pentru a impie- dica pAtrunderea apei in interior. La uncle specii pomicole (mai ales la prun si vigin) ayarumeros! Listar Ia ba trunchila (in magi fi pe Fidacini). Acegti listari se numesc drajoni i el trebuie indepirtafl, tiindu-se cit mai aproape de punctul de prindere @ lor pe ridacini. PRINCIPALELE LUCRARI VITICOLE DE IARNA ~ Se procs alte materiale necesare sectoral vit leistraie, materiale de legat, sape, cazmale,pompe de stoplt ce); ; Se proctrd si se pregiteste inventarul necesar pentru altit(bricege de alta, farfece, cooare, mese, Hea de forte, romeguy ete) —Cind phinintul im este Anghefat se face redese fundatal partial in vile imbitrnite saw site: “'Se Rontinud desfundatul terendlu, atune! clad trmeazi cain primavar’ cd se infinfeze oplantafie noua “Se preghtese gropile pentru completarca gouror sav Gab suri materalle pentru repararca spa- Tera ine san pentrainstalaea unt spatier m0; sinGe roviznesd gt se aseut araci; Yh plantafille heingropate se pot Incepe thiecile; = Se Eonttolears perodke modul de pstrare a ma- terailai shditorvitco pus la tratificat (coarde alts, tarde portator, wife alfite etc); ° — atte sfirgtul iernii se face controlol viabilit senior (mild ferare a carer chr la viele itoare)invederea stabilinieventualelor pagube Paeela/medul de tere, INDICATII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA UNOR LUCRARI VITICOLE DE TARNA (COM 8 FACE REDEEFUNOATUL PARTIAL IN VIE Redesfundatul este o Iucrare folositoare care se face in viile pe rod, odata la 6—8 ani si consti in siparea intervalelor dintre rinduri la adincimea de 50-60 em. De o parte si de alta a rindului, Iucrarea va incepe ia 0 distant de 30—35 em, pentri a nu se vitima prea mult ridicinile. Tot in acelasi seop, Inera- rea nu se va face pe toata suprafafa intr-un an, ci se va esalona in 2 ani, Astfel, in primul an un interval se desfunda, iar urmatorul se lasi nedesfundat g.a.m.d. In al doilea an se vor desfunda intervalele ‘rimase nedesfundate in primal an, Experientele facute pentru constatarea efectului acestet Iucrari au ardtat ci in urma redesfundatului, producfia de struguri se mareste cu 10-25%, At EE TAS cron renrnu COMPLETAREA GOLURILOR Gropile se fac in dreptul golurilor, largi de 50 — 60 em (in ville pe rod) sau de 40 — 50 em (in ville ne- intrate pe rod) si adinci de 50~60 em, SUSE PASE eeTmoWe MoouLUT or renNanE A ocHLOR Obignuit, acest control se face fn a doua jumittate a lunit februarie. Cunoasterea rezultatului acest control este important "pentru stabiliea corect’ aA pchreitrt de oc a Batu, cia tir fn pi Pentru aflarea procentului de ochi pierifi se iau probe de coarde din vie care se adue in camera pentr Examinare. Sint necesare 20-30 coarde de pe supralata dent ha (cite 0 coardt de Ta. 20-30 butuc, agezaft pe diagonals parcel. Coardele etichetate pe soi fn api ealde{a (22259, timp de {4 zie. In acest timp chit buni (viabill) pornesc’ in. vegetajie,,putindtrse sill caleula procentul de ochi pierfi O alti metoda, mai expeditivi, const in examinarea gchilor imediat sau dupa circa 48 ore de stat In apa Yn acest scop se sccfioncard cu un briceag, brici sau Jama, ochit de pe ficeare coarda. Ochi! viablt prezintt in secfiune culoarea verde, far cei morfi au culoarea trund saw neagra, Este important ‘a. secfionarea, si se faci transversal, pe Ia jumdtatea unui ochi (planul secfiunit si fie paralel cu axul coardel). Practica de rape ochii et unghia duce lt eronari, intrucit festa de Ta baza ochilor este verde chiar $i la ochit'morti De asemenca, pentra mai multa exaetitate este necesar Si se examineze atent sccfiunen fiecirui ochi (eventual pentru a se observa starea in care se alla nt canuni cind magurele principal este mort, inst sint viabilf mugurii lateralt din och In acest caz ochiul se consider tot pirit, deoarece rmogarié Iatera daa de regula start nefertl, Reeul- {atul examinari ochilor se inserie int-un tabel,notind cov semml minus (—) orhii morfi si cu semnal plas (-+) chit viabil Tata ium, exemplu; si parcele ge fin eu baza cu o Iupa ‘mugurele principal «a iProcentul de och pierfise determina prin formula och pieripi (2) = 2° 1M ete ltl ett rt In exemplul nostruprocentul de ochi pierdufi 254], Daca la control se constati pier- deri mari de ochi, se va efectua si controlul Jemnului (coardelor), prin taieturi oblice prelungi pe interned, Lemnul cate n-a suferit de ger prezinta cdloarea verde fiaged. Daci lemnul a fost afectat de ger, fesuturile liberiene au culoarea maronie. PRINCIPALELE LUCRARI FLORICOLE DE IARNA Se asiguri, seminfele si materialelenecesare aoe tsa ° mse executh tomultirea vegetativa, prin butas 1a Pelargonium (niigcata), ‘Fuchsia. (crceus), Sain pawdia (ected Africa) Dianthus (garoata), Chry= Sonthen (erzantema},fieus sta nor plant, floste pentru mosaic. (Tresne, Gnaphatinm, "Coleus ete): "se scamink in seri sau in camerd (In Inde, shivece) Begonis, Asparagus, Gerbera, Primus, Sale, Petunia i simburt de curmal (Phos) "Period, frunzele mari ale plantelor de aparta- rent se spall cu api cilduta pentru curtiea de prat Se'pot pune la forlat ramuri tilate de-axbust ornamental: Forsyth (clopoelgalben), Syringe (iliac) pe tc., pentru a obfine o tnflorize timpurie (in apt rece Slintho incipere ricoroash 2-3 zie, apot la clldurd, 30-22%, pina a iflor. INDICATH TEHNICE PENTRU EXECUTAREA UNOR LUCRARI FLORICOLE DE 1ARNK (CUM $8 FACE INMIULTIREA PRIN BUTASI LA CITEVA PLANTE La muscatt (Pelargonium) (Gig, 21) s_cereluy (Fuchsia) otastca se foateTycepe in lana februari Batagt sot, porfiuni de 10-19 cin (ow cite fronas) din sirfurtdelastart sau din mijloculfstarlor, Ea aed aie a crea tm sub nod si se indepartearifrunzle Sel eed pe o dstantd do 2-3 cn. Supralaja celor ine franzelmase pe butay so reduce ov 1/3 520 If, pentru a, mniogra,teanspiraia, nee entra inadacinare, butagi se planteazd fm Hite sau giivece, int-un amestec de parnint de grading $i Hag in acest Scop. ce fin la ealdura (18--20°C). Fig. 21— Botag de Pelargonium (moyeat)La crizantema (Chrysanthemum), atasii_se fac Tungi'de'6—8 cm, din Hstarii pornifi de la ridicina ante mame (Gsjoni). Plantareaacestore se face in nisip sau Tntrur pamint jor, deasupra ‘cdruia se agai tm strat de 2 ch misip- Za geroafe (Dianthus) atast se fac din lstari. Bi se planteaza. pentru farddeinare in nisip si sein Jao temperaturh de 12—19'C. La violele de Africa (Sainte) butasi se fac din france neta 2 tai ew cdi de cea cm 3 ef mun ghiveei cu nisip spilat. Se poate aplica si pro: cedeul urmator: se despa codifafrunzei pe o langime 460.5 cm si se introduce fn despicatura un bob de gria, ‘dup care’ se face plantarea in nisip. Peste ghivec! Se ajar un borcan de stclt cn gura in Jos pentru a mon fine temperatura i wmiditatea necestre nridacindri Dupi 30-50 zile incep si eveascd ridiciny, iar de la taza codife: frumzei, 0 nous plantuta, Planta. nous se va muta fnte-un ghivect ct diametrul de 6 em {Ea an arate dpi eat cl format din pt Je fronze de fag neoert, pamint de eling (sau pain ‘winedidcatiesbutglor se poate obfine sn ste inrkdicinarea butaglor se poate obtine si in stic cu api (on la enna)” Pose fine Za ficus, butagit sit porfiuni din ramuri, cu 2—3 frunze (1520 em), sa virfrt de ramuri eu 23 franze, Tn primal caz, butasul se sectioneas’ Ia circa 1mm sub ofrunzi si apoi se indeparteanafranacle de la baz, Dentra a se permite plantarea, Deoarece, din porfunile Uiate se setrge un’ sac laptos (latex), imediat dupa confeetionare, utayul se introduce ce baza in. api cada In care se fine 10—15 minute, Apoi se scoate fi se presard pe portunile tiiate praf de cérbune de femn, dupi care’ urmea§ plantarea pentru inridie cinare, nt-un ghivect cu nisi. Branca rimasi se ruleaz ra ese appenene eee safe tt alm oT ere nr TE ee a ee eae feta A ST Pe pt (emis 19 ce) is rock ae sr ca ch mena peop wT apt Fane an pat de carb emo, pony lle fae Dae ropetl peo ny poum re e ek ier a __cmiaae raed come Die ea cae 2 eae In comer ot ois eae pain (Phaeai_ proceindese al Dont con Inapcal pepe sepa ov ump seals oi gene poe me ts oat iepeain de 33-30 Donk eee ed pice nets kao ee rine SeecapirotuL LUCRARI HORTIVITICOLE CE SE EXECUTA PRIMAVARA (MARTIE — APRILIE ~ MAN) PRINCIPALELE LUCRARI LEGUMICOLE DE PRIMAVARA, = Se continu, seminatul in rdsadnife tn vederea trode eadurioe petra clr de vad mate, Varzoase ete); Se ‘continu executarea Iucriilor de tngrijire fn risadnife pentru obtinerea unor rasadusi de calitate: Se continua controlul legumelor puse Ia pastrat = In cimp, se pregiteste terenul in Vederea insimin= {vii diferitelor specitlegumicole sau pentru. plantarea Hisduzilor: ~ Se fnisiminfeaza in cimp legumele ridicinoa: spanacul, salata, ceapa ceaclama, ridichile de. Iu gf de, var mazizen, bobul, eastavei, dove, Se planteaza in cimp seminceri de varzi, morcov, ppistimac, sfecli, ridichi, elind, capa; Se planteaza tn cimp arpagictl, usturoiul, cartofii timpurii, precom si rasadtrile de varea, conopids, guli Simper Tomate, ard, vince cea de ap, ‘pr ~ Se recolteazi culturile timpusii de spanac, salati, ceapi verde. poses INDICATI TEHNICE PENTRU EXECUTAREA UNOR LUCRARI LEGUMICOLE DE PRIMAVARK (CUM $8 EXECUTA LUCRARILE OE INGRUIRE IN RASADNITAT Aeris, Poa ie sada in acpai eu geam si rogojind. Imediat ce plintufele tncep si asi se Inlatura rogojina, pentra ‘asi pitrundl elt fai multa Iumind, De asemenea, trebuie avut. grja a risadnifa sl fie zilie aerisita, Aceasta Tucrare se face Chiar gi pe timp friguros, In acest caz se ridiek brose geamul 9 apoi se agaz4 imediat la loc. Udatwl Cind pimintul din risadnifi se usuck se face tadatul cu apa cilduja. E bine sise tie cd fn risadnigh hu trebuie 4 fle prea multd umezealA, deoarece se rie este pamiatul, iar rasadurile se alungese. prea mult si'be lmbolnvese usor (cad). Combatera bolilor $4 dawndtorlor, Yn cazul cind se observa vette unde plantele au pierit, se aeriseste bine ‘fisadnifa, se smolg plantele bolnave ji se presard locul Tespectiv cu praf de pcioasé amestecat cu’ praf de e&r- bane de Tenn. ‘Daci apar coropipnife, acestea se vor stipi, folo- sindurse cantitafi miei de momeli ce se Ingreapa. din foe fn loc In parnfntul din rasadnifa, ia adineimea de 25 'cm, lath o refeti de preparare’ a. unei-momeli: 100 g boabe de_griu (fierte in. prealabil 15 minute) se amesteci cu 5° insecticid (de exemplu Lindatox) ig untdelemn, 2 ‘Repicabul O lucrare importanta, care sigur’ obti- nerea ‘unor fisaduri de caltate este repicatul,, adied ls istanfe mai ma Caf cm) sau in ghivece nutritive. Momentul potrivit featrua ace acral locrare este aiunel ind ritadurl Eu 2-3 frunze. Repicatul se face cu ajutorul. unui Plantator, de grosiiea unui creion’ sau cu degetil eRe (fig. 22). Indata dupi repicat, risadurile se uda, iar Hasadnifa se acopera cu geam i rogojind. Tn lipsa ghivecelor nutritive se poate folosi metoda repicatului Ia pat nutritiv. In acest caz se procedeaza astiel: peste patul de gunoi asezat in grosime de 40 em se pune un strat de 2~3 em ramegus, paie sau pleava. ‘Acest strat are rolul de a inlesni scoaterea plantelor si de a opri pitrunderea radacinilor in patul de gunoi mene eeane pata germina, cre ete stat je circa 20 em, format dintr-un amestee (2 parti pamint de faina, paste raf ght pate inl eave tona de amestec se adaugi cite 5 kg azotat de amoniu, 15 kg superfosfat si 0,8 kg sare potasici In acest pat nutritiv se repicd diferitele risaduri, 1a distanfa de 8—10 em. Pentru ca la plantare si putem scoate rasadurile impreuné cu pimfntul din patul nutritiv, se face, cu un cuit, segmentarca pimfntului, fntli pe lifimea, apoi pe lungimea rasadniet gi la mij- locul distanfei dintre plante. Aceasta operatic se repeti de citeva ori in timpul. vegetatici rasadurilor. Prima dat se face dupa circa 20 zile de la repicat. Prin aceste.ttieri repetate ale patuluinutritiv, plantele sint formate si dea cit mai multe ridacini Secundare care impinzese segmental format (un fel de cub nutritiv) si care astfel nu se sfarima cu ocazia seoaterii risadurilor pentra plantare, Cu 1-2 zile inainte de scoaterea risadului, patul nutritv se uda pentra a evita desprinderea pimintului de Tadacinile plantei, Rasadurile se scot din risadniti cu ‘pamintul din patil nutrtiv,folosind o unealta asemini- Xoare mistriei. Se agaza in kiife gi se transport n clmp. ‘Ingrisarea suplimentard. La 78 zile dupa repicat este bine i se fack prima ingrisare suplimentari a rasa~ dlutilor,folosind o solufie hranitoare care. se. impritie Drintre rindurile de risaduri, cu 0 stropitoare fara sit. Kmanunte in Iegaturd cu cantitatle de Ingrigiminte chimice folosite la ingrasarea suplimentara a rasadurilor Slat prezentate tn tabelal 9. Tebelut 9 inte chimice flosite Ia tngrgareasuplimenta ‘s risadurllr (1g ls 100 'ap8) Doze de ingr aa 0 1.0 Conopitn |} @ jo. | oa ‘Tomate 1 | os Hf 13 Vinete BE | 4 H | wa | he | oil So04r Pipe free sopimcnarh co opi im @=8 ae Soph feplat (ir easul gelor nerepieste, iad riaduslle a3 france adevirate), Ingrghsle nemitoast e aplcs Ia inter alee de 80 vile fasnte de ingrgare suprafaga para {alu din rasadaits se wmeseste pupia entra 4 permite Infitaren‘solofel hroiteares Dept lngrisare, elma Sera uyor ca apa (on 0 sropitoare cx st fin) penta ‘placa “tronzler, aplantrii tn cimp, acestea se cilesc, adic& se obignuiese {cu conditiile mai aspre in care vor ereste mai departe. In acest scop, cu 10~15 aile inainte de plantare se ridied geamurile, lisindu-se deschise la inceput numai ziua Si apoi gi noaptea. De asemenca, fn acest timp udatul Se face foarte pufin. CUM #8 FACE PLANTAREA cANTORILOR INCOLTET! fenrau OuTinenen OF PaoGUeTO fi Cartofii meoltifi se planteari tn cimp cft mai de- rem (cul It mart), deze, noma fla aeesta existi posibilitatea obfinerii ‘unelproductl foarte impart ‘Ua 15-20 mai) Terenul aes Gebede si fle usor, luto-nisipos, cu expozitie sudica, sau sud: esticd, deoarece se svinta si se incilzeste mai timpuriu, Dat find faptul ck in lunile aprile mai pot. surveni fnghefuri thai, cultura tespectiv’ trebuie protejata, fic prin acoperitea terenului cu pac, fie prin acoperives rindurilor cu adaposturi din politlena tip tunel (tig. 23) Distanfele de plantare sint 60-70 cm fntre rinduri $1 3035 em pe rind. Cuiburilese fac adinel de 10-15 ch (tai la suprafafs in regiunile umede si mai adine tn Teglunile secetoase), ‘Tuberculii Incoltifi (eventual si iradacinati) se scot din coguri sau Lidife cu multa grij, ca si nu Wi se raps calf $1 se agar Jn cub, cu colfil fn sus sau culeaj Fig. 23 — Plantarea si acoperiren calturit de cartot in adipose 2 pe o parte. Tuberculii mari se pot tia in dou, in lung, sau chiar in 3—4 bucii, care si alba insi fiecare ofte 2-3 colfi. Daca tuberculli sint prea mici si au colfi pufini, se pot pune 2—3 la un cuib. cum: in citer Risadurilefoloste la plantare trebuie sh fie de cali- tater adiel viguoase (ecrte grease), sindoaser cu Eran e.caleare. verde inhi seu rain patersce Ticaduale Je vares i conopida snt bung de plan. tala a 307 ned lies 13ST take de roqir vine: arddy tind seu format primi de Py pee ree ig Yeti cd au grosinea, de 3-6 mim 4h alfenea Se soem, Date tn legétura cu vrsta asadurlor 2 fost preseiate In tabu 3 fa Federea ‘panties uncle risaduri se fasoneazh (calata, varzn; Qnopida,ceapa de apt, pra fling). Keeasti operatic const tlatararc‘Tungclor useats Surupte?scurtare radicin fer giscpeinares une pif din flecare frunza (0 treime a fara fg. fe salad, Jalna o jumatate ta caps) TRisadurile produce tn ghi- vece nutetive, in ghivece de puta ars pe brde Ge fe Finca q ladurle de rot, sti faster ne faoneee "impul de plantare a visa duro ete fncfie de spect feeitivt odo nee cose v0 Teer pnntacea (olen, srt ctc,). In cazul cind plantarea se PACE PLANTAREA RASADURILON IN SOLA Fig. 26 — Fasonarea ine ‘let de vars nface in solar, lucrarea se executit mai devreme (varza tim: pie In lua arte jar rose, ardi,vinetletimpor ‘Inceputul Tunit aprilie). Este foarte important Ins’ a fnainte de plantarea risadurilor (eu 12-15 ile), solariile si se acopere cu folii de polietilen’, astfel inet pamintul si se Mncdlzeascd in asa fel ca 1a adincimea de 10 cm temperatura si fie de 10—12°, iar temperatura aerului din solar de cel putin 18° Indicafii in legitura cu distanfele si epoca de plan- tare a risadurilor in cimp sint prezentate in tabelil 10, La plantare, pamintul se indeas& bine in jurul radici= nilor, astfel incit si nu rimina goluri in care si pitrunda aerul uscat. Dac terenul nu a fost ingrisat, este bine Si se foloseasca la plantat cite 300 — 400 g mranifa pentru fiecare cuib, care se amestecd cu pamfntul Tabetut 10 ‘Epo distanfle de plantar ce se pot foot in gridian de legume Versi umpore | oisiy |_| Vareb de vara Lazo | oo. Varal de taamea | 1ST i3vit | 7080 Geno pace | 18 10 ‘o Conopida de teamat | 23Vi—tavn | 0 | Gait jourtov | ao | Massy || Tomate timpurss | 201V 10." | 6080 ‘Tomate vatk ‘ama 1w=a0y r0-90 | vinete toa | 6070 Arde pas, tong, | — ‘ anya ea 20-30 Geant oe ars vogwe | 0 me vicar | 303s ” é Mare importanfi prezinta adfocimea Ia care se face plantatu. Dack risadtrilese planteazt prea la supra, Be se pot usct, iat dach aint planiate prea adiac, tregteren lor este stingherithdin'cauza lipect de act’ Rasadurile de varea, ros, castravefi se planteazd mai adine (pind la primele frunze), dcoartoe porfiunea de tuipind care este ingropati in pimint emite radia Risadurile de ardai ghvinete se planteacd numai pofin foal adine deci au statin rasadnifi, deoarece a au Inugivea de a emite radicin din porjanea de tupind fogropatd. ‘Dach tlsadurle de resl’sint. prea, Hangi se va. proceda. In plantarea ‘culeath (Ingenuncheats) igs 25, Tn acest caz, in cuba facut ow supa, rhsadtl se ajazi culeat, siminind.afardnumai 4-3 trunze (crea 20-29 cin). Frunzele existente pe porfiunea Gare wrmeaai site Ingopata se inatucd Ne tebuie Silat ea, dupé plantare, rasadarile si se ude cn circa O51 apa le cul De asemenca trebuic refinut faptal cd plantele legimicole treble ingrigate tn primvark gi th timpal vegetalel cu Ingrinminte chimice. In ta- deta 11'se prezints dozsle orintative de fngragsminte ce se pot aplica In cullurle legumicte ‘Fig. 25 ~ Plantarea coleats a rsadulai de tomate a *Tetetat tt Dozele orientative de Ingrisiminte ce se pot apica inp la principale colturi de Iegume Aries | 30 [300 | seo | =| = | 100 | “| 550 ‘ede foe = 50 | 300 | 100 | ~| —| 100) - | 250 : - - vibes wo | 19 _/ see | HE | (2 [21 ahs wo | 1 | a | w | mw | ‘at | 20 [3% | —| ho | a0] -| - : _ ‘Varei de cultura premergi- | 400 200° 150 1 100 150 100 10 | 5 ‘cam ‘ore ‘a pumare | — | — oe eT can as | 7 2 1 wm | 2m | 10 | Spec" | 20 | wo jum | - | -| -| -| - je) ee yep ee SEpkce | | cp a |ao favo | - | -| -| - me ey ata lo cae - 130 ee Salita 13-20] 20 -|-| -] - : 5) tes Usturoi — | 300 = |20) =| -| -— = 2 | 4 Caseaett w | w | -| - | - | - | 2] =] 2 - 10 wo} -}]-]- * “|: =| = | =| 2/2 |» | [=1 |(CARE SINT METODELE PENTRU OBTINEREA DE PRoDUCTHL ‘TIMPURI LA CASTRAVETL PEFENI GALEN! $1 PEPENI VERE Se cunose diferite metode pentru obfinerea de pro- uci tipo de castravel i pepent (hn peal pp ezentim 2 metode ‘care pot fi folos 1. In cuiburi incilzle cu gunoi proaspat. Pentra ficcare cuib se sapi cite o groapa adinca silata de 50 cm, care se umple cu gunoi proaspat (de preferat gunoi de cal), in asa fel ca dupa cilcat nivelul stratului de 4 fie €u 10-15 cm mai geos decit al suprafefei Solului, Daca se dispane de o cantitate micd de gun Droaspit, pentru cconomie se poate amesteca cu frunze luscate saul Tumegus de lemn. In continuare, deasupra stratului degunoiseasaza pamint in grosime de15—20em. In cuibusile astel pregatite se planteaza cite 12 rasa- duri de castravelt sau pepeni (produse In_ghivece de pamint ars sau pe brazde de felina), apoi se Uda cu apa calduta, Gperatiunea aceasta se face Ia fnceputul luni aprilie. Dupi plantare, fiecare cuib se protejeaza fie ‘prin agezarca uhei eutii‘de lemn fark fund, ce se aco- peri ct folie de polictilen’, fie prin montarea de adi- Postar simple formate din te 2 nile (a, sme) Agezate in cruce, peste care se asaza folia de polictlena fn formd de sc. Toaltimea tnul astiel de adbpost este de 40cm, iat deschiderca la bozi, 30cm. Mansonul de polietilend se fixcaz’ in partea’ de jos cu pam Gunoiul, fermenting, va incalzi stratul de ‘pamint fn care creste planta. Pe timp frumos si cilduros se aw risuri de aerisire a fiecirui enib. Adapostul este necesar pina cind temperatura minima in timpul nopyi nu seade Sub 12°. 2. In adaposturi de tip tunel acoperite eu polieti- lend. Aceste adaposturi pot fi neincalzite sau tncalaite 7” Fig. 26 ~ Proejarca pepenitor sub addpostri de tp Tune inalsite cx gunotprosepat cugunoi proaspit, Detain egtturi cu amenajarea unui fdapost tip tunel inclat, ant prezentate in figura 26. "Pn aceste adaposturt se pot Insiminga in coiburi seminfe preincolfte sau (mal bine) se planteagS rhea- dri de Hegume bostanoase Pentru asigurareaacrisii, n sie cal st isorte, tunelele se deschid la eapete PRINCIPALELE LUCRARI POMICOLE DE PRIMAVARA — Se face insiminfarea in scoala de puieti; = Se planteazi portaltoii (puiefi, marcote, butasi) fn cimpul T din scoala de pom 7. Seplantens butasi tm yeoula de butagi tn vede-Se exccuts Ineirile de sezon in cimpal IL ain geoala de pom: - tp gaat - termina tdierile la pomi; = $e face plantarca de primivard a pomilor si sstatlor fel a ens “Se exceuta lucite soloist se aplicd tngril- minte in livada ; * aie Be MS: ontinad executarea Tucritilor de ingrijie a tranchisly (viral, tmplerea “scorburilor, Inepas- tarea grajoniler ete.) ; = tea * Selnstaeart grimesi de gunot tmpotriva bru ‘melor tirzii ; : a meee stropiri de primivars contra batilor daunatorilo: ; - . PES lor penta anbare pom an str tre seit Toni mai ncepe rcoltarca cireilor timpast 8 capjuniior imperil INDICATH TEHNICE PENTRU EXECUTAREA UNOR LUCRARI POMICOLE DE PRIMAVARK ‘CUM Se FACE INSAMINTAREA IN SCOALA DE PUIETIE emnatl tn goala de ule. In vedere, radix cert puicfilor portaltoy, se poate face st primavara, fmeaitt ce soul sa avintat sf Gmpul sa ncllit una tnartic). Torenul respectiv trebuie bine. pregitit. prin Eipare’ (ariters) ‘adined la. 50°cm, faci din toamn’. Trea cind semanatel se face cu tina, distanta inte rindurl este 40 cm, procedindi-se astfel? se marcheaza Eapeteleficcirai rind prin picheti (Faris) si apoi GRRE tal sc inte Carma, dea lengul ere, {x sapiliga, se deschide un sanfule fn care se Tepar- tizeaz’ seminfele respective, la distanfa de 1-2 cm, tins de alta, Nucile se aga24 pe sinfulet cite una, culate puna din muchil, Pentra a ugura efectuarea lucriilor Re intretinere pind la rasirirea puiefilor, odata ou semi ‘patul se pune din loc in oc ete 12. seminfe de slat’. ‘Reesten, risar foarte repede (Inaintea puieflor) si mar- cheazi_astfel rindurile, Ineit se poate incepe prisitul {tre tinduri thainte de sAstrirea: puietlor. Adincimea de seminat este determinati de mirimea seminjelor} 0 eft seminfele sit mai mari, cw atit se seamin& mai ‘dine. fa cazul terenurilor mijloc, adincimen de sem’ fat este de 2,53 cm. pentru mir si pr, 3—4 em entra mahaleb, cites, vigin gi coreodus, 43 cin pentru Paraar, piersic, migdal siT—8 cm pentru nu i castan, Duph seminat, sinjulejele se acoperi cu pamint mirunt. Este bine ct seminitura si se mulecascd thin sirat de 35 ci paie, gunoi pos, frunze uscate te, pentru a impiedicdpierderea apet din sol si for fared crustel, Date privind cantitatea, de siminti hecesara la m#, precuim si alte indicafii in Iegaturd fo pitrunderea’ pulefilor ‘portaltot_sint prezentate fn tabelul 12. ‘0 meted noui, practicati tn uncle pepiniere po- rmicole, prin care se reduce timpul de producere Pomilor eu un an, este seminatul direct in cimpul T Gin scoala de pommi. Accasti metodi este indicata eind Se produe puiefi portato! de piersic, arzir, coreodus, ar'im onde sudice in condifl de irigat si pentru ck res, prun, visa. Suhagp WHR coameNTe mancors Plantarea de primivara se face lt mai timpuriy imo pl ce tere (ere a fst pregat din toamn pun detonate In 60 om) se eat a- Dac ateritul Yspeetiv nu a fst fan toamni, tnainte de stratiiare, acess opeaticns =e ei, itn ti povalfot (ct obfnat di seminf) se faso- beast ast Radicina principals se scrtou 1c 20 cm (lunges espectivi Le isos ela soe Fldicinle secundare ta 8-10" mmy i Ae taps fcurteazd je prinepalt WDC T2 com Toate tenes itr at ses pre venta de Pes tl de insert (de In ne), cl mpeg sorta rice aden ve Ia 0313 em, fat lungimes total poraltosiel se lash de 35-40 em (ig. 25). Dupe nsonae esa fe" mocilee. into. path "de fonsstents” bata format din balegt de itd, pimint alien gh ane u ? br ang a Fe. 7 Parcaeaen: Poclaliclon Puiii se mocrlese pind la colet, iar marcotele si tag pe 9 poriune, de 20 cm. Drinepali portal recomandafi peatm pomi sint prezentafi in tabelal 13. ‘Cum se face plantarca? Intec. cei doi pichefi care smarcheaza capetele unui rind se intinde o stand marca, Ia distanfele stabilite pe sind, intre puicfi(15—20 em). Urmeaaa indreptarea sirmet (prin ridicarea ei de mijloc sidindui drumul si cada liber), apoi se fixeaza de sol fs big de len. 4 scien De-a longul sirmei se repartizeaz’ puietii, moctliti, funtnat-se in fiecre semn cite unul. Munctora care Planteazaastfel: mai inti indeparteaza cu picioral farina uscata din dreptul semnului de pe sirma, apoi fixeaza plantatorul (fg. 28) in pozifie vertical in drep- {ul semnului gH] nfige pind la adincimea de 18 ~20 em. Se scoate apot plantatoral, rast- cindwsl ugor si se introduce puie- | ay-sooe — fel (marcotabutayal) tn gropifa 4 Facutd astel incit si fie introdus, am ED ‘0 adincime de 18~ 20 cm. Se {nfige plantatorul oblic, la 12— 15 em distant de puiet, pina sub Fac apo, ndreapt, Siringind pamint lngi put Mint se feoateplantatorl, Sat froapa rimasa se astupi ct) pi oral, Este foarte important ea idicina si fie fn contact et mai $trins cu solul, clei numai in felul acesta este asigurati. prinderea. Calitatea, plantirii se contro- lea2i prin incercarea de_smil- gere a puiefilor, apucindui cup. 35 — panier de dowd degete de'la vir. pal in forme eT wom 8Tabehd 13 Portaltitrecomndaft a se folost ta pepiteee pomicolt Mir frame. M4, M105 Mar frane CIS. 104 Mar frane q a i Pi frane (gota fans) frane #8 Millie Corea, pra fra i 2 Cares Mies Zara, pers ioc ann Blertic frase Phorsic franc aitote Dieric frane z i Plantatul se continui astfel pink se completeaza {ntregul rind, dupi care peste puiefi se face un bilon fnalt de 8—13 cm, in aga fel incit si rimind deasupra ilonului numai i—2 muguri din tulpina puietului (marcotei, butagului) (CUM SE FACE PLANTAREA BUTASILORIN SCOALA DE BUTASI? Buutasii de coaciz, de portaltoi vegetativi din tipal M.9 i MM 106 de mar (sau de gutui)ete., care au fost cofectionati fuck din toamna si stratifieafi peste iarn’, Se planteaz’ acum, in scoala de butasi, in vederea fnrd- ‘icindri lor, Terenul respect se pregiteste ea st pentrat geoala de puiefi, Distangele de plantare sint 60 ~70 cm Inte rinduri st 5—10 cr intre butasi pe rind, In vede~ rea plantiri se fac, pe directa rind, ganfulefe adinci fan cit lungimea butasilor (circa 20—25 cm). Agecarea bbutasilor In sanf se face vertical in solurle ugoare si oblie tn solurle gree, listndu-se 1—2 mugurt afar {a sfrsit, sangul se acoperd cu pimint, iar de-a lungul rindulai se'ridicd un bilon fhalt de 510 cm, Pind in toamna, porfsinea ingropata se inridacineaza, urmind ase scoate 51 planta la locul definitiv. ‘CUM $8 FAC LUCRARILE DE PRIMAVARA IN CIMPUL 1 bin #eomtA ‘be POM Cimpul IT este parcela din scoala de pomi in care are loc ctesterea altoilor in primul lor an de. viafi, formindu-se pind in toamn’ trunchiul viitoralui pom. Desdivea ocior masurofi. In cal cind in toamnd ochii altoi au fost protejafi prin muguroire, in primavari se execu denveluleelor. Lucraren ge ce eu supe, cu multi atenfie, pentru anu se vatima puiefii san ‘ochii altoifi, Pamintul din jurul ochiului se inkitur’ cu 8smina. Este important ca aceasti Iucrare si se execute alt, ma impurity, deoarece dacs Intel, se poate intimpla ca ochii’ si putrezeasca (eloceasc) din eauza timers gt elldur. ' Tiievca la cep const& in suprimarea tulpinii portale toivlui Ia 12—15 cm deasupra punctului de altoire Porfiunea aceasta de 12—15 cm ramasi se numeste cep si eva serv pentru legrea (palisaea)listaruui Lucrarea se exceuti cu foarfeesle de pomi si eu aceasti ocazie se controleaz’ si modul clim au ist alti din iri efit In care altofi nu s-au prins se lasi netaiafi, tn yederen ltr lr " : In practicd se foloseste 0 metoda mai noua, care consti in inlaturarea complet a tulpinii portaltoiulu, ‘deasupra ochiului altoit,fari a se mai lisa cep. In acest ‘az, inainte de pornirea’ in vegetatie a ochilor, tulpina itojului se taic la 2—4 mm deasupra ochiuui prins. ‘ictura care se face cu un foarfece bine ascufit, avind o tnclinafie de 45°, e bine si fie uns cu mastic sau cu © pasta format din pimint si balega de vita. Printre avantajele acestei metode se numira si aceea cA este mai economica, deoarece nu mai sint necesare o serie de lucrari ulterioare (plivitul lastarilor silbatici, pai toi, Scosul eepilor). jent care poate apirea la _aplicarea acestei metode este acela ci lipsa cepilor poate deter- ‘ina, la unele soiuri, o rezistenfa slaba la. vint (desprin- derea altoilor de portaltoi) ‘Realioirea puicfilor neprinsi se face primavara timpuriu, folosindu-se metoda de altoire cu ramuti detagate, Ia o inalfime de circa 15 em. In eazul eind portaltoiisint subtiri (cu diametral 8—15 mm), se aplica altoirea in copulafie simpla si perfecfionata. lata citeva aminunte in legiturd ca technica executirit acestor dou metode de altoite “renin copa spl Latina, deca 15 aan ce reteart portaltoial, facind 0 taietars pices Tong de 3—4 cm. Ea Tamura altoi, care trebuie s fie de aceeast gro simeeu portaltojl seexcctti otietura dented, in par fea opusa tmugurclu de ia baza ramurii. Rama altol Sc'releara deasupra celui de al treilea mugure $i apoi Scie doua stefiuni se. suprapun in aga fel_ca zonele eneratoare de le ambi parteneri si coincida (fig. 29). So \eaus strins sl se unge cu mastic (ccard de altoit. Aiigirea. in ‘copulate perfecfionata se. deosebeste die metoda precedenta prin Aceea i pe taiturile obice, fungi de ciea 4 cm, ale celor doi partencr, se deschide fite'o\ limba de 1/2 em (in dreptal treimit mijloc), Sproape paracla. ca suprafaja sec(iuni (fig. 30). Se potrivese apoi sectiunile altoju 3 portaltoiulat in aga fel ca im de la alto si intre in despieatura de pe portaltoi, se lea 3 se unge cu mastic. Dact portato sint mai grosi de 15 mm se aplica alte metade de altoire: tangulafi, despieatura. nica exeeutiriy acestor alton se prerinta Ta capitol Care (ratead innobilarea pomior prin supraaltome. Curitires silbaticulué (plivitd) const im suprima- zea Tastarlor pornifi din cap sat din porfiunes de su Pnctal de altoires Lucrarea se executa cind listarit Ent mic (1-3 cm), sau cind mugurit espectivt sit uumflati si cad vr Operatia se repeti de 2—3 ori, In cazul cind portal- foful este gutti se las in virfl eepului un Tastar sil- fatie (igitor de seva) care va impiedica usearea ‘Aeesta insd se menfine Seurt, la-4—5 franze, repetate oabl ig. 30— Altoitea in copa eatin Legatul altoilor de cep (palisatul) se face cu sco} de a asigura o crestere dreapti a listarilor altoi, fara ‘a forma coturi la bari si pentru a evita dezbinar altoilor de citre vint (fig. 31), Se fac dow’ legituri Prima se executi clnd lastarti altoi au lungimea de 8—10 cm. Lastarul se apasi usor cu degetul mijlociy spre cep $i se trece rafia pe sub pefiolul unei frunze, de obicei pe internodul dintre prima si a doua franz’. a ° Fig, 1 — Paticarea altel ‘A doua legitura se fage cind Listari altoi au depasit cepul cu 10—15 em, In cazul cind puiefi s-au altoit ci ete doi ochi, cu ocazia Iegatului se alege listarul altel cel mai viguros si mai bine piasat, iar celilalt se fnlaturd. ach se foloseste metoda formirit pomilor fa cep ru se-executd legatul Reusita plantirilor de primévard este condifionati, de executarea cit mai timpurie a lucririi si de pregi- tirea terenului din toamna. Stabilirea distanfei de plan- tare a pomilor variaza in funetie de specie, soi si portal- toi. In tabelul 14 se prezinta distanfele de plantare pentru pomii si arbustit fructifer nainte de plantare se fac fasonarea si mocilirea radicinilor. Fasonarea ridicinilor. De regal trebuie intervenit ‘it mai pufin asupra ridacinilor. Scurtarea ridacinilor se face cu un foarfece (sau briceag) bine ascufit, tie- ”Tabetut 14 DISTANTELE ORIENTATIVE DE PLANTARE PENTRU POMII $1 ARBUSTIL FRUCTIFERI Sept | mee dents |S ars ‘Pentre vente seperintensive (cu pom alta pe po versa wie | (i, + | suotag 3 Mat | Batten [39-402 | aao—taw fers |= | SSSR weap ao [Senne |Site SPR Beta | oot irate wa | sundee | 193508 | comn—eom TER aw |S wa] TES | Sm 8m Ba Gif x [sande | s-39i0—nam | 90-30 ae | statara — |3-392-2.8 m | 1100-160 Peat vet nese pruy , fieseion —|suodna — | sa.s-40m | 0-70 a | cats | sat | SEN [yeas Lae tora | REE ABS 3% rat inom 10 cimes | ean | 300m | fre | Nain | vista vee po 19 Mio Brim | ab? Tabeut 14 (continnare) FEE [omen [oa wwe Mm | tous | sm 20 4 Ee (sit iguon | 86 20 wee os 380 agp an a om caw [40 wo cates [2.883 26m zugur pe EATER? V ta cara [2303 tom ae cites | 2303 ie deme sit | 2308 3c Giior [Rett [6720025 _fowo-tew tule executndurge perpendicular pe axa rldicint sna ptr cliifarea pre vitae Ge iat deasdpa ni). Hote bike ca dups fasonae pom a"timp de 1224 ore, cu ride itn ‘asin cate se allo soluiesimalatoae, pe care o pre Jeri din 9 parfi api j'1 parte unin coletath in raul ca animale, Mocilresriddcinior const n introdcerea.r5d8- cinlor pomilor Intro mecinla preparata din 3 p(t ut (sa piint 962 pri bigh de a cate ae adage tpl pint clnd pasta formatd are consistenja slat Fostal mocilnt este acsa. de a aigra adetena pi tnlaulut eu ridicinie, pastrarea umiditft acstora, 0vindecarea rapidi a ranilor si favorizarea aparitiei oe sting Ale n canal pom aa timp uneori, mai ales in cazul © aduyi de a dstanfe mari, ca acestia sk preznte semne de des hhidratare (zbircire a scoarfei din cauza pierderii apei). In acest caz, astiel de pomi trebuie pregatifi tnainte de plantare pentru asi reeapdta turgescenfa. (umidita- tea). Se procedeaz astfel: se introduc pomii in aj fn aga fel incit si ramind afar numai virfol ramurilor. Se fin astfel 24 ore, dupa care se scot din apa si se agaza fnte-un sanf, unde’se acopera cu pamfnt pe toata fun- fgimea tulpinil. Aici vor fi finuti 45 aile, dupa care se pot planta. in cazuri speciale se pot mocirili pomii pe toata Tungimea lot. (trunchi + ridicini) Tehnica plantirit pomilor. La plantarea_ pomilor trebuie execatate corect urmatoarele operafiuni — Stabilirea pozitiei pomului fafa de tutore; — Stabilirea adincimii de plantare; —Tasarea pimintului la plantare prin cileare. In ceca ce priveste pozitia pomului fata de tutore, este indicat ca pomii si fie plantati in partea de nord, nord-vest sau vest a tutorilor, pentra ca acestia si umbreasci.trunchiul pomului ‘si si fereasca scoarfa indri de oscilapille mari de temperatura din a doua jumatate a ieril, care de regula provoaca pligi (arsuri) Be, ranch (ig. $2), © atenje deoebittebute acor Gata adincimit de plantare. In aceasti privinfl trebuie stiut ca. un pom este bine plantat cind, la 3—4 siptamini Gupi plantare, coletul pomului este’la nivelulsolului (coletul este portiunea dintre ridacina si trunchi) Deci si nu se confunde eoletul eu punctul de altois De regula, punctul de altoire se afl deasupra coletul siel trebuie si rimina tot cu 3—4 cm deasupra solului, vind in vedere ca dupa plantare pimintul se mai 92 ‘Fig. 32 — Plantarea pomilor sub forms a ae wang lash si deci dup 3—4 siptimtn’ coletul vine ta nive- Tul solafui. Sint 2 exceptit de la aceasta regula: Sin regiunile secetoase si pe Versanfii cu pericol de eroziune este admis ca pomii si se planteze ot circa Ym mal adn; itt eget m Pomil altciti pe portaltoi vegetativi (merit si i eh et re re wr exescut in pepiniera, deoarece ei emit uyor 1dicint foi care contribuic. is fixarea. mat und a. acestora fn sol. In acest caz trebuie procedat cu atenfie, pentra fa punctul de altoie sf au fie ingropat in sol, deoareee Sidel altoil emite ridicini propri st pomulia'o deavol fare mai mare decit cea dorita, Opera{iunea planta dlecurge astfel; la mijlocal gropit Se face un musuroi 8{are roll de a completa golul de subridcinile pomului) dai mare sau mai mic, tn as fel ca pomul agezat cu ri Geile pe mupurot st preinte cll a ea. 4 cm ‘upra,niveluluisolulus. Pomul se asazi. in partea de N-NV sau Va tutorelu, la o depirtare de 43 em. Se fine pomil in pozitia aceasta, dupa care se arunca imint de a suprafata, marunt, peste ridacini si In Jaral acestora. Pamintul trebuie indesat bine cu mina fntre ridicini, pentru ca si nu rimini spafii goale fntre dle ‘Dupa ce ridicinile au fost acoperite eu un strat de 3—4 em se calcd plmintul din groapa, de la. margine ‘tre central gropiis Se adauga inca un strat de 10— 15 em pamint sis calcd din now Indesat. Restul pi- rat se ast po suprafafa pop, fi se ma Este bine ca la fiecare pom si se_aplice ingrasi- rinte Lao goa te fologer ete 1520 kg gl Fine decompus, eare se amesteci en pimfintal folost la plantare (pamintul dela suprafata). Deci, trebuie Tefinut ca ingeasamintul si nu vind in contact eu thie- turile de pe ridicini La sfirgitul plantisi, pomii se udi cu 1—3 gileti dde api, dupi care, in cazul plantirii de toamna, se face ‘un mugurol in jurul trunchiului, lat a baza de 7080 em # toall de 30-40 cm. In cazul plantarii de primavari, Apa se toarnd intro coped (farfurie) flcuta In jurul omilor. Copca accasta se va acoperi, dupa infltrarea Epei in sol, cu un strat de mull gros de 8—10 cm (Baie, pleavi, qunoi plios sau cel putin firini uscata), Tati care slot grejlile ce se pot face la, plantare si care pot constitui cauzele neprinderii pomilor: = plantarea prea adinci ; ~ acoperirea ridicinilor cu pimint bulgiros, uscat — neaplicarea tasirii (cAlciri) pimtntului ta plan- tare; ~ folosirea la plantare a unor pomi deshidratafi (cu coaja zbircita). PAC ORAMEZILE PENTRU COMBATEREA BRUMELON ‘in Prin realizarea perdelelor de fum fn livada se pot combate geruri de — 3°C,—4°C. Pentru producerea famului se fac grimezi din produse fumigene (paie tumede, talaj, frunze, buruieni-amestecate cu balegar, fin stricat, rumegus ete. care pentru ada un fum mai fgros se stropese cu uleiuri minerale sau cu. gudron de carbune). Sint necesare 100—200 grimezi fumi la hectar, inalte de 0,8—1 m si largi de 1—1,5 m, care st aprind Ja nevoie (daca la ora 24 termometrul aratt “fit +2%cu tentativa de scadere si nu bate vintul). In uncle liveri se intfInese pomi care produc fructe de calitate inferioara. O solutie in acest caz ar putea fi scoaterea acestor pomi si inlocuirea lor cu al din soiuri selectionate. Insi, pentru obtinerea primelor fructe de la acesti pomi trebuie si se astepte mai multi ‘© metoda rapid de schimbare a sortimentului este realtoirea (supraltoirea) cu sojuri valoroase. De ase ‘menea, intr-uin astfel de pom pot fi altoite mai multe soitri (diferite din punct de vedere al coloratiei si epocii de coacere). In vederca executirii realtoirii, primivara foarte devreme (In jurul datei de 1 martie), pomii respectivi se pregatese astfel: daci pomii sint tineri 9su niouh nmol tah se near tee ee 3°80 con seis crs Wie ea a se ao: nb id PL igde weeae oe a RR producind fracte din noile sofuri altoite cae rreaet e maemo se sh th ce ie * ° Fig. 33 — Relaceren coroanel poms prin realtie: % de rod aflate dea lungul ramrilor principale gi secun dare de schelet; “se scurteazd la 25—30 cm de la bard cele care au diametrul de 4-6 0 se reteaz in punctl unde au grosimea de 46 em cele care sint mai groase de 6 cm fe bine fe Haste fn coroana pomului 23 ramuriintregi (netdate), acestea avind olul de. trie fgatoare de sevi, pind cind altoil grla{t vor forma frunze proprt cares prmita hriniea pomelv, In cape- tele ramusilor seurtate se vor grefa ramen alto din nolle soiuri folosind metodele de altoire in. despicdtur, fn triangulafie sau sub-coaja. Ramurile ‘mat groase si mai fungi care aw fost scuriate in punctul unde au eosimea de'4—6 om, pot fi garnisite cu ramutt alto din 50 fn 50 cm (unl fa deeapta, altel in stinga rami said). In acest caz se folosese metodele de altoie Jn sau yD" sh aname: in portiunea unde. grosimen. ramurit este pin Ja 6 em se face altoirea sub coaja in ol fn ‘porfiunea ‘unde grosimen ratmurii depayete 6 cm se face altoirea laterala sub coaja In 4D". pul de exccutare a altiritor este. primivara deyreme (pind la umflarea mugurlor) fm ext ind Se flosese metodele de altore fn despicatoi si in triane gulatie si cova mai tirziu (dupa inceperea Vegetafe, Ein se desface coaja) in azul end se folosese metodele de altoire sub comja i lateala nL" sau in ,D". Este important ca ramurie altot s& fie recoltate ‘din arm’ $i pistrate pina tn momentol alto, la rece (pivnife, {ropi, in aga fel inci pina in momenta alto aes Siinu poreascd n-vegetafic. In momentul cind alto {si vor forma frunze proprit de mirtme normalay se st prima de la baza cele 23 rami intreg, eare at fost Tisate ea tragitoare de sevi. Toft lastarn ce vor erytefm pom, in afar’ de cei dafi din altoi, se vor sup malpentru ca acestia, si nu stinjemcascd.cregterea, Tistaror alti ‘Siacum prezentim modul cum se executaltorie in espichturd in triangulate, sub coaja, in "st tn D". Mfjoirea tm despledturd, Sectiunea facuth pe portal- toi se despied peo adineime de 4—5 em (et ajutorul tmnul desplestor sau eu un cufit de bucatarie eu lama gross’). Marginile despicaturil se fin Indepartate prin Herodacerea cioeului despicitorului saw a unel_ pene Aeon, Atoll se fasoneava in forma de pand dubla, SSemenca une! lame de cuit (mai-groasi Ia muchia Gare va ramine in afara si-mai subfire la muchia care Sxveni in interior). Ambele michit min acoperite Ua confi. Apot rarmura altoi se rezeaza la el de al 3-lea fnugus La urma,altoiul se introduce tm despicitura porlaltoiulai (fig. 34). Se pot introduce doi altot (unl Mero parte si all de alta parte a despicitur). Este foarte important ca margines interioard a cojit altoiu Tr SAR a rept masgini nteroare a ofl portal folulti Totructt altoiul are coaja mai subfire, marginea (rauchia) extericard pene Tot trebule si vind ceva [ai'inuntr fata de marginile despicdturil. De ase~ Inenea, fejele plane ale pene! trebuie si intre complet Im despictturay pe toatl lungimea lor hapa ce sc Introdue altot, se_scoate cfocul despi- catorufui sau pana de lemn eu care sau finut indepar- fate marginile despicaturi,apoi se lea steins cu sfoara fe unge eu mastic. Mastic trebuie #1 acopere complet Sidite din capetele altolor sf portaltoiulus, precum st canton Tonga despicatorii, Pentra ca. mastic st na fete in-deapicdtura (unde se Intareste Ingreuind prin- trea), inajate de a tinge capatul portaltoiuui se pune feste despicdturd © plicuji de scoarti sau o agehi Fovtemn st apoi, deasupra acestela, se agai strata 98 dle mastic. Daca se vor prinde ambi alto, i anul rm tor ge spi unal din ivoire in triangulatie (picior de capra) se practica de rou nmalidpotattal are lane pak Ja 4'em. Dacd. diametrul portaltoiului este mai mare, ana produsi, ct ocazia altoini, se vindeca mai grew Portaltoul se reteaza cu ferastraul in loeul ales pentru altoire, care trebuie st fie 0 portiune neteda, fara no- dus, apoi taictura se netezeste cu cosorl Baza ramuri altoi_se fasoneazi in forma de pant tviunghiular, prin du tailor ble, hint de 2—H-em care se intese. In portaltoi se executa o Incrustafie {Gn locas) in foriné de prism telunghiulard ew baza Jn sus. Scobitura aceasta se realizeaza prin dow thie- »turi oblice, de jos in sus, ficute eu toata lama bricea- gului si mu namai cu virful, care se poate rupe. Ea nu trebuie si fie mai larga si, mai adinc& decit grosimea altoiului (fig. 35). De asemenea, si nu ajunga la miduva. Pentru ca aceasta scobituri si fie exact de dimensiunile bareialtoiului, Incepitorii pot proceda astfel: dupa cco sa pregitit altoiul, acesta se asaz’ cu spatele (partea ‘opusd taieturii) pe portaltoi, in punctul unde urmeazi St se faca scobittira, Cu un efeion, se inseamna cu dows Tinii, in coajaportaltoiului, mrimea ce urmeaz s-0 aiba scobitura, dupi care prin 2 taieturi cu briceagul Se executa Hicasul respectiv. ‘La rma se fixeaza altoiul in locasul facut pe portal toi, se leaga strins si se acopera toate ranile cu un strat subtire de mastic $ ig. 35-— Altotes im tianguate | {In cazul ind coaja portaltoiului este mai_groasi decit'a altoiul, acesta se introduce ceva mai inauntru, fn aga fel Inet fafa interioara a coi Ini savin tul feted interioare a cojt de pe portalto Aloira sub con ja se foloseste mai ales cfnd diametral portaltofulut este mare (pina la. 1012 em). Portal- foiul se reteazt la inlfimea de altoie si apot tietura se neteteste eu cosoral, Urmeaza crestarea ¢ toiului pe o lungime de 4—5 cm. Altoiul sub forma de pand simpli (o singura taietura care oreste din partea opusi a unui mugure, lunga de JSS"cm) si se introduce sub coaja portaltoiulus, at- fel inelt mugurele ramas la bari sf ajungi la irca 1 cm sub locul de altoie (fig. 36). La urma se leaga si se tinge ct mastic, Pentsu un contact mai bun intre puerthimnctma omezone generatoare a celor 2 partner, se fnlatura coaja (pint unde dispare culoarea verde, (rd ase ange {Emmnnl) de pe partea opssé taieturi a alto Ta vires alfoirea sub coaja se poate face ifn eursul unit aa vAloten lateald sub coxjt in yD" se executt ase in fungal ramuri se face o cesttur lunga de 3—3 em pint te lemn, Se stoate apoio bucata de coaj informa tert D. Aceasta se scoate in deepal teimii miloct 2 erestitart (dec inilfimea Itere! D este 11,3 em). Partea rotunjtaa bucitii de coajé in forma literei D Irebuie st fie orientatatotdeana in afara.coroanch Portionea respectiva de oaja se desprinde apot ‘cu spa {ue brceagulut Alto, care este 0 ramufa cu 12 fnogurl se fasoneazi la bagi sub form de pand cu 2 fete (gant dubli) i se introdace sub coaji prin. local diene va scos portiunea fn forma liter D ‘Altoial trebuie sa ai poniiaorizonal, far mug- rele fie indeepiat spre pamint. len Tato ot ul se eect astiels pe ramura portato! se face in eoajao taietura informa Iteret al din dows inci. Prima ncizie se face Tungi de 3 "4 cm, plat in lemn $n posite obi fata de aval rama, Se face api cea de-a dun inci mai scurta (cia, i cm),_perpendiculara pe prima, Danctal de infinite trebnie sf la 36 mm de capatl Exleror al primel crestaturi, Se scoate apoi o bucat diecoaj deforma triunghiulaa, do pe paren supeioar neizel ungis Este necesardscoaterea acest baci dheconja penteu casi se poati introduce altoiul Cu spa- {hie ae destace coljul cop inpunctul unde se intre~ {aie cle dout inci, AKoiul se pregateste astel por- Sine la baza unui mage, in pala orbit, se exe- utd tietura bli (a a alfotea sub coaji). Perpen deur pe aceasta tleturk (la dreapta sau la sting, 02 | | partea mugureli de crestere) se exceuta oa dova tafetira ugoaray pe margines ‘ele din, numal pint In lemn st sein ual o muchie foarte subte de lem. Tifimea acetelsetiunt nu trebmie st deptpasclgeo- Sine co portato, La cealaita margins fate principale se face o atria tieturi, ined acum se fn Tinto portune de cosjt fart siatingem Temmul (se descopera doar fesutul generator). Altoiul se scurteaz’ deasupra celui de al doitea mugure si apoi se introduce sub coaji, impingindu-se tosor. Pe lungimea unei ramuri groase & pomului portal- toi se pot prime mai mulfialtoi, distanfati la 40—50 em tunol de altul. Tofi altoii trebtie si fie orientafi cu vir- fal in afaFi (spre exteriorul coroanei), iar mugurele din eapatul altolului sa fie indreptat in jos (spre pimint). (CUM SE PREPARA MASTICUL (CEARA DE ALTOI)E Masticul este pasta care se foloseste pentru unsul rinilor mari sau & locului unde sa facut altoirea cu ramura “detasats Masticul Se poate prepara in dow feluri: la eal sponte tos! smal Tce, cn se cess sft Teste) sila rece (se menfine Vises, ca o past, permanent, deat nu mai treble ines a ‘momentilfolo ata o refeta pentru prepararea canttafit de | kg mastic In etd’ $90 € sais Yeclofonn), 100 g cari de albine, 140 g seu, 10 g ocru (pimintel). Materialele respective se marunfese, se amesteca $1 se pun Ta (opit_intr-un ceaun cu 0 capacitate de 23 ori mai mare decit vol ‘mul produsulti. Ocrul se adaugi dup topire. Dupa ces topit, pasta obfinuta se toarna intrun vas cu api rece. Cind #8 racit (ca s& poti introduce #1 {ine mina) fe scoate si se frimintd in palma (unsi cw grisime), 103pentru a se tolitura apa, Se fmparte apoi tn buckfi nicl care se vor int. Inainte dea fi folosit, mastical rexpectiv teebuie Incalait. In acest scop masticul se sférima $1 se pune Intr-un vas care nu se asad dtect pe foc, cise introduce intrcun alt vas cu apa aflat pe foc oe Si acum dou’ tefete pentru prepararca masticulai a reces 1) 730 g sacts (sau risind de brad), 75 g seu, 75 g eat, 120 g spirt denaturat (0°): 1p) 250 & parafini, 230g smoal®, 250 g seu, 10 g cea, 100 g cert, 140'g spict denaturat (907) ‘Pepararea se face in acelasi mod ca si pentru mas- tical ia eald. Dupa topirea, materialelor’ respective, se ia vasal de pe foc st se lasd si se raceasc pind ce temperatura masei viscoase scade la 45~50”. La urmi se toarnd spittul, Este bine ca spirtul si fie ugor neal- Zit in prealabl, deoarece in stare rece se evapors foarte epee” nd vine in contact‘ amestecel, erin {in vas sau poate provoca umflarea gi ctrgerea acestuia {n alaras Ineatziren spirtului se face in stile fara dop, care se aga Intr-un vas cu apace se inczeste treptat, pina la temperatura de 30-60". Masticul obtinat se pista Tact ce se eat Inde cet cra ca sini se evapore spirtl). Dac& un ast UE nasti'se plotreazt inp Indelungat si se HntSrete, pentru a se thmola se adaugd canttafi mick de spirt Tincatzit"usor tn. prealabiy Este stiut cf in unii ani, gerurile puternice in timpul iernii produc pagube in livezi. Pot fi distrusi si mugurii de tod, deoarece prezinté sensibilitate mai mare la ger. ‘bine ca tn primivara (luna martie sau ineeputul lunii aprilie) si se fack aprecierea numi- rului de muguri de rod degerafi. Cunoasterea acestui Iucru este important: pentre executarea corecti a thierior. Una din metodele folosite tn acest scop consti in tlierea citorva rimurele cu muguri de rod $i introduce- rea bazei lor in borane cu api ({ntr-o cameri cildu- roast). Dupi citeva zile se observa starea mugurilor. Cei care au iernat in bune conditii, deci sint viabi se umfla, Mugurii degerafi rimin’ in aceeasi stare, se Snnegresc si dupi un timp cad. Alté metodd: se recolteazi rimurele cu muguri de rod din diferite parti ale coroanei pomului. Cu un ici sau o lami se sectioneazi mugurii de rod prin mijloc, de sus in jos. Se observ culoarea sectiuni ‘Mugurii degerafi au secfiunea de culoare bruni, iar cei sindtosi au culoarea verzuie. Este bine ca secfiunile si fie privite cu o lupa, deoarece, la uni muguri degerati secfiunea pregint’ culoarea verde, exceptind un punct mic care este cafe- niu sau negricios. In acest caz este distrus ovarul flo- vii, deci nu se vor forma fructe, Pentru a identifica usor mugurii de rod este bine de refinut cd acestia sint mai umflafi la mijloe gi mai mari decit mugurii vegetativi. De asemenca, este nece- sar si se cumoasci ci pozifia mugurilor de rod pe ramu- rile roditoare este diferita in funcfie de specia pomicola. Astfel, la mar, par si gutui, mugurié de rod sint situafi fn virful ramurilor de rod, iar la cites, situafi la baz’ gi la mijlocul acestora. 105PRINCIPALELE LUCRARI VITICOLE DE PRIMAVARA, Se executi altoirca vifelor, fortarea si plantarea Dutasilor altoifi in seoala de vi Se face deagropatul vi face thierea in vie face copcitul, ingrisatul si Iuerarea.solului (arat sau sapa mare); = Se face plantarea vifelor in vederea infiinfarié unei plantatii noi; ‘Se fac unele operafiuni in vie (plivitul Kistarilor, legatul, ciupitul) = Se incep stropirile contra manci si fainari nobile; INDICATII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA UNOR LUCRARI VITICOLE DE PRIMAVARA (CUM Se FACE ALTOIREA viT#LoR? Sojusile de vite europene (noble) se fnmulfese prin boutasi altos, Numai pe terenuri nisipoase, unde filo- era nu se poate dezvolta, aceste vie se pot inmulli prin butasi nealtoifi (pe radicini propri). Hibriaii producitori direct se inmulfese prin butast nealtoii se folosese butasi c obtin din Plantafii speciale de portaltoi din vije americane, car erizate prin rezistena radicinilor la filoxera, Princi 106, Ii portato folosfi tm viicltur. sot prezentat Rabat We butas portal’ est portiune de cords anual, scat fom dp cece nr fang Toa zem q grou de O12 mm, Pind In pramdvasd, find are lot Aitgtea: buiagt porialtgh se pot paste, in pivnifa, la nisip. In vederea altoiri, ei se pregitesc ane ct mpg pm a entra tee cari de nips & umes reat apd pee score yg ame, ear ak TJesotal Ganprospitare cu foatecele ewe 2 tee Tea ett haat? nag fel tnt a rina nu malo pore tian de 03cm sub pod aes iol ese o portune de co anal, x un chi dintr-un soi de vita europeana (nobili). In. privinfa ington alto treble sto pecan atl: oa Sipertune de 13 cm deasujes aekila an inter ‘ut node) sub ach Prager: itl alol prope (i, 37) face dup ce sau seos de la hisip. Altoil te thr apt ‘ting ds 6°24 ore, penta ke cust Pa eee Tela nlite Sstemul de altoie practicat I ita de Wie" ete copia perfecfonat, "Se proceloads Sectionarea eeardelor stot inhi 107Principat portato ce 6 eis vornts | gee | Mute | Sree Ripara weie eure | potsivita | pa ta aia tah Repeats dw Lot tongs | bon Ripasaxe Rapes rmijocie | stat tor Riparian x Rupestris | mijocie | bunt ss pe ngs Devine x Riparin [tung | hunt "Fae 8 erindiei x Riparia | tong | bond Reber 3 BB evtanderi x Ripaia, | mai scurtt | bam Seletin Crdcione > Chances x Beviandieri | mifocie | foarte buat | ping ta ey ngs 65% ot fost ta vija foarte bond 8% foarte bond ot Thy coy TH oy ‘821% un, 6.2% ‘ai beak ‘dct Ko- ber 9 Te 1 aba Am Tate 15 ve aes rete arctan | toto foarte bost| scurteazs | bunt 150.000 Tonge. wnt | oat bon | forte bent | 4900 ont stabs | 100 000 120000 = |—__ bons ent 60 000 — ‘000 ons bunt | 120 000 160 000 ns bea [120 000 140 000 sai band bens [100 000— ‘deci la 150 000 ‘Rober Teleks saan | foarte bana | fonste bua | 80 000— 100000ast: se ia un butas portaltoi in mina stinga si apot u Driceagul se face la capatul de sus, pe lat, o seefiune oblick. O secfiune buna trebuie sé afta lungimea.egala cu odati $1 jumatate diatnetrul butagului ta fie pe fect plana sineteda. Daca nu se reuseste de prima data thierea se Tepeta pina ce rezulta @ sectiune buna. Se schimba apo! positia butastlui, in asa fel inelt capatl eu seofiunea oblick si se sprijine pe degetal aratator Sise deschide'o pani, Pentru accasta, ama briceagului az in freimea superioara a scctiunii, deasupra i, apisind si tragind in. acelasi timp. lam: dinainte, fnapoi si Ge sus In jos. Pana trebuie fi aproape’paralels cu see(iunea si si alba Tungimea de 78 mm. Adincimea limbii trebuie s4 fie elt a trea parte din Tungimea socfiunii. Se alege apoi un altot ide aceeagh grosime cu portal- toil, in care se face o sectiune cblick, ea si la portaltot, de facceagi parte eu ochiul $f lt | mai aproapedeacesta, Incest Scop £¢ desprinde altoiul de nod, cu ‘degetul mare si_cel arititor dela mina sting si rijini cu internodul 1ung, in degetal mare de la mina despll cen © elie we fexectta'thictura oblica eft mai aproape de ochi. Pana se face identi cu cea de la portato, dupa care se procedeaza la su- Fig, 38 — Aisicea jes prapunerca. si imbinarea sec ose fiunilor de la portalto:$ alte, depigeasca (fig. 38) 110 Altoirea este bine facut atunci cind altoiul este bine fmbinat cu portaltoiul (au se vede prin secfiune, far la seuturare altoiul nm cade), (CUM St FACE FORTAREA BUTASILOR ALTOITIE Scopul principal al fortritbutaslor aloft est for- omarea Sad (cs i pont date, Forfarea se face in Ineipert care se pot Soci, lumina i ari, fle bn Ia de Hem (cu unl din pore mobil), fn rumegus, fle In nisip. Clad Torta va ave Toe fn Thai cu rumegiy se procedeasa astfl: lada se yuri In poriie oblic ew peretele mobil tn sus (Fig. 39) Fig 19 — Agezarea Duta alti i lad dePe fundul ia se agterme un strat de rumegns umed, ros de 8—10 cm, lar pe ctilalfi trei perefi lateral, tn strat de 4-S'cn. Batagi alta ah unl tte uunul, incepind de la un perete spre celdlalt. Agezarea ke face ci punctele de altoie la aclagt nivel Ink 5—6'em mai jos de marginile Iii, Dupa 1—2 rinduri de Dutasi, se presara rumogus umed pind aproape de punctul de altoire, in asa fel Inet s& se acopere toate foluriledintre butas. Se procedeaza tot asa mai departe, pind cind intre ultimul rind de butasi si peretele mobil Tai rin doar 5—6 em. Acest spafiu se umple eu rume- guy bine indesat, dupa care se fixeaza peretele mobil Tada astfel completati se agazi in posifie orizontal. Apoi, in zona punctului de altoire a butasilor se introduce rumegu uscat. Spafiul rimas pin la mar- sginea de sus a laii se completeazi cu rumegus lumed amestecat eu floare de sulf, pentru evitarea muce™ ‘gaiurlor. Forfarea dureaza 20—22 zile. Este important ca in acest timp s4 se conduci judicios temperatura fn {nciperca respectiva. Astfel, Ia tnceputul forfili, temperatura se ridici pina la 30°. Se menfine accast’ temperatura pind in momentul cind la nivelul punctului de altoize s-au realizat 24—25°. Din acest moment se menfine temperatura de 24~25" pe toati durata forfiii. Cind forjarca se face la nisip, se procedeaza astiel: Se amenajeazi un pat de seinduri lat de 1,5— 2m, la iniljimea de circa de 80 em de la pamint. Pe pat se agterne un strat de paie uscate, gros de 5—10 em, peste care se asazi un strat de nisip de riu umed, gros de 15—25 cm. Butasii_altoiti se infig_ vertical sau pufin oblie in stratul de nisip, fn asa fel inelt punctele de altoire si fie la acelagi nivel. Intre butagi se toarni 12 nisip cemut, jar deasupra se presar’, de asemenea, un strat de nisip de 5—10 cm grosime. Temperatura trebuie condus’ ca si in cazul forfirii la rumegus.. ‘GUM #4 POT OBTINE VITELE ALTOITE FARK FORTARE? Jn acest caz, uta alti, se plantart dct fm clmp (sccala de vite) (ard a fi forfai in prealabil Pentru’ Seta, inante de, plantar tag ate se parafineaza. Parafinarea const” fn cufundarea ‘apetclor altoilor in parafina topita (60°C), pind mai jos, de punctul de altoire. Topirea parafinet s¢ face fnte-un vas de-tuci, iotrodus cu fundul fntr-un alt vas ew api Tierbinte, Cu 0,5 kg de parafind se pot trata 700— 1 000, Dulas, Operafiunea de parafinare trebuie executati rapid gi et atentic. CUM SE FACE PLANTAREA AUTASILON ALTONTI IN SCOALA sere Terenul unde se planteaz’ butasi altoifi tn scopsl toridicinisi lor 51 a cregteii listarlor poarti denu- Initea jconld de vife. Acesta se pregiteste prin desfun- dare Ia adincimea de 60 cm (ined din teamna), dupa care se biloneazd (se sidied coame de pamint fate la Tari de 100 em, inalte de 50 cm $i distanfate intre ele la 1,20 m). In vederca plantirii butagilor altifi (in a dova jumatate a lunti apriie)biloanele se tesese adici se rizuieste cu sapa coama bilonului, ia asa fel fncit coronamentul si ramina lat de cirea 30 em, apoi Dilonul se despicd dea Iungul si in despicatura se asaza Dutagi la o distanta de 6—7 em unul de altul. Capetele lor tebuie si vind ca 2—3 em sub muchia bilonului. Urmeaza refacerea bilonului, astel: se trage pimint cu sapa pind la 1/2 din fndijimea butasilor, awrE Dp itraréa pel se contin tagerce panini povtra résceen toobel pin soa’ pence Biote, sole lnarca_ se contac ‘ct aina, pent 2 ova depindeeealtcr de portale, Pests capital de tus al atagr se agra on Sat de paint mare Ceres In producereavitelor altoite au inceput si se aplie tehnolegit noi care contribuie la reducereacostrilor Sila imbunatairea alta velo. Prezentim 5 din astfel de metode 1. Parafinarca butasilor altopi inainte de fortare. Dupa alte, butasi se parafineaza la capital stperior, ping sub punctul de alto. Stratificarea,acestorbtast Se'face prin wmplerea cn rumeguy a Hzlor de forfare humai pind I nivel punctulat de altoire. 2. Parafinareaviflor. Aceasta operatume se exceaté dupa fortare, in. vederea plantar vifelor in teren nebilonat sa la biloane cx portiunca sperioark ramash neacoperita ca pmint. Scapal urmarit ste protejarea punctului de altoire si a listarilor de usedclune sau exces de widitate 3. Plantarea vitelor in teren nebilonat. In acest caz, fn scoala de vite nse mai rica tnloane, plantarea butagilor facindu-se astfel: In terenul desfundat se tra- Scazi sanfalee de 30 em adincime 3 distanfate inte ele in 1.20 m, Butasit parafinai se plantead in aceste finfalete lao adincime de 20--24 em (cam 2/3 din Iun- Fime), tn posite vertiala gin 3-6 cm distanfa unl fe all, 4, Producerca sifelor altoite in tuburi_si_ghivece nutritive, Duph aceasta metoda, altoitul se executa jn perioada tanuarie-martic. Butasii altoifi se para- fineaza si se stratifica in Hii, acoperindu-se cu rumeguy pind sub punctul de altoire. Fortarea se poate face in sere, timp de 10—14 zile, dupa care vitele se scot din lazi, urmind ca cele care prezinta semne de pornire in vegetaie si se introduca {In tuburi de carton umplute cu un amestec mui (turbi, mraniti si nisip). Tuburile nutritive avind ficcare cite 0 vifé pomita, se agizi apoi fie in lazi de fortare, fie direct pe dusumeaua din sere, pe un strat de turba umectat, gros de 8-10 em. Vitele se tin ast= fel 4—6 saptimini, timp in care se deavolta radacinile si Histarit cu frunze. Dupa trecerca acestui timp, viele Tespective pot avea 3 destinatii: a) se planteazd in soo- fla de vite? D) se planteaza la loc definitiv;¢) se trans planteazd in ghivece nutritive, jinindu-se’ in seri. din Tuna mai pina in iulic-august, cind se planteazit la Tocul definitiv. 5, Producerca vifelor altoite pe strat nutrtiv (in solar). Tn acest caz se folosese solarii construite dupa modell celor din legumicultur’, insi care si fie dotate cu instalatii de udare, previzuté cu duze care pulveri- zeazi apa in particule fine. ‘Altoirea se face pind la 10 martie, dupa care butasit altoifi se parafincara si se forteazd timp de 14 zi Urmeazi Feparafinarea si plantarea (in jurul datei de'l aprilie) in solar, pe un strat nutritiv, gros de 30— 40 cm, format din turba, mranita si nisip. Distantele de plantare sint 14/8 em. Principalele lucrari de ingri- jire constau in executarea udirilor, care trebuie si fie ‘dese si de scurti durati, menfinerea unei temperaturi de 2022", aplicarea tratamentelor pentra prevenirea usi combaterea bolilor, precum gi efectoarea repetat 4 cimitalu st copilituia, TToamna,” dup’ ciderea fronasor, se_reclteazi wifele ca fora (prin stares bazel botagos) obinin- Ausse un randoment(procental de vife de clitatea 1) dub, fayf de metoda clasis, ta chp. ‘CUM Se FACE INMULTIRUA VITH DE VIE PRIN BUTASL Neatrom Accasti metodi se foloseste_pentru_famulfrea vielor portalto, a hibrzilor prodvcitor direc i chiar 4 Vifelor europene (noble), "in -cazul etnd.aceste {umeaza si se planteze in terenurnisipoase. ‘Butagi slg din eae de un a, lang de 830 em rate dde 78 mm. Ei se confeclioneaza astfel: coarda respec tiva ge tale cu un fourfece bine ascufit la 0,5 em sub chiul de In bara: se masoara apoi tungimea de 43— S50 cm, tainduse fa T em deasupra ochitlut de la viet De pe’ butasiastfel confectionati, se extisps cw un britag och In afard de unl sat dof ochi de In vir Butagil sr pot planta direct lalocul definitiv, nde are loc Inrkdicinarea sau se_planteazdmai fat in fcoala de vite, unde sein ping tn toamna pentri {itadicinare i apol se planteard Ia local definitiv Este bine ca inainte de plantare, butagit a fle supugi tinor tratamente simple, in scopal. stimulant fnradc- nari. Tata-dowa tratamente in acest scop? Relmprospatareataicturi de ka haze budagulu se face chiar tn’ momentul plantar. Taietora. trebuie facut fproape de ochiul de la bazi, unde activitatea ege- neratoare a ceilclor este mai mare Imbibarca butsitor eu apd. Butasit se introdve jn poritia vertical, intesin vas de Tenn. se pune api 16 510 cm din vas. Aici se fin 35 rile, Temperatura Apel trebuie 28 fie tn jur de 28, jar pentru aagurare atrsi ca seschimba la fecare48 ore. (CUM $8 FACE PLANTAREA vITELOR? Pregiea ternal. Teron ales ech te o supa: fati mdi mae, fe eh este numal 6 fige de Pe? sabia dia lungol solid sat unl gard trebule detundat fh aafnehmen de 60-90 cm ‘temp un penta eat fvaren desfundatlul este din teaming, phe in ona feora replica wflrInante de planare const tn faso- sare qf moctdee: Prin fasoau oc njelege scenes Coraitlon, a rAdicitlor suprimarea Goth altafaal fmodiat’easupra punctuut de inserfie a cose Dupl lungimer in care se seuttazd ordifele f oaldee TH fsonatul poate ft sup sus mijlona La nsec fcart cordfele be serteueh be 7 oe ie eae in'Z cm, Acest mod de fasonare se apd cad wife a rdicinile ropte sau useate. a laonatal misc Corda se scteazh la 43 cchi (8-10 em), a rade Cine a'6 10 om (40) ‘Dupi fasonare, vifle se mocirlese Int-un amestec feat! ini jenspa de bv, pai) agh cit ete necesr pont ea ameateel a capete Soaketenfa santa Eee aeetee St capete vifele cu rhcinde 11/3 dw fungines bute” Sipatul groplor se face in mementul plant ie ae fac cr Casmata, de regull'tn parted de sad 2 pichetolui gf lao dsttnd de3 em Be sora ie Ae'40 cm dnc! de 80cm. fn pelle Spee lees se executd cu caamaun 0 mic obit Corpaciseat Feaultat se face un mie muguroh pe care so wee risen radacinile, awFig. 49 ~ Fasonacea vite de vie pentra plantare: Distanfele orientative de plantare a vifei de vie sint date in tabelul 16, us | Tattut 16 Distanjeleorientative de plantare a vite de vie ae | ‘Vi pe soled srace, salut ew vi ‘gow Habs 2) siart penta vin (Pinot is, Gedonnay, Tramser sox cte) | 1) sino Samet mit oss “io) Chases, Musent Otte, Pena de Cate ete) Vig sarc evita mice, | chee | | {ino gis, Chardonnay. Team ea, Riesting, Pinot nos vignom ete) Vik po sort fotitate stil soit pentry mash sin eu fare miloee mare (Rising, Muscat Hamburg. Cardinal ete) Vik ew sourh pentra mash sh in pe aisipar(ChameclanAfur-A Rognarh, Mlot Icing. Be Tease, Retessed, Saint ete) Vik tip Teremia, cu sian pe in (Creag Mijares, Seach ie Plantatit speciaizate ea soiart | penta mash vigrease. ce bob are, roma de catark néproteat condi de Irgare (Meseat Hay: | Dog. Muscat a'adda, Ae Al Teale, Coaraa ete) Dae | Sp 12 000 aos 4109 0 smaehnica planlarié. Vita se introduce in groapi lipiti. pe peretele dinspre pichet, avind grija ca ridaci- nile <2 fie cit mai uniform risfirate pe musuroiul de pamint. Cu ajutorul unei gipei, puse de-a curmezigul Eropii, se stabileste adincimea de plantare a. vifei Din acest punct de vedere trebuie stiut urmitoarele: —pe terenurile plane si pe platforma teraselor orizontale, vijele se planteazi. cu punctul de altoire 1h nivelul ‘solului ; ~ fn partea de sus (In amonte) a versantului punc- tul de altoire se potriveste cu 4—5 em mai adine decit nivelut solului. la milocul versantului si pe terasele inclinate ranctul de altoire se potriveste eu 13 cm mai jos je nivelul solu Ja piciorul pantei, punctul de altoire trebuie i vind cu!5~6 em mai ss de nivelul solu Prin micsorarea sau marirea musuroiului de pe fun- dul gropii se potriveste ca punctul de altoire si fie Ja nivelal dort. Se trage pmint peste rdicini i apoi in continuare pln se uimple groapa cam pe jumatate. In acest timp fe salti din eind tn cind usor vita, pentru ca pimintul si patrunda bine printre ridicini gi in scobitura din pe- retele gropii. Urmeazi cilearea pimintului (cu edlcial pico) do ae Seer rae pen 2-2 og snoi bine putreait (mranifa) si se toarmi $—10 1 apa (Gig. 41), Dups infitrarea spel se completeard.groapa cu pimlat, fara s8 se mai calce, iar deasupra se face tun musuroi cu pimint reavin si mirunfit, care trebuie si acopere cordifa pe o inaljime de 4 pind la 8 em. 120 Me 3 Uo ig. 41 — Fazele plantaris vite de vie ‘ne pe cit 2s cs we aoe Seo es raat Grosimea musuroiului este mai mare pe timp sece- tos gi in cazul solurilor usoare si mai miei in zonele umede, cu soluri mai grele. Sortimentul de soiuri de masi indicat este prezentat in tabelul 17. (CUM SE FACE DEZCROPATUL VITELOR NOBILE! Aceasti lucrare se face tn cazul vitelor nobilé care au fost ingropate din toamni. Este bine si se execute primivara, cit mai devreme, cind pimintul este svintat gi nu mai exist pericolul temperaturilor sci- zate (sub minus 8°C), 121Tabetal 17 Sortimental de sour pentra struguri demas secomandat 13 56 fol Ia plata wits de vie | timporin de Duce: | Bonu in stare prons- mt pare Corina Eom in sar rae Soivei ew con | Chasslas doré Coton tore pro ere miles | | pa | stoscat Hamburg , | Consum in stare prea | | pa | sect nso in stare pons ‘Trion Consum in stare peoas- tome Tavatéo | Caan a tare pre | atuscae araada | Eonsumn + pistrare Cones eagr’ (Conaumn > pasta Muscat Ortonet | Convurn “> iniiegie Soiari cs con | Afar Al ‘Consutn = plstrre Nata | coum tae Coardele se scot din pimint cu furca, Mai intii se fnfige furca sub virful coardelor ingropate, siltindw- ‘usor in sus, pentru a se scutura de pimint. Apoi furca se introduce ciitre baza coardelor ridicindw-le in sus, we Dupa dexgropat se face nivelatul, tmprigtiind pi rant cv say arta jor punctlal de altoge oe eee O coped. cum se ac rh ie LAVIA NomiLa? Taierea vifelor este o Iucrare importanti de care depinde cantitatea i calitatea strugurilor, precum si asigurarea rodului pentru anul vitor. Cu ocazia thierit vitelor nobile (soiurile europene) trebuie respec tati o regula elementara si anume: coardele roditoare (din a cator ochi vor reste lastari cu. struguri) sint coardele de un an erescute pe lemn de 2 ant. De ase- ‘menea, trebuie stiut cd fn urma taierii trebuie & ramind pe butue atit coarde de rod, cit si epi (coarde de 1 an Yaiate 1a 2—3 ochi), care vor asigura rodul in anul urmitor. Un astfel de sistem de taiere se numeste mixt (coarde "si cepi) sau in verigi de rod (prin. veriga de rod se infelege asociagia dintre 0 coard’ de rod Si un cep). Numarul de ochi care rimin Ia butue dup tiiere poarta denumirea de incarcitura butueului Vifele se pot forma prin taieri in 3 feluri: eu pott jos, cu port inalt (forme inalte) sau cu port semitnalt (forme semiinalte). La vifele eu port jos incircitura butucului variaza fntre 40 si 70 ochi, in funetie de starea de dezvoltare a butucului respectiv cum race nen 8nd Taiera anu 1 dupa pantare. Cin viele s for unas co tpn fuse, ines sal Li spt acs i'r felis cop sa tn vergh de ro. Bysft te Indeat, xz tuo slabi,'a‘cdror-corije shut seurte gi subi avind roe Simca la bast sub oman. fn acest Casa oprese be tna sau dows core, care se scurteazlla 23 och (ha cep), Taseren tn serigd de rod este indicat fy cael Sitelor viguroase, a carer cordife au grosimen Ia peste 6 mm, In acest car la butue se alog 2 coarde Gea mai de jos se tae In cep (2-3 och, iar ceaaltd 2 6-8 ochi, Téate in felu acest, vifdle pot intra pe rod inca din anol 1, Cind viele se vor forma cu tulpini nate se proce- deaai astfel: se aloge o comrd viguroast care Se sears teazd Ia §—10 ochi, Ceelaite se Indepirteaet, Contd rimasi se leagh de un arac in pociie vertical. Tai rea in anal IIT dupi flantare, La Gu tlpintjoasetaeren se exccuta ast ~ sijelo care tn anul TI saw taiat la cepi, se taie acum I 0 verigh de rod (an cep go cordifade 78 ork trescuta pe cepul de antl teewd; ~ vifele cate fn anul IT ya tit Ia 0 verga de rod se taie acum In 2 sau chiar 3 vergi de rod (@—3 cepi 312-3 conde creseut pe lemn de 2 ani) (Fi. 42) (CUM SE FACE TKIEREA IN VIA PE ROD Taierea vifelor ce se formeazi cu port jos. Lucrarea se executi primivara devreme, imediat dup& deggropat, {n felul urmitor: se analizeazA mai fntfi starea butu- cului (lungimea si grosimea coardelor anuale). Din acest punct de vedere butucul poate presenta una din 12 Taare oa ig. 2 ~ Taierea de formare 1a vila de vie x telpi jose In| urmittoarele situafii (fig. 43): poate fi viguros, normal sau slab dezvoltat. Se considera ca butucul este viguros atunci cind are coarde anuale lungi de peste 1,5.m si {groase de peste 10 mm; normal, cind are coarde anuale Tungi de circa 1 m si groase de 7—10 mm si slab deavol- tat, cind are coarde anuale cu Iungimea sub I'm si gro- simea sub 7 mm. 1sFig. 48 — Partie lemnoase ale unui butve de vii de vie inant ‘thir Unmeaza apoi stabilirea inearciturii de ochi la bue tuc, adicd numarul coardelor de rod ce se vor lisa ceput, pind se formeazi Ia batuent‘respectiv. La deprinderea de tn, se poate procedaastfel: se num te corai de red sau Lisat fn anul precedent. Apol In fone(ie de starea butucului se lash fle acelagh mr 126 4e coarde, fie mai multe, fie mai pufine. Dacd, de exem- plu, in anul treeut s-au'Tisat la ieee 4 corel de rod, Aeuim Se Wor opris " 43 coral, dach butueii au 0 dezvoltare normali; 57 eorai, daci,butueit int vigurosi; 23 corai'daca butucii au o deavoltare slaba. Lungimea uni coarde de rod se asi de 818 ochi, fm funcfie de sot. In general, eu ft soil este mai vigh ros, cu atit se last lt taiere coarde mai lungi. Tm cazul nd procentul de cehi morfi depigeste 20%, la taiere Se'va'lua in considerare acest cru’ st se va mri ncar- citura de ochi' la Dutue, proportional eu pierderea, fie prin marimea numéruiut de coarde de rod'la butue, fie prin cresterea numarului de ochi pe lungimea coat” delor. ‘Dacd tofi ochii int degerafi, este indicat 38 se seur- teze toate coardele de an la 4-~5 ochi, vind in vedere Gh la Dara acestor coarde se pot afls ochi secundari nedegeraf In genral, curl de fod tri fi ft mil aproape de scauul (basa) Dutucului, Pentru aceasta STeatninesti mai tat coardleaflaie pe os nul tecut. Din acest punt de vedere se pot afi: ‘@) Daca pe cepul din anul trecut a crescut o singur’ toardt nor Zeeastn se lsh coardh de rods ture finda-se' la 1014 ochi, Daca aceasta. coarda “este subfire, se va seurta mai mult, factndu-se ordi, de 4-6 ochi sau cep de rod (2—3 Ochi) 4b) Daca pe cepil de anul trecut au erescut dowd coarde normale, cea mai de jos se scurteara la 2 och {cep}, iar ea de Sus se lsd eoarda de ro (peste 10 och), forminducse astfel o verigh de 10d ¢) Daci pe cepul din anul trecat au creseut teei coarde, se aleg doud din acestea ew pozifie cea mai wconvenabild, formind 0 veriga. de rod (un cep gi o coarda de rod). Cea de'a teeta coarda se suprima. © 4) Daca pe cepul din anul trecut nu a pornit nici tun ochi, dect nu au crescut coarde, acesta se Inlaturd cu totul Tn caaul c& nu se gisese pe cep atitea coarde cite sint necesare, se vor alege in continuare coarde aflate De punfile dé rod (coardele care au fost lasate pentru od in anul anterior). Sint preferate coardele anuale flats la taza punior de od, Este posibil ca pe unle punfi de rod sf nu se giseasci coarde bune decit catre virful lor. In aceasta. situafie, pentra -completarea Incdrcitur se va putea alee $1 0 coarda situatd catre virful punt de rod (bici). Daca pina la coarda respec tivi, pe puntea de rod se mai gisese clteva coarde mai’ subjiri sau frinte, acestea mse vor suprima, ci se vor scurta sub forma de cepi de 2—3 ochi sau cali asi de 4—6 ochi. Urmeaza apoi alegerea. cepilor de {nlocuire din coarde crescute din seaumul.butucului (buturugi) sau de pe brafele acestuia. Numarul cepilor de inloctire ee se lasi la un butue trebuie si fie egal cu cel putin jumatate din numarul coardelor de rod. Dupa ce s-au Sstabilit coardele de rod si cepit ce rémin pe butuc, se fnkiturd tot lemnel care prsoseste, iar Dutucul se curi{a de cioturi si uscaturi, Buturuga se ccurifi, de asemenea, eu foarfecele saul eu 0 perie de simi. ‘Un amanunt in legatur’ eu modal de scurtare a coardelor! Este bine ea scurtarca tine coarde si se fact imediat deasupra uni nod. Procedindtise aste. se fmpiedicd putrezirea miduvi si se micsoreaza pierderile devapa si Seva in timpul , plinsului". De pe porftmile de coarde oprite se folitura. cireeii gi copihi. Tuicrea wfelor ce se formeazd Mate Sabi se apicd do mie de aztat de amon ‘AcestIngrigimiat se apliclfnaintea prasiel i 2— repre. In orice caz,admivistrarea aaotatll de amo- nit nu tbuie 84 depigeascl data de 1 iulie, deoarece alti se prelungestevogetatiapomilor'pini toamna tira gl deco rs tn lara cu Hem ecopt. 1