MINISTERUL EDUCA IEI

AL REPUBLICII MOLDOVA

În aten ia:
Dlui Leonid Bujor
Ministru al Educa iei

Dnei Lia Sclifos

Manager Proiect
„Educa ie pentru to i/Ini iativa de ac iune rapid ”

Dnei Larisa Virtosu

Pre edinte al Grupului Consultativ EPT/IAC
UNICEF Moldova

ECHITATE I INCLUZIUNE ÎN EDUCA IE.

RAPORT PRIVIND PILOTAREA INSTRUMENTELOR
PENTRU PLANIFICARE I EVALUARE
ÎN DOMENIUL EDUCA IEI

Sinteza calitativ a rezultatelor studiului

realizat prin metoda interviului de tip focus grup
în mediul educa ional i comunitar din Republica Moldova
(conform contractului de achizi ii publice nr. 28/09 din 27 iulie 2009)

Echipa de proiect:
Dr. Viorica Gora -Postic
Lilia Nahaba
Galina Filip
Svetlana canu
Liliana Nicolaescu-Onofrei

Chi in u 2009
 ECHITATE I INCLUZIUNE ÎN EDUCA IE.
RAPORT PRIVIND PILOTAREA INSTRUMENTELOR
PENTRU PLANIFICARE I EVALUARE
ÎN DOMENIUL EDUCA IEI

CUPRINSUL

I.Scopul i obiectivele studiului 3

II. Grupurile int 3

III. Instrumentele utilizate 3

IV. Observa ii generale cu referire la procesul de pilotare 4

V. Rezultatele studiului în baza interviurilor de focus grup

Partea 1. Analiza contextual 4
Partea 2. Mediul favorabil 11
Cadrul juridic. Politici 11
Mecanisme i management institu ional 14
Sistemul 14
colile 15
Parteneriatul 16
Dezvoltarea capacit ilor 18
Instruirea profesorilor 20
Partea 3. Accesul, calitatea i rezultatele 22
Accesul 22
Calitatea 24
Rezultatele 28
Partea 4. Resursele 29
Partea 5: Monitorizarea i revizuirea 30

VI.1. Concluzii 32

VI.2. Recomand ri 34

VII. Anexe 37

VIII. Bibliografie 42

2
I. SCOPUL I OBIECTIVELE STUDIULUI

Proiectul a avut drept scop realizarea unui studiu calitativ privind echitatea i incluziunea în educa ie, pe baza
pilot rii setului de materiale “Echitate i incluziune în educa ie. Instrumente pentru planificare i evaluare în
domeniul educa iei”. (http://www.ungei.org/resources/files/Equity_Inclusion_tools_4-08.pdf).

Obiectivele au inclus:
Analiza documentelor de politici sub aspectul echit ii i incluziunii.
Analiza calitativ a situa iei de fapt în sectorul educa ional (pe segmentul înv mînt pre colar i primar),
prin intermediul unor interviuri de tip focus grup.

II. GRUPURILE INT

Focus grupurile organizate au inclus:

Reprezentan i ai apte Direc ii Generale de Înv mînt, Tineret i Sport (inclusiv Chi in u).
Reprezentan i ai autorit ilor publice, p rin ilor, cadrelor didactice i manageriale din institu ii de
înv mînt pre colar i primar din apte zone (centre raionale selectate i comunit i rurale ale raioanelor
selectate).

III. INSTRUMENTELE UTILIZATE

La solicitarea comanditarului, Instrumentul B din setul de materiale “Echitate i incluziune în educa ie.
Instrumente pentru planificare i evaluare în domeniul educa iei” a fost adaptat i utilizat în cadrul
proiectului, acesta fiind considerat deosebit de util în cazul revizuirii planurilor existente i
monitoriz rii implement rii acestora.

Instrumentul B se axeaz în mod special pe aspecte de gen, HIV/SIDA, copiii cu dizabilit i i copiii
nevoi i s munceasc , dar poate fi modificat pentru a include orice alte aspecte importante pentru o
ar sau alta. Componentele specifice ale instrumentului vizeaz :
Analiza situa ional : informa ii i date cu privire la încadrarea în educa ie.
Mediul favorabil: politicile, structurile institu ionale, leadershipul i managementul, parteneriatele i
coordonarea.
Procesul educa ional: accesul, calitatea educa iei, rezultatele educa ionale.
Resursele: în special financiare.
Monitorizarea i revizuirea: obiectivele, indicatorii, capacitatea sistemului, managementul i procesul de
revizuire a politicilor.

În opinia echipei de proiect, aceste materiale reprezint instrumente utile pentru realizarea unei evalu ri
calitative a situa iei de fapt în sectorul educa ional, prin intermediul interviurilor de tip focus grup.

3
IV. OBSERVA II GENERALE CU REFERIRE LA PROCESUL DE PILOTARE

În cadrul edin elor de focus grup, participan ii la procesul de pilotare a instrumentelor au apreciat drept
foarte oportun acest studiu.
Problemele privind asigurarea echit ii i incluziunii au fost considerate importantre de to i participan ii.
Dar to i participan ii, f excep ii, au men ionat c posed informa ii i cuno tin e insuficiente, atît
despre problemele în cauz , cît i despre politicile referitoare la acestea.
Este semnificativ faptul c majoritatea responden ilor nu au putut s ofere date dezagregate pentru fete/
ie i pentru nici unul din nivelele de studiu (primar sau pre colar) i pentru nici unul din grupurile vizate
de Instrumentul B ( HIV/SIDA, i copiii nevoi i s munceasc ).
Cu referire la grupul copiilor cu dizabilit i, majoritatea responden ilor au men ionat c datele
dezagregate pentru fete/ b ie i exist , dar numai reprezentan ii a 2 din cele 7 DGRÎTS au putut i s
prezinte la moment datele respective.
Despre grupul de copii infecta i cu HIV/ bolnavi de SIDA, participan ii la focus grupuri au men ionat c
nu dispun de informa ii.
Informa ii cu referire la copii nevoi i s munceasc de asemenea nu au fost disponibile i, dup cum au
men ionat participan ii, nici nu se colecteaz la nivel de institu ii educa ionale.

V. REZULTATELE STUDIULUI

PARTEA 1. ANALIZA CONTEXTUAL

1. Cî i copii la moment înc nu frecventeaz coala primar ?

Conform rezultatelor cercet rii, la ora actual înc nu frecventeaz coala primar un num r
nesemnificativ de copii. În cadrul focus grupurilor din zona rural au fost men ionate 28 cazuri
abandonul colar i 8 copii ne colariza i. Conform datelor oferite, în mun. Chi in u la momentul actual
sînt 3 copii ne colariza i i 4 cu abandon colar. Ministerul Educa iei nu a furnizat, deocamdat , date
exacte privitor la copiii ne colariza ii.

În opinia participan ilor la focus grupuri, categoriile de copii marginaliza i în Republica Moldova
includ în mod prioritar urm toarele:
Copiii ai c ror p rin i sînt dependen i de alcool;
Copiii din familiile socialmente vulnerabile, foarte s race, care nu reu esc s le asigure hrana i
îmbr mintea necesar ;
Copiii cu dizabilit i severe;
Copiii romilor migratori;
Copiii p rin ilor pleca i peste hotare;
Copiii care muncesc etc.

Cî iva participan i din capital au men ionat c , în opinia lor, copiii din familiile socialmente vulnerabile nu
fac parte din aceast categorie deoarece prim ria acord ajutor acestui grup de copii.
4
Conform afirma iilor participan ilor, coala primar i secundar este absolvit aproximativ de 99%
de copii. Cauzele majore ale abandonului colar se reg sesc în grupele marginalizate de copii,
enun ate mai sus.

Participan ii au accentuat c este important ca DGRÎTS s conlucreze cu institu iile specializate i cu

cele care aplic practici incluzive, asigurînd inser iunea copiilor cu diferite dizabilit i sau nevoi. Dar
mul i dintre participan i au remarcat c , din diferite motive (p rin ii nu se adreseaz la medic,
migra ia peste hotare .a.), nu se tie exact cî i copii din aceast categorie sînt în prezent. To i
participan ii consider ca num rul oficial declarat este mult mai mic decît realitatea.

Unii dintre participan i au men ionat c dispun de informa ia cu privire la num rul de copii cu CES în
înv mîntul preuniversitar, dar nu au putut da date repartizate pe înv mînt pre colar i primar.
Num rul copiilor cu abandon colar i cu dizabilit i pîn la vîrsta de 17 ani, furnizat de c tre
reprezentan ii DGRÎTS este indicat în tabelul de mai jos.

Tabelul 1. Date abandon colar i copii cu dizabilit i în raioanele de studiu

DGRÎTS Nr. copiilor cu abandon colar Nr. de copii cu

dizabilit i
CAHUL 18 abandon 490
COMRAT nu exist 941
CHI IN U 3 ne colariza i, 4 abandon 537
UNGHENI nu exist 464
ORHEI 3 ne colariza i, 6 elevi abandon 187
RÎ CANI nu exist 348
SOROCA 2 730
TOTAL 36 3697

Participan ii la focus grupuri, septembrie-decembrie 2009

Majoritatea participan ilor consider c , în ultimul timp, atitudinea societ ii fa de copiii cu CES s-a
schimbat spre bine. În opinia participan ilor la focus grupurile din Chi in u, acest lucru ar fi ilustrat
prin faptul c :

în prezent activeaz institu ii de tip special tradi ional (6 institu ii pre colare i 6- preuniversitare);
anul trecut s-a deschis o grup pentru copiii cu deficien e multiple, surdo-orbi care pîn anul trecut nu au
fost inclu i în educa ie;
în 14 institu ii pre colare generale au fost deschise grupe speciale pentru copiii cu deficien e de limbaj,
locomotorii, hipoacuzici .a.;
institu iile preuniversitare dispun de serviciul logopedic i psihologic, de asemeni activeaz peste 40 de
centre logo-terapeutice care acord servicii logopedice copiilor cu deficien e de limbaj;
au fost eviden iate practicile pozitive a gimnaziului „Pro Succes” în incluziunea copiilor cu CES.

5
Pu ini participan i au relatat c institu iile pe care le reprezint au încheiate un ir de acorduri de colaborare cu
centre educa ionale i ONG-uri care organizeaz diferite seminare pe diferite teme, tabere de odihn .a.
suri care au ca scop sensibilizarea opiniei publice fa de aceast categorie de copii.

Cu toate acestea, mul i dintre participan i au men ionat c sînt foarte multe cazuri cînd p rin ii se opun
includerii copiilor cu CES în înv mîntul general, considerînd ca ceilal i copii s to i nu trebuie s preia
exemple negative de la copiii cu CES (!!!). Exist cadre didactice care refuz s lucreze cu aceast categorie
de copii motivînd c nu dispun de cuno tin e cum s se comporte sau cum s acorde un prim ajutor în caz de
necesitate. To i participan ii au men ionat c un cadru didactic care vine s lucreze în coal trebuie sa fie
preg tit s lucreze cu toate categoriile de copii.

2. Care sînt modelele de participare / men inere în coal a copiilor afla i în dificultate care
nu frecventeaz /frecventeaz slab gr dini a / coala primar ?
În opinia sus inut de to i participan ii, modalit ile de men inere a copiilor în coal i de motivare
a acestora pentru continuarea studiilor sînt diverse, fiind încurajate i de politica educa ional a
statului, inclusiv:
scutirea de taxele suplimentare;
oferirea gratuit a manualelor;
promovarea f mari restric ii dintr-o clas în alta;
oferirea de ajutoare umanitare;
alimentarea gratis a copiilor;
men inerea institu iilor specializate pentru copiii cu dizabilit i.

În conformitate cu ordinul Ministerului Educa iei i Tineretului al R.Moldova nr.271 din 25 iulie 2006
privind instruirea la domiciliu a copiilor afecta i de boli este organizat procesul educa ional – recuperatoriu i
formativ. Autorit ile educa ionale centrale intervievate au men ionat c unii copii cu dizabilit i
severe sînt instrui i la domiciliu.

Din nou, participan ii nu au putut discuta despre m surile specifice care ar putea fi luate în sprijinul
diverselor grupuri de elevi (fete / b ie i, copiii cu HIV/SIDA, copiii cu dizabilit i i copiii ce
muncesc).

3. Exist date demne de încredere privind frecventarea zilnic sau cu regularitate a colii?
Dac da, ce grupuri de copii nu frecventeaz coala cu regularitate?

To i responden ii au men ionat faptul c frecven a zilnic a copiilor se verific la nivelul gr dini ei i
colii, datele finale fiind înregistrate în cataloagele institu iei, apoi transmise periodic la DGRÎTS. La
finele semestrului/ anului de studiu se calculeaz num rul total de absen e i se face o analiz
procentual a frecven ei în fiecare clas .

În gr dini e, în fiecare lun , se face o analiz a frecven ei, determinîndu-se cauzele, apoi sînt
transmise lunar la prim rie. În acest context, se ine o leg tur strîns cu p rin ii.

6
De asemenea este o strîns leg tur gr dini între i coala primar , sînt transmise datele despre
absolvirea institu iei, se duce o eviden , iar fiecare caz ce ine de ne colarizare/nefrecventare este
semnalat, se determin cauzele i oportunit ile de instruire a copilului. To i responden ii consider
aceast modalitate de colectare a datelor drept demn de încredere.

Participan ii din capital au relatat despre urm toarele experien e:

În coli, se fac totalurile absen elor (s pt mînal, lunar, semestrial).

În cazul în care copilul absenteaz mai mult de trei zile, înv torul / dirigintele este obligat s anun e
direc ia i p rin ii.
Frecven a elevilor este monitorizat la nivel de Direc ie General , inspectorii viziteaz institu iile de
înv mînt i analizeaz cum este monitorizat acest aspect de c tre administra iile institu iilor.
Primele zece zile din septembrie se ine o eviden a zilnic la nivel de Direc ie General .
Deja sînt unele institu ii în Chi in u care le aduc la cuno tin p rin ilor date despre frecven a elevilor
prin po ta electronic sau telefonul mobil.
În coli sînt organizate comisii de profilaxie, elevii care acumuleaz un num r mare de lipse sînt chema i
la aceast comisie, se lucreaz cu p rin ii, se organizeaz de asemenea i raiduri în jurul colii. În baza
informa iilor primite din coli, directorul general face o generalizare i o raporteaz la prim rie i la
ministerul de ramur .

Printre principalele metode de îmbun ire a frecven ei i de motivare a elevilor, care nu vin cu
regularitate la coal , se num :
discu iile cu copiii i p rin ii;
asigurarea hranei i a îmbr mintei;
implicarea poli istului de sector pentru solu ionarea unor probleme mai grave;
acordarea rechizitelor colare pentru copiii din clasa I;
oferirea aloca iilor de stat.

Printre copiii care nu frecventeaz sistematic coala sînt acelea i grupe de copii men ionate la p.1.,
inclusiv copiii cu comportament delicvent.

Cele mai frecvente cazuri de lipse la pre colari sînt generate de urm torii factori:
Îmboln virile;
Nivelul de trai sc zut;
Perioada de concediu a p rin ilor;
La gimnaziu:
Îmboln virile;
Lipsa de motiva ie;
Conflicte de diferit gen cu profesorul de la obiect;
Nepreg tirea de lec ii;
Copiii fugari;
Copii din familii social vulnerabile:
o Copiii ai c ror p rin i sînt dependen i de alcool;
7
 o Copiii din familiile foarte s race, care nu reu esc s le asigure hrana i îmbr mintea
necesar ;
o Copiii romilor migratori;
o Copiii p rin ilor pleca i peste hotare;
o Copiii care sînt nevoi i s munceasc etc.

Unii participan i din capital au men ionat c o perioad de timp, multe lipse în aria urban erau cauzate de
aflarea în vecin tate a cafenelelor Internet, dup decizia prim riei respectiv la aceast tem problema s-a
rezolvat pozitiv. Datele colectate de la reprezentan ii Centrului Na ional de Management în S tate
la nivelul raioanelor incluse în sondaj se refer la num rul copiilor infecta i cu diferite boli, inclusiv
cei cu dizabilit i, datele similare la nivel republican vezi anexa nr. 1-5.
Îns nu se colecteaz i nu se ofer datele dezagregate conform dimensiunii de gen.

Tabelul 2. Invaliditatea copiilor în vîrst 0-17 ani 11 luni 29 zile

Rn
Copii 0-17 ani 11 luni 29 zile
Trauma i otr viri psihiatrice Din care retard mental
2008 2008 2008
abs. la 1000 copii abs. la 1000 copii abs. la 1000 copii
Cahul 15 0,5 72 2,4 58 1,9
Comrat 9 0,5 70 4,1 45 2,6
Chi in u 46 0,3 422 3,0 262 1,8
Ungheni 15 0,5 104 3,5 82 2,8
Orhei 10 0,3 199 6,8 145 4,9
Rî cani 17 1,1 59 3,8 44 2,8
Soroca 29 1,3 88 3,9 69 3,0
TOTAL

Informa ia oferit de reprezentan ii

Centrului Na ional de Management în S tate, Baza de date

Tabelul 3. Invaliditatea copiilor în vîrst 0-15 ani 11 luni 29 zile

Rn Inclusive dup cauze

neurologice din care paralizie cerebral infantil
abs. la 1000 copii abs. la 1000 copii
2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008
Cahul 89 115 3,4 4,5 53 65 2,0 2,6
Comrat 80 67 5,6 4,8 41 40 2,9 2,9
Chi in u 425 392 3,5 3,3 273 246 2,2 2,1
Ungheni 113 109 4,4 4,3 71 66 2,7 2,6
Orhei 102 76 4,0 3,1 88 59 3,4 2,4
Rî cani 59 61 4,3 4,6 44 45 3,2 3,4
Soroca 91 91 4,6 4,7 43 44 2,2 2,3
TOTAL
Informa ia oferit de reprezentan ii
Centrului Na ional de Management în S tate, Baza de date

8
To i participan ii au afirmat c nu cunosc vreo modalitate centralizat de raportare a datelor
referitoare la frecven , pentru a fi analizate la nivel na ional.

4. Exist date privind situa ia economic sau veniturile familiei i locul de aflare al copiilor
care nu frecventeaz coala sau a celor expu i riscului de a nu primi educa ia primar ?

Marea majoritate a managerilor intervieva i nu a putut oferi informa ie detaliat cu privire la situa ia
economic a familiilor social-vulnerabile, inclusiv despre veniturile concrete ale p rin ilor. Dar
majoritatea au afirmat c eviden a numeric a familiilor social vulnerabile se face la nivel de clas ,
institu ie educa ional , apoi datele se centralizeaz la DGRÎTS, la prim rie, în baza c rora se iau decizii de
ajutorare la Consiliul Local. Aceste modalit i de colectare a datelor permit s se duc o eviden a
copiilor institu ionaliza i i a celor care au r mas în afara colii/gr dini ei, apoi cadrele didactice, în baza
sectorului repartizat, afl care sînt cauzele, locul afl rii copilului, în alte situa ii sînt invita i p rin ii sau se
fac vizite la domiciliu de c tre comisia instituit , în care este inclus i poli istul de sector.

5. Exist al i factori majori care afecteaz participarea la educa ie i absolvirea institu iilor
educa ionale, altul decît genul, HIV/SIDA, dizabilitatea, exploatarea prin munc a
copiilor, venitul familiei i amplasarea copiilor? Care sînt ace tia?

Nimeni dintre participan ii la studiu nu crede c exist factori care s in de dimensiunea de gen, în
cazul rii noastre, cu excep ia situa iei în comunit ile de romi.

Unii dintre factorii majori care afecteaz participarea la educa ie i absolvirea institu iilor
educa ionale ar fi:

indiferen a unor p rin i i copii fa de procesul de instruire;

statutul social i cultural foarte modest;
dizabilit ile intelectuale;
lipsa motiva iei sociale, deoarece nu- i v d oportunit ile de realizare personal ;
dezinteresul total fa de coal ;
refuzul p rin ilor de a colariza copilul/ii, confirmat prin depunerea unei cereri;
lipsa mijloacelor de între inere/s cia, aflarea acestor familii în imposibilitatea de a procura rechizite
pentru copii, de a-i îmbr ca, de a-i înc a;
situa ia precar din familiile social-vulnerabile: p rin ii consum alcool în exces i toate sursele financiare
sînt folosite pentru acest scop, neglijîndu-se interesele copilului/iilor;
stereotipurile sociale promovate în unele familii care desconsider studiile i, ca rezultat, refuzul
rin ilor de a oferi copiilor studiile obligatorii de stat/absolvirea ciclului primar/continuarea studiilor în
cel gimnazial, chiar dac familia dispune de mijloace pentru între inerea copilului în sistemul educa ional
(Ex. „viitorul copiilor nu îl v d prin prisma c ii, ci în acumularea de bunuri prin munc fizic ”);

9
 migra ia p rin ilor; plecarea la munc peste hotare a p rin ilor i l sarea copiilor în grija rudelor, de
obicei bunei, bunici, persoane în vîrst , care nu sînt în stare s suplineasc rolul p rintelui în educarea
copiilor. Aceste persoane sînt preocupate în deosebi de necesit ile primare (asigurarea vestimenta iei,
aliment rii, securit ii) i mai pu in pot influen a asupra eficien ei instruirii i educa iei, care sînt
definitorii în formarea personalit ii copilului;
sînt unele cazuri cînd copilul lipse te din cauza amplas rii geografice, îns în multe astfel de situa ii
prim riile aloc unit i de transport;
un alt factor pe care îl atest participan ii este i segregarea copiilor din familii social-vulnerabile de c tre
ceilal i, care se manifest preponderent la nivel atitudinal, dar i comportamental prin refuzul de a se juca
cu ace ti copii, lucru care, în opinia majorit ii participan ilor, este o amprent a educa iei în familie. În
ciclul secundar aceste manifest ri devin mai pronun ate i diversificate, dar i copilul con tientizeaz
aceast diferen i sufer , devenind mai vulnerabil.
toriile precoce în etnia rom (12-14 ani), conform tradi iei, de aceea unii nu absolvesc nivelul primar;
de obicei, nu frecventeaz nici grupele pre colare, nici ciclul primar cu regularitate, aproximativ 10%
dintre copiii de etnie rom frecventeaz ciclul primar. O cauz a nefrecvent rii gr dini ei, dar i o cerin
invocat de c tre aceste familii este s fie scuti i de taxe, chiar dac au o situa ie material bun . Copiii
romi, practic, nu î i continu studiile în ciclul gimnazial. (constatare f cut în baza rn. Soroca)

6. Ce cercet ri s-au efectuat cu privire la barierele / obstacolele principale pentru absolvirea

colilor primare?

În majoritatea localit ilor a fost men ionat faptul c nu s-au efectuat cercet ri cu privire la
barierele principale pentru absolvirea colii primare/a gr dini ei. Totu i, în unele raioane, au
constatat c s-au efectuat astfel de cercet ri la nivel de DGRÎTS (or. Ungheni).

7. Care sînt principalele lacune în informarea despre incluziune sau excluziune colar i
cum trebuie ele dep ite?

Majoritatea responden ilor sus in c principalele lacune în informarea despre incluziune i excluziune
colar i dep irea acestora este:

lipsa de surse informative;

lipsa de motiva ie i de interes pentru informare în acest domeniu a cadrelor didactice;
lipsa cadrelor didactice i de sprijin competente în domeniu (psiholog, logoped etc.);
neadaptarea localurilor de studii i agrement pentru asigurarea accesului copiilor cu CES;
insuficien a de m suri de sensibilizare a societ ii, refuzul ei par ial de a colabora;
lipsa de finan are de c tre organele locale;
problema num rului mare de elevi în clas ;
unii p rin i se eschiveaz de la educa ie, dînd prioritate aspectului material;
nerespectarea legii în unele APL;
lipse te cadrul legal pentru copiii cu CES.
10
Majoritatea participan ilor au sus inut c societatea i copiii care nu au CES îi marginalizeaz pe copiii
bolnavi, din frica de a se infecta sau din alte considerente.

Cî iva participan i au relatat c unii p rin i î i schimb copiii din clasele unde sînt copii cu CES, motivînd c
este în detrimentul lor.

Mai mult decît atît, cî iva participan i au men ionat c ei consider c copiii cu CES se simt mai bine în
institu ii specializate, c dezinstitu ionalizarea copiilor cu CES a fost o gre al .

Mai mul i participan i au afirmat c ar fi benefic de a elabora legi în scopul responsabiliz rii
rin ilor i de a organiza coli ai p rin ilor.

Majoritatea participan ilor au afirmat c le-ar fi interesant s cunoasc datele dezagregate

pe gen (fete/b ie i), precum i pe celelalte categorii vizate de studiu, i c ar putea face
acest lucru.

PARTEA 2. MEDIUL FAVORABIL

CADRUL JURIDIC. POLITICI

8. Care este cadrul juridic i politicile na ionale principale privind echitatea i incluziunea?
Includ documentele de politici existente educa ia ca parte a abord rii multi-sectoriale?
Cum sînt reflectate echitatea i incluziunea sau cum trebuie acestea reflectate în politicile
sectorului educa ional?

Referitor la cadrul juridic i politicile na ionale cu privire la incluziune i echitate i dac documentele de
politici existente includ educa ia ca parte a abord rii multisectoriale,
o majoritatea responden ilor au men ionat:
nu pot da un r spuns;
nu cunosc cadrul juridic i politicile na ionale în domeniul echit ii i
incluziunii;
fac referin la Constitu ie/dreptul la educa ie, Legea înv mîntului,
Conven ia privind drepturile copilului;
consider c avem un cadru legal bun, dar care nu func ioneaz , de exemplu
Legea înv mîntului prevede asigurarea dreptului la înv tur egal i gratis
prin înv mîntul obligatoriu de stat primar i gimnazial.
o Cî iva responden i au sus inut c pentru prima dat au aflat despre aceste no iuni în
cadrul acestor întîlniri de focus grup.
o Cî iva participan i au men ionat programul „Educa ie pentru to i”, prin intermediul
ruia, la cursuri sau la întîlniri cu speciali tii, li s-au furnizat informa ii generale ce
in de domeniul juridic, dar nu i-au aprofundat cuno tin ele.

11
 o Cî iva participan i au men ionat c cunosc, în baza experien elor avute de persoane
apropiate, informa ii despre func ionarea legilor în acest domeniu în alte ri (Italia),
unde societatea este informat i sensibilizat , i de aceea membrii societ ii au o alt
atitudine fa de copiii cu CES care sînt inclu i în colile generale;
o Mai pu ini au f cut referire la Declara ia universal a drepturilor omului, Declara ia
cu privire la drepturile copilului, documente care sînt ratificate, Constitu ia R. M.,
Strategia Na ional i Planul Ac iunile Comunitare care promoveaz ideile incluziunii
copiilor cu CES.
o Mai pu ini consider c acest cadru juridic privind incluziunea copiilor în colile
generale nu exist .
Despre reflectarea echit ii i a incluziunii sau cum ar trebui reflectate în politicile sectorului educa ional
majoritatea persoanelor intervievate au r spuns c :

o deocamdat , nu cunosc asemenea politici, dar sus in ideea incluziunii i echit ii în educa ie;
o consider c aceste concepte ar trebui incluse/reflectate în politicile educa ionale na ionale i
într-un cadru juridic adecvat, deoarece apar probleme pe care managerii, reprezentan ii APL,
rin ii nu le pot rezolva din lipsa unui cadru juridic.

Interesante au fost opiniile unor participan i, conform c rora:

o „Conceptul de incluziune nu ar trebui s se limiteze doar la includerea copiilor în sistemul educa ional,
el se refer la mai multe aspecte: inser ia social prin ac iuni comunitare, care este o practic eficient i
se desf oar de mai mul i ani, fiind reglementat printr-o decizie guvernamental . O problem
discutabil la nivel juridic este i determinarea statutului unei coli incluzive, prevederile care o definesc
în acest sens. De altfel, documentele i politicile existente nu abordeaz educa ia ca parte a abord rii
mutisectoriale, îns ar fi necesar ca i speciali tii din domeniul s ii s i spun cuvîntul, inclusiv
ministerele de resort trebuie s ia atitudine, e nevoie de un grup comun de lucru, de o colaborare între
aceste sectoare pentru a lua o decizie comun ”.
o „Actele normative, politicile educa ionale existente nu includ totalmente aspectul multisectorial,
deoarece deciziile se iau din perspectiva/viziunea domeniului respectiv (educa ional, s tate, asisten
social ), dar ar fi necesar i urmeaz ca s fie implementat aceast abordare multisectorial la nivel
na ional. E stringent nevoie de un cadru juridic care ar stipula toate aceste prevederi i ar permite
realizarea real a echit ii i incluziunii”.

9. Exist o politic specific privind incluziunea în educa ie a tuturor copiilor?

Privitor la existen a unei politici specifice privind incluziunea în educa ie a tuturor copiilor, cei prezen i
au dat preponderent r spunsuri evazive:

12
 o „poate exist ”, „am citit ceva”, „cred c da”, „atunci cînd va fi pus în politica de stat,
atunci vom avea, probabil, i alte succese i atunci popula ia î i va schimba atitudinea
fa de copiii cu dizabilit i”.
În leg tur cu prevederile referitor la incluziunea tuturor copiilor în cadrul colilor obi nuite, majoritatea
participan ilor au considerat c acest lucru ar fi important:
o „ ar contribui la dezvoltarea responsabilit ii tuturor p ilor”
o „ar contribui la schimbarea atitudinii p rin ilor fa de propriii copii i la realizarea
unei inser ii sociale a acestor copii”.
Referitor la cunoa terea unor politici care s vizeze vreun aspect specific al incluziunii sau vreun grup
specific de copii, nimeni dintre intervieva i nu a putut r spunde, dar unii au opinat c :

o Asemenea abord ri specifice sînt necesare, ar fi diminuate diferen ele dintre copiii cu dizabilit i i
ceilal i, s-ar obi nui s se aib în preajm , s se cunoasc i s in cont unii de al ii; unii dintre ei sînt
creativi, talenta i.”
o „Aceste politici ar trebui s prevad oportunitatea de a alege între institu ii specializate i coala
general .”

10. Ce politici guvernamentale din domeniu au fost elaborate pentru a aborda incluziunea?

Aceast întrebare, din nou, a determinat emiterea unor opinii diferite de c tre participan i:
o „Nu sîntem la curent”;
o „Parc era vorba de un proiect...”;
o „Am citit ceva în „Univers pedagogic”;
o „Este Legea Înv mîntului...”;
o „Se discut la TV, radio”;
o „Poate la nivel de legi, dar în practic …”
Foarte pu ini au men ionat Concep ia înv mîntului incluziv (Concep ia educa iei incluzive), care este în
curs de elaborare i urmeaz s fie aprobat .

11. Ce p i interesate au fost implicate în consultarea i elaborarea politicii?

Referindu-se la p ile interesate care au fost implicate în consultarea i elaborarea politicilor

na ionale în acest domeniu, majoritatea responden ilor au men ionat c nu sînt la curent, dar:
o „probabil c MET, psihologi, medici, guvernul, asisten a din partea B ncii
Mondiale...”
o „Ar fi necesar participarea atît a organele de stat, cît i a celor din societatea civil ”.

12. Ce aranjamente exist pentru sensibilizarea opiniei publice sau diseminare în vederea
dezvolt rii r spunderii fa de politici? Exist probleme sau grupuri specifice care sînt
vizate în mod special?

13
La aceast întrebare au r spuns doar reprezentan ii autorit ilor centrale, care au men ionat c exist elabor ri
de politici care vizeaz în mod specific:
Copiii cu dizabilitati
Copii din institutiile de tip internat
Copiii bolnavi de cancer
Copiii bolnavi de SIDA
Copii romi.

MECANISME I MANAGEMENT INSTITU IONAL

Sistemul

13. Care sînt principalele aranjamente institu ionale / institu iile care ac ioneaz pentru
avansarea i sus inerea politicilor i strategiilor privind incluziunea în sistemul de
înv mînt, la nivel na ional i sub-na ional?

Cî iva din cei intervieva i au men ionat:

Ministerul S ii;
Ministrul protectiei sociale, familiei si copilului;
Ministerul Educa iei
Ministerul de Interne
ONG-uri de profil

Dintre remarcile participan ilor în acest domeniu am selectat urm toarele:

Ar fi necesar ca problemele echit ii i incluziunii s fie discutate în societate, iar toate aceste date, idei,
solu ii s fie prelucrate pentru a se ine cont de ele în elaborarea politicilor na ionale.”
„Este necesar de a preg ti societatea, de a o sensibiliza i o informa pentru a produce o
schimbare pozitiv .”
„Majoritatea accept incluziunea, dar neap rat cu crearea condi iilor adecvate, deoarece în condi iile
existente, cînd se lucreaz cu 35 de copii în grup /clas , evident c nu mai putem vorbi de eficien ,
calitate i, desigur, includerea unui copil cu CES creeaz mari dificult i cadrului didactic.”

„Unul dintre participan i i-a exprimat direct opinia, considerînd c incluziunea copiilor cu
dizabilit i este ineficient , aducînd drept argument faptul c pe un copil cu deficien e de auz un
cadru didactic obi nuit nu-l va putea înv a. O barier ar fi i evalu rile existente în coala, c rora
ace ti copii nu le vor putea face fa , iar aceasta va crea probleme i pedagogului care va lucra cu
ace ti copii. O solu ie ar fi prezen a neap rat la clas a unui cadru de sprijin.

Referindu-se la existen a persoanelor cu responsabilit i concrete pentru problemele de echitate i

incluziune la DGRÎTS, responden ii au men ionat:

14
 „În cadrul DGRÎTS este o persoan responsabil i de problemele ce in de echitate i incluziune, dar
ad ug tor la alte atribu ii pe care le are”.

Privitor la existen a unei persoane de contact în cadrul DGRÎTS municipale, care ar fi responsabil
de incluziune i ar dispune de un buget, s-a men ionat c asemenea persoane exist , i în atribu iile ei
intr ceea ce se refer la copiii cu CES, din familii social vulnerabile, dar la diferite trepte
educa ionale aceste func ii sînt distribuite responsabililor acestor nivele. De asemenea, mai mul i
speciali ti principali sînt responsabili pentru cîte un segment al incluziunii (de ex.: HIV/SIDA – in
atribu iile unui func ionar, copiii cu CES - în responsabilit ile altuia), deci fac to i cîte ceva, dar
nimeni concret nu- i asum responsabilitatea sau e competent s ofere toate informa iile.

Majoritatea participan ilor au considerat c o asemenea func ie este necesar , dar unii nu vedeau
necesitatea ei.

Unitatea responsabil de coordonarea implement rii i revizuirii din cadrul sectorului educa ional,
inclusiv la nivelurile descentralizate, i de coordonarea cu alte sectoare, ministere sau cadre na ionale
în privin a dimensiunilor de echitate i incluziune este Direc ia de analiz , monitorizare i evaluare a
politicilor din cadrul Ministerului Educa iei.

colile

14. Ce forme diferite de înv mînt sînt la moment disponibile pentru copii? (de ex., îngrijire
i educa ie timpurie (ÎET), coli obi nuite, educa ie non-formal (ENF), coli sau unit i
specializate).

S-au nominalizat cele disponibile la moment pentru copii. (de ex., gr dini e i centre de
îngrijire i educa ie timpurie, coli obi nuite, educa ie non-formal , coli sau institu iile
specializate). Majoritatea copiilor cu dizabilit i frecventeaz totu i colile speciale.

La capitolul posibilit ilor de alternativ , r spunsurile au fost diverse, specifice:

Nu exist în raion înv mînt privat;
Exist Centrul de Plasament Timpuriu al Copiilor în situa ii de risc „Azimut” care deserve te
24 beneficiari;
Centru pentru copii cu dizabilit i fizice i copii socialmente vulnerabili „Icar”- deserve te 2
grupe;
Centru de zi „Acas ” lucreaz pentru copii din familii defavorizate;
În raion func ioneaz coala special Solone pentru copii cu devieri în comportament, cît i
coala - internat Vîsoca
ONG-ul „Luceaf rul” care au organizat diferite activit i de informare, educative în cadrul
gimnaziului în care au fost încadra i elevii;
instruirea la domiciliu,
centre de reabilitare,
15
 Centrele Comunitare din fiecare sector al municipiului, dar despre formele de
instruire/serviciile educa ionale oferite de aceste institu ii participan ii nu cunosc, deoarece
nu au dus o eviden , de aceea au nevoie de a se documenta.
De asemenea, o form alternativ este i Programul Educa ional „Pas cu Pas” care are
experien în domeniul echit ii i incluziunii, de aceea se colaboreaz cu aceste institu ii
care implementeaz acest program, deja este o colaborare de durat , din 1994.
De asemenea, coala „Waldorf”, care are practici incluzive.
Complexul-pilot de medicin curativ „Orfeu”.
Exist ONG-uri care lucreaz cu persoanele afectate de HIV/SIDA, dar mai mult cu maturii.

Parteneriatul

15. Cine sînt principalii parteneri în dezvoltarea echit ii i incluziunii în sectorul

educa ional?

Conform r spunsurilor participan ilor, principalii parteneri educa ionali sînt:

Comitetele de p rin i, care se implic i sus in activit ile educa ionale
DGRÎTS
ME
APL
Centrele comunitare
Comisariatul de Poli ie
Asisten a Social
ONG-urile
Agen ii economici
Biserica
Unele organiza ii religioase
Au mai fost men ionate i organiza ii concrete:
Colegiul de Arte (Soroca)
coala Pedagogic (în Soroca)
Centrul Medicilor de familie
Comunitatea bulgarilor (Comrat)
Comunitatea polonezilor (Comrat)
ONG-urile HIV/SIDA, Credin a, AO Vita; AO pentru copii cu sindromul Dawn, AO pentru
copii cu sindromul convulsiv, AO Speran a etc. (Chi in u).

Dintre parteneri men iona i îns se concentreaz în activitatea lor asupra aspectelor de gen,
HIV/SIDA, dizabilit ilor sau exploat rii prin munc a copiilor doar ONG-urile care au profilurile
respective .

16
Reprezentan ii Ministerului Educa iei au men ionat o serie de programe i proiecte realizate în
parteneriat cu dverse ONGuri, unele orientate i spre grupurile de copii vizate în acest studiu:

Educa ie pentru s tate

Educa ie ecologic
Educa ie pentru copii afla i în dificultate
Cariera profesional
Educa ie economic etc.
De asemenea, sînt considerate eficiente ac iunile comunitare, cînd liceenii se implic activ în
sprijinirea acestor copii, viziteaz sistematic institu iile reziden iale i acord ajutor, fapt care i-a
determinat s i schimbe atitudinea, s devin toleran i s descopere o alt lume al turi de ei. Copiii
de la gr dini fac vizite copiilor din gr dini ele speciale. Este i aceasta o modalitate de a sensibiliza
opinia public , de a-i determina s i schimbe atitudinile.

Cu toate c au fost men iona i mai mul i parteneri educa ionali, totu i nu putem vorbi de un
parteneriat eficient pentru rezolvarea problemelor ce in de echitate i incluziune din comunitate. Din
cate, sus in responden ii, fiecare ac ioneaz separat în domeniul s u i nu au fost planificate
ac iuni educa ionale comune. Poate o conlucrare permanent a fost cu consiliile de p rin i care le-au
acordat ajutor, de i ar putea s fie realizate ac iuni de advocacy, lobby, ac iuni comunitare de
sensibilizare, dezbateri, s acorde ajutor acestor categorii de copii i familiilor dezavantajate. O
problem este c mai mult de 50% din p rin ii copiilor sînt pleca i peste hotare i este dificil
conlucrarea cu aceste familii.

Este relevant faptul c mai mul i reprezentan i ai APL au constatat c niciodat nu au fost puse în
discu ie la edin ele consiliului lor problemele ce in de echitate i incluziune, dar au men ionat c
sînt dispu i s o fac , pentru a le rezolva.

În unele localit i comunitatea are o atitudine ostil fa de familiile social-vulnerabile i le

condamn c nu muncesc, de aceea nici nu le ajut . În unele localit i, recent, unii p rin i au propus
ca acestor copii s nu li se ofere alimentarea gratuit , pentru ca p rin ii s i asume responsabilitatea
de p rinte, în unele localit i autorit ile publice locale r mîn indiferente fa de problemele acestor
familii.

Conform unui studiu realizat la nivel na ional printre directorii de coli din Republica Moldova,
realizat de Centrul Educa ional PRO DIDACTICA în 2009, categoriile de p rin i cu care este cel mai
dificil de comunicat este reprezentat în tabelul ce urmeaz :

17
Tabelul 4. Categoriile de p rin i cu care este cel mai dificil de comunicat
Categoriile de p rin i %
Consumatori de alcool / droguri/p rin i predispu i spre violen 59,0%
rin i pleca i la munc peste hotare / în alt localitate 48,6%
rin i ce nu sînt interesa i de educa ia copilului 38,8%
Familii social-vulnerabile 36,4%
rin ii care nu doresc s colaboreze 13,3%
rin i divor i/v duvi/singuri 8,0%
rin i tineri, neforma i 8,0%
omeri 5,9%
rin i cu dizabilit i mentale sau fizice 5,2%
rin i ce au diverse interese personale 5,2%
rin i cu diverse apartenen e i convingeri (religioase, tradi ii) 4,2%
rin ii copiilor cu rezultate colare sc zute 3,1%
rin i dependen i de munc , care nu au timp s educe copiii 2,4%
Tutori / persoane ce substituie p rin ii 2,1%
rin i lipsi i de drepturile p rinte ti 1,4%

Gora -Postic V., Chicu V., Cheianu D., Bezede R.,

Parteneriatul coal -familie în viziunea managerilor colari, Chi in u 2009

Pentru a încuraja p rin ii pasivi s se implice în via a colii, se recurge la diferite ac iuni: în 65,7%
din cazuri – la discu ii i negocieri, în 26,7% - la discu ii individuale între p rin i i administra ia
colii, în 25,7% - la antrenarea p rin ilor în diverse proiecte, în 21,4% - p rin ii sînt încuraja i s
participe la activit i extracurriculare, în 21% - s constituie consiliul p rin ilor, în 20% - s ofere
asisten financiar etc.

Ar fi bine ca to i partenerii educa ionali s con tientizeze necesitatea unui parteneriat stabil i printr-
o conlucrare eficient s contribuie la dezvoltarea echit ii i incluziunii. Doar o colaborare autentic
profesori-p rin i-comunitate va avea efecte benefice asupra elevilor i va contribui la diminuarea
unor probleme înainte ca acestea s devin necontrolabile.

Dezvoltarea capacit ilor

16. Au fost efectuate ceva analize în leg tur cu capacitatea necesar pentru promovarea i
dezvoltarea incluziunii în înv mînt? Dac da, care au fost principalele constat ri sau
recomand ri?

Abordînd efectuarea/neefectuarea analizelor în leg tur cu capacitatea necesar pentru promovarea i

dezvoltarea incluziunii în înv mînt, majoritatea responden ilor nu au putut da un r spuns.

18
Reprezentan ii autorit ilor educa ionale au men ionat c exist studii în domeniu, dar nu au oferit
detalii.
Prezint interes remarcile unor participan i:
„E o divergen enorm , c ci nimeni nu se gînde te la profesorul care are în clas un
asemenea copil”.
„Se vorbe te foarte mult despre drepturile copilului, dar profesorul r mîne neprotejat i f
drepturi”.
colile noastre nu sînt preg tite la nivel de infrastructur s primeasc copii cu dizabilit i”.
„Manualele, materialele didactice ar trebui adaptate pentru a reflecta cît mai multe
dimensiuni ale echit ii i incluziunii”.
„Actualmente, institu iile educa ionale nu dispun de capacitate fizic pentru includerea
tuturor copiilor în colile generale, deoarece arhitectura cl dirilor nu ofer aceste posibilit i
de incluziune a copiilor, mai ales cu CES. De aceea, în primul rînd, am avea nevoie de
ajustarea mediului, de echipament special în dependen de deficien a i necesit ile speciale
ale acestor copii”.
„Trebuie mic orat num rul de copii în clasele incluzive, c ci efortul e mai mare. Astfel, ar fi
creat o echitate social i pentru ceilal i copii, dar nu în detrimentul lor. Trebuie s se in
cont de tipul de dizabilitate a copilului inclus în clas , de atitudinea celorlal i fa de el,
pentru c reac ii sînt diferite atît din partea copiilor, cît i a p rin ilor i e nevoie de a lucra cu
ambele p i. Tr im într-o lume în care mentalitatea oamenilor este preponderent bazat pe
excluderea acestor copii, p rin ii nu au nivelul de cultur ca s accepte încadrarea acestor
copii în coal , ei prefer s plece în alt institu ie, s pl teasc sume mari de bani doar ca
copilul s u s nu fie în aceast grup /clas , s fac presiuni asupra acestor p rin i ca ace tia
fie nevoi i s i ia copilul.”
„E nevoie de diseminarea practicilor pozitive de incluziune în municipiu, a a cum sînt
realizate acestea în cadrul colii-gr dini 120, colii Primare 152, Gimnaziului Pro Succes,
Liceului Mihai Viteazul, Gr dini elor 156, 210 .a.”
„Ar fi necesar la clas un asistent didactic, avem o experien pozitiv în cadrul programului
educa ional „Pas cu Pas”, deci majorarea num rului de profesori pentru asigurarea calit ii”.
„Problema major , mai ales pentru localit ile urbane, r mîne num rul foarte mare în
grupele pre colare/36 de copii, dar i în grupele preg titoare/34 de copii, clasele primare/30
de copii, de aceea e nevoie de redus, la maximum 15 – 20, pentru a putea desf ura un proces
educa ional echitabil i incluziv, dar i de calitate.”
„Societatea nu este preg tit pentru a include astfel de copii. Ar trebui în APL s fie un
specialist care se va ocupa de incluziunea copiilor...”
„E nevoie de m rirea num rului de profesori în clas , prin suplinirea cadrului de
sprijin/asistent didactic, care acord ajutor elevilor afla i în dificultate.”

17. Ce mecanisme / aranjamente exist pentru proiectarea, planificarea, implementarea i

monitorizarea na ional i descentralizat a necesit ilor de suplinire cu personal în
sectorul educa ional cu referin special la aspectele de incluziune?

19
 Genul – exist cote pentru profesorii i administratorii de gen feminin?
HIV/SIDA – ce planificare a fost efectuat în leg tur cu impactul asupra frecvent rii i
fluctua iei de personal?
Dizabilit i – exist restric ii sau ini iative referitoare la profesorii cu dizabilit i?

Toate persoanele intervievate au relevat c nu avem o asemenea experien .

18. Ce tipuri de informa ii privind echitatea i incluziunea sînt oferite conduc torilor, în
special la nivel descentralizat, pentru a ajuta la alocarea capacit ilor sau resurselor
curente i identificarea necesit ilor viitoare de capacit i?

Mai mul i participan ii au men ionat c :

au fost informa i în cadrul unor activit i din proiectul „Educa ia pentru to i”, precizînd c se
refer la accesul la instruirea tuturor copilor.
la nivel de gr dini i coal au fost organizate diferite edin e cu p rin ii, cadrele didactice
i primarul APL referitor la institu ionalizarea tuturor copiilor.
Au g sit informa ii oferite CE Pro Didactica, literatur de specialitate, au citit în pres sau au
urm rit ceva la TV. Se consider în acest domeniu mai mult autodidac i.

19. Ce informare i ce instruire general este oferit personalului din sectorul educa ional în
domeniul politicilor din sectorul educa ional cu privire la echitate i incluziune, politicilor
for ei de munc i codului de conduit i strategiilor de incluziune a tuturor copiilor în
coal ?

Mai mul i participan ii au men ionat c au participat la diverse activit i de instruire în cadrul unor
proiectului „Educa ia pentru to i” i în cadrul proiectelor implementate de diferite ONG-uri.

Instruirea profesorilor

20. Include oare formarea ini ial (universitar ) i cea continu a profesorilor teme de
echitate i incluziune? Cum cuprinde ea abord rile incluzive fa de programele de
înv mînt, metodele i materialele de predare i evaluare?

Majoritatea participan ilor au remarcat c nu tiu ce se întîmpl în instruirea universitar .

Cî iva au men ionat c instruirea universitar a inclus doar unele aspecte ale subiectului
despre echitate i incluziune, doar la nivel de informare;
To i au opinat c aceste aspecte ale echit ii i incluziunii în educa ie trebuie incluse în
cursurile universitare.
Instruirea cadrelor didactice în incinta institu iilor de înv mînt superior, colegii nu este
realizat sau e insuficient , deoarece din discu iile avute cu tinerii speciali ti se vede c ei nu

20
 sînt preg ti i pentru realizarea incluziunii. În unele institu ii (Colegiul „A. Mateevici”,
Universitatea din Tiraspol) exist cursuri de educa ie incluziv , dar e un început de cale.
Referitor la tipul de instruire oferit la locul de munc , cî iva participan i s-au pronun at
astfel:
o A fost organizat un seminar de c tre UNICEF, unde s-a abordat aspectul incluziunii.
Cadrele didactice sus in c trebuie s fie cunoscut informa ia privitor la incluziune i
echitate la nivel de comunitate.
o Programul „Educa ie pentru to i” a adus o schimbare, pentru c prin seminarele
realizate despre incluziune a sensibilizat managerii institu iilor educa ionale i i-a
determinat s se gîndeasc s exist asemenea copii i ei trebuie sus inu i.
o Unele cadre didactice au fost la cursurile de perfec ionare oferite de Centrul
Educa ional PRO DIDACTICA, unde s-au abordat aceste aspecte. Instruirea
managerilor în cadrul atelierelor organizate de CE PRO DIDACTICA pe probleme de
incluziune în educa ie în 2008 au avut un impact benefic . Li s-au oferit materiale didactice,
au avut posibilitatea s participe la activit i practice.
Din afirma iile majorit ii participan ilor, reiese c ei nu au beneficiat de instruire în
domeniu, de i cred c aceasta este absolut necesar pentru o bun desf urare a procesului
educa ional, i c de competen a lor depinde calitatea i eficien a educa iei. E nevoie de o
preg tire psihopedagogic a cadrelor didactice, de asemenea i elaborarea unui program
individual pentru asemenea copil de c tre profesor, care, desigur, trebuie stimulat i
financiar/s fie remunerat
Majoritatea participan ilor consider c ar fi oportune organizarea unor activit i ce ar ine de
realizarea unui schimb de experien în acest domeniu, s fie invita i speciali ti din alte ri,
de asemenea vizite de studiu la nivel na ional. Consider c au auzit multe, dar nu au v zut
concret implementarea la or . Referitor la num rul concret de personal care a fost instruit în
domeniul incluziunii

21. Ce programe de dezvoltare a capacit ilor sînt disponibile pentru p rin i i comunit i?
Majoritatea participan ilor au men ionat c nu cunosc asemenea programe.
Unii participan i au sus inut c instruirile de care beneficiaz p rin ii/ comunitatea sînt
realizate în cadrul adun rilor cu p rin ii.
Dintre sugestiile de îmbun ire la nivel de sensibilizare i instruire a comunit ii, cî iva
participan i s-au referit la întîlniri la nivel de institu ii, prin intermediul mass-media, la
cadru legislativ ca instrument de promovare a unor ac iuni concrete.
Majoritatea au subliniat necesitatea stringent a form rii cadrelor didactice, deoarece foarte
multe dintre ele nu accept ace ti copii (în urma discu iilor avute cu cadre didactice în cadrul
unui seminar republican); de asemenea managerii, p rin ii care au nevoie de a cunoa te acest
domeniu. Anume aici un rol important ar avea colaborarea cu ONG-urile, care pot oferi
servicii educa ionale.
Majoritatea p rin ilor participan i la focus grupuri consider c includerea acestor categorii
de copii în coli este benefic pentru ambele p i, copiii se ajut , comunic i devin mai

21
 toleran i. Unul dintre p rin i a men ionat avantajele reciproce pe care le au copiii prin
manifestarea unei atitudini grijulii fa de ace ti copii, c rora le acord sprijin i sînt bucuro i
o pot face devenind mai buni, mai respectuo i.

PARTEA 3. ACCESUL, CALITATEA I REZULTATELE

Accesul

22. Ce m suri universale pentru to i copiii au fost realizate întru sporirea i sus inerea
accesului la educa ie al copiilor ce se mai afl înc în afara colii?

Unii participan i au men ionat proiectul „Educa ie pentru to i”, dar f detalii.

23. Ce m suri specifice au fost realizate pentru anumite dimensiuni ale excluderii sau pentru
anumite grupuri de copii?
Exemple oferite de majoritatea participan ilor:
edin e raionale ale comisiei pentru minori i moravuri,
raiduri la locul de trai al copiilor, de c tre organele de resort (DGÎ, CRP., dirigin ii de clas ,
managerii colari),
acordarea ajutoarelor materiale (haine, înc minte, scutirea de plat pentru arenda
manualelor, hrana),
lucrul cu p rin ii,
motivarea acestor copii,
implicarea elevilor la ac iuni de ajutorare a colegilor,
scutirea par ial de taxa de c tre APL,
coala seral ,
Sus inerea examenelor prin externat .a.

S-a men ionat c de multe ori ajutoarele direc ionate pentru copii sînt folosite de p rin i în alte scopuri, de
aceea e necesar protejarea copilului, o eviden a acestor resurse alocate pentru ca beneficiarului-copil s i
se acorde ajutorul real.

24. Ce m suri suplimentare sînt planificate sau exist pentru men inerea copiilor în coal
dup înscrierea lor i asigurarea absolvirii colii primare?

În scopul evit rii excluderii anumitor grupuri de copii, în unele localit i copiii cu CES care nu
reu esc s fie inclu i în sistemul educa ional (gr dini e, coli) beneficiaz de instruire la domiciliu
coal ) sau particip doar la activit i prioritare pentru ei (gr dini ).

22
Au fost prezentate exemple de practivi pozitive: în Soroca a fost petrecut s pt mînalul cu genericul
„Educa ia incluziv - deziderat al timpului”. Toate institu iile au alc tuit un program de activit i cum
ar fi:
organizarea dona iilor „Ajut i colegul”,
ore de dirigen ie cu genericul „Incluziunea copiilor cu CES,
competi ii sportive „Vreau, pot, voi face”,
TVC-uri „Am i eu un drept”,
concursuri cu participarea copiilor cu cerin e educa ionale speciale „Balul boboceilor”,
expozi ii de desene „Dator e omul s fie al veacului copil”,
ac iuni de caritate „Cît de întunecat ar fi lumea f ochii copiilor”,
mas rotund „Adev rul, Frumosul i Binele i-au pierdut majuscula. Ele în schimb au
tat carne i sînge”.

Al i responden i au relatat c în cea mai mare parte a localit ilor nu se face nimic.

E necesar promovarea, mediatizarea i sensibilizarea aspectelor ce in de echitate i incluziune în

sistemul educa ional. De asemenea, exemplele de practici pozitive în acest domeniu al incluziunii ar
putea influen a i produce schimbarea.

E nevoie de un program complex de m suri ce ar implica to i actorii sociali, iar coala s se

orienteze nu doar spre performan e academice, ci mai ales spre valori moral-spirituale; psihologul în
coal s conlucreze cu asistentul social. E nevoie de o consiliere psihologic atît pentru copii, cadre
didactice, dar i pentru p rin i.

25. Ce m suri exist pentru îmbun irea tranzi iei c tre înv mîntul secundar sau munc ?

Unii participan i (Chi in u) consider c tranzi ia c tre înv mîntul secundar este asigurat la un nivel înalt.

Majoritatea participan ilor au opinat c m suri concrete pentru îmbun irea tranzi iei la ciclul secundar
nu sînt, i chiar se observ lipsa unei continuit i între aceste nivele.

Nu se organizeaz în toate localit ile rurale grupe preg titoare pentru coal , din diferite cauze:
lipsa spa iilor,
lipsa resurselor financiare pentru alimentarea copiilor în aceste grupe.

Respectiv, exist cazuri cînd copii nu absolvesc treapta primar i sînt angaja i în cîmpul muncii ca
ciobani, lucreaz în gospod ria casnic , nu e un num r foarte mare, dar sînt cazuri. N se cunosc date
concrete, deoarece nu s-au cerut. S-au încercat prin discu ii, dar p rintele are dreptul s decid pentru
copil.

În ultimii ani se simte o îmbun ire a situa iei.

23
Pentru îmbun irea tranzi iei în înv mîntul secundar doar în unele localit i exist coli
profesionale în imediata apropiere a localit ii care faciliteaz îmbun irea tranzi iei c tre
înv mîntul secundar i munc atît a fetelor, cît i a b ie ilor.

Ca s se asigure tranzi ia la ciclul gimnazial e nevoie s le oferim ansa, chiar dac ar munci, s poat
i s înve e. S se men in o leg tur mai strîns cu p rin ii i s nu fim indiferen i fa de soarta lor,
li se întind o mîn de ajutor. E nevoie de un tratament echitabil a acestor copii, pentru a evita
segregarea lor, au relatat responden ii.

Totodat , ace ti copii trebuie s se socializeze, mai ales cei cu dizabilit i, s li se ofere dreptul s
aleag , s nu li se impun studiul la domiciliu, dac el dore te s fie în clas , al turi de copii, ar
trebui s fie cadrul legal. La toate aspectele s fie creat asisten , începînd cu na terea, serviciu de
ocrotire a mamelor ce a teapt copii, de sensibilizare i a ta ilor.

Dup p rerea majorit ii participan ilor, nici societatea, nici coala nu este preg tit la moment
pentru realizarea calitativ a acestui proces incluziv.

Calitatea

26. Cuprinde curriculum-ul un ir de cuno tin e, abilit i, competen e, capacit i pentru

includerea tuturor copiilor?
Exist aspecte de con inut ce ar putea sau nu ar putea promova echitatea i incluziunea?
Abordeaz curricula promovarea tuturor elevilor?

Majoritatea participan ilor consider c echitatea i incluziunea în i prin curriculum nu este deloc
promovat . Acesta este foarte aglomerat, academizat i inflexibil i dep te copilul mediu i pe cel
mai slab, abund în informa ii teoretice, este lipsit de orientare practic i func ional . Curricula nu
abordeaz promovarea tuturor elevilor, de aceea unele categorii de elevi ar fi în grupurile de risc,
exclu i de la promovare. Chiar dac depune maximum de efort, elevul nu e apreciat, nu reu te s
ating standardul de promovare, iar pentru ace ti copii trebuie de adaptat standardele.

Cî iva participan i au opinat c curricula a fost deja descongestionat în baza propunerilor

profesorilor, cu participarea speciali tilor de peste hotare (printre participan i erau i autori de
curricul ) i cuprinde cuno tin e,abilit i, competen e pentru includerea tuturor copiilor. Dar, sus in
ei, promovarea tuturor elevilor i flexibilitatea curriculei depind completamente de competen a
profesorului. Îns actualmente profesorii i educatorii nu au preg tirea suficient pentru a face
adapt ri locale în func ie de poten ialul copilului.

24
Mai mul i participan i consider c curricula trebuie rev zut în a a mod ca i pentru fiecare elev cu
diferire deficien e s fie accesibile obiectivele, realizarea s permit diferite nivele (fiecare avînd un
plan individualizat).

Descongestionarea Curriculum-ului i a standardelor care sînt prea înalte i nu permit accesul tuturor
copiilor sînt considerate ac iuni prioritare.

Majoritatea consider c aspectele de con inut sînt complicate, abund de informa ii teoretice i nu
reflect dimensiunea incluziv . Doar la educa ia civic /moral-spiritual sînt elucidate unele aspecte
(De ex. „Accept m diferen ele”). Foarte pu ini au afirmat îns c aspectele de con inut promoveaz
echitatea i incluziunea, dar totu i într-o m sur mic .

De i statul garanteaz i asigur echitatea pentru to i, copiii cu CES nu sînt în condi ii egale cu to i
ceilal i, atît din punct de vedere al condi iilor create, cît i sub aspect psihologic i moral. De
asemenea, pornind de la experien a pe care o de in, responden ii consider c e nevoie de adaptat i
con inuturile pentru instruirea la domiciliu, s fie un program individualizat, cu un con inut accesibil
pentru copil, iar profesorul s dispun de materiale didactice adecvate.

27. Ce modele de predare i înv are stau la baza curriculei? Corespund ele necesit ilor i
stilurilor de înv are ale tuturor copiilor?

În majoritatea localit ilor, responden ii au relatat c modele de predare i înv are care stau la baza
curriculei nu corespund necesit ilor tuturor copiilor i nici nu in de aspectul incluziunii aparte, nu
stimuleaz înv area diferen iat , în planificare nu se includ adapt rile necesare pentru elevul cu
CES.

Metodele de predare i înv are corespund ceva mai mult necesit ilor i stilurilor de înv are ale
copiilor, dar totul depinde de competen ele i posibilit ile cadrului didactic (materiale didactice
adecvate).

28. În ce m sur planific i predau profesorii diversitatea în sala de clas , de exemplu

folosind o gam de metode de predare, materiale didactice, grup ri în sala de clas ,
instruirea pe mai multe niveluri?

Cei mai mul i dintre participan i consider c diversitatea în sala de clas este promovat de profesori
a cum tiu i pot face, dar nu sînt siguri c într-adev r contribuie la asigurarea echit ii copiilor i la
calitate. Cadrele didactice nu au studiat aspectele incluziunii în facultate. Mai tîrziu, dup anii 90 unii
profesori au fost la cursurile de perfec ionare, unde s-a abordat incluziunea i echitatea în educa ie.

25
Ei solicit ca instruirea profesorilor s cuprind mai multe aspecte i s fie de calitate, pentru a fi un
cadru didactic competent. De asemenea, materiale didactice ar trebui s fie mai simple, conform
poten ialului majorit ii copiilor.

În mod contrar, responden ii din dou localit i consider c modelele de predare i înv are care stau
la baza curriculei corespund în linii mari necesit ilor i stilurilor de înv are ale tuturor copiilor.
Consider c un rol important revine cadrului didactic bine preg tit în domeniu, care poate s i
asume responsabilitatea.
De regul , profesorii planific i diversitatea în sala de clas , folosind o gam de metode de predare,
materiale didactice, dar ar avea nevoie de un curs de metode care ar fi specifice acestor grupuri de elevi -
un curs de metode de predare pentru instruire simultan (sînt peste o sut de profesori care practic
asemenea metode).

Destul de mul i participan i consider c profesorii care au în clas copii cu dizabilit i/ alte categorii
care au avut probleme cu incluziunea colar , sau fac instruirea la domiciliu, ar trebui sa aib o
stimulare/un adaos financiar, i atunci atitudinea fa de acest copil i activitatea va fi mai eficient .
De asemenea, ar fi necesar sprijinul p rin ilor sau un asistent didactic/ de sprijin la clas .

29. Cît de incluzive sînt manualele i alte materiale didactice?

Circa jum tate din participan i au relatat c manualele i toate evalu rile r spund necesit ilor tuturor
copiilor, iar ceilal i au men ionat ca nici manualele, nici evalu rile externe nu sînt incluzive.

Unele p reri au fost c manualele, ghidurile promoveaz aspectele incluzive i ale echit ii, deoarece
sînt dup nivele, diferen iat. Alte p reri au fost c unele con inuturi, texte sînt dificile i pentru un
elev bun, i reflect doar par ial echitatea i incluziunea.

Profesorii i educatorii nu au preg tirea suficient pentru a face adapt ri locale în func ie de
poten ialul copilului. Dimensiunea de gen nu este abordat în manualele colare. Se simte lipsa
manualelor de alternativ .

Descongestionarea curriculei i manualelor ar fi o solu ie întru schimbare, coborîrea/ajustarea

standardelor, con inuturi accesibile. De aceea trebuie s avem manuale i materiale didactice adaptate
la toate categoriile de elevi, la fel i un profesor instruit în domeniu care s poate face aceste adapt ri.

Participan ii au abordat i aspecte atitudinale, despre tratamentele adoptate fa de aceste grupuri

specifice de copii i necesitatea de a evita mila excesiv . Referindu-se la ilustra iile din manuale,
participan ii au remarcat o alt problem : majoritatea nu reflect o realitate autohton , fiind preluate
din alte ri. Consider c includerea în manuale a imaginilor care s prezinte un echilibru de gen,
copii cu dizabilit i sau copii din diverse categorii sociale ar duce la schimb ri de atitudine,
sensibilizare.

26
Majoritatea particpan ilor au considerat c aspectele de echitate de gen i anse egale nu sînt prezente
în manuale.

30. În ce mod formele de evaluare abordeaz un ir de rezultate de înv are i aplic diferite
tehnici?

Cei mai mul i dintre participan i consider c nici sistemul de evaluare nu reflect aspecte ce in de
echitate i incluziune, de aceea acestea nici nu sînt planificate/incluse de c tre cadrele didactice.
Probele de evaluare, de asemenea, sînt exclusiv pentru copiii dota i, i îi dezavantajeaz i îi
demotiveaz pe ceilal i. Evaluarea este un domeniu în care subiectul incluziunii i echit ii este
invizibil, to i elevii fiind supu i acelora i standarde inflexibile, de aceea aceste grupuri de copii sînt
dezavantajate i ar putea s fie exclu i de la promovare.

Copilul trebuie evaluat în raport cu sine însu i, dar nu cu clasa de copii. Destul de mul i participan i
consider oportun includerea în toate treptele de înv mînt a unui sistem de evaluare mai lejer fa
de aceste categorii de copii, s nu fie exigen ele la fel de mari.

Se propune s fie diferen iat atît instruirea cît i evaluarea. În manuale nu sînt abordate aspectele
incluziunii i echit ii în educa ie, îns în programul Pas cu Pas sînt con inuturi recomandate, care pot
fi adaptate. Curriculum-ul Pas cu Pas ofer tuturor copiilor anse egale, se pune accent pe principiul
individualiz rii, sus in înv torii i educatorii de la Pas cu Pas, îns nu au materiale didactice... Cei
ce nu reu esc lucreaz individual, lucrul pe var .

31. Cît de echitabile i incluzive sînt activit ile extra colare i sociale?

În cadrul activit ilor extracurriculare copiii particip cu to ii, nu se fac deosebiri, copii cu CES
particip i le place. Curriculumul la dirigen ie îi permite dirigintelui s promoveze aceste aspecte
ale echit ii i incluziunii. Activit ile extra colare sînt de obicei incluzive, la care to i copiii particip
cu o deosebit pl cere.

32. Este oferit consilierea în coli? Ce forme are ea i care este leg tura dintre coli i al i
parteneri ce ofer sus inere psiho-social i alte servicii?

Marea majoritate consider c nu este oferit o consiliere de calitate, ar trebui ca fiecare institu ie s
dispun de un serviciu psihologic i de îmbun irea serviciului medical (nu doar bazate pe asisten a
social ), i de m rirea salariului.

Consilierea în coal o fac profesorii, dirigin ii, dar se simte nevoia unui psiholog, c ci exist mul i
copii ai c ror p rin i sînt pleca i peste hotare, i se simte necesitatea unui specialist care sa acorde

27
consiliere profesionist elevilor, profesorilor, p rin ilor, afirm participan ii. Al turi de profesorul-
formator ar trebui s fie format i p rintele-formator, care ar organiza instruiri pentru al i p rin i,
inclusiv pentru cei din familiile social-vulnerabile i alte categorii din comunitate.

O propunere din partea p rin ilor a fost s fie diversificate cursurile op ionale ca s li se ofer
posibilitatea copiilor de a alege conform intereselor proprii. Un accent deosebit trebuie s se pun pe
educa ia în familie.

Consilierea este oferit în coli, dar ar fi binevenit i la gr dini . În unele localit i exist i unele
organiza ii – ONG, care se ocup de sus inerea psiho-social a copiilor cu dizabilit i, centru
comunitar.

33. În ce mod curricula, orele de instruire, metodele de predare i posibilit ile de acreditare
din educa ia alternativ le reflect pe cele din colile obi nuite?

Remarca reprezentan ilor administra iei educa ionale: Curriculumul reprezint standartul de stat i
se respecta in toate tipurile de institu ii alternative.

34. Cum sînt p rin ii i comunit ile implicate în studiile copiilor lor?

Majoritatea participan ilor consider c p rin ii se implic în mod diferit în via a copiilor lor, unii îi
ajut , al ii sînt indiferen i i devin astfel o problem . Ei trebuie instrui i, deoarece de cele mai multe
ori ei insist s nu fie copilul cu CES în grup /clas i respectiv nu le permit copiilor s se joace,
creeaz tensiuni. Copiii sînt mai prieteno i în rela iile cu colegii lor, se ajut reciproc. În cadrul
discu iilor au ajuns la concluzia c vor avea de cî tigat to i.

În programul „Pas cu Pas”p rin ii sînt implica i activ în studiile copiilor lor, de exemplu, vin la
lec ii, asist , se intereseaz de succesele i problemele cu care se confrunt copilul, se fac discu i de
la p rinte-p rinte. P rin ii sînt dispu i s se implice mai mult în via a colii, ca voluntari, totul
uneori depinde nu atît de surse financiare, cît de motivare, iar valorificarea poten ialului uman ar
aduce la o schimbare pozitiv .

Rezultatele

35. Ce obiective au fost stabilite pentru încadrarea, men inerea în coal i absolvirea ciclului
primar?
Participan ii nu cunosc obiectivele na ionale pe domeniu.

36. Ce obiective au fost stabilite pentru accesul la îngrijirea i educa ia timpurie?

Participan ii nu cunosc obiectivele na ionale pe domeniu.

28
 37. Ce obiective au fost stabilite pentru trecerea la înv mîntul secundar?
Participan ii nu cunosc obiectivele na ionale pe domeniu.

38. Cum sînt evaluate i m surate rezultatele la înv tur ? De ex., ce cuno tin e, abilit i i
atitudini anume sînt evaluate? Ce obiective pentru rezultatele la înv tur au fost
identificate? Ce sisteme sau mecanisme de evaluare exist ?

Destul de mul i profesori consider c predomin evaluarea cuno tin elor, i nu a abilit ilor, ori cu
atît mai mult a atitudinilor.

Referin a Ministerului Educa iei: Obiectivele sînt unice pentru to i i sînt stipulate în curriculum. Sînt
în curs de elaborare standardele pe discipline, iar Concep ia evalu rii a fost deja elaborat .

PARTEA 4. RESURSELE

39. Ce propor ie din bugetul total al înv mîntului primar este la moment alocat pentru
ini iativele menite s sporeasc echitatea i incluziunea? Ce resurse principale sînt
sus inute de aceste bugete? Ce resurse i aloca ii de la buget sînt orientate c tre aranjamentele
institu ionale i dezvoltarea capacit ilor în leg tur cu genul, HIV/SIDA, dizabilit ile i
exploatarea prin munc a copiilor? Au fost efectuate analize pentru a evalua inciden a
cheltuielilor pentru fete /b ie i, copiii infecta i i afecta i de HIV/SIDA, copiii cu dizabilit i i
copiii ce muncesc sau îmbin coala cu munca?

Responden ii au men ionat c în bugetul local nu sînt stipulate i aspectele ce in de echitate i

incluziune, de obicei nu sînt specificate pe aceste categorii de copii, alte aloc ri/suplimentare nu
cunosc. Cunosc c în acest buget sînt prev zute aloc ri financiare pentru copiii din familiile social-
vulnerabile, surse pentru alimentarea copiilor, scutirea de taxe, dar nu dispun la moment de date
concrete i de obicei nu sînt specificate pe aceste categorii de copii, alte aloc ri/suplimentare nu
cunosc. De fapt, sînt doar ni te ini iative la nivel local , dar din care sînt salarizate i unele cadre
didactice. O problem durut este i faptul c statul aloc bani doar pentru copiii din
colile/gr dini ele speciale, iar în colile/gr dini ele din sistemul general unde sînt inclu i ace ti
copii statul nu aloc mijloace financiare, de aceea ar trebui banii s fie aloca i în dependen de locul
unde se afl , iar sursele financiare s -l urmeze pentru a stabili o echitate. Astfel colile care practic
incluziunea sînt lipsite chiar de stat de dreptul de a- i adapta mediul (de ex.: coala 152 din
Chisinau are 9 copii cu CES i nu beneficiaz de cele 40 000 de lei anual care trebuie s i se aloce)
De fapt situa ia e mai grav : acei bani nu sînt transfera i nici în colile speciale, dar r mîn
neacoperi i. Problema e c acei copii din înv mîntul special primesc aceste aloca ii de stat, iar cei
din înv mîntul general sînt lipsi i de acest drept, nu primesc nimic.

40. Ce informa ii sînt disponibile privind tipurile i costurile resurselor asociate cu echitatea i
incluziunea? Include aceast informa ie resursele i costurile suplimentare asociate cu educa ia

29
 fetelor /b ie ilor, copiilor infecta i i afecta i de HIV/SIDA, copiilor cu dizabilit i i copiilor ce
muncesc sau îmbin coala cu munca?

To i participan ii au men ionat c la moment nu sînt disponibile asemenea informa ii.

41. Ce prognoze au fost f cute în leg tur cu cre terea num rului de copii i elevi i
participarea lor la înv mîntul primar de o calitate mai înalt ? Includ aceste prognoze
viitorul impact al HIV/SIDA asupra popula iei de copii i for ei de munc din sectorul
educa ional i alte tendin e, cum ar fi o cre tere a num rului de copii cu dizabilit i în coal sau
o reducere planificat a exploat rii prin munc a copiilor?

Prognozele în leg tur cu cre terea num rului de copii cu nevoi speciale i participarea lor la
înv mîntul pre colar/primar nu au fost f cute, respectiv nu s-a f cut nici la nivel de planificare i
buget privind alocarea de resurse suplimentare. Destul de mul i p rin i, în opinia responden ilor,
doresc s i aduc copiii în institu iile colare generale, de aceea num rul acestora va cre te, i
respectiv, va cre te i nevoia de resurse.
O problem este conlucrarea cu APL privind recens mîntul copiilor pentru a fi colariza i i l sat pe
seama cadrelor didactice, care sînt nevoite s apeleze la diferite instan e pentru a stabili locul de trai
al elevilor, de aceea ar fi bine ca s se duc o eviden strict , deoarece foarte multe date lipsesc, nu
se duce o eviden a migra iei. De aceea propun s se organizeze un centru de eviden strict a
minorilor i administra ia colii s primeasc , conform legii, de la APL lista elevilor, i nu s fie
cut de c tre cadrele didactice.

42. Cum vor reflecta i sus ine viitoarele aloc ri de resurse i buget priorit ile din plan ce in
de echitate i incluziune? Ce aloc ri vor fi f cute pentru priorit ile din plan? i cum?

Atît participan ii la focus grupuri, cît i reprezentan ii autorit ilor educa ionale afirm c , la moment,
e greu de spus, nu pot r spunde la aceast întrebare.

PARTEA 5: MONITORIZAREA I REVIZUIREA

43. Ce colect ri i analize ale datelor sînt la moment efectuate privind participarea, calitatea
i rezultatele colare? Sînt colectate, analizate i dezagregate datele cu privire la fete/b ie i,
copiii infecta i i afecta i de HIV/SIDA, copiii cu dizabilit i i copiii ce muncesc sau îmbin
coala cu munca?

Reprezentan ii autorit ilor educa ionale au men ionat c la ME exist rapoate na ionale pe toate
tipurile de documente de politici, precum i alte studii, efectuate de diferite organiza ii.

30
Dar colect ri i analize ale datelor sînt la moment efectuate privind participarea, calitatea i
rezultatele colare, cu dezagregarea datelor cu privire la fete/b ie i, copiii infecta i i afecta i de
HIV/SIDA, copiii cu dizabilit i i copiii ce muncesc deocamdat nu se fac.

În baza observa iilor f cute, afirm majoritatea responden ilor, tot mai pu ini copii vin în
înv mîntul special, dar decizia privind alegerea institu iei apar ine totu i p rin ilor. Consider c ar
fi foarte bine s se fac aceast evaluare a situa iei i respectiv planificarea în baza ei ar fi real .

44. Ce studii de cercetare i evaluare sînt efectuate cu regularitate cu privire la echitate i

incluziune în înv mînt? Se axeaz aceste studii cu regularitate pe gen, HIV/SIDA,
dizabilit i i exploatarea prin munc a copiilor într-un mod concentrat sau transversal?

Majoritatea participan ilor nu cunosc asemenea studii. Ei nu utilizeaz în procesul de monitorizare i

evaluare obiective i indicatori care ar include dimensiunile-cheie ale aspectelor de gen, HIV/SIDA,
dizabilit ilor, exploat rii prin munc a copiilor, de aceea nici nu cunosc asemenea date.
Unii responden i au men ionat studiile „Situa ia copiilor afla i în dificultate” i „Raportul de
dezvoltare uman ”.

45. Care sînt obiectivele i indicatorii principali privind echitatea i incluziunea în sectorul
educa ional? Cum sînt utiliza i ace ti indicatori pentru a monitoriza i raporta progresele
din cadrul sectorului? Includ aceste obiective i indicatori dimensiunile cheie ale aspectelor de
gen, HIV/SIDA, dizabilit ilor i exploat rii prin munc a copiilor? Includ aceste obiective
fetele /b ie ii, copiii infecta i i afecta i de HIV/SIDA, copiii cu dizabilit i i copiii ce muncesc
sau au muncit?

Reprezentan ii autorit ilor educa ionale au men ionat c aceste obiective sînt par ial propuse în
documentele de politici , dar actualmente este în curs de elaborare sistemul de indicatori pe educa ie.

46. Cum este abordat echitatea i incluziunea în revizuirea sectorial / a politicilor

sectoriale? Include aceast revizuire principalele dimensiuni ale aspectelor de gen, HIV/SIDA,
dizabilit ilor i exploat rii prin munc a copiilor? Include aceast revizuire progresele ce in de
incluziunea fetelor /b ie ilor, copiilor infecta i i afecta i de HIV/SIDA, copiilor cu dizabilit i
i copiilor ce muncesc sau au muncit?

Referitor la abordarea echit ii i incluziunii în revizuirea sectorial , participan ii au afirmat c nu se

face, fiecare sector ac ioneaz în direc ia sa, dar ar fi necesar pentru a stabili o colaborare
intersectorial , de aceea revizuirea sectorial trebuie s includ problemele, cauzele, solu iile i
progresele.

Reprezentan ii autorit ilor educa ionale consider c la moment este unul din obiectivele cheie care
trebuie luate în considera ie

31
VI.1 CONCLUZII

Conform rezultatelor studiului, majoritatea participan ilor consider c , în cazul educa iei
timpurii, situa ia privind înrolarea copiilor s-a îmbun it, ceea ce este adev rat. În înv mîntul
primar ei afirm c nu frecventeaz coala un num r nesemnificativ de copii, fapt care ar fi
încurajator pentru realitatea educa ional de la noi. Îns datele oficiale privind rata brut de
înrolare a copiilor pentru înv mîntul primar (93,6% în anul 2008) relev o alt situa ie, deloc
îmbucur toare. Prin urmare, se poate afirma c reprezentan ii mediului educa ional i comunitar
nu con tientizeaz existen a i dimensiunile reale ale acestei probleme. Nici m surile de
contracarare a acesteia nu sînt percepute ca urgente.

Grupurile de copii marginaliza i în Republica Moldova includ, în mod prioritar, categoriile de

copii din familiile p rin ii c rora sînt dependen i de alcool; din familiile foarte s race, care nu
reu esc s le asigure hrana i îmbr mintea necesar ; copiii cu dizabilit i severe; copiii romilor
migratori; copiii p rin ilor pleca i peste hotare; copiii care muncesc etc.

Printre modalit ile de men inere a copiilor în coal i de motivare a acestora pentru continuarea
studiilor se enumer scutirea de taxele suplimentare; oferirea gratuit a manualelor; promovarea
mari restric ii dintr-o clas în alta; oferirea de ajutoare umanitare; alimentarea gratis a
copiilor; men inerea institu iilor specializate pentru copiii cu dizabilit i – toate acestea fiind
sprijinite i de politica educa ional a statului.

Copiii care nu frecventeaz coala sistematic (lipsesc foarte mult) reprezint aproximativ
acelea i grupuri de copii, inclusiv cei cu comportament delicvent. De i speciali tilor în domeniul
educa iei li se cere s colecteze date cu referire la ace ti copii, nu exist o modalitate centralizat
de raportare a datelor privitoarea la frecven i a cauzelor frecven ei proaste (putem vorbi aici
de „abandonul colar ascuns”), pentru a fi analizate la nivel na ional.

Printre principalele metode de îmbun ire a frecven ei i de motivare a elevilor, care nu vin cu
regularitate la coal , se num : discu iile cu copiii i p rin ii; asigurarea hranei i a
îmbr mintei; implicarea poli istului de sector pentru solu ionarea unor probleme mai grave;
acordarea rechizitelor colare pentru copiii din clasa I; oferirea aloca iilor de stat, etc.

To i managerii intervieva i nu au putut oferi informa ie detaliat cu privire la situa ia economic

a familiilor social-vulnerabile, inclusiv despre veniturile concrete ale p rin ilor. Eviden a
numeric a familiilor social vulnerabile, în baz de observa ii empirice, se face la nivel de clas ,
institu ie educa ional , apoi datele se centralizeaz la DGRÎTS, la prim rie, în baza c rora se iau
decizii de ajutorare la Consiliul Local.

32
Unii dintre factorii majori care afecteaz participarea la educa ie i absolvirea institu iilor
educa ionale sînt: lipsa mijloacelor de între inere/s cia, aflarea acestor familii în
imposibilitatea de a procura rechizite pentru copii, de a-i îmbr ca, de a-i înc a; p rin ii
alcoolici, care neglijeaz interesele copilului/iilor; lipsa motiva iei sociale;

În majoritatea localit ilor a fost men ionat faptul c nu s-au efectuat cercet ri cu privire la
barierele principale pentru absolvirea colii primare/a gr dini ei.

O mare parte din responden i sus in c principalele lacune în informarea despre incluziune i
excluziune colar i dep irea acestora sînt: lipsa de surse informative i motiva ie insuficient ;
lipsa cadrelor didactice i de sprijin competente în domeniu; localuri de studii i agrement
neadaptate pentru copiii cu dizabilit i; lipsa de sensibilizare a societ ii, refuzul ei par ial de a
colabora; lips de finan are de c tre organele locale; problema num rului mare de elevi în clas (în
special în zone urbane); unii rin i se eschiveaz de la educa ie dînd prioritate aspectului
material; nerespectarea legii în unele APL; lipsa cadrului legal pentru copiii cu CES.

Responden ii consider benefic de a optimiza cadrul legal i de a organiza coli ale p rin ilor, în
scopul responsabiliz rii i instruirii lor. De asemenea, participan ii au constatat c le-ar fi necesar
cunoasc datele dezagregate pe gen fete/b ie i. Unii participan i chiar au enun at
angajamentul de a acorda aten ie acestei dimensiuni.

Din relat rile participan ilor se contureaz o imagine de ansamblu a capacit ilor i
cuno tin elor specializate existente în spa iul educa ional, dar i cel comunitar. Lacunele care au
fost depistate se refer în temei la:
- lipsa de informare i de instruire în domeniul echit ii i incluziunii, în deosebi a
cuno tin elelor specializate (gen, HIV/SIDA, dizabilitate, exploatarea prin munc a
copiilor în coli).
- lipsa unui sistem eficient de diseminare a c tre institu iile educa ionale.
- necunoa terea conceptelor de echitate i incluziune, a cadrului legal, a politicilor
educa ionale la nivel local de c tre cei care trebuie s fie agen i ai implement rii impune
form ri la diferite nivele educa ionale pentru înv toare/ori, educatori/oare, manageri,
speciali tii DGRÎTS, dar i în diferite sectoare comunitare.
- nevoia de elaborare a unei strategii de îmbun ire a situa iei create printr-o informare,
sensibilizare i instruire a cadrelor didactice, a factorilor de decizie din domeniul
educa iei, dar i din alte sectoare sociale, în vederea dezvolt rii responsabilit ii pentru
promovarea politicilor i pentru rezultatele acestui proces.

33
 În baza celor comunicate în cadrul focus grupurilor, se poate afirma c la nivel de
comunitate/raion/republic , marea majoritate a institu iilor educa ionale î i desf oar
activitatea, încercînd s solu ioneze singure problema. Coordonarea sectorial i intersectorial a
eforturilor depuse este insuficient . De asemenea, programe de dezvoltare a capacit ilor pentru
rin i i comunitate nu exist decît în cazul ini iativelor ONG-urilor, iar acestea nu sînt
întotdeauna cunoscute în suficient m sur institu iilor educa ionale. Se impune o abordare
complex , deoarece instruirea de la p rinte la p rinte este mai eficient , iar simpla diseminare a
informa iei ar putea fi sprijinit prin dezvoltarea real de cuno tin e i capacit i în domeniul
echit ii i incluziunii, asigurîndu-se astfel un impact real.

VI.2 RECOMAND RI

Rezultatele focus grupurilor realizate cu reprezentan ii mediului educa ional i comunitar din
perspectiva cunoa terii i aplic rii principiilor echit ii i incluziunii în educa ie consun , în mod
evident cu rezultatele altor studii i rapoarte (de ex., cercet rile cu axare pe educa ia incluziv i
coala prietenoas copilului; cu axare pe gradul de realizare a Obiectivelor de Dezvoltare ale
Mileniului, sau de evaluare a progresului în implementarea strategiilor na ionale pe domenii
etc.). Ele ofer suficiente argumente în favoarea unor politici, strategii i ac iuni concrete, care s
vizeze:
o Dezvoltarea de mai departe a cadrului conceptual al educa iei incluzive, prin
finalizarea documentelor reglatoare în lucru (Concep ia educa iei incluzive, cadrul
legal i juridic pentru asigurarea implement rii acesteia, pentru asigurarea
nondiscrimin rii, echit ii de gen i anselor egale, includerea principiilor de educa ie
incluziva în documentele de politice educationale i de dezvoltare (Codul Educa iei,
Strategia educa ional pe termen lung, Planul de ac iuni pe termen mediu etc;
o Elaborarea unor ac iuni concrete la nivel de institu ie/comunitate/societate pentru
formarea la membrii acestora a competen elor necesare (cuno tin e, capacit i,
atitudini) în domeniul echit ii i incluziunii;
o Evaluarea curriculumului, a manualelor i a materialelor didactice, în vederea
propunerii de solu ii pentru optimizarea acestora din punct de vedere al promov rii
principiilor educa iei incluzive;
o Optimizarea proceselor i con inuturilor din cadrul form rii ini iale i continue a
cadrelor didactice, în vederea asigur rii form rii competen elor în domeniul echit ii i
incluziunii;
o Sprijinirea actan ilor societ ii civile, a ONG-urilor active în domeniul promov rii
echit ii i incluziunii, prin oferirea accesului la fondurile existente i prin
popularizarea eficient a activit ii lor în mediul educa ional, în calitate de parteneri i
de resurse;

34
o Promovarea pe plan na ional a practicilor pozitive din institu iile educa ionale i
neguvernamentale care au reu it implementarea unor modele reale de educa ie
incluziv ;
o Elaborarea i punerea în practic a sistemelor de promovare, finan are, monitorizare i
evaluare a ac iunilor i a rezultatelor ob inute în domeniul echit ii i incluziunii în
educa ie, pentru asigurarea unui impact sistemic.
o Lansarea unei campanii de pledoarie pentru educa ia incluziv la nivel na ional, din
cauza c mul i dintre participan i la sondaj au men ionat c sînt cazuri numeroase cînd
rin ii se opun includerii copiilor cu CES în înv mîntul general, considerînd c
ceilal i copii s to i nu trebuie s preia exemple negative de la ace tia;
o Reanimarea activit ilor educa ionale pentru sus inerea frecven ei în gradini coal
i colectarea centralizat a informa iilor despre frecven a cota absen elor motivate i
nemotivate.
o Introducerea obiectivelor de politic na ional la nivel na ional, privind echitatea
social a copiilor, deoarece se atest segregarea copiilor din familii social-vulnerabile
de c tre ceilal i, care se manifest preponderent la nivel atitudinal, dar i
comportamental prin refuzul de a se juca cu ace ti copii, lucru care, în opinia
majorit ii participan ilor, este o amprent a educa iei.
o Definitivarea, aprobarea i distribuirea Concep iei educa iei incluzive în RM, cadrul
legal pentru sprijinirea copiilor cu CES i promovarea ONG-urilor, care au proiecte în
domeniu, deoarece acest segment se dezvolt inclusiv, gra ie proiectelor
interna ionale, administrate de societatea civil .
o Ini ierea unei campanii publicitare la nivel na ional pentru promovarea educa iei
incluzive i pentru sensibilizarea opiniei publice.
o Organizarea colii pentru p rin ii, care educ în familii copiii cu CES, în vederea
inform rii i responsabiliz rii acestora i a sprijinirii procesului de
dezinstitu ionalizare. De asemenea, organizarea serviciilor speciale pentru ajutorarea
rin ilor i a educa iei de calitate pentru ace ti copii.
o Abordarea multisectorial a problemei date în cadrul elabor rii de politici i
optimiz rii contextului juridic, astfel încît speciali tii din diverse sectoare s i spun
cuvîntul, inclusiv ministerele de resort.
o Informarea reprezentan ilor APL în domeniul echit ii i incluziunii în educa ie,
deoarece ace tea au men ionat în interviuri c sînt dispu i s se implice în rezolvarea
acestei probleme, inclusiv prin planificarea unui suport financiar.
o Promovarea modelelor de implicare a ta ilor în cre terea i îngrijirea copiilor, inclusiv
a celor cu dizabilit i i crearea asisten ei, a serviciilor specializate de ocrotire a
mamelor ce a teapt copii, de sensibilizare i a ta ilor.
o Includerea în manualele colare imagini care s prezinte un echilibru de gen, copii cu
dizabilit i sau copii din diverse categorii sociale, care ar sensibiliza elevii i ar duce la
schimbarea de atitudine, cu privire la echitatea de gen i egalitatea de anse pentru to i
copiii.

35
o Introducerea serviciului psihologic colar în fiecare gr dini i reintroducerea în
fiecare coal unitatea de psiholog. Intervieva ii recomand ca psihologiilor colari s
li se ofere 0.25 norma sau mai mult în func ie de nr. de copii din gr dini pentru a
consilia p rin ii i copiii, dat fiind faptul c parin ii pre colarilor sînt mai deschi i s
colaboreze cu institu ia.
o În leg tur cu cre terea num rului copiilor CES, a se include în planificarea bugetului
resurse suplimentare, necesare a fi alocate domeniului respectiv i pentru dotarea
institu iilor cu utilaj special.
o Efectuarea cu regularitate studii de cercetare i evaluare cu privire la echitate i
incluziune în înv mînt, inclusiv cu axare pe dimensiunile de gen, HIV/SIDA,
dizabilit i i exploatarea prin munc a copiilor.

36
 Anexa 1
Tabelul 5.
PREVALEN A PRIN MALADII PSIHICE
(la 100 mii locuitori de vîrsta respectiv )

TOTAL adul i copii 0-17 ani 11 luni 29 zile

0-17 11 . 29 .
abs. la 100 mii abs. la 100 mii abs. la 100 mii
locuitori locuitori locuitori
2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008
mun. Chi in u 20599 20891 2631,8 2660,1 16313 16602 2567,2 2579,6 4286 4289 754,8 3025,7
mun. B i 4682 4607 3171,9 3110,6 4096 4100 3443,3 3396,5 586 507 623,3 1850,6
Total pe municipii 25281 25498 2717,5 2731,6 20409 2G7G 2705,3 27G8,6 4872 4796 734,0 2835,4
2
Anenii Noi 2341 2459 2815,3 2959,0 1799 1941 2856,9 3048,9 542 518 425,7 2664,7
Basarabeasca 1037 1144 3509,3 3878,0 848 951 3821,7 4242,9 189 193 754,7 2723,7
Briceni 1636 1670 2130,3 2186,0 1424 1416 2372,5 2355,5 212 254 506,5 1560,0
Cahul 2344 2374 1891,0 1912,9 2079 2108 2237,3 2238,6 265 266 338,8 888,5
Cantemir 1507 1481 2373,1 2339,5 1164 1238 2546,0 2683,6 343 243 524,4 1415,2
ra i 1680 1862 2101,2 2343,5 1218 1397 2034,7 2322,6 462 465 455,3 2408,6
eni 2152 2232 2307,7 2405,1 1844 1931 2658,9 2768,1 308 301 532,9 1306,3
Cimi lia 1687 1728 2662,9 2753,7 1371 1430 2938,0 3047,9 316 298 738,7 1882,0
Criuleni 1887 1632 2590,5 2241,9 1409 1244 2607,0 2278,2 478 388 416,0 2133,0
Dondu eni 1315 1363 2819,2 2953,7 1140 1191 3090,8 3239,7 175 172 713,9 1833,3
Drochia 1990 2139 2164,3 2344,2 1408 1539 1961,5 2146,4 582 600 399,1 3070,0
Dub sari 670 576 1897,7 1636,1 481 458 1795,3 1699,0 189 118 328,6 1430,6
Edine 2335 2360 2775,1 2818,2 1936 2017 2924,6 3040,9 399 343 575,2 1969,7
le ti 1824 2037 1940,4 2182,1 1294 1456 1838,6 2065,6 530 581 504,3 2541,3
Flore ti 1788 1991 1948,9 2182,0 1400 1608 1994,3 2280,7 388 383 443,6 1846,7
Glodeni 1825 1691 2885,6 2697,1 1264 1288 2625,1 2675,3 561 403 392,1 2769,4
Hînce ti 3223 3274 2601,3 2654,2 2260 2308 2479,8 2512,2 963 966 437,4 3068,9
Ialoveni 1844 1943 1886,6 1979,8 1284 1272 1759,6 1717,5 560 671 438,9 2786,4
Leova 1480 1528 2730,7 2837,6 1169 1229 2903,9 3045,1 311 299 418,8 2216,8
Nisporeni 1378 1210 2038,7 1798,1 1088 920 2212,4 1857,9 290 290 383,2 1631,5
Ocni a 1189 1182 2086,0 2086,5 945 975 2061,0 2124,7 244 207 426,3 1923,4
Orhei 3319 3399 2628,7 2699,6 2626 2750 2743,4 2848,6 693 649 640,7 2209,7
Rezina 1320 1344 2476,5 2531,1 1034 1040 2561,4 2558,9 286 304 384,6 2440,4
Rî cani 1677 1758 2340,6 2472,6 877 924 1581,3 1666,2 800 834 390,8 5331,1
Sîngerei 2669 2527 2828,7 2692,5 1758 1781 2565,4 2585,5 911 746 488,6 2987,6
Soroca 3297 3378 3251,6 3334,7 2797 2996 3601,4 3814,4 500 382 652,9 1678,8
Str eni 2420 2490 2644,9 2721,5 1764 1785 2564,0 2570,7 656 705 567,2 3196,6
old ne ti 1412 1404 3183,5 3194,2 1242 1246 3795,1 3809,6 170 158 590,7 1404,8
tefan-Vod 2230 2308 3056,9 3185,7 1662 1753 3099,6 3259,6 568 555 618,2 2972,7
Taraclia 1159 1172 2589,7 2630,5 980 1010 2856,6 2926,3 179 162 408,9 1613,5
Telene ti 1381 1466 1835,0 1959,7 1146 1274 2123,6 2346,4 235 192 378,7 936,0
Ungheni 2914 2928 2485,1 2498,1 2107 2124 2436,6 2428,4 807 804 384,6 2703,1
UTA G uzia 4959 5012 3104,1 3136,2 4058 4298 3353,0 3515,0 901 714 543,9 1902,3
-Comrat 1789 1819 2569,3 2610,5 1361 1456 2614,9 2766,3 428 363 517,0 2129,7
-Ceadîr-Lunga 2485 2509 3818,3 3851,2 2124 2270 4329,7 4575,3 361 239 622,3 1538,6
-Vulc ne ti 685 684 2734,9 2738,0 573 572 2876,4 2856,1 112 112 415,2 2260,3
Total pe raioane 65889 67G62 2489,6 2543,4 50876 52898 2553,8 2638,2 15013 14164 488,1 2242,5
Inst. republicane - 636 - - - 636 - - - - - -
Total pe MS 91170 93196 2548,8 261G,5 71285 74236 2595,4 268G,6 19885 1896G 552,0 2367,8
Alte Ministere 2936 2607 - - 2930 2590 - - 6 17 - -
Total pe Republic 94106 958G3 2630,9 2683,5 74215 76826 2702,1 2774,2 19891 18977 556,7 2369,9
Informa ie oferit de reprezentan ii
Centrului Na ional de Management în S tate, Baza de date

37
 Anexa 2
Tabelul 6.
INVALIDITATEA COPIILOR ÎN VÎRSTA 0-17 ani 11 luni 29 zile (la 1000 copii de vîrsta respectiv )

inclusiv dup cause

TOTAL neurologice din care paralizie cerebral

infantil

2008 2008 2008

abs. la 1000 copii abs. la 1000 copii abs. la 1000 copii
mun. Chi in u 2232 15,7 479 3,4 301 2,1
mun. B i 588 21,5 100 3,7 82 3,0
Total pe municipii 2820 16,7 579 3,4 383 2,3
Anenii Noi 334 17,2 62 3,2 48 2,5
Basarabeasca 164 23,1 24 3,4 18 2,5
Briceni 291 17,9 66 4,1 27 1,7
Cahul 490 16,4 129 4,3 70 2,3
Cantemir 365 21,3 47 2,7 32 1,9
ra i 341 17,7 72 3,7 59 3,1
eni 263 11,4 67 2,9 45 2,0
Cimi lia 280 17,7 85 5,4 54 3,4
Criuleni 390 21,4 105 5,8 43 2,4
Dondu eni 184 19,6 65 6,9 21 2,2
Drochia 454 23,2 82 4,2 34 1,7
Dub sari 154 18,7 27 3,3 20 2,4
Edine 448 25,7 83 4,8 42 2,4
le ti 434 19,0 111 4,9 84 3,7
Flore ti 403 19,4 101 4,9 46 2,2
Glodeni 258 17,7 45 3,1 33 2,3
Hînce ti 479 15,2 82 2,6 61 1,9
Ialoveni 559 23,2 108 4,5 61 2,5
Leova 224 16,6 31 2,3 17 1,3
Nisporeni 283 15,9 57 3,2 33 1,9
Ocni a 205 19,0 45 4,2 1 0,1
Orhei 629 21,4 87 3,0 70 2,4
Rezina 272 21,8 76 6,1 33 2,6
Rî cani 321 20,5 67 4,3 50 3,2
Sîngerei 483 19,3 83 3,3 61 2,4
Soroca 506 22,2 114 5,0 51 2,2
Str eni 519 23,5 99 4,5 60 2,7
old ne ti 232 20,6 36 3,2 24 2,1
tefan-Vod 372 19,9 69 3,7 29 1,6
Taraclia 231 23,0 42 4,2 33 3,3
Telene ti 508 24,8 74 3,6 34 1,7
Ungheni 502 16,9 136 4,6 95 3,2
UTA G uzia 915 24,4 151 4,0 72 1,9
- Comrat 372 21,8 80 4,7 50 2,9
- Ciadîr-Lunga 425 27,4 58 3,7 18 1,2
- Vulc ne ti 118 23,8 13 2,6 4 0,8
Total pe raioane 12493 19,8 2528 4,G 1461 2,3
Total pe MS 15313 19,1 3107 3,9 1844 2,3
Alte Ministere - - - - - -
Total pe Republic 15313 19,1 3107 3,9 1844 2,3

Informa ie oferit de reprezentan ii

Centrului Na ional de Management în S tate, Baza de date

38
 Anexa 3
Tabelul 7.

INVALIDITATEA COPIILOR ÎN VÎRSTA 0-17 ani 11 luni 29 zile

(la 1000 copii de vîrsta respectiv )

inclusiv dup cauze

traume i otr viri psihiatrice din care retard mental

2008 2008 2008

abs. la 1000 copii abs. la 1000 copii abs. la 1000 copii
mun. Chi in u 46 0,3 422 3,0 262 1,8
mun. B i 13 0,5 95 3,5 58 2,1
Total pe municipii 59 G,3 517 3,1 320 1,9
Anenii Noi 4 0,2 76 3,9 49 2,5
Basarabeasca 4 0,6 27 3,8 15 2,1
Briceni 23 1,4 79 4,9 55 3,4
Cahul 15 0,5 72 2,4 58 1,9
Cantemir 14 0,8 90 5,2 56 3,3
ra i 12 0,6 63 3,3 42 2,2
eni 5 0,2 37 1,6 24 1,0
Cimi lia 8 0,5 63 4,0 42 2,7
Criuleni 32 1,8 65 3,6 51 2,8
Dondu eni 2 0,2 36 3,8 32 3,4
Drochia 11 0,6 91 4,7 73 3,7
Dub sari 8 1,0 34 4,1 23 2,8
Edine 3 0,2 116 6,7 67 3,8
le ti 19 0,8 84 3,7 70 3,1
Flore ti - - 67 3,2 44 2,1
Glodeni 10 0,7 61 4,2 43 3,0
Hînce ti 16 0,5 96 3,0 66 2,1
Ialoveni 49 2,0 117 4,9 81 3,4
Leova 9 0,7 72 5,3 55 4,1
Nisporeni 10 0,6 67 3,8 39 2,2
Ocni a 6 0,6 32 3,0 28 2,6
Orhei 10 0,3 199 6,8 145 4,9
Rezina 6 0,5 45 3,6 23 1,8
Rî cani 17 1,1 59 3,8 44 2,8
Sîngerei 3 0,1 151 6,0 113 4,5
Soroca 29 1,3 88 3,9 69 3,0
Str eni 18 0,8 174 7,9 134 6,1
old ne ti 9 0,8 43 3,8 19 1,7
tefan-Vod 12 0,6 99 5,3 67 3,6
Taraclia 7 0,7 50 5,0 36 3,6
Telene ti 15 0,7 124 6,0 82 4,0
Ungheni 15 0,5 104 3,5 82 2,8
UTA G uzia 21 0,6 205 5,5 144 3,8
- Comrat 9 0,5 70 4,1 45 2,6
- Ciadîr-Lunga 11 0,7 90 5,8 59 3,8
- Vulc ne ti 1 0,2 45 9,1 40 8,1
Total pe raioane 422 G,7 2786 4,4 1971 3,1
Total pe MS 481 G,6 3303 4,1 2291 2,9
Alte Ministere - - - - - -
Total pe Republic 481 G,6 3303 4,1 2291 2,9
Informa ie oferit de reprezentan ii Centrului Na ional de Management în S tate, Baza de date

39
 Anexa 4
Tabelul 8.
INVALIDITATEA COPIILOR ÎN VÎRSTA 0-15 ani 11 luni 29 zile
(la 1000 copii de vîrsta respectiv )

TOTAL inclusiv dup cauze

neurologice din care paralizie cerebral

infantil

ab s. la 100 0 copii ab s. la 100 0 copii ab s. la 100 0 copii

2007 2008
2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008
mun. Chi in u 1809 1590 14,8 13,3 425 392 3,5 3,3 273 24 2,2 2,1
mun. B lti 514 508 21,8 22,1 86 92 3, 4,0 71 3,0 2,7
Total pe municipii 2323 2G98 15,9 14,7 511 484 3,5 3,4 344 3G9 2,4 2,2
Anenii Noi 297 277 17, 1 ,9 53 52 3,1 3,2 42 40 2,5 2,4
Basarabeasca 130 139 20,9 23,2 22 23 3,5 3,8 15 18 2,4 3,0
Briceni 2 18,4 19,0 63 0 4,4 4,3 27 27 1,9 2,0
Cahul 375 410 14,3 1 ,2 89 115 3,4 4,5 53 5 2,0 2,
Cantemir 138 299 9,1 20, 15 39 1,0 2,7 13 0,9 1,8
ra i 298 284 17, 17, 66 1 3,9 3,8 49 42 2,9 2,
eni 250 237 12,4 12,2 69 4 3,4 3,3 52 41 2, 2,1
Cimi lia 253 217 18,1 1 ,5 80 82 5,7 ,2 50 52 3, 3,9
Criuleni 297 357 18,8 23,2 74 105 4,7 ,8 35 38 2,2 2,5
Dondu eni 155 8 18,7 21,1 56 2 ,8 7,8 19 21 2,3 2,
Drochia 382 9 22,2 22,2 76 77 4,4 4, 31 32 1,8 1,9
Dub sari 117 141 ,2 20,3 25 27 3,5 3,9 18 20 2,5 2,9
Edinet 304 385 19,9 25,9 71 74 4, 5,0 32 39 2,1 2,
le ti 388 8 19,3 18,9 112 99 5, 5,1 77 75 3,8 3,9
Flore ti 334 320 18,4 18,4 86 88 4,7 5,1 42 41 2,3 2,4
Glodeni 223 208 17,3 1 ,8 46 41 3, 3,3 32 30 2,5 2,4
Hînce ti 44 1 ,2 17,4 68 77 2,5 2,9 48 1,7 2,1
Ialoveni 429 410 20,5 19,9 98 89 4,7 4,3 67 55 3,2 2,7
Leova 203 191 17,1 1 ,7 29 27 2,4 2,4 11 14 0,9 1,2
Nisporeni 250 238 ,0 15,8 59 51 3,8 3,4 34 31 2,2 2,1
Ocnita 175 9 18, 18,5 50 35 5,3 3,8 1 1 0,1 0,1
Orhei 59 528 25,8 21,3 102 4,0 3,1 88 59 3,4 2,4
Rezina 204 201 18,8 19,2 69 59 ,4 5, 26 2,4 2,5
Rî cani 284 285 20, 21,4 59 1 4,3 4, 44 45 3,2 3,4
Sîngerei 439 395 19,9 18, 79 4 3, 3,0 55 43 2,5 2,0
Soroca 402 393 20,1 20,5 91 91 4, 4,7 43 44 2,2 2,3
Str eni 402 447 20,9 23,8 74 88 3,8 4,7 49 48 2,5 2,
old ne ti 19 213 19,8 22,3 35 32 3,5 3,3 19 21 1,9 2,2
tefan-Vod 353 327 21, 20,7 63 3,9 4,0 39 29 2,4 1,8
Taraclia 204 198 23,3 23,4 38 31 4,3 3,7 26 25 3,0 3,0
Telene ti 418 420 23,1 24,3 91 2 5,0 3, 29 28 1, 1,
Ungheni 1 329 17,7 13,1 113 109 4,4 4,3 71 2,7 2,
UTA G uzia 0 770 23,3 24,2 148 137 4,5 4,3 62 2 1,9 2,0
- Comrat 304 294 21,4 21,3 80 7 5, 4,8 41 40 2,9 2,9
- Ciadîr-Lunga 384 ,4 28,7 55 57 4,0 4,3 17 18 1,2 1,3
- Vulc ne ti 93 92 19,8 20,2 13 13 2,8 2,9 4 4 0,9 0,9
Total pe raioane 1G488 1G417 19,G 19,5 2269 2221 4,1 4,2 1299 126G 2,3 2,4
Total pe MS 12811 12515 18,3 18,5 2780 27G5 4,G 4,G 1643 1569 2,3 2,3
Alte Ministere - - - - - - - - - - - -
Total pe Republic 12811 12515 18,3 18,5 2780 27G5 4,G 4,G 1643 1569 2,3 2,3
Informa ie oferit de reprezentan ii
Centrului Na ional de Management în S tate, Baza de date

40
 Anexa 5
Tabelul 9 Maladii severe copii
Indicatori
1 Invaliditatea copiilor în vîrsta 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
0-15 ani 11 luni 29 zile 16,3 16,8 17,7 18,1 18,5 18,3 18,5

2 Infec ia HIV: 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Inciden a 0-14 ani 1 2 1 4 6 13 14
Inciden a SIDA 2 1 2
3 Infec ia TBC la copii 0-18 ani RM 2007 2008 Chi in u 2007 2008
Nr.cazuri noi 275 231 61
Inciden a (la 100 000 popula ie) 30,8 25,9
4 Morbiditatea prin tumori maligne (printre copii) Chi in u 2007 2008
Nr. cazuri noi înregistrate 52 53

5 Narcomanie (copii) Chi in u 2007 2008

Cazuri noi 69 73
Total sub supraveghere 146 141

Anuarul Statistic al Republicii Moldova, editia 2008 www.statistica.md/pageview.php

Tabelul 10 Maladii severe copii

Indicatiori 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

1 Infec ia HIV:
Inciden a ( 0-14 ani) 1 4 6 13 14
cazuri noi
Inciden a SIDA 2 1 2

2 Tuberculoz activ (0-14 ani)

Diagnosticul stabilit p-u I oar
ie i 61 96 131 99 78 90
fete 47 98 86 71 84 72

3 Tumori maligne (0-14 ani)

Diagnosticul stabilit pu I oara
ie i 35 36 38 37 25 25
fete 29 29 29 24 15 24

4 Invaliditatea copiilor (în vîrsta 0- 16 ani ) / 16,3 16,8 17,7 18,1 18,5 18,3 18,5
la 1000 copii de vîrst respectiv

Anuarul Statistic al Republicii Moldova, editia 2008 www.statistica.md/pageview.php

41
 BIBLIOGRAFIE

1. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, editia 2008 www.statistica.md/pageview.php

2. Bezede R., Gora -Postic V., Parteneriatul coal -familie. Ini iative locale. Chi in u 2009

3. Danii An., Popovici D. V., Racu A. ”Interven ia psihopedagogic în coala

inclusiv ”,Chi in u, 2007.
4. Chicu V., Cojocaru V., Galben S., Ivanov l., Educa ia incluziv : repere metodologice,
Chi in u, 2006
5. Coord. Chicu V., Inclusiv eu, Analiz , reflec ii, concluzii, Chi in u 2008
6. Gora -Postic V., Chicu V., Cheianu D., Bezede R., Parteneriatul coal -familie în viziunea
managerilor colari, Chi in u 2009
7. Copiii Moldovei, Statistica Moldovei, Combinatul Poligrafic, Chi in u 2008
8. * Din studiul „Finan area înv mîntului preuniversitar din R.Moldova”, realizat de IDIS
Viitorul, septembrie 2008
9. * Din studiul realizat în cadrul proiectului „Informarea p rin ilor pentru asigurarea
transparen ei i calit ii educa iei” implementat de Pro CLSR în cooperare cu CEPD cu
sprijinul Funda iei SOROS Moldova, autori: Dorul O., Lîsenco S., Chicu V., Ivanu A.
10. * Din studiul realizat de IDIS Viitorul, „100 cele mai presante probleme ale Republicii
Moldova în 2008”
11. *Din studiul realizat de UNDP Moldova „Romii în Republica Moldova”, autori: Cace S.,
Cantarji V., Sali N., Marin A.

12. Raport privind epidemia SIDA, edi ia 2009 / Biblioteca / AIDS.MD

www.aids.md/ro/information/.../d3101/
13. Ministerul S ii al Republicii Moldova ... Anuar statistic. 2008 · Indicatorii
preliminari de activitate a institu iilor medico-sanitare publice ... www.sanatate-
ublica.md/.../anuar/