Conceptia evaluarii performantelor scolare (proiect)

1. 1. INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Proiect CONCEPŢIA evaluării

rezultatelor şcolare în instituţiile de învăţământ preuniversitar din Republica Moldova
Aprobată de Consiliul ştiinţifico-didactic al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei la 20.11.2000,
Proces-verbal nr.11Autori: Vlad Pâslaru, coordonator; Ion Achiri; Aglaida Bolboceanu;
AureliaRăileanu; Ion Spinei.
Lucrarea prezintă documentul conceptual de bază pentru desfăşurarea celormai
importante acţiuni ale evaluării elevilor din învăţământul preuniversitar, casubsistem al
sistemului general de evaluare a educaţiei şi învăţământului în RepublicaMoldova. Tezele
şi principiile inserate, obiectivele, standardele etc. ale evaluării vorservi la elaborarea
cadrului legislativ şi normativ al evaluării, la dezvoltarea acestoraîn lucrări speciale, vor
ghida procesul de elaborare a conţinuturilor şiinstrumentarului evaluării pentru toate
tipurile şi formele învăţământuluipreuniversitar, pentru toate disciplinele şcolare.
INTRODUCERE Concepţia / evaluării rezultatelor şcolare îşi propune să
răspundăpozitiv, adică prin elaborări aplicative speciale, unuia dintre cele mei importante
şicomplicate domenii ale educaţiei, oferind principii, criterii, norme etc. necesare
uneiautentice diferenţieri valorice a elevilor, a profesorilor, a instituţiilor şcolare,
asistemului însuşi în totalitatea componentelor şi a proceselor sale. Două idei esenţiale
stau la baza lucrării, fiind considerate coordonatele eiprincipale. Prima idee ţine de
considerarea evaluării ca una din procedurile pe care lecomportă activitatea de educaţie,
integrată într-o manieră strânsă şi permanentă cupredarea şi învăţarea. A doua idee constă
în aceea că rezultatele şcolare, în consecinţă, actulevaluativ, nu pot fi disociate de
subiecţii care le-au obţinut şi cărora le aparţin. Constatăm că în practica evaluării mai
predomină fenomenulinformaţionalului, deoarece ea se sprijină pe docimologie, ştiinţa
evaluării,examinării, care îşi îndreaptă atenţia prioritar către evaluarea cunoştinţelor şi
maipuţin asupra celorlalte rezultate. Pornind de la atare situaţie, prezenta lucrare are
menirea să propună un cadruconceptual pentru evaluarea, în mare măsură, şi a
rezultatelor de natură formativă,care nu pot fi măsurate riguros, standardizat. Reperele
teoretico-ştiinţifice propuse
2. 2. 2servesc drept fundament pentru realizarea evaluării rezultatelor întregului spectru
decomportamente şcolare care contribuie la dezvoltarea personalităţii elevului(cognitive,
afective şi psihomotorii, unele rezultate extraşcolare, cu influenţă directăasupra rezultatelor
şcolare, deprinderi autoevaluative sau rezultate indirecte aleprocesului de instruire etc.).
Concepţia descrisă în lucrare are următoarea structură:
I. Definirea evaluării rezultatelor şcolare.
II. II. Principiile evaluării rezultatelor şcolare.
III. III. Obiectivele generale ale evaluării rezultatelor şcolare.
IV. IV. Funcţiile evaluării rezultatelor şcolare.
V. V. Tipurile de evaluare a rezultatelor şcolare.
VI. VI. Repere metodologice ale evaluării rezultatelor şcolare.VII. Repere
manageriale ale evaluării rezultatelor şcolare.
VII. VIII. Finanţarea evaluării rezultatelor şcolare.
VIII. Bibliografie.

Prin tezele, principiile, obiectivele, reperele metodologice şi cele

managerialeîncorporate, lucrarea se adresează:- factorilor de decizie
(administraţiile şcolilor, DJITS, departamentele Ministerului Învăţământului
şi Ştiinţei), pentru elaborarea mecanismelor(regulamente, programe,
dispoziţii etc.) de funcţionare a sistemului de evaluare a rezultatelor şcolare
în totalitate pe întregul lor spectru de comportamente şcolare;- specialiştilor
în domeniu, pentru elaborarea concepţiilor de evaluare a rezultatelor şcolare
la diferite discipline sau / şi pe arii curriculare; pentru elaborarea unor
modele de tehnologii adecvate evaluării rezultatelor de origine formativă;
pentru abordarea problematicii şi desfăşurarea cercetărilor în domeniul
reformei sistemului de evaluare în învăţământul preuniversitar; pentru
dezvoltarea curriculară etc.- cadrelor didactice, pentru perfecţionarea lor
teoretică continuă; pentru posibilitatea de cercetare şi generalizare, de
dezvoltare a experienţei de evaluare a rezultatelor şcolare; pentru sugerarea
de noi cercetări ameliorative; pentru conştientizarea raţionalităţii şi
reconsiderării procesului evaluativ;- studenţilor, pentru construirea unei
scheme mentale asupra problemelor de bază ale teoriei şi practicii evaluării în
învăţământ, pentru cunoaşterea tabloului însuşirilor şi competenţelor ce
trebuie formate şi autoformate, pentru o integrare eficientă în exercitarea
profesiunii, pentru înţelegerea actului evaluativ din perspectiva ştiinţei,
tehnologiei, creativităţii.
TERMENI CHEIE• Rezultatul se identifică cu schimbarea pe care activitatea
de învăţare o produce în personalitatea (comportamentele) elevului;
rezultatele şcolare sunt expresia efectelor activităţii de predare / învăţare.•
Performanţa semnifică nivelul rezultatelor obţinute, ale schimbărilor produse,
sub raport cantitativ şi calitativ. Exprimă un "rang pozitiv" ceva mai mare
decât stări anterioare, chiar dacă nu unul superior. Performanţa este un
indicator al concordanţei unui rezultat cu aptitudinile şi cu activitatea unui
elev, vrând să esprime, pe lângă rezultatul propriu-zis, efortul investit,
năzuinţa autodepăşirii, adică o biruinţă incontestabilă. Cu alte cuvinte,
performanţa exprimă cota atinsă în procesul realizării unui obiectiv.•
Progresul de predare / învăţare este definit prin performanţă şi rezultate;
performanţa evocă rezultatele care marchează un progres în învăţare,
realizare deosebită într-un domeniu de activitate.• Competenţa se identifică,
până la un punct, cu priceperea (abilitatea) de a face ceva; dar ea presupune şi
rezultatul activităţii, nu numai cunoaşterea, ci şi capacitatea de a efectua bine,
corect. I. DEFINIREA EVALUĂRII REZULTATELOR ŞCOLARE I.1.
Evaluarea rezultatelor şcolare este un sistem de activitate educaţională,
constituit din obiective, conţinuturi şi tehnologii specifice, orientate la
măsurarea, aprecierea şi luarea de decizii cu privire la formarea / dezvoltarea
elevilor în baza obiectivelor curriculare. I.2. Ca sistem multidimensional (a
se vedea anexa) evaluarea rezultatelor şcolare se formează din: - principii şi
criterii de evaluare; - obiective de evaluare; - conţinuturi de evaluare; -
tehnologii de evaluare: - un ansamblu de strategii, metode, tehnici de
evaluare; - subsistemul de evaluare externă, cuprinzând examenele naţionale,
evaluările externe realizate pe eşantioane de populaţie şcolară sau prin
sondaje; - instrumentele şi acţiunile de evaluare a aptitudinilor, intereselor şi
atitudinilor elevilor; instrumentele de diagnoză a elevilor aflaţi în dificultate;
- modelul criterial de apreciere a rezultatelor şcolare capabil să determine
creşterea credibilităţii evaluării realizate de evaluator şi comparabilitatea
rezultatelor; - modelul de certificare a performanţelor şi de informare
sistematică a factorilor interesaţi privind nivelul performanţelor (părinţi,
 autorităţi şcolare, societate). Funcţionarea eficientă a sistemului de evaluare
revendică:- coordonarea oportună a componentelor sistemului, datele şi
informaţiile căruia să poată fi prelucrate, asamblate, transferate şi utilizate la
nivelul oricărei componente (evaluarea realizată pe parcursul programului de
predare / învăţare, examenele, evaluări externe, realizate de factori autorizaţi,
concursuri, competiţii, evaluări la nivel de sistem);
3. 4. 4- completarea evaluării cu acţiuni autoevaluatoare; capacitatea de autoevaluare se va
dezvolta la nivelul tuturor "participanţilor" din sistem, ca şi a unor atitudini favorabile faţă de
evaluarea externă, ceea ce presupune, între altele, dezvoltarea unei culturi a evaluării.
Evaluarea rezultatelor şcolare se află în raporturi multiple de condiţionare şiinfluenţă
reciprocă, uneori de cauzalitate circulară (curriculumul - personaluldidactic - procesele de
predare / învăţare - evaluare etc). De exemplu, evaluarearezultatelor se întemeiază pe
obiectivele şi standardele curriculare, iar acestea, larândul lor, pe rezultate. De asemenea,
rezultatele şcolare sunt în funcţie de proceselede predare / învăţare şi de experienţa de
învăţare şi în acelaşi timp influenţează asuprapredării şi învăţării. Evaluarea rezultatelor
şcolare este în raport direct cu curriculumul, depindede obiectivele curriculumului. Dar se
înregistrează şi influenţa evaluării asupracurriculumului, cunoscută sub denumirea de efectul
backwash - reducereacurriculumului realizat sub influenţa evaluărilor externe (în special
examenele). Se vaţine cont de natura acestui efect pentru a determina schimbări calitative în
celelaltecomponente ale educaţiei. I.3. Evaluarea este un fenomen caracteristic oricărei
activităţi umane şiconstituie compararea scopului - imaginea psihică a rezultatelor ce anticipă
acţiunileindividului, cu produsul, rezultatul real al activităţii; în raza acestui concept e
vorbadespre autoevaluare. În structura activităţii de învăţare realizarea scopului, obţinerea
rezultatuluiprezintă momentul central al învăţării. Acţiunile care contribuie la realizarea
scopuluisunt selectate şi păstrate, deci sunt achiziţionate de individ; şi invers, reacţiile
greşitecare nu contribuie la obţinerea rezultatului pozitiv sunt abandonate, "uitate"
imediat.Această permanentă apreciere a situaţiei, a reacţiilor vine din interiorul individului
şie numită "evaluarea internă" (1). În realitate, în rezultatul evaluării se constatărealizarea
scopului şi se "decide" conţinutul pentru memorizare. Evaluarea "internă" este legată de
scopurile semnificative pentru individ,raportate la satisfacerea directă a unor necesităţi.
Activitatea de învăţare, specialorganizată, este dintr-un anumit unghi de vedere
 convenţională; ea nu urmăreştesatisfacerea imediată a necesităţilor. Scopurile învăţării nu
sunt elaborate de elevi, elese impun de societate prin cadrul didactic sau prin alte persoane
interesate. Ele pot fiacceptate sau nu de elevi. În acest caz nu funcţionează controlul şi
aprecierea internă.Evaluarea făcută de profesor sau de oricare alt evaluator este consemnată
prinnoţiunea de evaluare "externă" venită din afara individului. În cadrul
procesuluieducaţional autoevaluarea, sau evaluarea "internă" se dezvoltă pe baza
evaluării"externe", care o stimulează pe ultima şi pune la dispoziţia persoanei
"instrumentele"necesare: elevul învaţă să se autoevalueze de la evaluator. Sunt evidenţiate
trei operaţii ierarhice ale evaluării pedagogice: măsurarea -aprecierea - decizia. Măsurarea
reprezintă constatarea unor "caracteristiciobservabile" exprimate în termeni cantitativi (scor,
cifre, etc.) sau / şi prin descriericoncentrate asupra unor zone restrânse de manifestare.
Caracteristica centrală amăsurării este tendinţa spre obiectivitate. Aprecierea constituie
interpretarea faptelorconstatate în raport cu anumite criterii pedagogice, calificative, care nu
depind de
4. 5. 5instrumentele aplicate la măsurare. Decizia - o judecată evaluativă finală -
reprezintăexpresia concentrată a aprecierii într-o notă şcolară, calificative,
caracterizare,hotărâre sau recomandare (3). I.4. Etapele acţiunii de evaluare didactică:a)
elaborarea obiectivelor de evaluare, în baza celor curriculare, ale operaţiilor de măsurare -
apreciere;b) delimitarea domeniului de aplicare a operaţiilor "măsurare-aprecire" - obiectul
evaluării;c) prezentarea informaţiilor necesare pentru realizarea obiectivelor elaborate în
domeniul delimitat;d) depistarea informaţiei disponibile în mod direct şi imediat;e)
elaborarea tehnologiilor specifice pentru obţinerea informaţiei scontate în anumite intervale
grafice temporale, a criteriilor de evaluare;f) aplicarea tehnologiilor elaborate;g) analiza
informaţiei obţinute conform criteriilor pedagogice specifice;h) aprecierea în baza criteriilor
de evaluare;i) elaborarea deciziilor cu valoare de diagnoză pedagogică;j) evidenţierea valorii
prognostice a deciziei;k) obiectivarea deciziei printr-un raport cu funcţionalitate pedagogică
rezumativă şi anticipativă sub formă de îndrumări metodice, recomandări etc. II.
PRINCIPIILE EVALUĂRII REZULTATELOR ŞCOLARE II.1. Orientării evaluarii
rezultatelor şcolare la personalitatea elevului. În pregătirea procesului de evaluare, la
realizarea lui şi la analiza rezultatelor sale se vor lua în consideraţie trebuinţele de dezvoltare
ale elevului, particularităţile psihologice de vârstă şi individuale şi drepturile lui personale.
 II.2. Realizării evaluării pe fonul relaţiilor de colaborare între elev şi profesor. II.3.
Transparenţei şi informării oportune a persoanelor interesate (părinţi, elevi, factori de decizie,
public) asupra scopului, timpului, procedurii şi rezultatelor evaluării. II.4. Utilizării adecvate
şi echilibrate a diferitelor strategii de evaluare. II.5. Centrării pe rezultatele pozitive ale
evaluării şi nesancţionării celor negative. II.6. Deschiderii evaluării spre mai multe
perspective ale spaţiului şcolar (competenţele relaţionale, comunicarea profesor - elev,
disponibilităţile de integrare în social); se vor lua în calcul, în afară de achiziţiile cognitive, şi
alţi indicatori cum ar fi conduita, personalitatea, sistemul de valori, atitudini etc. II.7.
Asigurării coerenţei dintre diferite tipuri de evaluare (iniţială, curentă, sumativă). II.8.
Diversificării tehnicilor de evaluare şi intensificării gradului lor de adecvare la situaţii
didactice concrete.
5. 6. 6II.9. Stimulării capacităţilor de autoevaluare a elevilor şi implicării acestora în procesul
de evaluare.II.10. Aplicării operative a rezultatelor evaluării în procesul educaţional,
structurării feed-back-ului, a drumului de la diagnosticare la ameliorare.II.11. Evidenţierii
diferenţelor dintre rezultatele evaluării precedente şi ale celei actuale ca indicator central al
progresului şcolar pentru fiecare elev.II.12. Apropierii curriculumului evaluat de
curriculumul prescris pentru predare / învăţare. III. OBIECTIVELE GENERALE ALE
EVALUĂRII REZULTATELOR ŞCOLAREIII.1. Stabilirea nivelurilor de formare /
dezvoltare a personalităţii elevului în raport cu obiectivele curriculare.III.2. Acumularea şi
utilizarea informaţiei pentru formarea - dezvoltarea elevului, perfecţionarea procesului
educaţional a cadrelor didactice şi al documentelor directoare în domeniu.III.3. Informarea
comunităţii locale, judeţene, naţionale cu privire la sistemul educaţional şi eficienţa lui. IV.
FUNCŢIILE EVALUĂRII REZULTATELOR ŞCOLAREIV.1. Pedagogice:- de informare a
cadrelor didactice despre nivelul de formare / dezvoltare a elevilor;- de diagnosticare
pedagogică;- de prognostică;- decizională.IV.2. Psihologice:- influenţarea imaginii de sine a
elevilor;- stimularea sau inhibiţia activităţii de învăţare;- influenţare a relaţiei "profesor-
elev";- influenţare asupra statutului sociometric al elevului în diferite grupuri de elevi;- de
orientare şi autoapreciere a eficacităţii activităţii de învăţare.IV.3. Manageriale:- de informare
a actorilor educaţionali asupra evoluţiei procesului;- de estimare, diagnoză pedagogică;- de
ameliorare şi prognosticare pedagogică;- de stabilire a nivelului de dezvoltare a clasei de
elevi ca obiect complex de evaluare.
6. 7. 7 Raportarea rezultatelor evaluării şcolare la sistemul educaţional acţioneazăurmătoarele
funcţii:- identificarea achiziţiilor şcolare;- identificarea celor mai productive căi de instruire
şi educaţie -perfecţionarea sistemului;- recunoaşterea şi ameliorarea socială a schimbărilor
operate asupra celor educaţi.4.4. Sociale: - validarea socială a produselor activităţii
educaţionale; - orientarea socială, şcolară şi profesională a elevilor; - selecţia socială, şcolară
şi profesională a elevilor. V. TIPURILE DE EVALUARE A REZULTATELOR ŞCOLARE
Ştiinţele educaţiei şi experienţele educaţionale au stabilit: - evaluarea iniţială, care premerge
un program de predare / învăţare; - evaluarea curentă, formativă; - evaluarea sumativă,
cumulativă.5.1. Evaluarea iniţială urmăreşte cunoaşterea potenţialului de învăţare, a
premiselor cognitive şi atitudinale necesare integrării în activitatea educaţională care
urmează, şi anume: - ceea ce ştiu elevii şi identificarea lacunelor în formarea / dezvoltarea
lor; - determinarea nivelului posibil de învăţare; - prezenţa unor concepte de însuşire a
materiilor noi; - capacitatea de a lucra independent; - capacitatea de comunicare ca actant al
procesului educaţional; - depistarea unor deficienţe şi dificultăţi de învăţare; - prezenţa
cunoştinţelor şi capacităţilor pentru asimilarea noilor conţinuturi şi formarea noilor
competenţe - comportamente necesare realizării noilor obiective.5.2. Evaluarea curentă se
bazează pe obiectivele şi standardele definite pe trepte de învăţământ / pe ani de studiu şi pe
discipline şcolare, şi include:- orientarea acţiunilor de evaluare curentă către cele trei tipuri
de comportamente ale elevului: cognitive, afectiv-atitudinale şi psihomotorii;- informarea
elevului cu privire la nivelul atins de dezvoltare conform obiectivelor curriculare, precum şi
despre dificultăţile pe care acesta le întâmpină în învăţare;- informaţiile despre progresele
înregistrate de către elevi (care vor fi furnizate şi părinţilor, factorilor de decizie şi publicului
larg);- utilizarea formelor complementare de evaluare curentă: evaluarea formativă şi
evaluarea sumativă.5.3. Evaluarea finală (sumativă, cumulativă). Ultimele 2-3 săptămâni
aletrimestrului vor fi dedicate recapitulărilor finale şi evaluării, în baza
următoarelorobiective:
7. 8. 8 - recapitularea, sistematizarea şi consolidarea materiei studiate; - diagnosticarea şi
ameliorarea rezultatelor învăţării; - elaborarea unor programe suplimentare de învăţare pentru
elevii cu rezultate foarte bune şi a unor programe de recuperare pentru elevii cu rezultate
slabe. Rezultatele evaluării finale vor include, în mod obligatoriu şi, rezultateleevaluării
curente.În funcţie de cantitatea informaţiei sau de experienţele elevilor au fost
 stabiliteevaluarea parţială (evaluarea unor secvenţe cognitive sau comportamentale)
şievaluarea globală (cantitatea integrală de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini apreciate).
Examinată dinspre obiectivele de evaluare aceasta poate fi: normativă - evaluarea atingerii
obiectivelor educaţionale generale; criterială - evaluarea obiectivelor educaţionale specifice,
concretizate în disciplinele şcolare; punctuală - evaluarea obiectivelor operaţionale. După
numărul de elevi evaluarea este: individuală; parţială; globală. Conform scopului
educaţional distingem evaluarea: de informare; de dezvoltare; de proiectare. VI. REPERE
METODOLOGICE ALE EVALUĂRII REZULTATELOR ŞCOLARE Evaluarea rezultatelor
şcolare se axează pe obiective şi standarde curriculare: VI.1. Standarde curriculare- sunt
elaborate şi realizate pentru fiecare disciplină şcolară şi pe trepte; de şcolarizare - clasa a IV-
a, clasa a IX-a, clasa a XII-a.- exprimă nivelul dorit, "aşteptat" ceea ce favorizează apropierea
aprecierilor emise de diferite persoane asupra unui rezultat obţinut (7, p.261). Cuvântul
standard presupune scop, obiectiv ce trebuie atins;- sunt standarde naţionale, absolut necesare
în condiţiile realizării unei oferte educaţionale diversificate, concretizate prin noul plan-cadru
de învăţământ, noile curricula şi manualele de alternativă;- reprezintă criteriile de evaluare a
calităţii procesului educaţional, vizând sfârşitul unei trepte de învăţământ (clasa a IV-a,clasa a
IX-a, clasa a
8. 9. 9 XII-a);- definirea cât mai precisă a standardelor presupune stabilirea, încă de la începutul
programului de instruire, a rezultatelor principale, comportamentelor de bază (liste de
obiective pe care populaţia şcolară trebuie să le realizeze, parcurgând în condiţii normale
programul);- reprezintă enunţuri sintetice, menite să determine gradul de atingere a
obiectivelor curriculare de către fiecare elev, privind cunoştinţele, competenţele şi atitudinile
preconizate. Obiectivele pot fi utilizate drept standarde pentru învăţământ în măsura în care
îndeplinesc următoarele condiţii: sunt suficient de specifice, adică pot constitui criterii în
funcţie de care să fie apreciate rezultatele măsurate; sunt corelate cu celelalte componente ale
curriculumului, fără depăşirea şi fără reducerea acestora;- asigură conexiunea între curricula
şi evaluare. Pe baza lor vor fi determinate nivelurile de performanţă, vor fi elaboraţi
descriptorii de performanţă şi instrumentele de evaluare ;- au un caracter normativ pentru toţi
agenţii implicaţi în procesul educaţional. Ele sunt orientate spre profilul de formare al
elevului la finalizarea parcursului şcolar şi la încadrarea în viaţa socială, permiţând
evidenţierea progresului realizat de elevi de la o etapă de şcolaritate la alta;- sunt exprimate
 sintetic, la un nivel intelegibil pentru toţi agenţii educaţionali, vizând finalităţile pe treaptă de
şcolaritate pentru fiecare disciplină şcolară. Astfel, cunoscând standardele:  elevii vor şti
care sunt aşteptările explicite privind atât învăţarea - în termeni de cunoştinţe, competenţe şi
atitudini, cât şi criteriile de evaluare a rezultatelor şcolare la sfârşitul unei trepte de şcolaritate
la disciplina şcolară respectivă;  profesorii îşi vor coordona activităţile didactice în funcţie
de standarde;  părinţii vor cunoaşte aşteptările pe care le are şcoala faţă de elevi; 
conceptorii de curriculum, autorii de manuale vor avea un sistem de referinţă coerent şi
unitar, vizând performanţele elevilor;  evaluatorii vor avea la dispoziţie repere pe baza
cărora vor fi determinate nivelurile de performanţă, vor fi elaboraţi descriptorii de
performanţă itemii respectivi de evaluare, întrebări pentru conversaţii etc. VI.2. Formele de
evaluare - Evaluarea orală constă în realizarea unei conversaţii, a interogării sau a
comunicărilor orale prin care evaluatorul urmăreşte indentificarea cantităţii şi calităţii
performanţelor. - Evaluarea scrisă are ca avantaje verificarea unui număr mare de elevi într-
un interval de timp stabilit; anonimatul lucrării şi deci subiectivitatea scăzută, unul şi acelaşi
conţinut al sarcinilor pentru toţi elevii, încurajarea elevilor timizi sau cu exprimare orală
defectuoasă. - Evaluarea prin probe practice, de laborator, atelier, în condiţii naturale, în
special la disciplinele experimental-aplicative sau la anumite profiluri de învăţământ tehnic,
medical, economic etc. deţine validitatea înaltă în
9. 10. 10 procesul de evaluare a capacităţilor de aplicare în practică a cunoştinţelor, capacităţilor
şi a atitudinilor. - Formele mixte de evaluare tind să excludă dezavantajele şi să amplifice
astfel valorile evaluării orale, scrise şi practice. - Observarea sistematică a elevului dă
posibilitatea de a urmări comportamentul acestuia în complexitatea şi integritatea sa.
Observarea sistematică în timpul activităţii didactice se realizează, prin:  fişa de evaluare; 
scara de clasificare;  lista de control / verificare. Forma de evaluare se alege de către
evaluator în funcţie de obiectiveleevaluării, situaţia educaţională, posibilităţile profesionale şi
economice. VI.3. Metode şi tehnici de evaluare• Metode tradiţionale: interogarea, sau
expunerea orală; lucrări de control; teze; examene; lucrări practice etc.• Metode moderne:
Portofoliul este un instrument de evaluare complex, care include rezultate obţinute prin
celelalte metodici şi tehnici de evaluare. Aceste rezultate vizează probele orale, scrise şi
practice, observarea sistematică a comportamentului şcolar, proiectul, autoevaluarea, etc.
Portofoliul reprezintă "Cartea de vizită" a elevului în care este vizualizat progresul lui de la
 un trimestru la altul, de la un an şcolar la altul. Proiectul reprezintă o activitate care ia start
în clasă prin definirea şi înţelegerea sarcinii, rezolvarea parţială a acesteia şi ulterior este
finisată la domiciliu, pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni. Analiza, concluziile şi
aprecierea realizării proiectului se fac la lecţii, conferinţe şcolare etc. Investigaţia constituie
o posibilitate pentru elev de a aplica în mod creator capacităţile sale şi de a explora situaţii
noi de învăţare. Ea solicită elevul în îndeplinirea unei sarcini de lucru precise în care să-şi
demonstreze, în practică, un întreg complex de cunoştinţe şi capacităţi. Prin aplicarea
investigaţiei se urmăreşte evaluarea unor tehnici de lucru în grup, individual precum şi
exprimarea atitudinii elevilor implicaţi în rezolvarea sarcinii.• Autoevaluarea. Elevii sunt
îndrumaţi să compare nivelul la care au ajuns în raport cu obiectivele învăţării şi standardele
curriculare. Ea influenţează dezvoltarea capacităţilor de autocunoaştere şi autoreglare a
activităţii de învăţare, stimulând elevii să-şi dezvolte un program propriu de învăţare, să-şi
evalueze şi să valorifice atitudini, comportamente.• Tehnici de evaluare:- fişe de evaluare sau
grile de observaţii a elevilor în timpul realizării unor sarcini de lucru;- lucrări scrise la final
de semestru;- activităţi practice;- referate;
10. 11. 11- conversaţii dirijate;- sarcini de lucru individuale şi de grup;- teme pentru acasă;- fişe
de autoevaluare.• Testul docimologic este una din tehnicile cele mai eficiente de evaluare. El
constituie un set de probe sau întrebări cu ajutorul cărora se evaluează nivelul cunoştinţelor şi
al competenţelor de a opera cu ele prin raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon,
elaborată în prealabil. Probele sau întrebările din test se numesc itemi. Itemii pot fi simple
întrebări, un enunţ urmat de întrebare, exerciţii, probleme, întrebări structurale, eseuri.
Uneori itemii conţin şi tipul de răspuns aşteptat de la elev. Testul docimologic trebuie să fie
valid - să măsoare cele prevăzute de obiectivele de evaluare, să dispună de fidelitate -
calitatea de a produce rezultate constante în cursul aplicării sale repetate - şi de obiectivitate -
gradul de concordanţă între aprecierile făcute de către evaluatori independenţi în ceea ce
priveşte un răspuns bun. Testele docimologice standardizate cer resurse speciale pentru
elaborarea lor,procesul de construire este complicat şi îndelungat. El va fi utilizat în cazul
evaluăriisumative finale. Testele elaborate de profesor sau selectate din literatura
pedagogicăpot fi utilizate de profesor pentru evaluarea curentă. Evaluarea la finele treptelor
de şcolaritate este un proces în care se integreazărezultatele evaluărilor iniţiale, curente şi
sumative.• Un rol important în acest proces îl au evaluările externe (având o anumită pondere
 în aprecierea finală a rezultatelor şcolare, stabilită prin regulamente):  testările naţionale cu
funcţiile de prognoză şi diagnoză, în particular, de stabilire a performanţelor şcolare pe
diferite structuri şcolare;  examene cu funcţii de cercetare şi selectare. Pentru minimalizarea
(excluderea) efectului negativ backwashcurriculumul evaluat la nivel naţional (judeţan) va fi
apropiat de cel prescris pentrupredare / învăţare prin:- diversificarea formelor, metodelor de
testare în cadrul examenelor, astfel încât unele tehnici care se întâlnesc în evaluarea curentă
să fie transferate examenelor;- valorificarea în conţinutul examenelor a rezultatelor evaluării
curente. VI.4. Evaluarea la finele treptelor de şcolaritate. Evaluarea sumativă externă la
clasele primare se realizează la finele clasei aIV-a prin testarea naţională la două discipline
şcolare sau printr-un test care arverifica realizarea obiectivelor de la mai multe discipline
şcolare. Testarea naţionalăîn clasa a IV-a se efectuează pe baza regulamentului elaborat şi
aprobat de cătreM.E.Ş. Această evaluare nu este certificată, fiind o evaluare de diagnoză şi
prognoză.Ponderea rezultatelor testării pentru aprecierea finală constituie 30%. La finele
treptei gimnaziale evaluarea sumativă are şi funcţia de certificare şide selectare pentru
înscrierea la instituţiile de învăţământ (liceu, colegiu, şcolipolivalente etc.) La finele claselor
a IX-a se organizează evaluarea la nivel naţionalprin: 1) examen la limba maternă (scris);
11. 12. 12 2) examen la matematică (scris); 3) test docimologic, care ar verifica realizarea
obiectivelor privind cunoştinţele, capacităţile şi atitudinile de la toate celelalte discipline
şcolare. La finele licealui (cl.XII-a) evaluarea sumativă certificată serealizează prin examene
la disciplinele de profil şi prin testare la alte discipline, înconformitate cu regulamentele
respective aprobate de către M.E.Ş. Elevii liceelor alolingve susţin şi o probă de evaluare la
limba şi literaturaromână.• Aprecierea finală, la absolvirea gimnaziului şi a liceului, va lua în
consideraţie în egală măsură rezultatul evaluării interne continuie şi pe cel al examinării
(testării) externe.• La finele liceului evaluarea sumativă certificată poate avea şi funcţie de
selectare pentru înscrierea la instituţiile de învăţământ superior.• Evaluarea sumativă
certificată la nivelul şcolii medii (clasa a XI-a) se va realiza pe baza examenelor de absolvire
stabilite anual de către M.E.Ş.• Examenele de absolvire şi bacalaureat se vor desfăşura pe
baza unor seturi de teste standardizate clonate la disciplinele şcolare respective, elaborate şi
publicate din timp.• Evaluarea sumativă în cadrul învăţământului (educaţiei) preşcolar se va
realiza anual prin probe de inteligenţă şi dezvoltare a personalităţii, în baza curriculumului
educaţiei preşcolare.• Pentru ca efectul backwash să acţioneze pozitiv este necesară
 integrarea evaluării curente interne şi a celei externe (examene, testare). VI.5. Aprecierea
rezultatelor şcolare.Nota, în înţelesul tradiţional, reprezintă valoarea cantitativă a obiectului
evaluat(capacităţi ale elevului), prin care se măsoară mai mult sau mai puţin precis
cantitateade memorare sau, în cazul cel mai bun, nivelul de atingere, îndeosebi, a
obiectivelorcognitive. Or, evaluarea ca act didactic complex nu poate fi separată de procesul
depredare - învăţare, aceasta permiţând obţinerea unor date importante atât despreachiziţiile
cognitive, cât şi despre cele psihomotorii şi calităţile de personalitate aleelevilor. În condiţiile
schimbării paradigmei educaţionale, inclusiv privind evaluarea,este necesară realizarea
trecerii de la măsurarea şi aprecierea tradiţională la o realăapreciere a performanţelor şcolare
privind cunoştinţele, capacităţile şi atitudinileelevilor. Accentul se va pune pe evaluarea
progresului elevilor în învăţare privindatingerea obiectivelor preconizate. În acest scop toate
notele (1-10) se vor folosi doarpentru înregistrarea progresului. Acest proces ar putea demara
în cazul suspendăriirepetenţiei, ceia ce ar conduce la eliminarea .,li98din practica pedagogică
a notelornegative. Rezultatele şcolare pot fi apreciate prin note (sistemul de 10 puncte)şi / sau
calificative (excelent, foarte bine, bine, suficient, insuficient).• Calificativele pot fi introduse
în clasele I-VI cu condiţia elaborării unui program complex de implementare.
12. 13. 13 Pentru fiecare notă (calificativ) vor fi stabiliţi descriptorii de performanţă.
Introducerea unui sistem de criterii calitative (descriptori de performanţă) asociate fiecărei
note (calificativ): va asigura comparabilitatea în acordarea notelor (calificativelor) la nivel
naţional atât în cadrul evaluării curente (formativă sau sumativă) cât şi la examene; va
reduce "erorile de măsurare" în evaluare prin aplicarea cu consecvenţă de către toate cadrele
didactice a criteriilor stabilite pentru disciplina şcolară respectivă; va reprezenta, pentru
cadrul didactic, suportul necesar în definirea nivelurilor de performanţă aşteptate şi în
planificarea procesului de predare - învăţare în vederea atingerii acestor performanţe; va
crea, pentru elev un climat educaţional mai puţin stresant, care cunoscând şi înţelegând aceşti
descriptori, va accepta conştient aprecierea prin notă (calificativ). VII. REPERE
MANAGERIALE ALE EVALUĂRII REZULTATELOR ŞCOLARE7.1. Managementul
evaluării rezultatelor şcolare este un proces complex privindasigurarea calităţii evaluării
performanţelor şcolare, trebuind să rezolve o serie deprobleme noi cum ar fi:- iniţierea unor
modificări legislative care ar facilita modernizarea structurii şi a funcţionării unui sistem
eficient de evaluare a rezultatelor şcolare în instituţiile de învăţământ preuniversitar din
 Republica Moldova;- asigurarea unui cadru de acţiune la nivel naţional pentru realizarea
politicii evaluării;- redistribuirea responsabilităţilor decizionale la diverse niveluri de decizie,
central (naţional), judeţean, local, al unităţii de învăţământ;- redefinirea inspecţiei şcolare ca
modalitate esenţială de asigurare a calităţii educaţiei;- dezvoltarea unei reţele de formare
profesională a evaluatorilor de toate categoriile; formarea managerială a inspectorilor
judeţeni şi de sector privind realizarea evaluării rezultatelor şcolare;- evaluarea aplicării
politicii naţionale de evaluare la nivel local;- constituirea unui sistem informaţional pentru
managementul evaluării;- asigurarea comunicării şi colaborării între instituţiile implicate în
organizarea şi desfăşurarea evaluării.7.2. Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei (M.E.Ş.): elaborează
politica naţională în domeniul evaluării, antrenând instituţiile şi specialiştii din ţară şi de
peste hotare; realizează managementul general, la nivel de politică naţională, privind
evaluarea rezultatelor şcolare; coordonează formarea continuă a agenţilor educaţionali
(cadrelor didactice, cadrelor manageriale de toate categoriile) privind implementarea
metodologiei evaluării rezultatelor şcolare.
13. 14. 147.3. Managementul evaluării naţionale externe şi certificarea de stat a rezultatelor
şcolare este realizată de către instituţia specializată în evaluare şi examinare (de exemplu,
Institutul de Evaluare şi Examinare, sau o altă structură) subordonată Guvernului Republicii
Moldova sau având statut de instituţie autonomă. Instituţia specializată (Institutul de
Evaluare şi Examinare) acreditată să realizeze evaluarea de stat a rezultatelor şcolare va
asigura: - securitatea suportului didactic pentru evaluarea externă, inclusiv evaluarea
certificată; - fidelitatea şi validitatea materialelor propuse pentru utilizare în procesul
evaluării; - procesul de evaluare externă şi internă cu suportul necesar: documente de politică
a evaluării, ghiduri de evaluare pentru cadrele didactice, caiete de evaluare pentru elevi,
bănci de itemi, teste standartizate etc.; - publicitatea şi informarea, privind rezultatele
evaluării rezultatelor şcolare.7.4. Managementul evaluării externe, la nivel judeţean, este
realizat de către inspecţiile şcolare ale Direcţiilor Judeţene (Municipale) de Învăţământ,
Tineret şi Sport. De competenţa acestora este evaluarea externă locală, corelarea tuturor
tipurilor de evaluare la nivel local, asigurarea evaluării continue sub aspect managerial.7.5.
Managementul evaluării interne, la nivel de unitate de învăţământ, (liceu, gimnaziu, şcoală
primară, instituţie preşcolară) este realizat de către direcţia unităţii de învăţământ, care
asigură desfăşurarea procesului de evaluare formativă.7.6. Evaluarea internă a rezultatelor
 şcolare, la nivel de clasă, este realizată de către profesorul (învăţătorul, educatorul) care
predă disciplina şcolară; în competenţa lor este evaluarea rezultatelor şcolare în scopul
asigurării progresului şcolar.7.7. Organizarea, desfăşurarea şi administrarea evaluărilor
externe certificate ale rezultatelor şcolare la disciplinele şcolare este realizată pe baza unor
acte normative, aprobate de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei, privind:- evaluarea externă şi
internă la nivelul educaţiei preşcolare;- testarea naţională la finele clasei a IV-a;- examenele
de absolvire (capacitate) a gimnaziului (clasa a IX-a);- examenele de BAC (clasa a XII-a);-
examenele de absolvire a şcolii medii (clasa a XI-a, în perioada de tranziţie). VIII.
FINANŢAREA EVALUĂRII REZULTATELOR ŞCOLARE VIII.1. Managementul financiar
al evaluării rezultatelor şcolare este realizat, în baza legislaţiei în vigoare de către instituţiile
acreditate în acest domeniu. VIII.2. Finanţarea procesului de evaluare a rezultatelor şcolare se
realizează, de regulă, de la bugetul de stat. Cheltuielile privind evaluarea la nivel local
14. 15. 15 (judeţean) sunt suportate de bugetul local (judeţean). Evaluarea externă de stat
(inclusiv cea pentru certificare) este finanţată de la bugetul de stat. VIII.3. Se vor iniţia
modificările legislative de vigoare, se vor elabora şi aproba documente care să reglementeze
modernizarea finanţării tuturor acţiunilor evaluării, realizate de persoane fizice sau instituţii,
a elaborării, multiplicării şi difuzării instrumentelor şi materialelor necesare evaluării,
precum şi informării actanţilor evaluării, elevilor, părinţilor şi societăţii cu privire la
conceptul, desfăşurarea şi rezultatele evaluării. VIII.4. Se preconizează ca principiu de bază
remunerarea evaluatorilor în funcţie de calificare (studii, grad didactic, titlul ştiinţific),
vechimea în muncă şi volumul lucrărilor de evaluare executate. VIII.5. Guvernul Republicii
Moldova va asigura finanţarea cursurilor de perfecţionare, a stagiilor de formare a agenţilor
educaţionali implicaţi în procesul de evaluare a rezultatelor şcolare. BIBLIOGRAFIE1.
Bontaş, Ioan. Pedagogie. Bucureşti, 1996.2. Cabac V.Evaluarea prin teste în învăţământ.
Bălţi, 19983. Cristea S. Dicţionar de pedagogie. Grupul editorial Litera, Chişinău - Bucureşti,
2000.4. Evaluarea sistemelor şi a proceselor educaţionale (Coordonator Vl.Krasnoselschi).
Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică, 1976.5. Goiţa E. Eficienţa instruirii. Idei
pedagogice contemporane. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1998.6. Lisevici P.
Calitatea învăţământului. Cadru conceptual, evaluare şi dezvoltare. Bucureşti. Editura
Didactică şi Pedagogică, 1997.
15. 16. 167. Radu I.T. Evaluarea în procesul didactic. Bucureşti, 2000.8. Stoica A., Musteaţă S.
Evaluarea rezultatelor şcolare. Ghid metodologic. Chişinău, 1997.9. Stoica A. Reforma
evaluării în învăţământ. Bucureşti, Editura Sigma, 2000.10. Testarea de la finele ciclului
primar. Raport analitic M.E.Ş. Direcţia evaluare. Chişinău, 2000 (pentru uz intern)11.
Фридман Л.М., Кулагина И.Ю. Психологический справочник учителя. М.
"Просвещение", 1997.12. J.Piaget Psychologie et Pedagogie: la reponse du grade
psychologue aux probleme de l’ enseignement. Paris, 1969.