DREPT COMERCIAL

PROF. UNIV. DR. ANDREEA-TEODORA STĂNESCU

2016
ANUL 3. SEMESTRUL 1. SERIA 3.
 CURSUL 1
Bibliografie:
- Legislația întreprinderilor. 10 mar 2016 sau mai nou.
- Legea societăților, comentariu pe articole, Stanciu D. Piperea G. Sorin D. C.H. Beck, 2014.
- Drept comercial. Întreprinderea. Piperea G., 2012.
- Tratat de drept comercial. Stanciu D., 2016.
Total - 10 puncte, împărțite astfel:
o 1 punct - Seminar, prezența activa 50% + 1, de adus fise de seminar (grile deschise + spete),
Legislația întreprinderilor + NCC,
o 2 puncte - Lucrare după vacanta, 20 de grile închise, (materia nu se repeta și la examen), fără
materiale pe masa,
o 7 puncte - Examen, 1 subiect (speță, situație de fapt + întrebări), fără materiale, 1:15 minute.
Andreea.stanescu@drept.unibuc.ro, Astoica@yahoo.com, +4 0723 678 495

DREPTUL COMERCIAL. NOȚIUNE

Dreptul comercial cuprinde un ansamblu de norme juridice, reglementând în principal 2 aspecte:
 Constituirea, funcționarea, modificarea și desființarea formelor de organizare specifice
desfășurării unei activități economice cu scop lucrativ.
 Obligațiile născute prin exercitarea unei activități economice cu scop lucrativ.
Cele 2 aspecte formează obiectul de studiu pentru 2 discipline, respectiv Drept Comercial -
Întreprinderea și Drept Comercial - Obligațiile.

Clarificări terminologice
o Activitate economica - are un sens generic rezultând din Codul CAEN (act normativ, Ordinul
președintelui Institutului National de Statistica nr. 337/2007), activitatea economica reprezintă
orice activitate inclusa în Codul CAEN.
o Scop lucrativ - reprezintă intenția de a obține o suma de bani care sa depășească cheltuielile făcute
în desfășurarea activității în vederea repartizării acesteia persoanelor care sunt titulare ale formelor
de organizare fără personalitate juridica având caracter individual sau persoanelor care au calitatea
de asociați în formele de organizare cu personalitate juridica sau în formele de organizare fără
personalitate juridica, având caracter asociativ.
o Profit - suma de bani care depășește cheltuielile, din punct de vedere comercial, pentru formele de
organizare cu personalitate juridica.
o Venit - Din punct de vedere fiscal, aceasta suma este denumita astfel pentru formele de organizare
fără personalitate juridica.

1
Activitățile economice se pot clasifica în 2 categorii din perspectiva compatibilității lor cu
desfășurarea în scop lucrativ:
1. Activități economice compatibile cu desfășurarea în scop lucrativ. În mod efectiv, în funcție
de intenția celor care urmează sa le desfășoare, acestea pot fi exercitate în scop lucrativ sau nu.
2. Activități economice incompatibile cu desfășurarea în scop lucrativ. Ex. Activitățile de
apărare națională, Activitățile specifice relațiilor de afaceri externe etc.
O situație speciala este reprezentata de activitățile specifice profesiei de avocat. Potrivit statutului
profesiei de avocat, scopul exercitării îl constituie promovarea și apărarea drepturilor, libertăților și
intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice de drept public și privat. Se observa, deci, ca
scopul reglementat de lege al acestei profesii nu are caracter lucrativ. Reglementările legale permit,
însă, formelor de organizare specifice profesiei de avocat sa obțină sume de bani care sa depășească
cheltuielile și care sa fie ulterior distribuite către titularii formelor de organizare cu caracter
individual sau asociativ.

Forma de organizare specifica desfășurării de activități economice cu scop lucrativ

In funcție de existența sau absenta personalității juridice, formele de organizare se clasifica în 2
categorii:
 forme de organizare fără personalitate juridica:
o societatea simpla - NCC,
o persoana fizica autorizata - PFA, întreprinderea individuala, întreprinderea familiala -
OUG 44/2008,
 forme de organizare cu personalitate juridica:
o societățile reglementate de legea 31/1990 - societate în nume colectiv (SNC), societate în
comandita simpla (SCS), societate în comandita pe acțiuni (SCA), societate pe acțiuni (SA),
societate cu răspundere limitata (SRL),
o alte societăți - societăți cooperative de gradul 1, reglementata de legea 1/2005, societăți
înființate pe baza legii 15/1990, denumite societăți pe acțiuni și societăți cu răspundere
limitata, altele decât în legea 31/1990, societăți naționale și companii naționale
reglementate de OUG 30/1997.
! - Activitățile economice, atunci când sunt desfășurate în scop lucrativ, ca regula, pot forma
obiectul de activitate al oricărei forme de organizare, compatibile cu desfășurarea de activități în
scopul obținerii de profit. Prin excepție, anumite activități economice pot fi desfășurate doar în
cadrul anumitor forme de organizare reglementate legal (Ex. Activitatea de creditare poate fi
desfășurată doar în cadrul SA sau Cooperativelor de credite; Activitatea de asigurare poate forma
obiect al activității SA; Activitatea de transport feroviar poate constitui obiect de activitate doar al
unor forme de organizare cu personalitate juridica).

IZVOARELE DREPTULUI COMERCIAL

Anterior datei de 1 octombrie 2011, principalul izvor al dreptului comercial era Codul Comercial.
După aceasta data, principalul izvor este reprezentat de NCC. Codul Comercial nu a fost, însă,
abrogat în totalitate, în prezent fiind în vigoare normele juridice în materia dreptului maritim.
2
în plus, partea abrogata a Codului Comercial continua sa aibă relevanta juridica, în temeiul Art. 102
și 103 / LPA a NCC. Cele 2 texte reglementează aspecte de drept tranzitoriu, astfel, potrivit Art. 102,
actele juridice sunt guvernate de legea în vigoare la data încheierii lor și, potrivit Art. 103, actele
juridice sunt guvernate de legea în vigoare la data producerii sau săvârșirii lor.

CURSUL 2
ENUMERAREA IZVOARELOR
Art. 1 / NCC - Izvoarele dreptului civil sunt legea, uzanțele și principiile generale ale dreptului. Toate
acestea sunt în egala măsură și izvoare ale dreptului comercial. Acest articol nu menționează printre
izvoare și jurisprudența, dar exista alte acte normative care dau valoare normativa hotărârilor
judecătorești (Decizii CCR, Decizii ICCJ, Decizii ale instanțelor de contencios administrativ).
Art. 1 se refera la dispozițiile legale care se aplica la situații asemănătoare. Acestea au fost
desemnate în doctrina prin sintagma analogia legii. Analogia legii nu este menționată explicit în
categoria izvoarelor dreptului.
În afara de NCC mai exista și alte acte normative care enumera izvoare ale dreptului comercial (Ex:
Legea 11/1991 care se refera expres la uzanțe, atribuindu-le calitatea de izvor de drept comercial,
chiar din perioada anterioara NCC).

 Legea
Este vorba despre lege în sens general, în materia dreptului comercial, existând act normativ general
NCC dar și acte normative cu caracter special - Legea 31/1990, OUG 44/2008, Legea 193/2001, OG
51/1997, OG 52/1997.
 Uzanțele
Potrivit Art. 1 / NCC, uzanțele sunt izvoare de drept numai în măsura în care sunt conforme ordinii
publice și bunelor moravuri. Aplicarea uzanțelor implica încadrarea intr-una din următoarele
categorii: *În cazurile reglementate de lege, uzanțele se aplica daca se face trimitere la acestea
(uzanța se aplica în temeiul normei de trimitere - Art. 2010, Art. 1494 / NCC). *În cazurile
nereglementate de lege, uzanțele se aplica în temeiul Art. 1 / NCC.
În doctrina s-a ridicat problema semnificației sintagmei cazuri neprevăzute de lege, opinia majoritara
fiind în sensul ca este vorba despre situații care nu își găsesc reglementarea nici în legea speciala,
nici în legea generala, argumentul principal fiind acela ca Art. 1 nu distinge intre categoriile de legi.
Exista 2 definiții ale uzanțelor:
o Definiție legala - Potrivit Art. 1 (6) / NCC, prin uzanțe se înțelege obiceiul sau cutuma și
uzurile profesionale. Codul civil nu a definit, însă, și aceste 2 concepte, motiv pentru care a fost
necesara intervenția doctrinei. Astfel, la nivel doctrinar s-a considerat ca cele 2 concepte nu diferă
pe fond, ci diferențele se regăsesc în sfera ariei în care s-au născut. Obiceiul sau cutuma se naște în
afara desfășurării unei activități economice, în timp ce uzurile profesionale se nasc în cadrul
desfășurării acestei activități.

3
 o Definiție doctrinara - Potrivit doctrinei suntem în prezenta unei uzanțe atunci când se
întâlnesc cele 2 elemente: elementul obiectiv (o practica generalizata elementara, repetata și
constanta / uniforma) și elementul subiectiv (modul în care se raportează subiectele de drept la
elementul obiectiv, astfel, pentru a fi în prezenta unei uzanțe, subiectele de drept trebuie sa
considera ca practica are natura unei norme juridice).
Dovedirea uzanțelor - spre deosebire de situația în care se invoca legea, în cazul invocării unei
uzanțe aceasta trebuie dovedita. Astfel, cel care invoca incidenta unei uzanțe trebuie sa probeze
cele 2 elemente alcătuind conținutul unei uzanțe, respectiv elementul obiectiv și elementul
subiectiv.
Mijloacele de proba ce pot fi folosite sunt reglementate în NCPC, dar și în NCC. Conform NCPC, fiind
vorba despre fapte juridice, poate fi folosit orice mijloc de proba. NCC face referire, în Art. 1 (5), la
prezumția relativa, uzanțele indicate în lege, elaborate de către entități autorizate în domeniu se
prezuma ca exista pana la proba contrarie. Ex: Camera de Comerț Internațională de la Paris;
Institutul International pentru Unificarea Dreptului Privat.
Pe plan intern, Camera de Comerț și Industrie a României este autorizata de lege sa elibereze
certificate privind uzanțele comerciale.
 Analogia legii
Reprezintă aplicarea normelor juridice la situații care exced ipotezei lor, dar sunt similare acesteia.
Aplicarea analogiei legii - ca regula, analogia se aplica daca nu exista acte normative aplicabile într-
o anumita situație și daca nu exista uzanțe aplicabile în acea situație. Prin excepție, în materia
contractuala, analogia legii se aplica daca nu exista acte normative incidente într-o anumita situație.
Norme juridice care se pot aplica prin analogie - Art. 10 / NCC - Analogia nu poate sa fie aplicabila
cu privire la normele juridice reglementând sancțiuni civile și cu privire la normele juridice care
restrâng exercițiul unor drepturi civile. Acest articol face referire și la interzicerea analogiei cu privire
la legile care deroga de la o dispoziție generala. În legătura cu acest aspect, la nivel doctrinar s-a
arătat ca Art. 10 nu poate fi interpretat în sensul interzicerii analogiei legii speciale în toate cazurile.
Un argument în acest sens îl constituie posibilitatea expres prevăzută de NCC de aplicare a analogiei
legii speciale în materie contractuala - Art. 1868.
 Principiile generale ale dreptului
La nivel doctrinar, nu beneficiază de o definiție sau enumerare. Potrivit Art. 1, se aplica atunci când,
cu privire la o anumita situație, nu sunt identificate acte normative, uzanțe sau dispoziții
asemănătoare ce se pot aplica prin analogie.

CONCEPTUL DE PROFESIONIST
Potrivit Art. 3 / NCC, profesionistul este o persoana care exploatează o întreprindere, adică persoana
care exercita în mod sistematic o activitate organizata ce consta în producerea, administrarea și
înstrăinarea de bunuri ori producerea de servicii, indiferent daca are scop lucrativ sau nu.

4
TRĂSĂTURI
1. Persoana sa desfășoare dpdv juridic o activitate economica - aceasta trăsătură implica sa
aibă loc desfășurarea fizica a unei activități economice, iar pe de alta parte sa existe o persoana sau
mai multe care sa își asume consecințele juridice ale desfășurării fizice a activității.
Precizări
A. Desfășurarea fizica a activității implica următoarele:
o Sa se realizeze operațiunile materiale și juridice alcătuind conținutul constitutiv al activității
economice,
o Operațiunile materiale și juridice sa se realizeze cu caracter repetabil,
o Operațiunile materiale și juridice sa se realizeze cu scopul de a se obține un rezultat destinat altor
persoane.
B. Desfășurarea fizica a activității poate fi făcută de către persoana care va dobândi calitatea
de profesionist sau de către alte persoane în numele și pe seama acesteia.
C. Art. 3 face referire la desfășurarea activității de către una sau mai multe persoane, aspect ce
trebuie pus în legătura cu asumarea dpdv juridic a consecințelor desfășurării fizice a activității.
Astfel, Art. 3 trebuie corelat cu posibilitatea de a desfășura o activitate în mod individual, când
asumarea riscului se face doar de o singura persoana sau intr-un mod asociativ (fără a da naștere la
o persoana juridica), situație în care asumarea riscului se realizează de către toți care s-au asociat.
D. Desfășurarea unei activități implica în mod necesar existenta unei organizări, adică alocarea
de resurse și stabilirea modului de utilizare a acesteia.

2. Activitatea sa se desfășoare în mod sistematic - întrucât sintagma nu este definita prin NCC,
trebuie interpretata prin prisma sensului obișnuit al termenului și în corelare cu celelalte condiții
reglementate prin Art. 3. Astfel, în mod obișnuit, caracterul sistematic implica repetarea unor
acțiuni, aspect care se regăsește și în descrierea primei condiții impusa de NCC pentru dobândirea
calității de profesionist.
Caracterul sistematic - condiție de sine stătătoare, trebuie sa fie diferit de caracterul repetat -
trăsătură a primei condiții. De aceea, exercitarea în mod sistematic a activității urmează a fi
considerata ca implicând o repetare a acțiunilor de o maniera care sa creeze aparenta de
continuitate a desfășurării activității. Aparenta de continuitate trebuie analizata în funcție de
specificul activității, ea putând caracteriza și acele activități care, potrivit naturii lor, se desfășoară o
perioada restrânsă de timp.

3. Caracterul organizat - interpretarea sintagmei “în mod organizat” trebuie realizata ținând
seama de sensul obișnuit al termenului și de corelarea celorlalte condiții reglementate de Art. 3
pentru dobândirea calității de profesionist.
Potrivit sensului obișnuit, prin “organizat” se înțelege alocarea de resurse și stabilirea modului de
utilizare a acestora; caracterul organizat este însă și o trăsătură a primei condiții impusa de Art. 3,
motiv pentru care trebuie realizata o delimitare intre caracterul organizat - element intrinsec al
desfășurării unei activități și caracterul organizat - condiție de sine stătătoare pentru a dobândi
calitatea de profesionist.

5
Din aceasta perspectiva, pentru a se îndeplini caracterul organizat - condiție de sine stătătoare,
trebuie sa se realizeze operațiuni de alocare de resurse și de stabilire a modului lor de utilizare peste
minimul material și legal impus de exercitarea unei activități. Astfel, în doctrina s-a arătat ca
desfășurarea unei activități are caracter organizat, adică se întrunesc condițiile 1 și 3, daca
desfășurarea activității are caracter complex.

4. Activitatea sa constea în producerea, administrarea, înstrăinarea de bunuri sau prestarea

de servicii - la nivel doctrinar, activitatea a fost considerata a putea îmbrăca forma oricărei activități
economice, adică a oricărei activități inclusa în codul CAEN.
! - Scopul lucrativ sau nu a desfășurării activității nu reprezintă condiție a dobândirii calității de
profesionist; dreptul comercial este interesat în principal de profesioniștii cu scop lucrativ.

PROBA calității de profesionist - presupune dovedirea îndeplinirii tuturor condițiilor care

configurează conceptul de profesionist. Întrucât este vorba despre dovedirea unor fapte juridice,
poate fi folosit orice mijloc de proba.
IMPORTANTA calificării unei persoane drept profesionist - calitatea de profesionist generează
efecte juridice pe mai multe planuri; de exemplu:
o pe planul încheierii contractelor: Art. 2043
o pe planul efectelor contractului: Art. 2010, Art. 1785
o pe planul neexecutării contractului: Art. 1446; Art. 1523, (2) lit. d
o aplicarea unor proceduri speciale – procedura insolventei reglementata de Legea 85/2014

CURSUL 3
Corelări.
Corelarea conceptului de Profesionist cu cel de Persoane care desfășoară activități economice:
Profesioniștii îndeplinesc toate condițiile din Art. 3, respectiv persoane care nu au calitatea de
profesionist daca cel puțin una din condițiile Art. 3 nu este îndeplinită.
Corelarea conceptului de Profesionist cu Formele de organizare specifice desfășurării de activități
economice: Formele de organizare cu personalitate juridica sunt profesioniști daca îndeplinesc
condițiile din Art. 3 și nu sunt daca nu îndeplinesc aceste condiții. Au calitatea de profesionist cei
care au înființat forma de organizare. Nu au calitatea de profesionist daca nu îndeplinesc toate
condițiile Art. 3.
! - Pot dobândi calitatea de profesionist și persoanele care nu au înființat o forma de organizare, dar
desfășoară activități economice, respectiv condițiile din Art. 3.
Corelarea conceptului de Profesionist cu cel de Comerciant: NCC a abrogat dispozițiile Codului
Comercial care reglementau conceptul de comerciant. NCC a reglementat conceptul de profesionist.
LPA a reglementat relația dintre conceptul de profesionist cu cel de comerciant, ridicând-se sub
acest aspect 2 probleme:

6
*Problema interpretării Art. 8 / LPA - Noțiunea de profesionist, prevăzută la Art. 3 / NCC include
categoriile de comerciant, întreprinzător etc. Comerciantul aveau 2 sensuri - Persoane care
exploatează o întreprindere / Persoane care nu exploatează o întreprindere dar săvârșea acțiuni de
comerț. Art. 8 nu lărgește sfera noțiunii de profesionist din Art. 3, se limitează la noțiunea de
profesionist menționată în NCC, LPA având egalitate juridica cu NCC.
*Interpretarea normelor juridice referitoare la comercianți anterioare NCC - Cu privire la actele
normative anterioare NCC pot sa apară o problema de interpretare daca în cuprinsul acestora exista
referiri la comercianți. Problema apare întrucât astfel de acte normative reglementează instituind
drepturi și obligații pentru o categorie de persoane desemnata printr-un concept abrogat. Cu privire
la aceste categorii de acte normative trebuie aplicat Art. 6 / LPA - Din aceasta perspectiva rezulta 2
categorii de situații:
o În actele normative în care termenul comerciant era folosit în sensul general reglementat în
Codul Comercial, acest termen a fi înlocuit cu sintagma “persoana supusa înregistrării în Registrul
Comerțului”.
o În actele normative în care termenul comerciant are semnificație speciala acesta urmează a
rămâne nemodificat, cu excepția actelor normative din materia protecției consumatorilor,
termenul fiind înlocuit cu cel de “profesionist”.

PATRIMONIUL DE AFECTAȚIUNE AL PROFESIONISTULUI CU SCOP LUCRATIV

SEDIUL MATERIEI:
 NCC - Normele juridice referitoare la conceptul general de patrimoniu de afectațiune - Art.
31, 32 (aplicabile pentru orice patrimoniu de afectațiune, fiind norme generale în aceasta materie);
Norme juridice referitoare la specii de patrimonii de afectațiune (aplicabile cu privire la specia la
care se refera, sunt norme speciale, dar sunt și norme generale pentru specia de patrimoniu de
afectațiune la care se refera). Ex: Norme referitoare la patrimoniul profesional individual, Art. 33,
2324 + Normele juridice referitoare la masa patrimoniala fiduciara, Art. 773, 786.
 LPA - Se regăsesc dispoziții cu caracter tranzitoriu cu privire la patrimoniul profesional
individual, Art. 151 (aplicarea Art. 2324 - prevederile acestui Art. (4) se aplica profesionistului care
și-a constituit un patrimoniu de afectațiune, dar numai pentru drepturile și obligațiile născute după
intrarea în vigoare a NCC). Rațiunea Art. 151 privește actele normative speciale anterioare NCC care
reglementau patrimoniul de afectațiune ale unor profesii liberale.
 Actele normative speciale - se refera la specii sau subspecii de patrimoniu de afectațiune.
Ex. Subspecii de patrimoniu profesional individual sunt reglementate în OUG 85/2006 (patrimoniul
profesional individual al practicienilor în insolventa) sau Legea 95/2006 (patrimoniul profesional
individual al medicilor). Ex. Specii de patrimoniu de afectațiune - persoanelor care desfășoară
activități economice în formele de organizare reglementate de OG 44/2008, respectiv PFA,
întreprindere individuala, întreprindere familiala. Importanta calificării de specie sau subspecie a
patrimoniului de afectațiune - Normele juridice referitoare la subspeciile patrimoniului profesional
individual se completează cu normele juridice referitoare la specia patrimoniului profesional
individual din NCC, apoi cu normele generale referitoare la patrimoniul de afectațiune din NCC. Cu
privire la specii, normele juridice se completează cu cele referitoare la patrimoniul de afectațiune
din NCC și nu cu cele referitoare la alte specii, chiar daca acestea sunt reglementate tot prin NCC.

7
Normele juridice referitoare la conceptul general de patrimoniu de afectațiune - NCC
Relația dintre patrimoniu și patrimoniu de afectațiune - Art. 31, 32 - Intre cele 2 concepte exista o
relație de la întreg la parte. Cele 2 articole reglementează posibilitatea constituirii în cadrul
patrimoniului unei persoane a uneia sau mai multor mase patrimoniale. NCC face referire la 2
categorii de mase patrimoniale, fiecare dintre ele având un regim juridic specific. Cele 2 mase
patrimoniale sunt patrimoniile de afectațiune și diviziunile patrimoniale.
! - Regimul juridic diferit al celor 2 mase patrimoniale se observa, de regula, pe planul relației cu
creditorul. Relația cu creditorul unei diviziuni patrimoniale este reglementata de Art. 2324 (3), iar
relația cu debitorul unui patrimoniu profesional individual este reglementata de Art. 2324 (4). Ex.
Creditorii, având creanțe conexe unei diviziuni patrimoniale pot urmări bunurile din indiviziune și
bunurile din afara indiviziunii. Creditorii având creanțe conexe patrimoniului profesional individual
pot urmări bunurile din patrimoniul profesional individual.

NATURA JURIDICA a patrimoniului de afectațiune și CONSECINȚELE acesteia

Natura juridica este aceea de rațiune de patrimoniu, consecințele acestei calificări fiind:
o Patrimoniul de afectațiune cuprinde drepturi și obligații evaluabile în bani,
o Prin includerea unor drepturi sau obligații în patrimoniul de afectațiune, acestea nu își
schimba titularul,
o Transferul drepturilor sau obligațiilor dintr-o masa patrimoniala în alta nu constituie
înstrăinare - Art. 32 (2). Uneori, acest transfer are valoarea unei înstrăinări - fiscal.

CONSTITUIREA patrimoniului de afectațiune

Potrivit Art. 33 (2) / NCC, constituirea patrimoniului de afectațiune se face în cazurile și condițiile
prevăzute de lege. Rezulta faptul ca dispozițiile NCC nu constituie un temei de drept pentru un
patrimoniu de afectațiune.

EFECTELE patrimoniului de afectațiune

NCC nu reglementează expres efectele generale ale constituirii unui patrimoniu de afectațiune, dar,
din interpretarea Art. 32 (1), rezulta ca efectele se regăsesc pe planul relației titularului
patrimoniului de afectațiune cu creditorii săi.

Patrimoniul de afectațiune reglementat de OUG 44/2008

Potrivit Art. 2 / OUG, Patrimoniul de afectațiune cuprinde totalitatea bunurilor, drepturilor și
obligațiilor PFA, titularul întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale afectate
scopului exercitării unei activități economice, constituite ca o fracțiune distincta a patrimoniului
PFA, titularului întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale separate de gajul
general al creditorilor personali ai acestora. Pentru conturarea regimului juridic al patrimoniului de
afectațiune, trebuie avute în vedere și Art. 20 (1), 26, 31 / OUG, precum și dispoziții din Legea
26/1990 și din ordinul ministrului justiției 2594/2008.

8
Titularii patrimoniului de afectațiune reglementat prin OUG 44/2008
Titularii sunt persoanele care desfășoară activități economice în mod independent în formele de
organizare reglementate de OUG 44/2008. Privind din perspectiva fiecărei forma de organizare,
titularii de patrimoniu de afectațiune sunt PFA (OUG 44/2008 folosește aceasta sintagma atât
pentru a desemna forma de organizare cat și pentru a desemna persoana care a constituit-o),
întreprinzătorul titular al unei întreprinderi individuale și membrii întreprinderii familiale.
! - Întrucât formele de organizare reglementate de OUG 44/2008 nu au personalitate juridica,
acestea nu pot fi titulare ale unui patrimoniu de afectațiune.

Relația dintre patrimoniile de afectațiune și patrimoniul al afacerii.

Codul Fiscal utilizează noțiunea de patrimoniu al afacerii în legătură cu persoanele care desfășoară
activități economice în mod independent. În aceasta categorie sunt incluse și persoanele care
desfășoară activități economice în formele de organizare reglementate de OUG 44/2008. Normele
metodologice ale Codului Fiscal definesc Patrimoniul Afacerii ca incluzând toate bunurile și
drepturile aferente desfășurării activității.
! - Deși normele metodologice nu fac referire la obligații, fiind vorba despre un patrimoniu, se
subînțelege ca și acestea fac parte din patrimoniul al afacerii.
Corelări.
Coroborând Codul Fiscal, normele metodologice și OUG 44/2008 rezulta 2 concluzii principale:
Toate persoanele care desfășoară activități economice în formele de organizare reglementate de
OUG 44/2008 au un patrimoniu al afacerii. În anumite situații, patrimoniul afacerii are și natura
juridica a unui patrimoniu de afectațiune. Aceste situații vizează cazurile în care persoanele ce
desfășoară activități economice în formele de organizare reglementate de OUG își exprima voința
în sensul constituirii unui patrimoniu de afectațiune.

CURSUL 4
Constituirea patrimoniului de afectațiune reglementat de OUG 44/2008.
Constituirea patrimoniului de afectațiune este efectul unui act juridic unilateral în cazul PFA și
întreprinderii individuale, respectiv bi / multilateral în cazul întreprinderii familiale.
Fiind un act juridic acesta trebuie sa respecte pe de o parte condițiile de validitate de fond și de
forma, iar pe de alta parte condițiile referitoare la opozabilitatea fata de terți.

CONDIȚIILE DE VALIDITATE ale patrimoniului de afectațiune

Trebuie respectate condițiile generale reglementate prin NCC (Art. 1179 și urm., Art. 1325) și
condițiile speciale reglementate de OUG 44/2008 - condiții speciale referitoare la contractul prin
care se constituie patrimoniul de afectațiune al membrilor întreprinderii familiale.
Potrivit Art. 29 din OUG 44/2008, forma scrisa este o condiție de validitate. Din aceasta perspectiva
trebuie analizate doua situații:

9
 1. Daca patrimoniul de afectațiune se constituie odată cu întreprinderea familiala, atunci
contractul prin care se înființează întreprinderea familiala este și cel prin care se constituie
patrimoniul de afectațiune. Pentru aceasta situație cerința formei scrise, condiție de validitate, este
reglementata expres prin Art. 29 (1).
2. Daca patrimoniul de afectațiune se constituie la un moment ulterior înființării întreprinderii
familiale, atunci contractul prin care se constituie patrimoniul de afectațiune este unul distinct de
cel prin care se înființează întreprinderea familiala. Apare astfel necesitatea stabilirii naturii juridice
a contractului prin care se constituie patrimoniul de afectațiune. La nivel doctrinar, acesta a fost
considerat a fi un act adițional la acordul de constituire. Ca urmare, ii sunt incidente prevederile Art.
1243 / NCC potrivit cărora modificarea contractului este supusa condițiilor de forma cerute de lege
pentru încheierea sa.

! - În privința patrimoniului de afectațiune aferent PFA sau titularilor întreprinderii individuale, OUG
44/2008 nu face referire la necesitatea întocmirii unui înscris. OUG 44/2008 trebuie coroborata însă
cu prevederile Ordinului ministrului justiției 2594 / 2008 care, în Art. 72, face referire la necesitatea
întocmirii unui document denumit declarație de constituire a patrimoniului de afectațiune. În acest
document urmează a fi menționate și bunurile care au fost incluse la momentul constituirii în
patrimoniul de afectațiune.

CONDIȚII DE OPOZABILITATE
Opozabilitatea fata de terți se asigura prin înregistrarea în registrul comerțului în temeiul Art. 5 din
Legea 26/1990. Înregistrarea în registrul comerțului se poate realiza în doua momente:
 Odată cu înregistrarea formei de organizare atunci când patrimoniul de afectațiune se
constituie prin declarație de constituire sau acord de constituire,
 La un moment ulterior înființării formei de organizare pe baza declarației de constituire sau
a actului adițional la acordul de constituire.
Înregistrarea în registrul comerțului se realizează pe baza Rezoluției directorului ORC.

EFECTELE constituirii patrimoniului de afectațiune

Se regăsesc pe planul relației titularului patrimoniului cu creditorii. Aceștia se împart în doua
categorii: creditorii afacerii, respectiv creditorii personali.
Creditorii afacerii pot urmări bunurile incluse în patrimoniul de afectațiune și bunurile din afara
patrimoniului de afectațiune (bunurile din patrimoniul personal). OUG 44/2008 instituie o ordine
de preferință; astfel vor fi urmărite mai întâi bunurile din patrimoniul de afectațiune și în completare
bunurile din patrimoniul personal.
Creditorii personali pot urmări bunurile din afara patrimoniului de afectațiune (bunurile din
patrimoniul personal).

10
 Creditorii Creditorii Creditorii Creditorii
personali afacerii personali profesionali

Patrimoniul
Patrimoniul Patrimoniul profesional
Patrimoniul
afacerii personal (profesii
personal
liberale)

OUG 44/2008 NCC - Art. 2324

(nu se aplica profesiilor liberale)

! - Art. 727 NCPC - Bunurile destinate exercitării ocupației sau profesiei debitorului. (1) - „Bunurile
mobile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exercițiului unei profesii autorizate
nu pot fi urmărite decât de creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătura cu exercitarea profesiei
respective. Daca bunurile nu sunt afectate unui patrimoniu profesional individual, însă servesc la
exercitarea ocupației sau profesiei debitorului persoana fizica pot fi supuse urmăririi silite numai
daca nu exista alte bunuri urmăribile și numai pentru obligații de întreținere sau alte creanțe
privilegiate asupra mobilelor.”

Creditorii Creditorii
personali personali

Bunuri
Bunuri Bunurile Bunuri
profesionale
personale afacerii personale

Creditorii Creditorii
afacerii profesionali

OUG 44/2008 NCPC - Art. 727

MASA PATRIMONIALA FIDUCIARA

Art.773 / NCC - „Masa patrimoniala autonoma constituita prin operațiunea juridica de fiducie.”
Operațiunea juridica de fiducie este acea operațiune prin care unul sau mai mulți constituitori
transfera drepturi reale, drepturi de creanța, garanții sau alte drepturi patrimoniale sau un
ansamblu de asemenea drepturi prezente ori viitoare către unul sau mai mulți fiduciari care le
exercita cu un scop determinat în folosul unuia sau mai multor beneficiari.

Natura juridica
Masa patrimoniala fiduciara are natura juridica a unui patrimoniu de afectațiune (Art. 31, (3)).

11
Titularii
Art. 776 / NCC - persoanele juridice enumerate la Art. 776, (2), precum și persoanele fizice
enumerate la Art. 773, (3).

Constituirea masei patrimoniale fiduciare.

Mecanismul de constituire rezulta din Art. 774; potrivit acestuia, masa patrimoniala fiduciara se
poate constitui prin lege sau prin contract. Atunci când se constituie prin contract trebuie respectate
condițiile de validitate și condițiile de opozabilitate fata de terți.
Referitor la condițiile de validitate trebuie respectate condițiile generale reglementate de Art. 1179
/ NCC, respectiv cele speciale ce decurg din Art. 774 și Art. 780 / NCC. Condițiile speciale sunt forma
autentica și înregistrarea la organele fiscale.
Condițiile de opozabilitate sunt reglementate de Art. 781 potrivit căruia opozabilitatea fata de terți
este asigurata prin menționarea în arhiva electronica de garanții reale mobiliare.

EFECTELE constituirii masei patrimoniale fiduciare

Efectele se regăsesc pe planul relației cu creditorii, fiind necesar a se analiza 3 categorii de creditori:
creditorii masei fiduciare, creditorii personali ai fiduciarului și creditorii personali ai constituitorului
(Art. 785, 786 / NCC).
Creditorii masei fiduciare, ca regula, pot urmări bunurile din masa patrimoniala fiduciara - Art. 786,
(1). Excepție - Art. 786 (2) - s-a prevăzut expres prin contractul de fiducie faptul ca fiduciarul va
răspunde cu patrimoniul personal;
Creditorii personali ai fiduciarului pot urmări doar bunurile din afara masei patrimoniale fiduciare
(Art. 785).
Creditorii personali ai constituitorului pot urmări bunurile incluse în masa patrimoniala fiduciara în
doua situații reglementate prin Art. 786:
o Creditorii constituitorului au o garanție reala asupra bunurilor incluse în masa patrimoniala
fiduciara, garanție a cărei opozabilitate este dobândită anterior stabilirii fiduciei.
o Creditorii constituitorului pot urmări bunurile care au făcut parte dintr-o masa patrimoniala
fiduciara în cazul în care în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive a fost admisa o acțiune prin
care a fost desființat sau a devenit inopozabil, cu efect retroactiv, contractul de fiducie.

CURSUL 5 FONDUL DE COMERȚ

SEDIUL MATERIEI: Nu exista un act normativ care sa reglementeze regimul juridic al Fondului de
Comerț. Exista, însă, acte normative care fac referire la acesta. Ex: Art. 21 lit. a, Art. 41 - Legea 26 /
1990; Art. 340 lit. c, Art. 745 / NCC.
Interpretarea acestor nome juridice urmează a se face după sensul obișnuit al termenului, sens care
a fost consacrat printr-o definiție legala ce a existat în Legea 11/1991.

12
Sensul din acest act normativ urmează a fi reținut în continuare, chiar daca, în prezent, definiția din
Legea 11/1991 data Fondului de Comerț a fost abrogata. Argumente în acest sens sunt următoarele:
- Legea 11/1991 a fost singurul act normativ care a inclus o definiție a fondului de comerț,
definiția era reglementata pentru scopurile Legii 11/1991 și a fost interpretata la nivel doctrinar în
mod extensiv, adică a fost considerata ca fiind o definiție generala a fondului de comerț.
- Definiția din Legea 11/1991 a preluat conceptul general de Fond de Comerț, configurat la
nivel doctrinar anterior existentei acestei legi. Configurarea doctrinara a fost a sensului noțiunii de
Fond de Comerț a fost necesara, întrucât chiar înaintea Legii 11/1991 au existat acte normative care
făceau trimitere la noțiunea de fond de comerț (ex. Legea 26/1990).

Definiția
Fondul de Comerț reprezintă ansamblul bunurilor și imobile, corporale și incorporale (mărci, firme,
embleme, brevete de invenții, vad comercial), utilizate de comercianți (persoana supusa înregistrării
în Registrul Comerțului) în vederea desfășurării activității sale.

Elementele Fondului de Comerț

1. Bunurile corporale utilizate de o persoana supusa înregistrării în Registrul Comerțului pentru
desfășurarea activității sale.
2. Bunurile necorporale utilizate de o persoana supusa înregistrării în Registrul Comerțului pentru
desfășurarea activității.
! - Sunt incluse în Fondul de Comerț bunurile necorporale expres menționate de Legea 11/1991, la
acestea fiind adăugate pe cale de interpretare extensiva alte drepturi de proprietate intelectuala
(drepturile de autor, indicațiile geografice).
! - Drepturile de creanța au fost considerate ca fiind excluse din Fondul de Comerț, cu excepția
situației în care acestea sunt atât de legate de Fondul de Comerț încât Fondul de Comerț nu ar putea
sa își atingă scopul în absenta lor. La nivel doctrinar, ca exemplu, au fost considerate ca fiind incluse
în Fondul de Comerț drepturile de creanța decurgând din contractele de munca și cele de furnizare
de utilități.
ELEMENTELE FONDULUI DE COMERȚ
FIRMA
SEDIUL MATERIEI: Regimul juridic rezulta din Legea 26/1990, Art. 30 și urm. și ordinul ministrului
justiției 2594/2008 (ordin), Art. 28 și urm.

Definiție
Art. 30 - Legea 26/1990 - Firma este numele sau denumirea sub care o persoana supusa înregistrării
în Registrul Comerțului își exercita activitatea și sub care semnează numele sau denumirea.
Rolul - Firma identifica și individualizează o persoana ce are obligația de a se înregistra în Registrul
Comerțului. Aceasta înseamnă ca deosebește o astfel de persoana de obligația de a înregistra o
astfel de persoana.
13
Pentru a se realiza rolul firmei, Legea 26/1990 instituie prin Art. 29 obligația de a se menționa, ca
regula, pe toate documentele întrebuințate de către titulari. Titularul are un drept de folosința
exclusiva dobândit de la momentul înregistrării în Registrul Comerțului - Art. 30 (4).
! - În cazul firmei, înregistrarea în Registrul Comerțului este constitutiva de drepturi, situație diferita
prin raportare la regula în materie potrivit căreia înregistrarea în Registrul Comerțului se realizează
pentru opozabilitate fata de terți. Art. 5 - Legea 26/1990.
! - Firma reprezintă un element obligatoriu pentru orice persoana supusa înregistrării în Registrul
Comerțului.

PROCEDURA DE ÎNREGISTRARE ÎN REGISTRUL COMERȚULUI

Exista 2 etape: I. Rezervarea firmei și II. Înregistrarea propriu-zisa în Registrul Comerțului.

I. Rezervarea firmei
FAZELE
1. Depunerea cererii de verificare a disponibilității și/sau de rezervare a firmei însoțită de
documentele anexe. În cerere se menționează 3 variante, în ordinea preferinței. Cererea se depune
la Oficiul Registrului Comerțului (ORC) în care urmează a fi înregistrată entitatea titulara (în fiecare
județ existând un ORC). Cererea se soluționează de către ORC teritorial, verificările indicate de
cerere urmând a fi făcute la nivel național - Art. 30 din ordinul 2594/2008.

2. Verificarea legalității alcătuirii firmei. În cadrul acestei faze se vor face verificări referitoare
la următoarele aspecte:
a. Cuprinsul firmei - din perspectiva cuprinsului, acesta trebuie sa respecte structura
generica și structura particulara a unei firme.
- Structura generica - firma poate fi alcătuită din cuvinte și simboluri. Ca regula, orice
cuvinte sunt permise în structura firmei. Prin excepție, anumite cuvinte nu sunt permise
- Art. 39 (2). Anumite cuvinte sunt permise condiționat de obținerea în prealabil a
acordului unor autorități, respectiv secretariatul general al guvernului sau prefectul -
Art. 39 (3).
- Structura particulara - este specifica entității titularului. Astfel, firma va cuprinde
numele sau denumirea și forma de organizare așa cum sunt reglementate prin Art. 31 și
urm. - Legea 26/1990.
b. Limba în care este înscrisă firma - firma trebuie scrisa cu caractere latine în primul
rând, în limba romana - Art. 30 (3); Art. 28 din ordin.

3. Verificarea disponibilității firmei. Se verifică daca firma e susceptibila de apropiere

(însușire). Regula este ca firmele sunt susceptibile de apropiere, existând excepții:
Firmele deja înregistrate la data solicitării nu sunt disponibile (caracterul indisponibil este nelimitat);
Firmele rezervate, indisponibile pentru o perioada de 3 luni de la data rezervării - rezervarea poate
fi prelungita (Art. 56 din ordin); Firmele radiate nu sunt disponibile (indisponibilitatea este limitata,
termenul fiind de 2 ani de la data radierii);
14
Excepție de la excepție - firmele radiate sunt disponibile imediat pentru 2 categorii de persoane:
*fostul titular, *dobânditorul unui fond de comerț aflat în situații particulare - Art. 53 din ordin.

4. Verificarea neproducerii vreunei confuzii. Sunt verificate 2 aspecte:

a. daca firma are caracter distinctiv, adică daca firma are vocația de a individualiza și
daca se deosebește de firmele indisponibile la data solicitării. Nu au vocație de a individualiza
(Art. 29 (3) din ordin) firmele constând într-o denumire generica, necesara sau uzuala. ! -
Referitor la necesitatea ca firma sa se deosebească de celelalte firme indisponibile la data
solicitării, ordinul ministrului justiției arata ca nu îndeplinește condiția o firma identica sau
similara cu cele indisponibile. Prin același act normativ, sunt reglementate remedii care
conduc la obținerea caracterului distinctiv dar și deosebiri care nu reprezintă elemente care
asigura distinctivitatea firmei - Art. 29 (3) lit. a - j din ordin, Art. 31, 34, 38 (2) - Legea 26/1990.
b. Firma sa nu fie în discordanta cu activitatea ce urmează a fi desfășurată de către
titular, cerința consacrata cu titlu particular cu privire la firma formelor de organizare
reglementate de OG 44/2008, Art. 31 (2) - Legea 26/1990.

5. Rezervarea firmei. Este efectul admiterii cererii solicitantului. Este înregistrată în catalogul
firmelor iar solicitantului i se eliberează dovada rezervării firmei valabila 3 luni cu posibilitatea
prelungirii.

II. Înregistrarea propriu-zisa în Registrul Comerțului

Se poate realiza odată cu înregistrarea formei de organizare în Registrul Comerțului sau la un
moment ulterior, în acest ultim caz fiind vorba despre o modificare a firmei pe parcursul desfășurării
activității. Din perspectiva procedurilor derulate la Registrul Comerțului, înregistrarea unei forme
noi pe parcursul desfășurării activității implica parcurgerea procedurii de înregistrare de mențiune.
Înregistrarea firmei se realizează pe baza rezoluției Directorului ORC teritorial de la sediul entității
titularului. Acest director realizează controlul de legalitate cu privire la firma - Art. 57 din ordin.

REGIMUL JURIDIC AL EMBLEMEI

SEDIUL MATERIEI: Legea 26/1990 și Ordinul 2594/2008.

Definiție
Art. 30 - Legea 26/1990 - Emblema reprezintă sediul sau denumirea sub care un comerciant își
exercita comerțul, deosebind o persoana supusa înregistrării în Registrul Comerțului de o alta de
același gen.
Rolul - identifica și individualizează o persoana care are obligația de a se înregistra în Registrul
Comerțului, din perspectiva activităților desfășurate. Astfel, emblema deosebește activitatea
desfășurată de o persoana supusa înregistrării în Registrul Comerțului de o activitate similara a altei
persoane supusa înregistrării în Registrul Comerțului.

15
Tocmai de aceea, potrivit Art. 43 (2) - Legea 26/1990, atunci când sunt folosite emblemele, trebuie
însoțite în mod vizibil de firma persoanei supuse înregistrării în Registrul Comerțului.
Pentru a se realiza rolul emblemei, legea conferă titularului un drept exclusiv de folosința dobândit
de la momentul înregistrării în Registrul Comerțului.

! - O societate poate avea o singura firma, dar poate avea mai multe embleme. O firma poate avea
o singura emblema.

Procedura de înregistrare a emblemei în Registrul Comerțului

Presupune 2 etape: I. Rezervarea emblemei și II. Înregistrarea propriu-zisa în Registrul Comerțului.

I. Rezervarea emblemei
FAZE
1. Depunerea cererii de verificare și/sau rezervare a emblemei, însoțită de macheta emblemei
- Art. 64 din ordin. Cererea se depune la ORC teritorial unde este înregistrat solicitantul. Verificările
se fac la nivel teritorial - Art. 61 din ordin.

2. Verificarea legalității alcătuirii emblemei. În aceasta faza se verifica următoarele:

a. Cuprinsul - trebuie respectata structura generica, potrivit legii, emblema poate fi
alcătuită din reprezentări grafice, cuvinte și reprezentări grafice. Regula - orice cuvinte și
reprezentări grafice sunt permise în structura emblemei. Excepția - anumite cuvinte sau
reprezentări grafice sunt interzise expres sau sunt permise condiționat în structura acesteia
(Art. 62 din ordin).
b. Limba - trebuie scrisa în primul rând în limba romana - Art. 30 (3) din Legea 26/1990.

3. Verificarea disponibilității emblemei. Se verifica daca emblema este susceptibila de

apropiere (însușire). Regula - emblema este susceptibila. Excepția - nu sunt susceptibile de
apropiere. EXEMPLE: emblemele înregistrate deja la data înregistrării (pe termen nelimitat, de
principiu); Emblemele rezervate (indisponibilitate limitata la 3 luni de la data rezervării, cu
posibilitatea prelungirii - Art. 65 din ordin); Emblemele radiate, indisponibile limitat, 2 ani de la data
radierii.

4. Verificarea neproducerii vreunei confuzii. Se verifica daca emblema are caracter distinctiv,
adică daca are vocația de a individualiza. Emblema trebuie sa se deosebească de emblemele
indisponibile la data solicitării. Ordinul ministrului justiției spune ca o emblema nu se deosebește de
celelalte embleme indisponibile daca este identica sau similara cu acestea.

16
Art. 43 din legea 26/1990 include obligația ca emblema sa se deosebească de emblemele înscrise
deja în același Registru al Comerțului dar și de emblemele altor persoane supuse înregistrării ORC
de pe piața unde activează solicitantul.

5. Rezervarea emblemei. Este efectul solicitării titularului, solicitantul primind dovada

rezervării emblemei, valabila 3 luni, cu posibilitatea prelungirii, emblema este înregistrată în
catalogul emblemelor.

II. Înregistrarea în Registrul Comerțului a emblemei

Se poate realiza odată cu înregistrarea formei de organizare sau ulterior pe parcursul derulării
activității, prin parcurgerea procedurii de înregistrare de mențiuni în Registrul Comerțului.
Înregistrarea se realizează pe baza rezoluției Directorului ORC teritorial de la sediul entității titulare,
acesta realizând controlul formal de legalitate - Art. 57 (2), 67 (2) din ordin.

CURSUL 6
VADUL COMERCIAL
Nu exista act normativ care sa reglementeze regimul sau juridic. La nivel doctrinar a fost configurata
o definiție a vadului comercial, reprezentând capacitatea Fondului de Comerț de a atrage clientela.
Aceasta capacitate este rezultatul acțiunii unor factor diverși precum: locul unde este situat sediul
profesionistului, calitatea serviciilor, prețul etc.

MARCA
SEDIUL MATERIEI: Legea 84/1998
Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica, cum ar fi: cuvinte (inclusiv nume de
persoane), desene, litere, cifre, elemente figurative, forme 3D și forma produsului sau a ambalajului
sau, culori, holograme, semnale sonore, orice combinație a acestora, cu condiția ca aceste semne
sa permită a distinge produsele și serviciile unei întreprinderi de cele ale altei întreprinderi.
Întreprinderea - orice entitate implicata într-o activitate economica, indiferent de natura sa juridica
sau de modul de finalizare.

Rolul mărcii - identifica și individualiza produsele și serviciile unei întreprinderi. Pentru a se realiza
acest rol, titularul mărcii are un drept exclusiv de folosința, dobândit prin înregistrarea la OSIM
(Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci).
Mărcile trebuie înregistrate și la Registrul Comerțului în baza Art. 21 - Legea 26/1990.
Marca are caracter facultativ.

17
Natura juridica a fondului de comerț
Fondul de Comerț are natura juridica a unei universalități de fapt - Art. 541 / NCC.

Relația dintre fondul de comerț, patrimoniul de afectațiune și patrimoniul afacerii

Fondul de Comerț este o parte a activului patrimoniului de afectațiune sau patrimoniului afacerii.

Actele juridice având ca obiect Fondul de Comerț și elementele sale componente

Ca urmare a calificării Fondului de Comerț ca o universalitate de fapt, acesta poate face obiectul
unor acte juridice. Ex: vânzarea, locațiunea, donația, instituirea unei garanții etc. Actele juridice
asupra Fondului de Comerț trebuie înregistrate în Registrul Comerțului - Art. 21.

Potrivit Art. 541 / NCC și elementele unui fond de comerț pot face obiectul unor acte juridice. Ex:
pot fi înstrăinate bunuri folosite de către un profesionist în activitatea sa, mărci folosite de către
Profesionist, embleme etc. Implicit, aceste acte juridice urmează și ele a se înscrie în Registrul
Comerțului, potrivit Art. 21, lit. c - Legea 26/1990. În măsura în care se înstrăinează un element al
Fondului de Comerț la care se refera legea, trebuie sa intervină 2 operațiuni: radierea de pe numele
titularului inițial; înregistrarea pe numele noului titular.

DESFĂȘURAREA DE ACTIVITĂȚI ECONOMICE CU SCOP LUCRATIV

ÎN FORMELE DE ORGANIZARE FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICA
REGLEMENTATE DE OUG 44/2008
- PFA, Întreprindere individuala, Întreprindere familiala -
SEDIUL MATERIEI: OUG 44/2008. Reglementează desfășurarea de activități economice în 3 forme
de organizare fără personalitate juridica, situație care se încadrează în conceptul desemnat prin
sintagma „desfășurare de activități economice în mod independent”.

Alegerea unei forme de organizare reglementata de OUG 44/2008

Presupune parcurgerea a 3 etape:
 Verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de OUG 44/2008
 Verificarea posibilității de a desfășura activitatea economica aleasa în una din formele de
organizare reglementate de OUG 44/2008
 Selectarea uneia dintre cele 3 forme de organizare

1. Verificarea condițiilor
La nivel doctrinar, condițiile au fost grupate în 2 categorii: *Referitoare la caracteristicile persoanei;
*Condiții referitoare la modul de desfășurare a activității.

18
Condiții referitoare la persoane:
o Condiții referitoare la cetățenie - potrivit prevederilor exprese ale OUG 44/2008 pot
desfășura activități economice în formele de organizare reglementate de aceasta cetățenii romani,
cetățenii statelor membre ale UE sau SEE.
Pe cale de interpretare, se poate susține însă și ideea conform căreia cetățenia este în realitate doar
o condiție aparenta, respectiv și cetățenii care nu se încadrează în categoriile expres menționate de
OUG 44/2008 pot desfășura activități economice în forma de organizare pe care aceasta le
reglementează.
o Condiții referitoare la vârsta - cel puțin 18 ani. Excepție: cel puțin 16 ani pentru membrii
întreprinderii familiale.
o Condiții referitoare la capacitate - Nu sunt reglementate expres dar, pe cale de interpretare,
se poate deduce ca OUG 44/2008 impune regula existentei capacitații de exercițiu deplina și
excepția capacitații de exercițiu restrânsa.
o Condiții referitoare la reputația persoanei - Se refera la faptul ca persoanele sa nu fi săvârșit
acte sancționate de legile financiare, vamale precum și cele care privesc disciplina financiar-fiscala
de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal.
! - OUG 44/2008 trebuie corelata cu alte acte normative care pot reglementa restrângeri ale
dreptului de a desfășura activități economice (Codul Penal).
o Condiția referitoare la calificare - OUG 44/2008 arata ca persoanele trebuie sa aibă pregătire
sau experiența profesionala necesara pentru desfășurarea activității dorite.
o Condiția referitoare la calitatea de membru al familiei - Aceasta condiție vizează doar
persoanele care doresc sa înființeze o întreprindere familiala. Trebuie sa fie rude sau afini pana la
gradul 4 inclusiv.
! - Persoanele care doresc sa desfășoare activități economice în formele de organizare reglementate
de OUG 44/2008 trebuie sa aibă în vedere și respectarea reglementarilor care instituie
incompatibilități. Acestea nu atrag imposibilitatea constituirii unei forme de organizare
reglementate de OUG 44, ci atrag sancțiuni specifice profesiilor în legătură cu care sunt
reglementate incompatibilități.

Condiții referitoare la modul de desfășurare a activității

Sunt prevăzute generic în OUG 44, menționând faptul ca trebuie respectate toate condițiile de
funcționare prevăzute de legislația în domeniu sanitar, sanitar-veterinar, al protecției mediului,
protecției muncii.

2. Verificarea posibilității de a desfășura activitatea economica aleasa în una din formele de

organizare reglementate de OUG 44/2008
Regula - Orice activitate economică poate fi desfășurată în formele de organizare reglementate de
OUG 44/2008. Excepția - anumite activități nu pot. Ex: Activitățile specifice profesiilor liberale sunt
expres excluse din sfera de aplicare a OUG 44.

19
 3. Selectarea unei forme de organizare
Legea stabilește principiul libertății de alegere, astfel, persoanele interesate de exercitarea unei
activități economice în formele de organizare reglementate de OUG 44/2008 își vor alege forma de
organizare în funcție de propriile interese. Aceste persoane se vor ghida în alegerea lor pe baza
caracteristicilor fiecărei forme de organizare.

CONSTITUIREA FORMELOR DE ORGANIZARE - presupune 2 etape:

1. Luarea deciziilor de constituire - Pentru PFA și întreprinderea individuala, luarea deciziei
este, exclusiv, un proces intern, neexistând manifestări externe prin care persoanele menționate sa
arate decizia luata anterior parcurgerii procedurii de înregistrare în Registrul Comerțului.
Pentru întreprinderea familiala, luarea deciziei presupune un proces decizional intern +
exteriorizarea deciziei luate. Astfel, în vederea înființării întreprinderii familiale trebuie încheiate 2
acte juridice, respectiv acordul de constituire și procura.
Acordul de constituire - contractul prin care părțile își exprima voința de a înființa o
întreprindere familiala și stabilesc caracteristicile acesteia. Fiind un act juridic, la încheierea acestuia
trebuie respectate condițiile de validitate generale și speciale.
Condițiile de fond sunt cele reglementate cu caracter general în NCC. Condițiile de forma sunt
condiții speciale reglementate de Art. 29, potrivit căruia contractul trebuie încheiat în forma scrisa
și trebuie sa cuprindă anumite clauze sub sancțiunea nulității absolute.

Procura - actul juridic prin care este împuternicit unul dintre membrii întreprinderii familiale
(reprezentant) sa încheie acte juridice. Trebuie respectate condițiile de validitate la încheierea
acestuia, generale și speciale.
Condițiile de fond - condițiile generale / NCC (Art. 1178 și urm.). Condițiile de forma - procura
trebuie sa îmbrace forma unui înscris sub semnătură privata, situație care ridica problema calificării
acestei cerințe drept o condiție de validitate sau nu. Cerința formei înscrisului sub semnătură privata
nu poate fi reținut ca o cerința de validitate întrucât nu este neîndoielnic faptul ca procura nu poate
fi încheiata valabil cu nerespectarea acestei condiții.

2. Înregistrarea în Registrul Comerțului a formei de organizare

Art. 7 - OUG 44/2008 reglementează obligația de a solicita înregistrarea în Registrul Comerțului și
autorizarea funcționării înainte de începerea activității. Înregistrarea în Registru și autorizarea
funcționării se realizează simultan.
FAZE
1. Depunerea cererii de înregistrare în Registrul Comerțului
Aspecte comune pentru toate formele de organizare - cererea se depune la ORC în raza căruia a fost
ales sediul profesional; cererea trebuie însoțită de:

20
 o Documentele enumerate în Anexa la OUG 44/2008 și cele menționate în Art. 72 - Ordinul
2594/2008;
o Declarația pe propria răspundere referitoare la îndeplinirea condițiilor de funcționare
prevăzute de legislația specifică din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, al protecției
mediului / muncii,
o Cererea de înregistrare fiscala.
Aspecte particulare incidente în cazul întreprinderii familiale - cererea de înregistrare trebuie
depusa în termen de 15 zile de la încheierea acordului de constituire. Sancțiunea nerespectării
termenului este încetarea efectelor acordului de constituire. Obligația de a solicita înregistrarea în
Registrul Comerțului aparține reprezentantului. Neexecutarea acestei obligații în termen de 7 zile
de la încheierea acordului de constituire oferă dreptul oricărui membru al întreprinderii familiale de
a realiza acest lucru.

2. Soluționarea cererii de înregistrare în Registrul Comerțului

Cererea se soluționează de către directorul ORC prin rezoluție motivata, în caz de admitere
dispunând:
o Înregistrarea în Registru a formei de organizare, ceea ce înseamnă înscrierea în acest registru
a tuturor datelor reglementate prin Art. 5 din Ordin.
o Autorizarea funcționării, ceea ce presupune înscrierea în Registru a declarației pe propria
răspundere privind respectarea condițiilor de funcționare

! - După soluționarea cererii de înregistrare în Registru se soluționează și cererea de înregistrare

fiscala. Aceasta este de competente Ministerului Finanțelor către care ORC transmite electronic
datele din cererea de înregistrare în Registru admisa și datele din cererea de înregistrare fiscala. În
cazul admiterii de către MFP se atribuie codul unic de înregistrare (CUI).

3. Înregistrarea propriu-zisa în Registrul Comerțului

Presupune înscrierea efectiva în Registrul Comerțului a datelor la care face referire Art. 5 / Ordin. La
momentul înscrierii sunt dobândite nr. de ordine (J-ul) în Registru și data înregistrării în Registru.
După înregistrarea efectiva în Registru se eliberează următoarele documente:
- Certificatul de înregistrare (cuprinzând CUI și J),
- Rezoluția Directorului ORC
- Certificatul constatator prin care se atesta depunerea declarației pe propria răspundere
privind autorizarea funcționării.

21
CURSUL 7 FUNCȚIONAREA FORMELOR DE ORGANIZARE reglementate de OUG 44/2008
Obiectul de activitate al formei de organizare - luarea deciziilor ținând de exercitarea activității
economice.

Mecanismul de luare a deciziilor

În cazul PFA și Întreprinderii Individuale, OUG 44/2008 nu reglementează niciun mecanism de luare
a deciziilor, întrucât aceste forme de organizare au caracter individual.
Întreprinderea Familiala - pt aceasta forma este reglementat un mecanism de luare a deciziilor care
se bazează pe observația ca exista 2 categorii de decizii:
1. Deciziile ținând de gestiunea curenta
2. Decizii care exceda gestiunii curente

1. Mecanismul de luare a deciziilor ținând de gestiunea curenta.

Reprezintă majoritatea deciziilor legate de exercitarea activității economice, decizii luate de
reprezentanții Întreprinderii Familiale. O alta atribuție a reprezentanților Întreprinderii familiale
este încheierea actelor juridice implicate de deciziile luate. Reprezentantul Întreprinderii Familiale
acționează în temeiul procurii speciale (deși denumirea e de procura speciala, natura juridica a
acesteia este de mandat general).
2. Mecanismul de luare a deciziilor care exced gestiunii curente.
Luarea deciziilor e de competenta membrilor Întreprinderii Familiale. Potrivit OUG 44/2008,
deciziile referitoare la încheierea unor acte de dispoziție cu privire la bunurile afectate desfășurării
activității se iau cu majoritate simpla a membrilor, cu condiția ca aceasta majoritate sa includă și
acceptul proprietarului bunului care face obiectul actului.
- Deciziile referitoare la încheierea unor acte juridice de dispoziție prin care se dobândesc
bunuri pt activitatea Întreprinderii Familiale a căror valoare depășește 50% din:
i. valoarea bunurilor care au fost afectate desfășurării activității; și
ii. a sumelor de bani aflate la dispoziția întreprinderii la data actului
se iau de membrii Întreprinderii Familiale cu unanimitate.
- Încheierea actelor juridice de dispoziție se realizează de reprezentantul Întreprinderii
Familiale, care acționează în temeiul unui mandat special dat de asociații care au decis încheierea
actului de dispoziție (Art. 32 / NCC).

Regimul actelor juridice încheiate pe parcursul desfășurării activității în formele de organizare

reglementate de OUG 44/2008 - Titularii drepturilor și obligațiilor care deriva din actele juridice
încheiate pe parcursul desfășurării activității sunt:
 PFA
 Întreprinzătorul titular al Întreprinderii individuale
 Membrii Întreprinderii familiale
22
Rațiunea este aceea ca formele de organizare reglementate de OUG 44/2008 NU au personalitate
juridica. În privința ÎF, membrii acestuia devin cotitulari în cotele de participare la patrimoniul
afacerii.

Răspunderea pentru neexecutarea obligațiilor decurgând din Actele juridice reglementate de

OUG 44/2008
Distingem intre 2 situații:
1. Nu a fost constituit patrimoniul de afectațiune - titularii de obligații răspund cu întregul lor
patrimoniu,
2. A fost constituit patrimoniul de afectațiune - titularii de obligații răspund mai întâi cu bunurile
din patrimoniul de afectațiune și în completare cu bunurile din patrimoniul personal.

Membrii ÎF:
o Sunt ținuți solidar și indivizibil fata de creditori,
o În relațiile dintre membrii ÎF, aceștia sunt ținuți potrivit cotelor de participare la patrimoniul
ÎF (Art. 31).

Aspecte de dreptul muncii ținând de funcționarea formelor de organizare reglementate de OUG 44.
- Posibilitatea de a angaja exista doar pentru PFA și Întreprinderea individuala.
- Posibilitatea de a deveni salariat exista pt toți titularii formelor de organizare reglementate
de OUG 44. Aceștia pot deveni salariați în același domeniu sau în domenii diferite de cele în
care activează forma de organizare.

Aspecte de drept fiscal

Trebuie ținută contabilitatea în partida simpla (se tine un registru unde se notează tot ce s-a
achiziționat). Persoanele care sunt titulari ai formelor de organizare reglementate de OUG 44/2008
au calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale și calitatea de persoana supusa impozitului
pe venit.
! - Au posibilitatea de a înființa alte forme de organizare reglementate de OUG 44/2008 doar
membrii ÎF.

SOCIETATEA SIMPLA
Constituire
Societatea simpla presupune, din perspectiva constituirii, parcurgerea unei etape unice - constând
în luarea deciziei de înființare a societății simple.
Procesul decizional intern trebuie însoțit de exteriorizarea deciziei - adică de încheierea contractului
de societate - reglementat de NCC, Art. 1890 și urm.).

23
Constituirea societății simple nu presupune parcurgerea unei proceduri de înregistrare în Registrul
Comerțului. Trebuie însă parcursa procedura de înregistrare fiscala, aceasta neavând rol constitutiv,
ci doar rolul de a tine evidenta persoanelor care obțin venituri din activități independente.
Ca efect al înregistrării fiscale, societatea simpla va dobândi un cod de înregistrare fiscala.

! - Regimul juridic al societății simple se aplica nu numai în situația în care s-a dorit constituirea
acestei forme a societății, ci și în următoarele 2 situații:
 Societăți supuse condiției înmatriculării, ramase însă neînmatriculate,
 Societăți de fapt - nu exista o definiție legala a societăților de fapt. La nivel doctrinar, acestea
au fost definite drept o construcție juridica voluntara din care lipsește intenția de a îmbrăca
Regimul juridic generat de actul de constituire în forma unui contract de societate, dar nu
lipsește afectio societatis.
Pentru nerespectarea condițiilor de forma sau a formalităților necesare pt constituirea societății
simple - răspund asociații fondatori și primii administratori solidar - Art. 1886.

Funcționarea societăților simple - Presupune luarea deciziilor implicate de realizarea obiectului de

activitate.
Mecanismul de luare a deciziilor - Luarea deciziilor poate intra în competenta administratorilor sau
asociaților în funcție de tipul deciziei.

Exista 2 categorii de decizii:

I. Deciziile referitoare la administrarea societății care sunt luate de administrator, iar actele
juridice aferente deciziilor referitoare la administrarea societății sunt încheiate tot de către
administrator. Astfel, administratorii acționează în baza mandatului general conferit de actul de
numire. Acesta poate fi (Art. 1910 (2) și (3), 1913 / NCC):
o Contractul de societate
o Un act adițional la contractul de societate
o Legea

II. Deciziile care excedă administrării societății (luate de asociați, iar actele juridice de dispoziție
sunt încheiate de administrator, acesta acționează în baza mandatului special dat de către asociați
prin hotărârile luate în cadrul adunărilor asociației.

Administrarea societății simple

- NCC trimite, în principiu, la acordul de voința al părților. În absenta acordului, NCC conține norme
supletive referitoare la următoarele aspecte:
 Persoanele care pot avea calitatea de administrator - poate avea aceasta calitate orice
persoana fizica / juridica, regula fiind aceea ca administrarea este realizata de toți asociații. Prin
excepție, administrarea este realizata de către administratorii desemnați.

24
  Modul de lucru al administratorilor - Regula: administratorii lucrează singuri; Excepția: prin
clauza contractuala, administratorii acționează împreună, luând deciziile cu unanimitate sau
majoritate, potrivit deciziei asociaților. În aceasta situație, administratorii nu vor mai putea acționa
singuri, decât în cazul în care, ca urmare a apariției unei situații de forță majora, absenta unei decizii
ar putea cauza o pagubă grava societății.

Categoriile de decizii care pot fi luate de administrator

Regula - administratorii pot face orice fel de acte de administrare în interesul societății
Excepții:
1. Administratorii nu pot încheia acte juridice ce le sunt interzise prin actul constitutiv (în
măsura în care în actul constitutiv sunt prevăzute limitativ care încalcă puterile administratorilor
prevăzute de lege, acestea nu sunt opozabile fata de terții de buna-credință (Art. 1914).
2. Administratorii NU pot încheia acte juridice cu privire la care se formulează opoziție de către
asociați (Art. 1913, 1914).

Dreptul de reprezentare
Regula - administratorii au dr de reprezentare; Excepție - dreptul de reprezentare al unora dintre
administratori poate fi ridicat.

Răspunderea administratorilor
Pentru încălcarea legii / mandatului, prin culpa în administrarea societății, administratorii răspund
solidar fata de terți și intre ei (în măsura în care au lucrat împreună, răspunderea proporțional cu
culpa fiecăruia la săvârșirea faptei ilicite).

Răspunderea altor persoane care realizează actele de administrare

Daca un asociat care nu are calitate de administrator încheie acte juridice de administrare se nasc 2
consecințe juridice:
 Drepturile terților de buna-credință nu sunt afectate
 Asociatul va răspunde fata de societate pt daunele cauzate (Art. 1918)

NCC trimite la acordul de voința al părților, în lipsa acestuia, sunt reglementate reguli supletive cu
privire la următoarele aspecte:
1. Persoanele îndreptățite sa participe la adunarea asociației (Art. 1910) - toți asociații au acest
drept, orice clauza care ar lipsi un asociat de dreptul de a participa la adunarea asociaților fiind
considerate nescrisa;
2. Competenta adunării asociaților - potrivit NCC, adunarea asociaților ia hotărâre cu privire la
societate. În afara de acest concept generic, textele fac referire expresa la decizii precum:

25
 - încheierea unor acte de dispoziție (Art. 1918),
- formularea de opoziții cu privire la încheierea anumitor acte de administrare de către
administrator (Art. 1914),
- modificarea actelor de societate (Art. 1910).

Convocarea și desfășurarea adunării asociaților

Regula - adoptarea deciziilor se face ca urmare a consultării scrise a asociaților. Excepție - prin
clauza contractuala expresa, adoptarea deciziilor se face prin reunirea asociațiilor.

Adoptarea hotărârilor
o Cu privire la fond - nu exista regula în NCC.
o Cu privire la majoritate - Regula este aceea ca hotărârile se adopta cu majoritate de voturi.
Excepție - deciziile se pot lua cu unanimitate în cazurile prevăzute la Art. 1910 (3).

Titularii dreptului de vot

Regula - titularii de bani / bunuri / creanțe (părți de interes) care efectuat vărsămintele; Excepție -
asociații pot atribui și altor pers dreptul de vot (NCC face referire la persoanele care au contribuit
cu prestații în munca / cunoștințe speciale - Art. 1894).

Contestarea hotărârilor
Conform Art. 1912 / NCC, pot sa conteste hotărârile asociații nemulțumiți, adică:
o Asociații prezenți care au votat împotriva,
o Asociații absenți.
Termenul în care poate fi contestata hotărârea este de 15 zile de la:
- Adoptarea hotărârii, pentru asociații prezenți;
- Data comunicării hotărârii, pentru asociații absenți.
! - Daca hotărârea nu a fost comunicata, termenul curge de la data la care asociatul a luat la
cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de 1 an de la data adoptării acesteia. Termenul de 15 zile
este termen de decădere - Art. 1915.

Modificarea societății simple - Presupune modificarea contractului de societate. Actul modificator

trebuie sa respecte toate condițiile prevăzute pentru încheierea valabila a contractului de societate
- Art. 1891.

Încetarea societății simple - Cauzele de încetare:

Art. 1930 enumera, cu titlu de exemplu, cazurile de încetare a societății:

26
 1. Împlinirea duratei societății
Regula - împlinirea duratei societății conduce la încetarea acesteia; Excepție - încetarea nu operează
daca are loc prelungirea tacita a contractului de societate, în cazul în care asociația continua sa
desfășoare activitatea care intra în obiectul de activitate. Prorogarea se realizează pt o perioada de
1 an, la finalul căruia poate interveni o noua prelungire tacita.

2. Nulitatea
 Cauzele de nulitate - 2 cauze generale:
a. Nerespectarea condițiilor de validitate specificate contractului de societate.
b. Nerespectarea dispozițiilor imperative din material contractului de societate
(sancționată expres cu nulitatea - Art. 1932).
 Termenul de prescripție al acțiunii în declararea / constatarea nulității:
Regula - 3 ani de la încheierea contractului de societate; Excepție - imprescriptibil daca nulitatea e
ceruta pentru obiectul ilicit al societății.
 Efectele nulității:
A. Încetarea contractului de societate de la data rămânerii definitive a hotărârii.
B. Dizolvarea societății și lichidarea patrimoniului social.
! - NCC reglementează un mecanism de evitare a efectelor nulității prin acoperirea cauzelor de
nulitate. Astfel, potrivit Art. 1933 și 1934, acoperirea cauzelor de nulitate se poate face de 2
categorii de persoane:
- Titularul dreptului la acțiune - persoana care ar putea introduce acțiunea în declararea /
constatarea nulității. Acesta va introduce acțiunea, iar instanța va pune în discuția părților
posibilitatea remedierii cauzelor de nulitate și va fixa un termen pt acoperirea acestora. În
măsura în care părțile se învoiesc, cauza de nulitatea va fi acoperita, iar nulitatea societății
va fi evitata.
- Alta persoana, diferita fata de titularul dreptului la acțiune - în acest caz, intervine
mecanismul regularizării societății care presupune următoarele etape:
i. Punerea în întârziere a titularului dreptului la acțiune de a face regularizarea societății / de a
introduce acțiunea în regularizare. În măsura în care acesta nu va introduce acțiunea în termen
de 6 luni de când a fost pus în întârziere, va opera decăderea sa din dreptul de a introduce
acțiunea în declararea / constatarea nulității.
ii. În măsura în care, ca urmare a parcurgerii primei etape s-a ajuns la înlăturarea cauzei de nulitate
printr-o înțelegere intre asociați, societatea se stabilizează și este evitata nulitatea. Daca nu se
ajunge la o înțelegere intre asociați și se introduce o acțiune în anulare, aceasta se va solda fie
cu înlăturarea cauzei de nulitate în cadrul acțiunii în anulare, fie cu anularea contractului de
societate daca asociații nu acoperă cauza de nulitate.
Daca asociații nu ajung la o înțelegere nici în afara acțiunii în anulare și nici nu se introduce o acțiune
în declararea / constatarea nulității, societatea se va stabiliza, întrucât va opera decăderea din
dreptul de a mai introduce acțiune în anulare.

27
 3. Pieirea bunurilor aduse ca aport.
Regula - încetarea societății; Excepția - sa nu înceteze daca se poate continua și fără asociatul care
a subscris bunul care a pierit.

4. Moartea unuia dintre asociați

Regula - încetarea societății. Excepția - sa nu înceteze daca exista o clauza de continuare cu
moștenitorii / fără asociatul decedat.

Lichidarea societății
Se realizează de către lichidator numit de asociați în unanimitate, sau în caz de neînțelegere, de
către instanța, la cererea oricărui asociat. Lichidatorul reprezintă societatea, putând încheia orice
acte juridice necesare lichidării, neputând sa inițieze vreo operațiune noua.
ETAPE:
1. Predarea bunurilor și documentelor de către administrator lichidatorului
2. Inventarul realizat de lichidator
3. Stabilirea activului și pasivului
4. Plata datoriilor
5. Suportarea pierderilor de către asociați, daca activul nu e suficient
6. Distribuirea aporturilor în cazul excedentului de active
7. Împărțirea excedentului de active după acoperirea cheltuielilor + distribuirea aporturilor de
către asociați

CURSUL 8 CONTRACTUL DE SOCIETATE

Sediul materiei: Art. 1881 și urm. / NCC, Art. 137 - 139 / LPA.
Calificarea unui contract drept contract de societate
Art. 1881 - „Prin contractul de societate, doua sau mai multe persoane se obliga reciproc sa
coopereze pentru desfășurarea unei activități și sa contribuie la aceasta prin aporturi bănești, în
bunuri, în cunoștințe specifice sau prestații cu scopul de a împărți beneficiile sau de a se folosi de
economia ce ar putea rezulta.”

OBIECTUL contractului de societate

Pentru a fi în prezenta unui contract de societate, voințele concordante ale părților trebuie sa
reflecte intenția acestora de a coopera în vederea desfășurării unei activități. Dorința de a coopera
îmbracă mai multe forme de manifestare, cu titlu exemplificativ, cele mai întâlnite sunt: efectuarea
de operațiuni materiale specifice activității alese, respectiv participarea la mecanismul de luare a
deciziilor implicate de procesul de exercitare a activității.

28
 PĂRȚILE contractului de societate
Art. 1882 / NCC instituie regula - „orice persoana fizica sau juridica.” Excepție generica - nu pot
dobândi calitatea de parte persoanele cărora le este interzis printr-o prevedere legala.
Denumirea persoanelor care pot dobândi calitate de parte: exista o denumire generica, aceea de
asociat și o denumire speciala pentru primii asociați, respectiv denumirea de fondatori (Art. 1886).

Dobândirea calității de asociat

Calitatea de asociat se dobândește ca efect al dobândirii calității de parte în contractul de societate.
Dobândirea calității de asociat nu trebuie confundata cu calitatea de persoana titulara de părți de
interes. Cei care au exclusiv contribuții in munca vor dobândi calitatea de parte la contractul de
societate, dar nu pot fi titulare ale unor părți de interes.
! - Asociații își pot asocia terțe persoane la exercitarea în comun a drepturilor sociale derivând din
contract. Ca efect al acestei convenții, terții nu pot dobândi calitatea de asociat.
Încetarea calității de asociat
Intervine în cazurile reglementate de Art. 1925 - 1929 / NCC.
Pot fi identificate, pornind de la articole, următoarele cauze:
1. Cauze ținând de capacitatea asociaților:
a. Moarte / încetarea personalității juridice
b. Faliment
c. Punere sub interdicție
2. Cauze ținând de voința asociatului:
a. Retragerea din societate
b. Înstrăinarea părților de interes:
i. Voluntara - cesiunea părților de interes
ii. Silita - în caz de transmitere a părților de interes în cadrul unei proceduri de executare
3. Cauze ținând de voința celorlalți asociați: - Excluderea din societate
4. Cauze ținând de contractul de societate:
 Realizarea obiectului societății
 Imposibilitatea neîndoielnică a realizării acestuia
 Consimțământul tuturor asociaților în sensul încetării contractului
 Hotărârea instanței de încetare a contractului pentru motive legitime și temeinice
 Împlinirea duratei societății în măsura în care nu se adopta o hotărâre de prelungire
 Nulitatea contractului de societate
 Pieirea bunurilor subscrise ca aport

! - Unele cauze de pierdere a calității de asociat pot afecta concomitent toți asociații, altele pot
afecta pe unul sau unii dintre asociați.

29
 ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI DE SOCIETATE
La încheierea contractului de societate trebuie respectate condițiile de validitate, cele referitoare
la proba și cele privind opozabilitate.
 CONDIȚII DE FOND DE VALIDITATE
Contractul de societate trebuie sa respecte condițiile generale rezultând din Art. 1179 și urm.,
precum și dispozițiile speciale reglementate de Art. 1881 și următoarele:
1. Capacitatea - Art. 1882 - Orice persoana fizica / juridica poate încheia un contract de
societate. Regula din acest articol reia regula generala în materie de capacitate, dar trebuie reținut
faptul ca, din perspectiva contractului de societate, Art. 1882 are natura unei norme speciale.
2. Obiectul contractului - este reprezentat de intenția de a coopera in vederea desfășurării
unei activități. Obiectul contractului trebuie sa îndeplinească mai multe condiții, - Art. 1882:
o Sa fie determinat,
o Sa fie licit,
o Sa fie în acord cu ordinea publica și bunele moravuri.
! - Pentru a determina daca se respecta aceste cerințe legale, trebuie apreciat daca activitatea
economica aleasa le îndeplinește. Activitatea economica aleasa (din CAEN) nu trebuie confundata
cu obiectul contractului, aceasta fiind denumita prin sintagma “obiect de activitate al societății”.
o Obiectul contractului implica obligația de a contribui cu mijloace materiale si/sau
intelectuale la desfășurarea activității. O parte a acestora vor contribui capitalul social.
Potrivit NCC, condiția de validitate este asumarea obligației și nu executarea acesteia. La nivel
doctrinar și legal se face diferența intre asumarea obligației de a contribui, denumita subscriere și
executarea obligației de a contribui, denumita vărsare. Corelativ, va exista un capital social subscris
și un capital social vărsat.

În funcție de contribuția la care se obliga asociații, condiția de validitate presupune următoarele:

1. Pentru contribuțiile în bani, condiția de validitate presupune asumarea obligației de a da o
suma de bani. Temei - 1882 și 1898. Aceasta contribuție nu trebuie confundata cu contribuția
în creanțe având ca obiect o suma de bani care are natura juridica a unei contribuții în bunuri.
2. Pentru contribuțiile în bunuri trebuie operata o distincție intre bunuri:
A. Corporale - asumarea obligației de a transmite sau constitui un drept asupra unui bun
corporal și obligația de a remite bunul corporal. Referitor la cele doua obligații, trebuie
observate următoarele reguli:
- Poate fi constituit sau transmis un drept real sau un drept de folosință. Asociații având,
ca principiu, libertatea de alegere. Excepție: în cazul bunurilor consumptibile sau
fungibile, dreptul ce se transmite este dreptul de proprietate (Art. 1896).
- În absenta unei prevederi exprese cu privire la dreptul transmis, se va transmite dreptul
de folosință. Art. 1883 (1).
- Asociații devin cotitulari cu privire la drepturile transmise (Art. 1883).
B. Incorporale - asumarea obligației de a transmite un drept de creanță, având ca obiect o suma
de bani (Art. 1897).
C. Cu privire la drepturile transmise, asociații devin cotitulari (1883).
30
3. Contribuțiile în prestații sau cunoștințe specifice - asumare a obligației de a desfășura activități
concrete menționate în contractul de societate și/sau obligația de a pune la dispoziția societății
a unor informații considerate ca fiind necesare pentru realizarea obiectului societății - Art. 1899.
Din ansamblul contribuțiilor reglementate de lege, doar doua contribuie la formarea capitalului
social. Acestea sunt denumite generic aporturi. Sunt aporturi contribuțiile în bani și cele în bunuri.
Cea de-a treia categorie de contribuții, respectiv contribuțiile în prestații și/sau cunoștințe specifice
nu contribuie la formarea capitalului social, nefiind, deci, aporturi. Cu privire la acestea se folosește
sintagma de contribuții cu titlu de aport, reflectând, pe de o parte, faptul ca nu sunt aporturi
propriu-zise, nefăcând astfel parte din capitalul social, iar, pe de alta parte, reflectând faptul ca
aceste contribuții conferă asociaților unele dintre drepturile pe care le dobândesc asociații care au
contribuit cu aporturi propriu-zise.

Cu privire la CAPITALUL SOCIAL, acesta este de 2 feluri:

1. SUBSCRIS - totalitatea obligațiilor de a aporta asumate de asociați,
2. VĂRSAT - totalitatea obligațiilor de a aporta executate de către asociați.
Exemplu:
A - 10 lei - A trebuie sa verse 5,5 lei din capitalul social la încheierea contractului și alți 5 peste 12
luni. B - 20 lei - B, la încheierea contractului nu varsă nimic, urmând sa verse peste 12 luni. C -
contribuții în prestații - acestea se varsă în mod continuu, el trebuie sa execute obligațiile pe care și
le-a asumat cat timp durează contractul.
Capitalul social subscris este de 30 lei. Prestația valorează 10 lei, prestațiile pot fi evaluate de asociați
- prestația este egala cu cel mai mic dintre aporturi.
Capitalul social subscris va fi de 30 de lei indiferent daca au evaluat sau nu prestațiile. La încheierea
contractului putem sa avem și capital social vărsat - 5 lei.

Capitalul social subscris se împarte în părți egale denumite “PĂRȚI DE INTERES”. Acestea se
distribuie asociaților proporțional cu aporturile subscrise. NCC permite expres derogarea de la
aceasta regula: vor dobândi părți de interes asociații care au contribuit cu bani și cei care au
contribuit cu bunuri. Nu vor dobândi părți de interes asociații care au contribuit cu prestații și/sau
cunoștințe specifice.
NCC reglementează mai multe aspecte:
Natura juridica a părții de interes - părțile de interes sunt bunuri indivizibile. Natura lor de
bunuri rezulta din faptul ca dispozițiile NCC menționează posibilitatea ca părțile de interes sa se afle
în proprietatea unei persoane. Urmare a faptului ca Art. 553 / NCC, conform căruia dreptul de
proprietate poarta asupra unor bunuri, permite concluzia ca părțile de interes au aceasta natura
juridica.
Caracterul indivizibil rezulta expres, având drept consecință obligația de a fi desemnat un
reprezentant unic în cazul în care o parte sociala ajunge sa fie în proprietatea mai multor persoane,
iar pe de alta parte imposibilitatea transmiterii unei fracțiuni dintr-o parte sociala.

31
 Drepturile și obligațiile titularilor de părți sociale - Acestea sunt drepturile și obligațiile ce
deriva din calitatea de asociat (contractul de societate), precum și drepturile și obligațiile ce deriva
din calitatea de proprietar al unor bunuri.

Transmiterea părților sociale

Aceasta este denumita “cesiune” iar NCC face o dubla distincție:
 Intre cesiunea cu titlu gratuit și cea cu titlu oneros. Pentru cesiunea cu titlu gratuit fiind
reglementata o condiție de forma ad validitatem, adică forma autentica.
 Cesiunea către alți asociați și cesiunea către terțe persoane. NCC prevede faptul ca în cazul
cesiunii către terțe persoane, ca regula, este necesar acordul tuturor asociaților. Sancțiunea
nerespectării acestei prevederi legale este reprezentata de posibilitatea asociaților de a răscumpăra
părțile sociale transmise de la terțul dobânditor. Prin excepție, nu este necesar consimțământul
tuturor asociaților în cazul transmiterii prin moștenire.
 Cauza contractului de societate este participarea la rezultatele activității desfășurate. Din
coroborarea Art. 1881 și 1902, rezulta ca participarea la rezultate presupune împărțirea beneficiilor
sau folosirea de economia ce rezulta din asociere și participarea la pierderi. In privința cauzei sunt
reglementate 3 reguli principale:
1. Orice asociat trebuie sa participe atât la beneficii, cat și la pierderi
Excepție: asociații ale căror contribuții constau în prestații sau cunoștințe specifice pot fi scutiți, în
măsura corespunzătoare acestui aport, de participarea la pierderi daca exista o clauza expresa în
acest sens.
! - Se prevede o sancțiune speciala pentru situația în care un asociat nu participa atât la beneficii,
cat și la pierderi. Astfel clauza este considerata nescrisa și poarta denumirea de clauză leonină.
2. Participarea la beneficii / pierderi este proporțională cu aportul la capitalul social.
Asociații care contribuie cu prestații sau cunoștințe specifice sunt considerați a avea un aport egal
cu cel mai mic dintre aporturile în bani sau bunuri.
Excepție - art. 1902 - Prin clauze expres prevăzute in contractul de societate pot fi prevăzute excepții
de la regula proporționalității.
3. Participarea la beneficii / pierderi este egala
Excepție - sunt permise derogări rezonabile de la regula egalității.

 CONDIȚIILE DE FORMA de validitate

Regula: absenta condițiilor de forma ad validitatem. Acestea nu sunt reglementate. Excepție: forma
autentica ad validitatem apare daca aporturile includ bunuri imobile sau drepturi reale imobiliare -
Art. 1883 / NCC.
 CONDIȚII REFERITOARE la PROBA contractului - Forma scrisa este o condiție de proba
reglementata prin Art. 1884 NCC.
 CONDIȚII REFERITOARE la OPOZABILITATEA contractului - Nu sunt reglementate cu caracter
general astfel de condiții.

32
CURSUL 9 (RECUPERAT) INSOLVENTA
Sediul materiei - principalul act normativ este Legea 85/2014, dar nu este singurul act normativ,
avem și actul normativ care reglementează insolventa UAT și cel care reglementează insolventa
persoanelor fizice.
Situația premisa pentru aplicarea legii 85/2014 - o persoana fizica sau juridica, profesionist, aflata în
stare de insolventa sau insolventa iminenta.

 Noțiunea de profesionist (Art. 3 / NCC)

La acest articol face referire legea 85/2014. Suntem în prezenta unui profesionist când persoana
fizica sau juridica desfășoară o activitate în mod sistematic și organizat; desfășurarea unei activități
din punct de vedere juridic, adică sa realizez niște acțiuni care reprezintă conținutul constitutiv al
activității economice (din codul CAEN), acțiuni pe care le realizez repetat și pentru alte persoane
(acest lucru implica în mod necesar organizare).
Din punct de vedere juridic înseamnă asumarea riscului desfășurării activității. Exista posibilitatea
ca o persoana sa efectueze în concret activitatea și altele sa-și asume riscul.

Sistematic - repetat (pornind de la premisa ca desfășurarea activității presupune ea însăși o

repetare a acțiunii). Ex. - O florărie desfășoară o activitate sistematica, daca era deschisa numai din
când în când nu desfășura o activitate economica, dar daca în general se repeta acțiunea de a vinde
flori, creează aparenta continuității activității, deci exista caracter sistematic.
Organizat - persoana fizica sau juridica sa facă o organizare suplimentara, adică sa aloce resurse și
sa stabilească ce face cu ele peste minimul necesar (din punct de vedere material și juridic). De aici
rezulta și caracterul complex. Ex. - La florărie avem persoana care asuma riscul și florile, dar daca
persoana lângă locul unde vinde florile face un loc în care pictează florile, depășește minimul
necesar. Daca începe sa facă aranjamente de flori și participa la concursuri, aici se depășește
minimul necesar.
Condițiile trebuie îndeplinite cumulativ, și astfel este profesionist și i se aplica legea 85/2014.

Insolventa - INSOLVENTA INSTAURATA - Aici se regăsește obligația debitorului de a solicita

deschiderea procedurii insolventei.
INSOLVENTA IMINENTA - care se va instaura (Art. 5 din lege) - Aici exista posibilitatea debitorului
de a solicita deschiderea procedurii insolventei.
Se compară fondurile bănești (insuficiente) cu datoriile certe, lichide și exigibile, la un moment
viitor. Daca insolventa nu este instaurată avem numai posibilitatea de a cere deschiderea procedurii
insolventei. Daca este instaurata avem obligația de a cere deschiderea procedurii insolventei.
Creditorii, în măsura în care profesionistul este în insolventa instaurată sau iminenta pot cere
deschiderea insolventei, de data aceasta oricând.

33
Art. 66 din Legea 85/2014 - Legiuitorul permite un termen de 30 de zile de la apariția stării de
insolventa, daca nu se rezolva problema, sa se depună cererea, fiind obligat. Daca după depășirea
termenului de 30 de zile cerere nu a fost depusa s-a încălcat o obligație legala, infracțiunea de
bancruta (Art. 240 / NCP) se realizează după 6 luni de la expirarea acestui termen de 30 de zile.
Prin bancruta poate sa fie sancționat profesionistul persoana fizica sau reprezentantul legal al
persoanei juridice (administratorul), aceasta fiind o situație de excepție. După cele 30 zile poate
apărea și răspunderea civila delictuala, însă nu e suficient sa se demonstreze numai fapta ilicita ci
și celelalte condiții (prejudiciu, cauzalitate și vinovăție).

Decizia de introducere a deschiderii procedurii aparține consiliului de administrație în sistemul

unitar, la sistemul dualist corespunzător consiliului de administrație este directoratul - Regula.
Excepție - Este nevoie și de o hotărâre a acționarilor adunării generale, când moare debitorul, în
procedura simplificata. Pt ca procedura simplificata este una de faliment, daca se deschide
procedura simplificata debitorul se va desființa, daca acționarii l-au ales pot și sa-l desființeze.

Confuzia intre insolventa - se compara banii existenți efectiv (conturi și casierie) cu datoriile certe,
lichide și exigibile; și insolvabilitate - se compara activul cu pasivul, adică activul (bani + alte bunuri)
mai mic decât pasivul. Pot sa existe clădiri, mașini, și alte bunuri, dar sa nu fie bani, tot insolventa e.

 Depunerea cererii de deschidere a procedurii insolventei

Prima Instanța competenta: Tribunalul (judecători simpli) din zona sediului debitorului - regula
generala. (prima instanță)
În apel - Curtea de Apel corespunzătoare Tribunalului - judecatorii nu sunt simpli, nu sunt specializați
în materia insolventei.
Termenul în care facem apel este cel de 7 zile de la comunicarea hotărârii din prima instanța
(publicata în Buletinul procedurilor de insolventa) . Excepție - când se comunica potrivit NCPC.
Cererea de respingere a deschiderii procedurii insolventei se comunica potrivit NCPC.

Cererea de deschidere a procedurii insolventei

- Cerințele din NCPC (Art. 342) + cerințele prevăzute în Legea 85/2014 (Art 66 - persoanele
care semnează cererea de deschidere e procedurii insolventei, adică președintele consiliului de
administrație în sistemul unitar. În cazul sistemului unitar cu delegare de atribuții, semnarea
aparține directorului general. La sistemul dualist semnează toți membrii directoratului; + o serie de
anexe - art. 67 și art. 66, alin (1) și alin (5) din lege).

34
Aspecte specifice când cererea este depusa de debitor sau de către creditor
1. DEBITOR - depune cererea când banii sunt mai putini decât datoriile.

Condițiile calității procesual active

Debitorul este obligat când banii < datoriile, diferența sa fie de cel puțin 40. 000 lei, numita valoare
prag (care se modifica). Art. 5 din lege - cererea are vocația sa fie admisa - instanța analizează daca
sunt îndeplinite condițiile calității procesuale active, adică datoriile de 40.000 lei care sa nu poată sa
fie acoperite cu bani, iar ulterior, tot pe fond, trebuie analizat daca este în stare de insolventa sau
nu. Daca este în insolventa dar datoriile sunt de 20.000 lei respinge cererea ca inadmisibila.

Aspecte specifice
În prima instanța - procedura derulata este una necontencioasa
o Daca judecătorul admite cererea se deschide procedura insolventei la data pronunțării
hotărârii.
! - Data apariției stării de insolventa este anterioara hotărârii.
o Poate sa deschidă procedura simplificata sau procedura generala (Art. 38 / lege - procedura
simplificata).
Procedura simplificata - în cazul debitorului persoana fizica este obligatoriu. Daca debitorul este o
persoana juridica, în unele situații se implica procedura simplificata. Judecătorul, în funcție de
situația concreta, poate sa-și dea seama ca trebuie de la început aplicata procedura simplificata.
Procedura simplificata este una de faliment, la final se desființează forma de organizare.
Daca nu este sigur, judecătorul deschide procedura generala care presupune 2 proceduri:
- ea începe cu perioada de observație - durează o perioada pana se lămurește daca debitorul
se găsește în situațiile de procedura simplificata, daca nu e cazul de procedura simplificata se
cercetează daca debitorul are vocație sa-și revină dpdv economic. Daca are vocație sa-și revină dpdv
economic se deschide procedura reorganizării judiciare; Daca nu are vocație sa se redreseze se
deschide în procedura generala de faliment (același lucru ca cea simplificata dar presupune
termene mai lungi).
- daca se deschide procedura simplificata se va numi un lichidator judiciar. La procedura
generala se numește un administrator judiciar. Aceasta vor avea obligația notificării creditorilor,
deoarece debitorul anexează obligatoriu o lista a creditorilor când deschide procedura insolventei.
creditorii pot sa fie deranjați de aceasta deschidere și pot introduce o cale de atac.
- se poate respinge cererea ca inadmisibila (nu sunt îndeplinite condițiile) sau ca nefondata
(pe fond nu este stare de insolventa).
Cai de atac: deoarece procedura este necontencioasa, creditorii pot sa facă o cale de atac, numita
OPOZIȚIE - excepție. Calea de atac poate sa fie făcută și de alte persoane interesate, de exemplu
asociații debitorului, în general de orice persoana interesata, sau de debitor, prin APEL - regula
generala.

35
Opoziția - judecătorul analizează fiecare opoziție în parte și pronunța o hotărâre pt toate. În
hotărâre poate sa mențină, atunci când considera ca e în stare de insolventa, sau sa n-o mențină,
pentru ca nu e în stare de insolventa. Aici nu poate sa modifice hotărârea - judecatorii.
În acest caz creditorii sunt interesați sa fie deschisa procedura insolventei dar sa se modifice ceva în
hotărâre, de exemplu s-a deschis procedura simplificata greșit, debitorul este în stare de insolventa,
procedura trebuie sa fie în continuare deschisa, dar trebuie sa fie deschisa procedura
corespunzătoare - procedura este contencioasa în aceasta situație de opoziție.

2. CREDITOR
Condițiile calității procesual active: Art. 5 pct. 20 din lege. Reprezintă titularii creanței certe, lichide
și exigibile de mai mult de 60 de zile, daca după compensarea datoriilor reciproce de orice natura
suma datorata acestora va depăși valoarea prag (40.000 lei).
Art. 5 pct. 29 din lege - daca s-a dovedit creanța certa, lichida și exigibila se naște prezumția de
insolventa a debitorului. Daca s-a dovedit și datoria de 40.000 lei s-a demonstrat în totalitate
insolventa debitorului. Debitorul se poate apăra ca aceasta creanța nu e certa, lichida și exigibila, ca
nu au trecut 60 de zile, ca nu este valoarea prag, sau sa dovedească alte sume de bani pe care le
deține.
Daca debitorul se găsește în stare de insolventa dar demonstrează ca aceasta creanța a creditorului
nu este certa cererea se respinge ca inamisibila.
Legea 85 / 2014 permite ca valoarea prag se aprecieze daca este îndeplinită la momentul pronunțării
hotărârii. Daca s-a îndeplinit valoarea prag cererea este admisibila, dar trebuie verificat daca este
fondata.

Aspecte specifice
În prima cale de atac: Cererea se comunica debitorului, și debitorul trebuie sa-și exprime opinia
(recunoaște sau nu recunoaște, depunând în aceasta situație și dovezi) și judecătorul sindic
analizează și pronunța o soluție care poate sa fie de admitere ( se deschide procedura insolventei
Art. 38 - procedura simplificata, nu suntem la Art. 38 - procedura generala, cu cele 2 perioade), și
notificarea deschiderii procedurii insolventei sau sa fie de respingere ca inadmisibila sau nefondata.
La apel nu avem opoziție.

DERULAREA PROCEDURII INSOLVENTEI - procedura generala

1. Rapoartele administratorului judiciar
Raportul privind procedura simplificata - art. 92 din lege - raportul în care administratorul analizează
daca debitorul se găsește în vreuna din situațiile art. 38 din lege (intrarea în procedura simplificata
sau continuarea perioadei de observație).
Raportul de organizare faliment - art. 97 din lege - daca nu suntem în procedura simplificata (art.
38) face o analiza economica de recuperare a activității debitorului, unde spune daca din perspectiva
lui este posibila reorganizarea judiciara sau faliment și care sunt persoanele responsabile.
36
Acest raport trece pe la Adunarea Creditorilor și acest organ colectiv își spune părerea despre raport,
în principal legate de posibilitatea de reorganizare și faliment. Daca și Adunarea este de acord cu
părerea administratorului nu este nicio problema, daca sunt păreri diferite, raportul și concluziile
sunt duse în fata judecătorului care trebuie sa stabilească ce se întâmplă, reorganizare sau faliment.
Judecătorul face analiza în ce privește legalitatea nu oportunitatea. Creditori iau prioritate.
Raportul de activitate - se depune din când în când cate un raport în care spune ce a făcut și
onorariile încasate pe care sa le justifice.

2. Înscrierea la masa credală

Creditorii depun o cerere, numita declarație de creanța - Art. 104 din lege.
Pe baza cererilor, administratorul judiciar face tabele. Tabelul privind îndreptățirea creanțelor de
a fi la masa credală – anterioare deschiderii procedurii. Cele de după se achita la termenul lor fără
sa fie necesara înscrierea în tabel. Debitorul funcționează, obține bani folosiți pt plata datoriilor
născute după procedura, dar și pt datoriile anterioare înscrie în tabelul preliminar (primul tabel),
după modificarea primului tabel apare tabelul definitiv (cu toți creditorii). Plățile se fac pe baza
tabelului definitiv.

3. Regimul actelor juridice ale debitorului

Anterioare deschiderii procedurii insolventei - contractele în derulare pot sa fie denunțate
unilateral de către administratorul judiciar (Art. din lege); unele contracte pot sa fie anulate în
cauzele speciale prevăzute de legea 85/2014 - în general se anulează pe ideea de frauda.
Actele juridice ulterioare deschiderii procedurii insolventei - în perioada de observație debitorul
are voie sa desfășoare activități curente. Excepții - daca este absolut necesara activitatea, trebuie
obținută aprobarea de la judecător sau de la creditor. În perioada de reorganizare fac activități în
legătură cu scopul planului de reorganizare.
Faliment - activități specifice lichidării.
Administratorul special va lua locul administratorului statutar. Se convoacă Adunarea Acționarilor
și stabilește cine este administrator special (ca persoana poate sa fie același cu administratorul
statutar, dar au statut diferit) aceasta va încheia acte juridice pt debitor, câtă vreme debitorul se
găsește în procedura generala și are drept de administrare - dreptul de a-și conduce el afacerea,
câtă vreme nu este în faliment.
Daca exista faliment în procedura generala sau simplificata se ridica de drept dreptul de
administrare. În aceasta situație de faliment locul administratorului special e luat de lichidator.
! - Câtă vreme sunt în perioada de observație sau reorganizare am drept de administrare - regula,
sau sa nu am acest drept, deloc sau parțial - excepția. Daca am drept de administrare actele se
încheie de administratorul special sub supravegherea administratorului judiciar. Daca s-a ridicat
dreptul de administrare total sau parțial pe partea pe care n-am drept de reprezentare,
reprezentarea se face de administratorul judiciar. Administratorul special nu dispare când apare
administratorul judiciar sau lichidatorul, dar intervine numai în interesul asociaților.

37
 4. Regimul acțiunilor și executărilor silite
Regula - acțiunile și executările silite împotriva debitorului se suspenda (inclusiv termenul de
prescripție și curgerea dobânzilor). Celelalte acțiuni în care debitorul vrea sa facă ceva continua.
5. Regimul înscrisurilor emanând de la debitor
- După rămânerea definitiva a hotărârii: „insolventa”
- După reorganizare: „în reorganizare”
- După faliment: „în faliment”
Daca nu s-au menționat răspunde administratorul cu patrimoniul personal.
6. Atragerea răspunderii persoanelor care au cauzat insolventa - orice persoana care a cauzat
cu intenție starea de insolventa poate sa fie trasa la răspundere (acoperă total sau parțial datoriile
debitorului).
7. Constituirea organelor colective:
Adunarea creditorilor - toți creditorii, deciziile bazate pe majoritatea creanțelor. Comitetul
Creditorilor - nu e obligatoriu, 3 sau 4 membri, dintre creditorii cu creanțele cele mai mari.
REORGANIZARE - închiderea procedurii insolventei
Trebuie depus un plan intr-un termen. Daca nu exista plan atunci se declara falimentul. Daca exista
un plan exista varianta sa nu se aprobe acesta, și urmează falimentul. Daca se aproba atunci
judecătorul sindic face o analiza de legalitate, daca nu se confirma planul de către judecător atunci
se intra în faliment. Daca se confirma planul de judecător începe reorganizarea.
Daca debitorul nu respecta planul, sau planul produce probleme economice debitorului, în acest caz
judecătorul pronunța faliment.

DERULAREA PROCEDURII INSOLVENTEI ÎN FALIMENT - procedura generala

Lichidatorul notifica creditorii și aceasta depun declarații de creanța pe baza cărora se întocmește
tabelul suplimentar, poate sa fie contestat și se soluționează de judecător, și după lichidatorul reia
tabelul definitiv de dinainte și îl completează cu tabelul suplimentar. Astfel e creat tabelul definitiv
consolidat, pe baza căruia se va lucra în continuare.
Masuri preliminarii lichidării - identificarea bunurilor debitorului și inventarierea lor, se vând
bunurile și, în final, distribuirile de sume. Banii se mai pot obține, daca nu sunt de ajuns, și de la
asociați, care pot sa răspundă și cu bunurile personale.
Derularea procedurii de reorganizare în procedura generala - Se respecta planul , iar banii obținuți
se distribuie potrivit tabelului definitiv.

Închiderea procedurii generale

Reorganizare - debitorul este descărcat de toate obligațiile. Faliment - efecte: încetarea
personalității juridice sau încetarea formei de organizare fără personalitate juridica și descărcarea
de obligațiile avute anterior. Procedura simplificata - nu avem primul raport al administratorului,
nu avem tabel definitiv și apoi suplimentar și apoi consolidat, deoarece declarațiile de creanța sunt
de la început, avem direct tabelul definitiv.
38
CURSUL 10 SOCIETĂȚILE REGLEMENTATE DE LEGEA 31/1990
Sediul materiei: Legea 31/1990, coroborata cu Legea 26/1990, 359/2004, OMJ 2594/2008.
Formele de societate reglementate de Legea 31/1990:
1. Societatea în nume colectiv (SNC)
2. Societatea în comandita simpla (SCS)
3. Societatea în comandita pe acțiuni (SCA)
4. Societatea pe acțiuni (SA)
5. Societatea cu răspundere limitata (SRL)
Personalitatea juridica a societăților - Toate cele 5 forme de societate beneficiază de personalitate
juridica. Existenta personalității juridice a fost asociata cu 3 consecințe:
a. Existenta capacitații juridice a societăților
b. Existenta unui patrimoniu al societăților
c. Participarea societăților, în nume propriu, la raporturile juridice.

Capacitatea juridica a societăților reglementate de Legea 31/1990.

Capacitatea juridica cunoaște doua laturi:
 Capacitatea de folosința - reprezintă posibilitatea de a avea drepturi și obligații civile.
În privința societăților reglementate de Legea 31/1990, ca regula, capacitatea de folosința se
dobândește la momentul înființării societății (Art. 36 - Legea 31/1990 și Art. 205 / NCC).
Excepție - societățile dobândesc capacitate de folosința de la momentul încheierii actului constitutiv
- Art. 205). Se refera la dobândirea capacitații de folosința anticipate și speciale, capacitatea de a
avea drepturi și obligații necesare înființării valabile a societății.
Trebuie observat ca aceasta se refera la obținerea capacitații de folosința generale. Aceea care se
refera la posibilitatea societății de a avea orice drepturi și obligații civile, cu excepția celor care
caracterizează exclusiv persoana fizica.

 Capacitatea de exercițiu - Reprezintă posibilitatea de a exercita drepturi și de a îndeplini

obligațiile asumate.
Regula - se dobândește la momentul înregistrării. De la acest moment, putând fi exercitate orice
drepturi și îndeplinite orice obligații asumate.
Excepție - se poate vorbi despre existenta unei capacități de exercițiu încă de la încheierea actului
constitutiv, aceasta vizând însă doar posibilitatea de a exercita drepturi și de a-și îndeplini obligațiile
asumate necesare pentru înființarea, în mod valabil, a societăților.
o Persoanele prin intermediul cărora se realizează capacitatea de exercițiu - Regula:
exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor se realizează prin intermediul administratorilor;
Excepție: în absenta administratorilor, pana la data constituirii organelor de administrare,
exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor care privesc persoana juridica se realizează prin
intermediul fondatorilor sau prin intermediul altor persoane desemnate în acest scop.

39
PATRIMONIUL
Potrivit Art. 31 / NCC, orice societate reglementate de L 31/1990 are un patrimoniu.
Trebuie analizate noțiunile de capital social și fond de comerț.
Capitalul social reprezintă o parte a activului patrimonial. La momentul înființării societății, activul
patrimonial se identifica cu capitalul social.
Pe parcursul funcționării societății, ca efect al acestei funcționări, patrimoniul societății sub activul
patrimonial al societății suferă modificări, dar capitalul social rămâne neschimbat. Acesta poate fi
modificat, dar nu ca efect direct al funcționării societății, ci ca urmare a unei decizii de modificare a
capitalului social luata de către asociați.
Fondul de comerț reprezintă o parte a activului patrimonial. Ca și patrimoniul, fondul de comerț se
modifica, urmare a funcționării societății.
Societatea participa în nume propriu la raporturile juridice.
Regula: pentru neexecutarea obligațiilor decurgând din actele juridice încheiate, creditorii pot
angaja răspunderea societății. Regula deriva din aceea ca societatea este parte în actele juridice
încheiate, fiind astfel titulara de drepturi și/sau obligații.
Excepție: în anumite situații, asociații răspund pentru datoriile sociale, creditorii societății putând-
se îndestula din patrimoniul personal al asociaților.

La societățile în comandita exista doua categorii de asociați: Asociații comanditați și asociații

comanditari.
Răspunderea pentru datoriile societății vizează doar pe asociații comanditați din societățile în
comandita, la aceștia adăugând-se și asociații din societatea în nume colectiv. În legătura cu aceasta
ultima societate, oricare dintre asociați poate fi ținut de creditorii societății sa acopere datoriile
acesteia din urma.
Răspunderea asociaților din SNC și a societăților în comandita exista atât pe perioada funcționării
societății, cat și în caz de lichidare a societății, răspunderea este una subsidiara și intervine în cazul
în care societatea nu plătește din datoria sa pe parcursul funcționării sau atunci când nu sunt fonduri
suficiente pentru acoperirea creditorilor în caz de lichidare.
Răspunderea este solidara, astfel, creditorii putând obține acoperirea întregii datorii de la oricare
dintre asociați.
Răspunderea este nelimitata, adică asociații din societățile în nume colectiv și comandității din
societățile în comandita răspund cu întregul activ patrimonial personal.
Exemplu: SCA
- Comanditar 1 - 25% - 100 lei
- Comanditar 2 - 25% - 100 lei
- Comanditar 1 - 25% - 100 lei
- Comanditar 2 - 25% - 100 lei
- 400 lei. Contract de vânzare => datorie de 500 lei. În patrimoniu: 600 lei

40
Creditorul se va îndrepta împotriva societății, dar daca vrea o anumita persoana, se poate duce la
oricare dintre comanditați pentru obținerea întregii sume de bani, acesta din urma având drept de
regres asupra celorlalți. Comanditații răspund întotdeauna, ei risca bunurile lor din patrimoniul
personal.

Răspunderea asociaților care abuzează de personalitatea juridica a societății - Art. 237^1.

Aceasta răspundere intervine în caz de dizolvare și lichidare a societății și vizează asociații care, ca
regula, nu răspund pentru datoriile sociale. În măsura în care aceștia abuzează de situația în care se
găsesc, pot ajunge sa răspundă pentru obligațiile neachitate ale societății aflate în dizolvare sau
lichidare.
Caracterele răspunderii - Răspunderea este nelimitata, adică asociatul răspunde cu întreg
patrimoniul personal.

Răspunderea asociaților care își depășesc competentele

Temei de drept - Art. 89 L31/1990
Se refera la asociații comanditari care încheie acte juridice în contul societății, în lipsa unei procuri
speciale date în acest scop. Comanditarul are o răspundere nelimitata și solidara pentru toate
operațiunile societății, contractate de la data operațiunii încheiate de acesta.
SPEȚĂ:
SCA - necesar un capital social, de ex. 100.000 lei (se formează din aporturi).
A, B, C, D - fiecare contribuie cu 25.000 lei
A, B - comanditari
C, D - comanditați
SCA a fost înființată, funcționează si are o datorie fata de un creditor E fata de 200.000 lei. Societatea
pe lângă cei 100.000 lei are + alte elemente de activ in valoare de 50.000 lei.
Când societatea NU plătește de bunăvoie:
1. Punerea in întârziere a societății, adică trecerea a 15 zile de la punerea in întârziere (este
de drept in întârziere pt obligațiile ce constau într-o suma de bani).
2. Executarea silita a societății, a asociaților sau împreună.
3. Creditorul se poate îndrepta împotriva oricărui asociat comanditat (de exemplu, C) – pentru
ÎNTREAGA suma (in exemplul nostru, C răspunde din patrimoniul personal fără cei 25.000 lei
pt ca aparțin societății); daca era îndreptat împotriva lui A, nu era corect (alin 3 – A,B nu au
o răspundere propriu zisa pt datoriile sociale; este o asumare a riscului – pot pierde prin
participarea la o societate cel mult participarea la capitalul subscris daca societatea se
desființează).

Creditorii societății se pot îndrepta împotriva societății (100.000 si 50.000; pt restul de 50.000
neachitați răspund asociații comanditați C, D; de la unul dintre ei pot obține întreaga suma, dar
niciodată A si B;

41
 Cel ales pt întreaga suma are drept de regres in locul creditorului, adică împotriva lui D; după ce
răspunde D, se va regresa către societate pe viitor când va obține activ) sau de la început împotriva
unui comanditat (C, D). In regres, răspunderea este divizibila; când C vine in regres nu va exista
solidaritate intre societate si D.
A si B nu folosesc niciodată patrimoniul personal.

CONSTITUIREA SOCIETĂȚILOR reglementate de Legea 31/1990

Potrivit legii, exista doua modalități de constituire, în funcție de persoanele care participa la
formarea capitalului social:
1. Prin subscripție integrala si simultana - constituirea capitalului social se formează exclusiv
prin aporturile celor care au inițiativa constituirii; aceasta metoda poate fi folosita pentru toate
formele de societate (integral - întreg capital social, simultan - toți asociații subscriu in același timp
întregul capital social in momentul in care se încheie actul constitutiv).
2. Prin subscripție publica - constituirea capitalului social se realizează nu numai prin aportul
persoanelor care au inițiative constituirii, ci si prin aportul altor persoane; aceasta modalitate este
posibila doar pentru constituirea societăților pe acțiuni.

CONSTITUIREA PRIN SUBSCRIPȚIE INTEGRALA ȘI SIMULTANA

Presupune doua etape:
A. Încheierea actului constitutiv
B. Înregistrarea în Registrul Comerțului al societății reglementate de Legea 31/1990

A. Încheierea actului constitutiv

Actul constitutiv este actul juridic ce sta la baza constituirii unei societăți. Legea 31/1990 folosește
mai mulți termeni, respectiv act constitutiv, contract de societate și statut. Relația dintre acești
termeni rezulta din Art. 5 - Legea 31/1990, respectiv:
i. Societățile în nume colectiv și societățile în comandita simpla, acestea se înființează pe baza
de contract de societate. Contractul de societate poate fi denumit, în egala măsura, act
constitutiv.
ii. Societățile pe acțiuni, societățile în comandita pe acțiuni și societățile cu răspundere limitata,
acestea se înființează pe baza de contract de societate și statut, existând doua posibilități:
- Prima dintre ele: întocmirea unui înscris unic ce cuprinde clauzele specifice contractului de
societate și cele specifice statutului. Înscrisul unic poarta denumirea de act constitutiv;
- Cea de-a doua varianta fiind întocmirea a doua înscrisuri, caz în care terminologia rămâne
contract de societate și statut.
iii. Societatea cu răspundere limitata având un singur asociat. Aceasta se înființează pe baza de
statut care, din perspectiva terminologica, poate fi denumit statut sau act constitutiv.

42
Natura juridica a actului constitutiv
Regula: actul constitutiv are natura juridica a unui contract, mai precis, a unui contract de societate
cu privire la care sunt incidente regulile din Legea 31/1990 și NCC.
Excepție: actul constitutiv are natura juridica a unui act juridic unilateral căreia ii vor fi incidente
aceleași reguli aplicabile contractului de societate.

CURSUL 11
CONDIȚIILE ce trebuie respectate la încheierea actului constitutiv:

Condițiile de validitate - DE FOND - Cele generale - NCC; Cele speciale - Legea 31/1990
 Consimțământul - trebuie sa provină de la un număr minim de persoane. Ca regula, numărul
minim este de 2 persoane, iar prin excepție, o persoana (in cazul SRL cu asociat unic / unipersonal).
Avem ca sancțiune, potrivit Art. 56 lit. h, nerespectarea numărului minim de asociați este un caz de
nulitate a societății.

 Capacitatea:
De folosința: Art. 1 (1) din Legea 31/1990 - regula existentei capacitații.
Ca excepții, exista incapacități de folosința:
- Exemplu: cele rezultând din Art. 6, 14 - Legea 31/1990.
- Art. 6 - Incapabilii și persoanele care au fost condamnate pentru infracțiunile menționate în
alin. (2) nu pot deveni fondatori.
Fondatori - persoanele care au semnat actul constitutiv, care își exprima voința de a institui
o societate.
Sancțiunea pentru nerespectare, potrivit Art. 56 lit. b, în măsura în care toți fondatorii sunt
incapabili la momentul încheierii actului constitutiv, societatea este lovita de nulitate. La
nivel doctrinar, s-a arătat ca daca doar unul sau o parte dintre fondatori ar fi incapabili,
sancțiunea ce s-ar impune ar fi nulitatea parțială a contractului de societate.
- O persoana fizica sau juridica care si-a constituit un SRL cu asociat unic NU își mai poate
constitui încă un SRL unipersonal - Art. 14 (1).
- Un SRL cu asociat unic NU își poate constitui încă un SRL cu asociat unic. Pentru încălcarea
dispozițiilor legale menționate, sancțiunea o reprezintă un caz de dizolvare a societății astfel
constituite (pe cale judecătorească) - Art. 14 (3).
 Obiectul contractului:
- Obiectul de activitate al societății trebuie să fie licit și conform ordinii publice. Intervine
nulitatea societății încheierea unui contract cu nerespectarea acestei condiții - Art. 56 lit. c.
- Cu privire la aporturi terminologia este sub anumite aspecte diferita de NCC, potrivit legii 31
aporturile propriu-zise sunt în numerar, în natură și în creanțe (aporturile care au ca obiect un drept
de creanța cu privire la o suma de bani), spre deosebire de NCC care reglementează aporturile în
bani, bunuri corporale și bunuri incorporale.

43
Contribuțiile cu titlu de aport - sunt denumite în Legea 31/1990 aporturi în muncă, iar în NCC
aporturi în prestații in munca sau in servicii (acestea nu sunt aporturi propriu-zise) și cunoștințe
specifice - Art. 16.
Potrivit Art. 11 - Legea 31/1990, asociații primesc părți sociale în schimbul participării la capitalul
social al SRL. Exista aporturi cu caracter facultativ și caracter obligatoriu - Art. 16:
o În numerar - obligatorii la toate formele de societate.
o În natură - posibile la toate formele de societate.
o În creanțe - sunt posibile la anumite forme de societate, respectiv la societățile în nume
colectiv, în comandită simplă și societățile pe acțiuni constituite prin subscripție simultană.
o În muncă - admise la anumite forme de societate, respectiv la societatea în nume colectiv și
la cele în comandită simplă și pe acțiuni, dar exclusiv din partea asociaților comanditați.
Nerespectarea regulilor privitoare la minimul aportului este sancționată cu nulitatea societății.
Cauza de nulitate poate fi interpretată nu doar cu referire la cuantumul minim al capitalului subscris,
dar și la structura acestuia. In schimbul aporturile asociații primesc părți de interes (societate in
nume colectiv si in comandita simpla), acțiuni (SA si in comandita pe acțiuni) si părți sociale (SRL).

Capitalul social subscris - trebuie să aibă un anumit cuantum minim. Potrivit Art. 10, 11 - Legea
31/1990, capitalul social minim in cazul SRL este de 200 lei, iar capitalul social al SA și al Societății
în comandită pe acțiuni este de 90.000 lei. Nerespectarea condițiilor - nulitatea societății - Art. 56.
Capitalul social trebuie vărsat la momentul încheierii contractului de societate într-un anumit
cuantum. Art. 9 (2) instituie reguli speciale de vărsare a capitalului social pentru SA-uri, anume,
capitalul social vărsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferența de
capital social subscris va fi vărsată in funcție de tipul de aport, astfel:
- Pentru aporturile in numerar, in termen de 12 luni de la înmatricularea societății.
- Pentru aporturile in natura, in termen de 2 ani de la înmatricularea societății.
Art. 9^1 capitalul social vărsat pentru societățile în nume colectiv, în comandită simplă și SRL, trebuie
sa fie egal cu capitalul social subscris.

 Cauza contractului - legea prevede reglementări speciale cu privire la cota de participare a

fiecărui asociat la profit, astfel, potrivit Art. 67 alin. (1) și (2), cota parte din profit ce se plătește
fiecărui asociat poarta denumirea de dividend, iar dividendele se distribuie proporțional cu cota de
participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel (se pot da altora).

Condițiile de validitate - DE FORMA - Art. 5

Ca regulă actul constitutiv trebuie să îmbrace forma înscrisului sub semnătură privată, prin
excepție, actul constitutiv trebuie să îmbrace forma înscrisului autentic la anumite forme:
 Societatea în nume colectiv
 Societatea în comandită simplă
 Societatea pe acțiuni constituită prin subscripție publică

44
Trebuie să îmbrace forma înscrisului autentic indiferent de forma de societate, dacă printre aporturi
sunt incluse bunuri imobile. Trebuie avute în vedere prevederile Art. 56 - Legea 31 precum și cele
ale Art. 1884 (2) / NCC, potrivit cărora se sancționează cu nulitatea societății lipsa actului constitutiv
sau neîncheierea sa în forma autentică, atunci când aceasta este obligatorie.
Astfel, aceasta ar putea să se refere la absența actului constitutiv în sens de negotium sau în sens
de instrumentum, aceasta din urmă a fost interpretarea acceptată la nivel doctrinar. În plus, potrivit
Art. 1884 (2), forma scrisă a actului constitutiv pentru societățile cu personalitate juridică este o
condiție ad validitatem nerespectarea sa fiind sancționată cu nulitatea absolută.
În concluzie forma scrisa este o condiție ad validitatem, pentru anumite societăți fiind necesară
forma înscrisului sub semnătură privată, iar pentru altele forma înscrisului autentic.

Potrivit art. 7 și 8, actul constitutiv trebuie să includă anumite clauze, art. 7 vizează actul constitutiv
al societăților în nume colectiv, în comandită simplă si SRL, iar art. 8 se referă la SA și societățile în
comandită pe acțiuni.
Coroborând art. 7 și 8 cu art. 56 rezultă că o parte a clauzelor actului constitutiv reprezintă cerințe
ad validitatem, astfel potrivit art. 56 lit. f, constituie clauze de nulitate a societății absența din actul
constitutiv a clauzelor privind denumirea societății, obiectul său de activitate, aporturile asociaților
sau capitalul social subscris. În privința celorlalte clauze neincluderea lor în actul constitutiv atrage
aplicarea art. 56 lit. e potrivit căruia neincluderea mențiunilor prevăzute de lege atrage respingerea
cererii de înregistrare în registrul comerțului.
CURSUL 11
B. Înregistrarea în Registrul Comerțului
o Depunerea cererii de înmatriculare în Registrul Comerțului - Odată cu cererea de
înmatriculare se depun și declarația tip pe propria răspundere privitoare la îndeplinirea condițiilor
de funcționare (autorizarea funcționării) și cererea de înregistrare fiscala. Solicitarea înmatriculării
trebuie făcută în termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv de către persoanele
enumerate de Art. 36 din legea 31, iar în lipsa, de oricare dintre asociați, după punerea în întârziere
a celor care aveau obligația de a solicita înmatricularea - Art. 47 / legea 31.
! - Daca în termen de 3 luni de la încheierea actului constitutiv nu a fost solicitata înmatricularea,
asociații sunt liberați de obligațiile asumate prin subscriere.
Cererile sunt însoțite de documentele doveditoare menționate în Ordinul MJ 2594/2008. Cererile
se depun la ORC teritorial la biroul unic.
o Verificarea și soluționarea cererii - Se realizează de către directorul ORC sau de către
persoanele desemnate de acesta prin rezoluție executorie. În caz de admitere se dispune
înmatricularea societății în Registrul Comerțului și autorizarea funcționării.
C. Înmatricularea în Registrul comerțului și înregistrarea fiscala
Presupune înscrierea în Registrul Comerțului a datelor precizate în Art. 7 - Ordinul 2594/2008, ca
urmare a înregistrării, societatea primind numărul de ordine în Registrul Comerțului (J), de
asemenea, la acest moment se stabilește și data înregistrării în Registrul Comerțului, data înscrierii
efective a datelor precizate în Art. 7 / ordin.

45
După admiterea cererii de înmatriculare urmează soluționarea cererii de înregistrare fiscala, în acest
scop Registrul Comerțului transmite, pe cale electronica datele din cererea de înmatriculare admisa,
reglementate prin legea 359/2004. Ministerul Finanțelor soluționează cererea de înregistrare fiscala
și atribuie societății Codul Unic de Înregistrare (CUI).
După înmatricularea în Registrul Comerțului și Înregistrarea Fiscala, ORC eliberează 3 documente:
1. Certificatul de înregistrare în Registrul Comerțului (CUI și J),
2. Rezoluția directorului ORC, pe baza căreia s-a făcut înregistrarea în Registru,
3. Certificat constatator cu privire la îndeplinirea condițiilor de funcționare.

CONSTITUIREA S.A. PRIN SUBSCRIPȚIE PUBLICA

Aceasta modalitate de constituire presupune parcurgerea etapelor specifice constituirii prin
subscripție integrala și simultana, la care se adaugă o etapa premergătoare - etapa prospectului de
emisiune. Aceasta etapa presupune parcurgerea mai multor faze.
FAZE
A. Întocmirea - Depunerea la ORC de la viitorul sediu și publicarea în presa a prospectului de
emisiune de către persoanele care au inițiativa constituirii (fondatori).
Prospectul de emisiune trebuie sa îndeplinească o serie de condiții de forma, reglementate, cu
titlu de condiții ad validitatem de Art. 18 - legea 31:
- Forma autentica,
- Trebuie sa includă clauzele specifice actului constitutiv unei SA reglementate prin Art. 8, cu
excepția celor privind administratorii și directorii, respectiv membrii directoratului și
consiliului de supraveghere, precum și a celor privind cenzorii sau auditorii financiari,
- Data închiderii subscrierilor.
Sancțiunea - Art. 18 - nulitatea prospectului de emisiune.

B. Subscrierea de acțiuni - Presupune înscrierea pe un exemplar al prospectului de emisiune a

datelor reglementate prin Art. 19.

C. Validarea subscripției și aprobarea actului constitutiv de către Adunarea Constitutiva - La

aceasta adunare participa toți cei care au subscris acțiuni. Este convocata în termen de max. 2
luni de la data încheierii subscripției. Cvorumul este reprezentat de majoritatea absoluta a celor
care au subscris acțiuni. Luarea deciziilor în cadrul Adunării se ia cu majoritate simpla a celor care
au subscris acțiuni. Fiecare dintre aceștia beneficiază de un singur vot.
Scopurile (Art. 22, 28) reprezintă analizarea condițiilor pentru constituirea societății. În măsura
în care se constata ca aceste condiții sunt îndeplinite, Adunarea Constitutiva va decide aprobarea
Actului Constitutiv al societății și ii va desemna pe cei care se vor prezenta pentru autentificarea
actului constitutiv și îndeplinirea formalităților cerute pentru constituirea societății.

46
D. Redactarea actelor constitutive - aceste acte trebuie sa îmbrace forma autentica. La redactare și
autentificare urmează sa se prezinte persoanele desemnate în acest scop în Adunarea
Constitutiva.

FUNCȚIONAREA SOCIETĂȚILOR REGLEMENTATE DE LEGEA 31/1990

Adunarea Generala + Administrarea + Control (Cenzori și administratori financiari).
Funcționarea societăților presupune luarea deciziilor necesare pentru realizarea obiectului de
activitate și implementarea acestora cu respectarea legii și a voinței asociaților, voința menționata
în actul constitutiv.
Luarea deciziei asociaților - formarea voinței societății și se realizează la nivelul Adunărilor
Asociațiilor, respectiv la nivelul Organelor de Administrare. Implementarea deciziilor reprezintă
manifestarea externa a voinței sociale și se realizează prin organele de administrare, având putere
de reprezentare.
Controlul desfășurării activității pentru a se asigura ca se respecta legea și actul constitutiv se
realizează prin intermediul organelor de control, reprezentate de cenzori și auditori financiari.

ADUNAREA ASOCIAȚIILOR ÎN SOCIETĂȚILE REGLEMENTATE DE LEGEA 31/1990

TIPURILE DE ADUNĂRI ALE ASOCIAȚIILOR
 SOCIETĂȚI PE ACȚIUNI - Art. 110 și urm.
Exista 2 categorii de adunări ale acționarilor - Adunări Generale ale acționarilor și Adunări Speciale.
Criteriul este reprezentat de tipul de acțiuni deținute de persoanele care au dreptul sa participe la
adunări.
Adunările Generale reunesc ansamblul acționarilor, indiferent de tipul de acțiuni deținut. Din
aceasta perspectiva, Adunarea Generala este un organ colectiv în care se formează voința sociala,
adică voința societăților.
Clasificare în funcție de atribuțiile conferite de lege - 2 categorii:
- Adunări Generale ordinare
- Adunări Generale extraordinare

Adunările speciale reunesc acționari care dețin anumite tipuri / categorii de acțiuni. Exemplu: poate
fi menționata Adunarea deținătorilor de acțiuni preferențiale, cu dividend prioritar, fără drept de
vot - Art. 95.
 SOCIETĂȚI CU RĂSPUNDERE LIMITATA - Art. 191 și urm.
Se reglementează doar Adunarea Generala a asociaților, fără nicio distincție.

47
  ALTE TIPURI DE SOCIETĂȚI
SNC și SCS - nu se reglementează expres existenta unei Adunări Generale a asociaților, dar rezulta
implicit existenta acesteia din articole care se refera la luarea unei decizii de către asociații acestor
societăți, acționând colectiv. Exemplu - Art. 86 și Art. 90 - luarea cu unanimitatea capitalului social
a deciziei privind tragerea la răspundere a administratorului societății
SCA - Art. 187 - Sunt incidente regulile cu privire la SA.

ATRIBUȚIILE ADUNĂRILOR ASOCIAȚILOR

 SOCIETĂȚI PE ACȚIUNI
Adunările acționarilor - Legea 31/1990 consacra 2 articole al căror scop principal este enumerarea
de atribuții - Art. 111, 113. Atribuții ale Adunării Generale pot rezulta și din alte articole ale legii
31/1990, Ex: Art. 150, 153^22.
AG ordinara - ca regula, pot fi adoptate hotărâri în orice materie - Art. 111 (2). Textul cuprinde și o
enumerare a unor atribuții ale AG ordinare. Excepția - AG ordinara nu poate adopta hotărâri în
materiile ce alcătuiesc atribuțiile altor adunări.

AG extraordinara - ca regula, adopta hotărâri de modificare a actului constitutiv - Art. 113 lit. m.
Textul enumera, cu titlu de exemplu, atribuții ale AG extraordinare. Excepția - Anumite modificări
ale actului constitutiv sunt incluse de legea 31 în competenta altor adunări. Anumite hotărâri sunt
de competenta AG extraordinare, chiar daca nu reprezintă o modificare a actului constitutiv daca
legea face trimitere expresa la necesitatea adoptării unei hotărâri a AG extraordinare.

Adunările Speciale - în cadrul acestora, sunt adoptate hotărâri referitoare la o anumita categorie de
acțiuni - Art. 116.

 SOCIETĂȚI CU RĂSPUNDERE LIMITATA

Ca regula, AG ale asociaților pot adopta hotărâri în orice materie, principalele atribuții fiind
enumerate în Art. 194.

 ALTE SOCIETĂȚI
SNC și SCS - nu sunt reglementate liste de atribuții, dar, din anumite texte, rezulta necesitatea
adoptării unor decizii colective.

48
CURSUL 12 CONVOCAREA ADUNĂRILOR GENERALE
 SOCIETĂȚI PE ACȚIUNI
Regula - Desfășurarea Adunărilor Generale implica respectarea formalităților cerute pt convocare -
Legea 31/1990. Excepția - Acționarii reprezentând întregul capital social pot tine o Adunare
Generala daca niciunul nu se opune fără respectarea formalităților cerute pt convocare.

Regulile comune:
1. Atribuția de convocare
Regula - Convocarea se realizează de către Consiliul de administrație, în sistemul unitar, sau de către
directorat în sistemul dualist. Excepția - Alte persoane pot realiza convocarea în situații expres
reglementate de lege (Ex. acționarii care au solicitat convocarea unei Adunări Generale, dar cărora
nu li s-a respectat dreptul de a fi convocata o astfel de adunare, pot realiza convocarea daca sunt
autorizați în acest sens de către instanța - Art. 119).

2. Când se convoacă Adunarea Generala

Art. 117 - Adunările Generale sunt convocate ori de cate ori este necesar.
Regula - Persoanele care au atribuția de convocare au libertate de apreciere în privința necesității
convocării unei Adunări Generale. Excepție - Persoanele care au atribuții de convocare sunt obligate
sa convoace Adunările Generale - Ex. Art. 111 și 119:
- Potrivit Art. 111, Adunarea Generala ordinara trebuie convocata cel puțin o data pe an în cel
mult 5 luni de la încheierea exercițiului financiar (pana în luna mai).
- Potrivit Art. 119, Adunarea Generala trebuie convocata la solicitarea acționarilor reprezentând
individual sau împreună cel puțin 5% din capitalul social sau o cota mai mica daca în actul
constitutiv se prevede astfel.
Obligația exista în măsura în care cererea acționarilor de convocare a unei anumite Adunări cuprinde
dispoziții care intra în atribuțiile Adunării solicitate.

3. Modalitățile de convocare
Art. 117 (3) și (4) - Regula - convocarea se realizează prin convocator. Acesta trebuie sa îmbrace
forma scrisa și sa fie publicat în Monitorul Oficial partea a 4-a și în presa, adică intr-un ziar de larga
răspândire din localitatea în care se afla sediul societății sau în cea mai apropiata localitate.
Excepție:
 Convocarea se realizează prin scrisoare recomandata. Aceasta excepție este incidenta în
cazul în care SA a emis acțiuni nominative (au numele titularului pe ele - acțiuni nominative; nu au
numele titularului - acțiuni la purtător). Se transmit mai ușor acțiunile la purtător. Când se
înființează societatea acționarii pot decide ce act emit. Daca toate act sunt nominative convocarea
se poate face prin scrisoare recomandata.

49
  Convocarea trimisa pe cale electronica, aceasta excepție este incidenta în cazul în care
societatea a emis acțiuni nominative și prin actul constitutiv a fost expres permisa aceasta
modalitate de convocare.

4. Cuprinsul convocării
Art. 117 (6), convocatorul trebuie sa cuprindă informații referitoare la următoarele aspecte:
a. locul adunării - Acesta este sediul societății daca în convocator nu se precizează nimic.
b. data Adunării Generale - Aceasta trebuie stabilita astfel încât sa treacă cel puțin 30 zile de
la publicarea în Monitorul Oficial sau de la expedierea scrisorii recomandate; prin convocator se
poate stabili și data celei de-a doua Adunări Generale corespunzătoare celei de-a doua convocări
incidenta în cazul în care la prima convocare nu sunt întrunite cerințele de cvorum.
c. ordinea de zi - Trebuie menționate explicit problemele ce urmează a fi dezbătute, precum
și anumite informații suplimentare necesare în măsura în care exista anumite probleme precizate
pe ordinea de zi. Ex. potrivit Art. 117 (6), în cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea
administratorilor, în convocare se vor menționa și informații precum numele, localitatea de
domiciliu și calificarea profesionala aferente persoanelor propuse pt funcția de administrator.
Ordinea de zi poate sa fie completata în conformitate cu art. 117^1 la cerea unuia sau mai multor
acționari, reprezentând individual sau împreună cel puțin 5% din capitalul social.
! - Nerespectarea vreunei reguli atrage nulitatea.

 SOCIETĂȚI CU RĂSPUNDERE LIMITATA

1. Atribuțiile de convocare
Art. 195 - Convocarea se realizează de către administrator. În privința existentei posibilității de a
convoca Adunarea Generala și de către alte persoane, se observa ca și la SRL și la SA se
reglementează expres posibilitatea asociaților de a solicita convocarea Adunării Generale arătând
scopul acestei convocări (la SRL asociații trebuie sa dețină cel puțin 1/4 din capitalul social, la SA
acționarii trebuie sa dețină cel puțin 5% din capitalul social).
Spre deosebire de situația de la SA, la SRL Art. 195 nu reglementează vreun drept al asociaților de a
convoca ei înșiși Adunarea Generala în măsura în care administratorii nu convoacă ei înșiși adunarea
solicitata. Nu trebuie interpretata în sensul ca asociații de la SRL nu pot ajunge în situația SA, dar în
condițiile NCC, nu în baza textului din Legea societăților.

2. Când se convoacă Adunarea Generala

Persoanele cu atribuții de convocare au libertate de apreciere în privința necesității întrunirii în
cadrul unei Adunări Generale. Prin excepție, persoanele care au atribuții de convocare sunt obligate
sa convoace Adunarea Generala în anumite situații. Ex. exista o astfel de obligație reglementata prin
art. 195 (1), adică obligația de a convoca Adunarea Generala cel puțin o data pe an. Un alt exemplu
este reglementat de Art. 195 (2), obligația de a convoca Adunarea la solicitarea asociaților deținând
cel puțin 1/4 din capitalul social.

50
 3. Modalitățile de convocare
Regula - Potrivit Art. 195 (3), convocarea se realizează potrivit actului constitutiv, daca prin actul
constitutiv nu s-a prevăzut nimic, convocarea se realizează prin scrisoare recomandata.

4. Cuprinsul convocării
Convocarea trebuie sa cuprindă informații referitoare la:
a. locul convocării - Convocarea se realizează la sediul societății (Art. 195 (1)).
b. data Adunării Generale - Trebuie fixata după trecerea unui termen de cel puțin 10 zile de la
convocare.
c. ordinea de zi - Legea 31 nu se refera la ordinea de zi în cadrul secțiunii destinata SRL-urilor.

 ALTE TIPURI DE SOCIETĂȚI

La SNC și SCS nu sunt prevăzute reguli speciale. La Societatea în comandita pe acțiuni se aplica
regulile de la SA - Art. 187.

DESFĂȘURAREA ADUNĂRILOR ASOCIAȚILOR

 SOCIETĂȚI PE ACȚIUNI

1. Participanți
a. Acționarii - Aceștia au posibilitatea (dreptul) de a participa personal sau prin reprezentare - art.
125. Regula - Reprezentantul poate fi orice persoana. Excepție - În anumite situații, anumite
persoane nu pot avea calitatea de reprezentant. Ex. potrivit Art. 125 (5), membrii Consiliului de
administrație sau directorii în sistemul unitar, respectiv membrii directoratului și Consiliului de
supraveghere în sistemul dualist ori funcționării societății nu ii pot reprezenta pe acționari daca
fără votul acestora nu s-ar fi obținut majoritatea necesara. Sancțiunea - Incidenta în caz de
încălcare a normei este nulitatea hotărârii, daca fără votul lor nu s-ar fi putut obține majoritatea
ceruta.
! - În cazul participării prin reprezentare, procura trebuie depusa în original cu 48 de ore înaintea
Adunării, sancțiunea este pierderea exercițiului dreptului de vot în AG cu privire la care nu s-a
respectat termenul de depunere - art. 125 (3).

b. Membrii Consiliului de administrație sau Directorii în sistemul unitar, respectiv membrii

Directoratului și membrii Consiliului de supraveghere - Au obligația de a participa la Adunările
Generale. Absenta lor nu atrage nulitatea hotărârilor AG, chiar daca sunt obligați sa participe.
Trebuie găsite sancțiuni pt cei care lipsesc, pt ca nu arata interes în realizarea scopurilor
societății.

51
2. Persoanele cu drept de vot
Regula - Acționarii au drept de vot. Legea 31/1990 reglementează o serie de mecanisme prin care
se determina acționarii cu drept de vot în cadrul unei AG. Cu privire la acțiunile la purtător, potrivit
Art. 123 (1), au drept de vot acționarii care au depus acțiunile cu cel puțin 5 zile înainte de AG la
locurile menționate în actul constitutiv sau în convocator. În cazul acțiunilor nominative, potrivit
Art. 123 (2), au drept de vot persoanele care au calitatea de acționar la data de referință. Data de
referință este o data stabilita de Consiliul de administrație sau de către directorat ținând cont de
următoarele coordonate:
o sa fie ulterioara publicării convocatorului,
o sa nu depășească 60 de zile înainte de data la care este convocata AG pt prima data.
! - Data de referință este importanta și din perspectiva stabilirii persoanelor care au dreptul de a
incasa dividendele în cadrul societății, astfel au acest drept persoanele care au calitatea de acționar
la data de referință.

Excepție:
 Anumiți acționari nu au drept de vot sau au dreptul de vot suspendat. Ex. se afla în astfel de
situații acționari precum:
- acționarii deținători ai acțiunilor cu dividend prioritar - potrivit Art. 95, deținătorii de acțiuni
cu dividend prioritar nu au drept de vot. Prin excepție (de la excepție), deținătorii acestor
acțiuni dobândesc dreptul de vot în doua situații: *societatea a întârziat plata dividendelor către
aceștia sau *societatea decide sa nu distribuie dividende.
- acționarii care au calitatea de membri ai Consiliului de administrație, directoratului sau
Consiliului de supraveghere - potrivit Art. 126, aceștia nu pot vota în baza acțiunilor pe care le
poseda descărcarea gestiunii lor sau o problema în care persoana sau administrația lor ar fi în
discuție. Excepție - persoanele respective pot vota situația financiara anuala daca altfel nu
poate fi obținută majoritatea ceruta de lege sau de actul constitutiv.
- acționarii care nu sunt la curent cu vărsămintele - potrivit Art. 101, orice acțiune plătită da
dreptul la 1 vot în AG, exercițiul dreptului de vot fiind suspendat pt acționarii care nu sunt la
curent cu vărsămintele ajunse la scadenta.
! - În anumite situații, exercițiu dreptului de vot poate cunoaște unele limitări relative. Ex. Art. 125
(5) referitor la imposibilitatea acționarilor de a fi reprezentați de membri ai Consiliului de
administrație, directori, membri ai Consiliului de supraveghere sau membri ai directoratului, daca
fără votul lor nu s-ar fi obținut majoritatea ceruta pt adoptarea hotărârilor.

3. Organizarea ședințelor Adunării Generale - Art. 129

Ședința se deschide de către președintele Consiliului de administrație sau al directoratului ori de
către un împuternicit al acestora. Este numit un secretariat tehnic care se ocupa de redactarea
procesului verbal și de efectuarea altor operațiuni necesare. În măsura în care exista un interes în
autentificarea actelor rezultate din Adunarea Generala, poate fi invitat sa participe un notar public.

52
 4. Cvorumul
a. Adunarea Generala ordinara
 prima convocare - potrivit Art. 112, trebuie sa fie prezenți acționari care sa dețină cel puțin
1/4 din numărul total de drepturi de vot (actul constitutiv poate sa prevadă cerințe mai ridicate).
 a doua convocare - nu sunt reglementate condiții de cvorum(prin actul constitutiv nu pot fi
prevăzute condiții de cvorum).

b. Adunarea Generala extraordinara

 prima convocare - trebuie sa fie prezenți acționarii reprezentând cel puțin 1/4 din numărul
total de drepturi de vot - Art. 115 (pot fi reglementate prin actul constitutiv cerințe mai ridicate).
 a doua convocare - trebuie sa fie prezenți acționarii reprezentând cel puțin 1/5 din numărul
total de drepturi de vot (pot fi reglementate prin actul constitutiv condiții de cvorum mai ridicate).
Scopul este modificarea actului constitutiv, din acest motiv e nevoie de cvorum în ambele convocări.

5. Majoritatea de luare a deciziilor

a. Adunarea Generala ordinara - potrivit Art. 112, hotărârile se iau cu majoritatea voturilor
exprimate (prin actul constitutiv pot fi prevăzute cerințe mai ridicate de majoritate).

b. Adunarea Generala extraordinara

 prima convocare - potrivit Art. 115, hotărârile se iau cu majoritatea voturilor deținute de
acționarii prezenți sau reprezentați ori cu o majoritate anume reglementata de lege

6. Exercitarea dreptului de vot

Cu privire la aceasta, potrivit legii 31, rezulta următoarele reguli:
 exercitarea se realizează proporțional cu acțiunile deținute, astfel o acțiune plătită da
dreptul la 1 vot în AG; prin actul constitutiv pot fi limitate drepturile de vot, dar numai pt persoanele
care dețin mai mult de o acțiune - Art. 101.
 drepturile de vot trebuie exercitate cu buna-credință - Art. 136^1.
 dreptul de vot poate face obiectul unor convenții - Art. 128.

7. Tipul de vot
Ca Regula, votul este deschis, prin excepție votul este secret. Dreptul de vot nu poate fi cedat, daca
se întâmplă intervine nulitatea.

53