I.

TULBURARI CIRCULATORII

1.TROMBUSUL

Tromboza – extensie patologica a procesului de coagulare, caracterizat prin acumularea de coaguli in sistemul cardio-vascular in timpul vietii.

Factori favorizanti ai trombozei: staza sangvina, leziunea endoteliala, hipercoagulabilitatea.

Cheag crnoric Tromb / embol

Macro:lucios, neted Macro: rugos, aspru
Neaderent la peretele vasului Aderent
Se extrage cu usurinta Nu se extrage din vas
Elastic Friabil
Micro:masa fibrilara de fibrina amestecata cu hematii si Micro: retea de fibrina in ochiurile careia se gasesc hematii,
leucocite leucocite, trombocite

Evolutia trombului- Daca pacientul supravietuieste, trombul e populat de fibroblasti care sintetizeaza colagen, ceea ce duce la organizarea
trombului si posibil la recanalizare.

2.STAZA SANGVINA PULMONARA CRONICA

Definitie: tulburare circulatorie de tip hiperemie pasiva, caracterizata prin acumularea de sange in sistemul venos si capilar pulmonar. Cauza
frecventa: insuficienta cardiaca stanga.

Macro: plaman marit de volum, violaceu, la sectionare se scurge sange negricios venos si lichid de edem spumos, aerat.

Micro: capilarele si venele sunt dilatate, cu lumenul plin de hematii, septurile alveolare ingrosate cu lichid de edem, extravazari hematice. In
staza cronica, in septuri si alveole se gasesc macrofage incarcate cu hemosiderina, numite siderofage sau celule cardiace. Hemosiderina este un
pigment brun-auriu care se coloreaza in albastru pe coloratia PERLS.

3.STAZA SANGVINA HEPATICA

Definitie: tulburare circulatorie de tip hiperemie pasiva, caracterizata prin acumularea de sange in sistemul venos si capilar hepatic. Cauze;
insuficienta de cord drept.

Macro – stadii:

1. Ficatul muscad – pestrit, cu puncte violacee, inconjurate de tesut brun normal

2. Ficatul in cocarda – prezinta zone punctiforme violacee inconjurate de zone galbene de incarcare grasa si zone brune de tesut normal.
3. Stadiul final de ciroza hepatica – ficatul e mic si fibros.

Micro – stadii:

1. Ficatul muscad – vena centro-lobulara dilatata, cu lumenul plin de hematii, extravazari hematice pericentro-lobulare care determina
atrofia hepatocitelor din aceasta zona.
2. Ficatul in cocarda – hepatocitele din zona pericentro-lobulara sunt atrofiate si necrozate; cele din zona medio-lobulara prezinta leziuni
de steatoza (incarcare grasa).
3. Ficatul invertit – stadiu strict microscopic. Hepatocitele din zona pericentro-lobulara si medio-lobulara sunt atrofiate si necrozate iar
cele periportale raman de aspect normal. Lobulul hepatic pare centrat de spatiul port.
4. Stadiul de ciroza – se vad benzi groase de fibroza care izoleaza nodului hepatocitari.

4.STAZA SANGVINA RENALA

Definitie - tulburare circulatorie de tip hiperemie pasiva, caracterizata prin acumulare de sange in sistemul venos si capilar renal. Cauze Ș
insuficienta cardiaca dreapta, tromboza venei renale, compresiuni extrinseci pe vena renala.

Macro – rinichi marit de volum, violaceu, pe sectiune se observa striatii rosiatice

Micro – capilarele interstitiale si glomerulare sunt dilatate, pline cu hematii, in interstitiu se acumuleaza lichid de edem, extravazari hematice,
depozite de hemosiderina.

1
5.INFARCTUL MIOCARDIC

Definitie – zona de necroza de coagulare datorata obstructiei bruste pe artera coronara. 90% din IM sunt trombotice.

Necroza de coagulare – necroza ischemica – e o zona de tesut necrozata ischemic in care se pastreaza arhitectura tisulara si disparitia detaliilor
celulare - stergerea striatiilor fibrelor miocardice, limitele celulare devin imprecise, citoplasma este hipereozinofila granulara, nucleii se
fragmenteaza si dispar.

Macro – Im este un infarct alb, prezentandu-se ca o zona palida, neregulata, care apare la minim 12 ore de la producerea infarctului. La aprox.
36 ore zona prezinta un lizereu rosiatic, iar la 72 ore si un lizereu cenusiu. Incepand cu cea de-a treia saptamana, zona se transforma intr-o
cicatrice alba retractila.

Micro – zona de necroza de coagulare. Lizereul rosiatic este dat de vasodilatatia capilarelor din periferie, lizereul cenusiu este dat de infiltratul
inflamator cu polimorfonucleare care dupa 3-7 zile sunt inlocuite de limfocite si macrofage care vor fagocita resturile celulare si infarctul va
evolua spre cicatrice fibroasa.

6.INFARCTUL PULMONAR

Definitie – zona de necroza de coagulare a parenchimului pulmonar datorata unei obstructii bruste pe artera pulmonara. E predominant embolic.

Macro – infarct rosu datorat dublei circulatii. Forma piramidala cu vf la hil si baza la pleura, culoare violacee, bombat.

Micro – zona de necroza de coagulate in care septurile interalveolare sunt omogene, hialine, eozinofile, totul pe un fond intens hemoragic. In
evolutie, zona de infarct e populata cu monocite si macrofage care vor fagocita resturile celulare pt ca apoi in zona sa prolifereze fibroblaste care
sintetizeaza colagen si infarctul se va cicatriza fibros.

7.INFARCTUL RENAL

Definitie – zona de necroza de coagulare a parenchimului renal datorata unei obstructii bruste a arterei renale. Este in egala masura trombotic si
embolic.

Macro – infarct alb de forma piramidala, cu vf la hil si baza la capsula.

Micro – zona de necroza de coagulare care evolueaza spre o cicatrice fibroasa.

2
 II.DISTROFII

1.HIALINUL INTRA SI EXTRACELULAR

Definitie – reprezinta o acumulare intra si extracelulara de material proteic numit hialin. Hialinul e un material omogen,
eozinofil, sticlos.

Acumulari intracelulare de hialin:

 Corpii Mallory – agregate proteice in citoplasma hepatocitelor din boala alcoolica

 Corpii Russel – agregate de imunoglobuline care se depoziteaza in citoplasma plasmocitelor la pacientii cu stari
hiperimune.
 Incluziile virale de nucleoproteine

Acumulari extracelulare de hialin:

 Fiziologice – corpul Albicans din ovar

 Patologice – cicatricea cheloida.

2.DISTROFIA FIBRINOIDA IN NODULUL ASCHOFF

Definitie – distrofie extracelulara caracterizata prin acumularea de material proteic rezultat din distrugerea colagenului si a
substantei fundamentale = necroza fibrinoida.

Apare in cateva boli bine determinate:

 Boli autoimmune – RAA, poliartrita reumatoida, lupus

 Ulcerul gastric – semn de activitate
 In peretele arteriolelor, in hipertensiunea arteriala maligna.

Micro – zone intinse de necroza fibrinoida in derm, omogene, hyaline, fin granulare sau filamentoase, delimitate de o intensa
reactie inflamatoare, cu limfo – plasmocite, monocite – macrofage, fibroblaste.

3.ULCERUL GASTRIC

Definitie – afectiune cronica consecutive actiunii sucului gastric asupra peretelui digestiv. Rol important in patogeneza lui il
are Helicobacter pylori.

Macro :

 Ulcerul acut – lipsa de substanta la nivelul mucoasei gastrice, bine delimitata, cu fundul roscat-brun.
 Ulcerul cronic – nisa ulceroasa mai mica decat in ulcerul acut, bine delimitate, peretele Nisei este dur, pliurile
micoasei converg catre nisa.

Micro :

 Ulcerul activ acut sau cronic :

 strat superficial necrotic cu exudat fibrino-purulent, detritusuri celulare;
 strat de necroza fibrinoida;
 tesut de granulatie;
 fibroza.
 Ulcerul stationar acut – strat necrotic inlocuit cu tesut de granulatie
 Ulcerul stationar cronic – fundul ulcerului format din tesut cicatriceal.

Marginile ulcerului acut – prezinta edem, hiperemie, sufuziuni sangvine la nivelul mucoasei.

3
Marginile ulcerului cronic – prezinta leziuni de gastrita cronica, proliferari polipoide ale mucoasei, leziuni de endangeita
obliteranta, vegetonevrita si perinevrita.

4.AMILOIDOZA RENALA

Definitie – este o acumulare extracelulara de material proteic alcatuit din lanturi de imunoglobuline.

Clasificare:

 Dupa localizare : amiloidoze generalizate si localizate (cardiac, renala)

 Dupa cauza: primare (primitive) si secundare (in boli autoimune, in mielom multiplu)

Amiloidul – substanta omogena, vatoasa, eozinofila, coloratie Rosu de Congo, culoare caramizie, examinat in lumina
polarizata este verde refringent.

La nivel renal, amiloidul se depune sub capsula glomerulara, inlocuind progresiv glomerulul, perivascular si peritubular.
Evolueaza rapid spre insuficienta renala.

In cord, amiloidul se depune perivascular si interstitial afectand sistemul excito-conductor, determinand aritmii severe si
insuficienta cardiac rapid progresiva

5.STEATOZA HEPATICA

Definitie: leziune reversibila, caracterizata prin acumularea anormala de lipide in hepatocite. Cauza frecventa: consumul
cronic de alcool.

Macro – ficat marit de volum, greutate crescuta, culoare galben – lutos, consistenta moale.

Micro – in functie de gradul de incarcare cu lipide acestea realizeaza in citoplasma hepatocitelor un aspect micro sau
macrovezicular. Cand incarcarea e maxima, hepatocitul ia aspectul unui adipocit.

6.BOALA NIEMANN – PICK

Definitie – distrofie ereditara autosomal recisiva, caracterizata prin acumulare in celulele sistemului monocot – macrofag a
unui compus de metabolism intermediar lipidic – sfingomielina. Boala se datoreaza unei mutatii a genei sfingomielinazei.

Macro – hepatosplenomegalie, adenomegalie, afectare variabila a SNC. Splina din boala NP este mult marita de volum,
galbuie lutoasa.

Micro – arhitectura normal splenica e inlocuita partial sau total de celule NP – celule de talie mare, cu citoplasma abundenta,
spumoasa, eozinofila, PAS “-“ si nucleu central.

7.BOALA GAUCHER

Definitie – distrofie a metabolismului glucidic, cu transmitere ereditara autosomal recisiva, caracterizata prin acumularea in
sistemul monocot – macrofag a unui metabolit intermediary numit gluco-cerebrozid. Boala se datoreaza unei mutatii genetice
a genei care codifica glucocerebrozidaza.

Macro – hepatosplenomegalie, adenomegalie, posibila afectare a SNC. Splina e mult marita de volum, ajunge la 5 kg, palida.

Micro – arhitectura splenica e dezorganizata prin infiltrarea cu cellule Gaucher (cellule mari pana la 100 ,u cu citoplasma
abundenta, creponata, nucleu impend la periferie, PAS “+”. Celulele Gaucher la origine sunt monocite sau macrophage care
au stocat in lizozom glucocerebrozid.

8.STAZA BILIARA INTRAHEPATICA

Definitie – manifestari legate de diminuarea sau oprirea secretiei biliare, cu acumularea in sange a substantelor care sunt
excretate prin bila (bilirubina, saruri biliare, colesterol).

4
Colestaza se produce prin: obstructia cailor biliare, oprirea formarii bilei datorata unei leziuni hepatocitare.

Colestaza extrahepatica – determinata de obstructia caii biliare principale (litiaza, neoplasme)

Colestaza intrahepatica – data de :

- Obstructia cailor biliare intrahepatice (neo intrahepatice, amiloidoza, steatoza, ciroza primitiva)
- Oprirea formarii bilei de catre hepatocit (hepatite acute, cornice, ciroza)

Macro – ficat marit de volum, brun-verzui, consistenta crescuta. Canale biliare dilatate, cu bila concentrate negru-verzuie.

Micro – Apar depozite de pigment biliar in hepatocite. Ductele si canaliculele biliare apar destinse de acumularile de bila,
culoare verde – maro. Bila extravazata este fagocitata de cellule Kupffer. Periductular apare edem si infiltrate cu neutrofile. In
timp, apare fibroza in spatiul port, iar extinderea la parenchimul hepatic duce la ciroza biliara secundara.

9.PLACA DE ATEROM – ATEROSCLEROZA

Definitie – distrofie lipidica, caracterizata de acumularea de triglyceride si cholesterol sub intima arterelor.

Macro – leziunile de ateroscleroza trec prin doua faze successive:

 Striul lipidic – leziune liniara, galbuie, usor proeminenta

 Placa de aterom – leziune de forma neregulata, galbuie, proeminenta in lumen, cu tendinta de confluare cu placile
vecine.

Micro – placa de aterom e alcatuita din trei component:

 Componenta lipidica – grasimi intra si extracelulare si cristale de cholesterol. Nu se coloreaza pe sectiuni la

parafina cid oar pe sectiuni la gheata colorate cu coloranti speciali de grasimi(scharlach).
 Componenta celulara – macrophage spumoase, histiocite, limfocite, fibroblaste.
 Componenta fibrilara – fibre de collagen si elastina, degradate.

Complicatiile placii de aterom:

- Ulceratii cu tromboza
- Hemoragia in placa
- Dilatatiile anevrismale si ruptura peretelui vascular

III.INFLAMATII NESPECIFICE

1. PERICARDITA FIBRINOASA

Definitie – inflamatie acuta exudativa a pericardului, care determina aparitia unui exudat sero-fibrinos in
cavitatea pericardica
Macro – exudat sero-fibrinos cu punti de fibrin si striuri albicioase meregulate pe seroase.
Micro – retea densa de fibrina cu hematii si leucocite pe suprafata pericardului. Pericardul apare ingrosat prin
procese de fibroza.

2. APENDICITA ACUTA FLEGMONOASA

Definitie – inflamatie acuta exudativa purulenta caract. prin infiltrarea difuza a peretelui apendicular in toata
grosimea lui.

Macro – apendice marit de volum, mezoul hyperemic, seroasa acoperita de exudat fibrinopurulent.Peretele
este ingrosat, mucoasa prezinta hemoragii punctiforme, lumenul purulent.

Micro – lumenul apendicular contine puroi – detritus necrotic, PMn si piocite. Toate straturile peretelui sunt
infiltrate masiv de PMN.

5
3. ABCESUL HEPATIC

Definitie – inflamatie acuta exudativa purulenta, circumscrisa, a parenchimului hepatic.

Macro – in functie de calea pe care infectia ajunge la ficat, se descriu mai multe tipuri:

 Abces pioemic – germenii ajung la ficat pe calea arterei hepatice, in conditii de sepsis(prezenta de
germeni in sange)
 Abces pileflebitic – germenii ajung la ficat pe calea venei porte, in enterocolite severe.
 Abces colangitic – germenii ascensioneaza pe cai biliare, de obicei de la o colecistita acuta supurata.
 Abces prin insamantare directa sau contiguitate de la leziuni de vecinatate.

Abcesele colangitice sunt multiple, verzui si mici, pe cand cele pioemice sunt unice cu continut purulent
galbui.

Micro – abcesul are in centru o zona de detritus fibrino-leucocitar si necrotic, alcatuit din: resturi de fibrin,
PMN degradate si resturi de hepatocite necrozate. La periferie prezinta tesut de granulatie si posibil o capsula
fibroasa.

4. LEPTOMENINGITA ACUTA PURULENTA

Definitie – inflamatie exudativa acuta purulenta localizata la nivelul leptomeningelui.(alcatuit din piamater si
arahnoida)

Macro – leptomeningele e ingrosat, congestive, cu luciu pierdut, iar LCR este de la tulbure pana la franc
purulent. In etiologia meningitei acute sunt implicate numeroase bacteria: Neisseria Meningitidis,
Staphilococcus Aureus, Eischerichia Coli.

Micro – meningele e ingrosat prin lichid de edem, vasele meningeale sunt dilatate cu lumenul plin de hematii,
in spatial subarahnoidian se gaseste abundant exudat alcatuit din fibrin, polimorfonucleare integer si degradate
(piocite).

5. ENTEROCOLITA ULCERO - NECROTICA

Definitie – inflamatie acuta alterative necrozanta a intestinului subtire si gros.

Macro – mucoasa prezinta edem, hemoragie, focare necrotice galbui-murdare, inconjurate de un lizereu
rosiatic.

Micro – ulceratii ale mucoasei, constand in detritus necrotic si numeroase PMN. Peretele intestinal prezinta
edem in toate straturile, vasele sunt dilatate pline ci hematii si discret infiltrate inflamator granulocitar.

6. PAROTIDITA EPIDEMICA

Definitite – inflamatie acuta, specifica, a glandei parotide, data de virusul urlian

Macro – parotida e marita de volum, de obicei bilateral, de consistenta lemnoasa.
Micro – stroma glandulara prezinta infiltrat inflamator limfocitar si edem. Celulele ductelor salivare au leziuni
distrofice hidroprotidice reversibile.

7. TESUTUL DE GRANULATIE

Definitie – este o inflamatie cronica reparatorie.

Macro – rosu, umed, friabil
Micro – alcatuit din :
 Tesut conjunctiv cu numeroase fibrocite si fibroblaste care sintetizeaza colagen
 Infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
 Capilare de neoformatie – cu endoteliu inalt
 Celule gigante multinucleate de corp strain – celule de talie mare cu multi nuclei asezati aleator in
citoplasma.

6
8. ENDOCARDITA INFECTIOASA

Definitie – process infectios in care endocardul este colonizat cu bacteria si fungi ce duc la formarea unor
vegetatii friabile de fibrina.

Macro – eroziunea si perforarea alveolelor, abcese miocardice. Se vindeca prin procese de fibro-scleroza si
calcificari.

Micro – celulele endocardului sunt ulcerate, cu depozite de fibrin ce contin meutrofile si colonii microbiene,
infiltrate leucocitar si material necrotic.

9. PIELONEFRITA ACUTA

Definitie – afectiune inflamatorie renala, caracterizata prin aparitia de focare supurative la nivelul
parenchimului renal.

Macro – rinichi marit de volum, benzi liniare galbui la nivelul medularei datorate puroiului, prezenta unei arii
piramidale in corticala.

Micro – focare supurative in interstitial renal, lumenul tubular plin cu PMN neutrofile.

10. PNEUMONIA FRANCA LOBARA

Definitie – inflamatie acuta exudativa purulenta care intereseaza doar alveolele pulmonare.

Macro – lobul afectat trece prin patru faze successive:

 Faza de congestie – lobul e marit de volum, violaceu, de consistent crescuta, cu crepitatii diminuate.
 Hepatizatie rosie – lobul afectat are consistenta crescuta, crepitatii disparate, proba docimaziei
negative.
 Hepatizatie cenusie – lobul afectat are culoare violaceu – cenusie iar la sectionare se scurge un lichid
tulbure.
 Faza de remisiune – lobul afectat revine incet la aspect normal.

Micro – in faza de congestive septurile interalveolare sunt ingrosate prin lichid de edem iar arteriolele din
septuri sunt dilatate cu lumenul plin de hematii.in alveoli se afla un exudat sero-fibrinos cu rare
polimorfonucleare. In faza de hepatizatie rosie alveolele sunt pline cu exudat alcatuit din fibrin, PMN intregi si
degradate si colonii microbiene. In faza de hepatizatie cenusie, exudatul alveolar este mai putin si alcatuit din
resturi de fibrin si PMN. In faza de remisiune exudatul se resoarbe lent si plamanul recapata aspect normal.
Caracteristic pneumoniei france lobare este monomorfismul lezionar – exudatul alveolar este identic in toate
alveolele afectate).

11. BRONHOPNEUMONIA

Definitie – inflamatie acuta exudativa purulenta a bronhiolelor terminale si a alveolelor din jurul lor. BP e
afectiunea pacientilor imunocompromisi, in special nou nascuti cu prematuritate si batrani imobilizati dupa
accidente vasculare cerebrale.

Macro – plamanul este afectat difuz, sub forma de nodule imprecise delimitati, de consistent crescuta, din care
la sectionare se evacueaza dopuri purulente.

Micro – in lumenul bronhiilor afectate se gaseste exudat fibrino-leucocitar iar alveolele din jurul acestor
bronhii sunt pline cu exudat polimorf alcatuit in proportii variabile din fibrin, PMN intregi si degradate,
hematii si limfocite. Caracteristic BP este polimorfismul lezionar – exudatul e diferit de la alveola la alveola)

7
 12. HEPATITA CRONICA

Definitie – afectare hepatica datorata inflamatiei cornice., de etiologie virala

Macro – ficat usor marit de volum, fara modificari macroscopic notabile

Micro – evaluarea se face dupa mai multe criteria:

 Activitatea necro-inflamatoare :
 hepatita de interfata (eroziunea hepatocitelor aflate la interfata dintre lobul si spatial port),
 necroza hepatocitara confluent (necroza unor grupuri intinse de hepatocite),
 necroza hepatocitara focala (unele hepatocite inlocuite de limfocite si macrophage,
apoptoza, inflamatie intralobulara)
 Fibroza
 Etiologia
 hepatocite cu citoplasma palida, eozinofila, omogena;
 nuclei nisiposi mari;
 leziuni ductale, infiltrat inflamator nodular, steatoza;
 infiltrat bogat in plasmocite

Mentiune speciala – prezenta de leziuni distrofice hepatocitare.

13. CIROZA HEPATICA

Definitie – reprezinta stadiul final pentru mai multe afectiuni hepatice.

Macro – ficat de consistenta mult crescuta, marginea anterioara ascutita, suprafata neregulata datorata
numerosilor nodule de diferite dimensiuni, in functie de care se descriu mai multe tipuri macroscopic de ciroza:

 Ciroza macronodulara – noduli peste 3 mm

 Ciroza micronodulara – nodule pana in 3 mm
 Forma mixta

Micro – stergerea arhitecturii normale, prezenta de nodul separati de benzi de fibroza, cordoame hepatocitare
groase cu cellule mari cu multi nuclei, steatoza marcata si corpi Mallory, depozite de fier in hemocromatoza.

IV. INFLAMAŢII SPECIFICE

1. GRANULOM TUBERCULOS – TBC PULMONARA SI GANGLIONARA

Definitie – tuberculoza este o inflamatie cronica granulomatoasa specifica, data de mycobacterium tuberculosis
(bacilul Koch). Foarte rar la pacientii imunosupresati pot da infectii mycobacterium bovis si m. Avium.
Infectia TBC cunoaste doua etape:
 Primoinfectia – apare in copilarie la prima expunere la bacilul Koch. Daca intervine la un individ sanatos
e asimptomatica si se vindeca spontan lasand mici cicatrici fibroase. La indivizi imunocompromisi
imbraca aspect de tuberculoza miliara.
 Reinfectia – apare fie prin activarea bacililor dormanti din leziunile de primoinfectie, fie prin reinfectare
exogena.
Macro – in tuberculoza miliara apar numeroase leziuni alb-sidefii pe seroase si in organele parenchimatoase. In
tuberculoza secundara, leziunea caracteristica este granulomul (foliculul) TBC care e o leziune nodulara, imprecis
delimitata, care poate prezenta in centru o substanta alba, granulara numita cazeum. Cel mai adesea apare in lobii
superiori pulmonari dar poate afecta orice organ.
Micro – dinspre centru spre periferie, foliculul TBC e alcatuit din:
 In centru – necroza de cazeificare.e un material omogen, eozinofil, granular, cu resturi hematoxinofilice
nucleare.In necroza, pe coloratia Ziehl Nielsen se identifica bacili acid – alcoolo- rezistenti rosii.
 Celule gigante multinucleate Langhans – histiocite de talie mare cu multi nuclei dispusi la periferie in
potcoava.
 Un placard de histiocite epitelioide – celule mari cu un singur nucleu situat la periferie. Sunt singurele
care nu pot lipsi din folicului TBC.

8
  O coroana de limfocite T activate.
Tuberculoza ganglionara – consecinta diseminarii limfactice a infectiei tuberculoase.
Macro – ganglion marit de volum , cenusiu, poate avea in centru cazeum.
Micro – leziunea caracteristica e foliculul TBC.

2. BOALA REUMATISMALA A CORDULUI: GRANULOMUL ASCHOFF (MIOCARDITA

REUMATISMALA), ENDOCARDITA REUMATISMALA

Definitie – RAA este o boala inflamatorie, in principal a copilului, ce apare dupa o infectie cu streptococ b-
hemolitic de tip A. Boala reumatismala a cordului este cea mai importanta manifestare a reumatismului articular
acut, cu posibila evolutie spre deces.Afecteaza toate cele trei structuri cardiace – endocard, miocard, pericard.
Miocardita reumatismala
Macro – consistenta scazuta a miocardului, dilatatie moderata a cavitatilor curdului.
Micro – infiltrat inflamator cronic interstitial, focare de miocitoliza, prezenta nodulilor Aschoff care trec
prin trei faze:
 Faza precoce – exudativa, necroza fibrinoida, infiltrat redus cu neutrofile
 Faza intermediara – proliferativa, granulomatoasa, cu zone de necroza fibrinoida, infiltrat cu limfocite,
plasmocite, macrofage, histiocite de talie mare – celule Aschoff
 Faza finala – fibroasa sau de vindecare, nodulul se transforma intr-o cicatrice hialina.
Endocardita reumatismala
Endocardul este afectat concomitent. Caracteristic – aparitia de vegetatii mici friabile, de 1-2 mm pe marginea
valvelor, din material fibrinoid, greu detasabile de endocard.

3. GLOMERULONEFRITA ACUTA DIFUZA POSTSTREPTOCOCICA

Definitie – afectare renala datorata infectiei cu streptococ beta-hemolitic, prin mecanism autoimun
Macro – rinichii mariti de volum, cu parenchim palid si zone mici hemoragice pe corticala.
Micro – aspect de glomerulo-nefrita proliferativa endocapilara:
 Glomerulii – largiti de proliferarea celulara si de afluxul de celule inflamatorii (neutrofile, mononucleare)
 Tubii renali – leziuni distrofice, lumenul tubular plin de hematii si leucocite, interstitiu edematos.

4. GRANULOMUL DE CORP STRAIN – tesutul de granulatie

Definitie – este o inflamatie cronica reparatorie.

Macro – rosu, umed, friabil
Micro – alcatuit din :
 Tesut conjunctiv cu numeroase fibrocite si fibroblaste care sintetizeaza colagen
 Infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
 Capilare de neoformatie – cu endoteliu inalt
 Celule gigante multinucleate de corp strain – celule de talie mare cu multi nuclei asezati aleator in
citoplasma.

5. AORTITA LUETICA

Definitie – leziune inflamatorie a aortei, intalnita in sifilisul tertiar.

Luesul – infectie cu transmitere sexuala data de o spirocheta – treponema pallidum. Se mai transmite prin sange sau
de la mama la fat.
Infectia luetica trece prin patru stadii evolutive:
 Sifilis primar – apare la aprox 21 zile dupa infectare sub forma unei leziuni ulcerate nedureroase, la
nivelul portii de intrare numita sancru dur. Se vindeca spontan in 7 zile.
 Sifilis secundar – apare la cateva saptamani sub forma unei eruptii cutanate maculo-papulare,
eritematoase, care nu raspunde la antihistaminice dar dispare spontan in cateva saptamani.
 Sifilis tertiar – apare dupa ani de zile si asociaza leziuni cardio-vasculare, ganglionare si de SNC.
 Sifilis cuaternar – apar complicatii ale leziunilor din stadiul anterior.
Macro – aortita luetica afecteaza primul segment al aortei care sed ilata anevrismal.
Micro – leziunea e de tip mezoaortita si se caracterizeaza prin distrugerea colagenului din tunica medie si infiltrat
inflamator cu plasmocite, perivaso-vasorum.

6. ACTINOMICOZA

Definitie – inflamatie distructiva data de o bacterie anaeroba – actinomyces israelii.

9
 Micro – tesuturile afectate au zone intinse de necroza cu infiltrat inflamator polimorf, iar pe coloratia PAS se
identifica colonii de actinomyces.

7. PIELONEFRITA MICOTICA

Definitie – infectie fungica, cea mai raspandita candidoza.

Macro – apare sub forma de pseudohife din care se formeaza blastospori. Se pun in evidenta prin coloratia PAS.
Spectrul infectiei: proliferari superficiale (ale pielii, mucoasei bucale si urogenitale) asociate cu o boala usoara,
forme grave diseminate hematogen la pacienti imunodeficienti. In cazuri invazive este afectat rinichiul – apar
microabcese galbui in cortex si medulara.
Micro – in centrul abcesului – pseudohife si blastospori, inconjurati de necroza si infiltrate cu neutrofile. In tubi si
capilare glomerulare se observa filamente micotice.

8. BOALA CU INCLUZII CITOMEGALICE

Definitie – e asimptomatica la indivizi sanatosi si are semnificatie patologica doar la pacienti imunodeprimati.
Infecteaza mai ales celulele epiteliale ale tractului digestiv, respirator, glande exocrine.
Macro – nu da.
Micro – celulele infectate sunt mari, prezinta intranuclear o incluzie eozinofila cu halou clar.

V. TUMORI BENIGNE

1. PAPILOMUL

Definitie – tumora benigna a epiteliilor pavimentoase scuamoase: piele, mucoasa cavitatii orale, esofag, anus, vulva,
vagin, exocol, santul balano-preputial.
Macro – tumora vegetanta, conopidiforma, sesila sau pediculata, acoperita de tegument cu aspect normal.
Micro – tumora e alcatuita din axe conjunctivo – vasculare tapetate de epiteliu pavimentos cu acantoza (ingrosarea
stratului spinos) si hiperortocheratoza (ingrosarea stratului de cheratina).

2. POLIPUL

Definitie – tumora benigna a epiteliilor cilindrice (mucoasa nazala, tract respirator, stomac, intestin subtire, colon,
rect, endocol, uter).
Macro – tumori de dimensiuni variabile, vegetante, sesile sau pediculate.
Micro – tumora e alcatuita din axe conjunctivo – vasculare tapetate de celule cilindrice mari cu nuclei tahicromi
(intens colorati), alungiti. Se clasifica in functie de aspectul micro, in:
 Polipi tubulari – celulele tumorale formeaza structuri tubulare
 Polipi vilosi – alcatuit din axe conjunctivo – vasculare digitiforme, tapetate de celule tumorale
 Polipi tubulo – vilosi.

3. NEVUL NEVO – CELULAR – alunitele

Definitie – tumora benigna a celulelor pigmentare din piele

Macro – tumori pigmentate de dimensiuni variabile, plane sau elevate, uneori cu fire de par.
Micro – tumora e alcatuita din cuiburi de celule cubice monomorfe. Se descriu trei tipuri de nevi:
 Nevi intradermici – prolifereaza strict in derm
 Nevi jonctionali – cuiburile in jonctiunea dermo – epidermica
 Nevi micsti – cu cuiburi atat in derm cat si in jonctiune.

10
4. FIBROADENOMUL MAMAR

Definitie – tumora benigna a glandei mamare. Apare mai cel frecvent la femei in perioada de activitate genitala,
foarte rar la barbati.
Macro – tumora nodulara de consistenta crescuta, bine delimitata.
Micro – proliferare bifazica care asociaza proliferarea ductelor si a stromei fibroase. Se descriu doua forme:
 Fibroadenomul intracanalicular – prolifereaza mai mult epiteliul ductal formand ducte ramificate in coarne
de cerb.
 Fibroadenomul pericanalicular – prolifereaza mai mult stroma fibroasa care izoleaza ducte mici rotunde.

5. LEIOMIOFIBROMUL UTERIN

Definitie – tumora benigna a miometrului – tunica musculara a uterului

Macro – tumora nodulara, bine delimitata, de consistenta ferma, care herniaza pe suprafata de sectiune.
Micro – alcatuit din fascicule de fibre musculare netede, alungite, mari, cu nuclei ovali, cu capete rotunjite, in
trabuc.

6. ADENOMUL PLEOMORF DE GLANDA PAROTIDA

Definitie – tumora benigna a glandelor salivare mari, cel mai frecvent parotide.
Macro – tomora nodulara aparent bine delimitata, prezinta o capsula care de cele mai multe ori include insule
tumorale ceea ce determina recidive frecvente.
Micro – tumora e alcatuita din insule si trabecule de celule mici, cubice, dispuse intr-o stroma fibroasa, cu zone
mixoide cartilaginoase sau chiar de osificare. Tumora are aspect polimorf, alternand zone dens celulare cu zone
sarace in celule.

7. NEURINOMUL (SCHWANOMUL)

Definitie – tumora benigna a tecilor nervoase din celula Schwann. Localizare – nervii mari cranieni si spinali si
ramurile lor.. Este o tumora solitara cu crestere lenta.

Macro – tumora bine delimitata, albicioasa – cenusie, consistenta ferma.

Micro – alcatuita din fascicule de celule alungite, cu margini rotunjite, cu nuclei alungiti paraleli care dau aspect de
palisada.Prezinta doua zone:

 Zona Antoni A – celule asezate in fascicule dense cu palisade numeroase.

 Zona Antoni B - celule separate de o stroma laxa, mixoida cu vase numeroase

8. HEMANGIOMUL CAPILAR CUTANAT

Definitie – tumora benigna a vaselor capilare sangvine.

Macro – tumora violacee de dimensiuni variabile, plana (in pata de vin) sau tuberoasa proeminenta.

Micro – la nivelul pielii, tumora se dezvolta strict in derm si e alcatuita din vase capilare cu perete subtire si lumen
dilatat plin cu hematii. Poate prezenta tromboze intraluminal.

VI. TUMORI MALIGNE

1. CARCINOMUL BAZOCELULAR

Definitie – tumora maligna a stratului bazal al pielii. Apare numai pe tegument, in special pe zonele expuse la
soare, cel mai adesea in 2/3 superioare ale fetei.Este cea mai frecventa tumora maligna dar malignitatea ei se
exprima numai la nivel local, nu metastazeaza dar invadeaza si distruge tesuturile din vecinatate.
Macro – tumora este nodulara, ulcerata, cu margini perlate.

11
 Micro – tumora este alcatuita din insule ciclaze de celule mari cu citoplasma bazofila si nuclei tahicromi. La
periferia insulelor tumorale nucleii se dispun paraleli cu aspect de palisada.

2. CARCINOMUL SCUAMOCELULAR de tegumente (spinocelular)

Definitie – tumora maligna a celulelor scuamoase din piele. Mai pot aparea la nivelul tuturor mucoaselor
pavimentoase precum si la nivelul insulelor de metaplazie scuamoasa.
Metaplazie – inlocuirea tesutului normal cu alt tesut de aspect normal dar care nu are ce cauta acolo. (fie pe colul
uterin fie la nivelul mucoasei bronsice). Apare cel mai frecvent in 1/3 inferioara a fetei si pe buze.
Micro – tumora e alcatuita din insule si plaje de celule mari, poligonale cu citoplasma abundenta, eozinofila, si
nuclei mari cu numeroase atipii: nucleoli vizibili, cromatina dispusa in gramezi, inversarea segmentelor nucleo –
citoplasmatice. In centrul insulelor tumorale se formeaza globi de cheratina. Pe masura ce carcinomul
scuamocelular este mai slab diferentiat celulele tind sa fie din ce in ce mai mici cu mai multe atipii si mai dure.

3. MELANOMUL MALIGN

Definitie – este tumora maligna a celulelor pigmentare.

Macro - imbraca 3 forme:
 melanom nodular - leziune nodulara infiltartiva pigmentata sau acromica.
 melanom lentiginos – leziune usor elevata cu tendinta la extindere in suprafata.
 melanomul acrol - apare la exterior....... .....fara legatura cu expunerea la soare.
Micro – tumora e alcatuita din insule si cuiburi de celule mari, fusiforme sau epitelioide cu numeroase atipii:
celulele pot contine pigment melanic care se evidentiaza prin coloratia Fontana. Originea melanomului malign e
intotdeauna la jonctiunea dermo-epiderm. Cel mai important factor de prognostic este invazia in profunzime care
se cuantifica dupa doi indici:
 indicele Clark –indica tesut din profunzime in care invadeza tumora.
 indicele Breslow – masoara in mm distanta de la stratul granular al pielii la cea mai profunda insula
tumorala.

4. ADENOCARCINOMUL DE COLON SI METASTAZELE LIMFOGANGLIONARE ALE ACESTUIA

Definitie - tumora maligna a mucoasei colonice. Factori de risc: dieta saraca in fibre si bogata in carne, bolile
inflamatorii cronice ale colonului, prezenta polipilor.
Macro - prezinta 3 forme :
 vegetanta poliploida - mai frecvent in jumatatea dreapta a colonului
 infiltrativa stenozanta - in jumatatea stanga a colonului si la nivelul rectului
 ulcerata – mai rara la niv colonului
Micro – celule mari mucosecretoare, cu numeroase atipii dispuse in glande cu arhitectura dezorganizata.
Metastazele limfoganglionare - reprezinta extensia pe cale limfatica a adenocarcinomului de colon
Macro – ganglion marit de volum, cenusiu, posibil cu zone de necroza.
Micro – structura ganglionara e inlocuita de proliferari...........identice cu tumora de origine

5. CARCINOMUL GASTRIC

Definitie – tumora maligna a epiteliului gastric.

Macro - tumora imbraca 3 forme
 macro – vegetanta
 ulcerata – lipsa de substanta, cu pereti duri
 infiltrativ stenozata – peretele gastric e ingrosat , cartonos si dse mai mult lim plastica.
Micro - carcinomul gastric prezinta 2 forme
 tip intestinal - cu celule tumorale dispuse in structuri glandulare
 tip difuz – celulele se dispun in plaje si trabecule. Celulele tumorale secreta mucus care se acumuleaza
intracelular cu aspect de celule in inel cu pecete si extarcelular cu o formare de lacuri de mucus.

6. CARCINOMUL DE COL UTERIN

Definitie - Tumora maligna a epiteliului scuamos ...sau a zonelor de metaplazie scuamoasa de pe endocol. Are
tendinta sa fie mai prost diferentiat si mai agresiv decat carcinomul de tegument.
Micro – tumora e alcatuita din insule si plaje de celule mari, poligonale cu citoplasma abundenta, eozinofila, si
nuclei mari cu numeroase atipii: nucleoli vizibili, cromatina dispusa in gramezi, inversarea segmentelor nucleo –
citoplasmatice. In centrul insulelor tumorale se formeaza globi de cheratina. Pe masura ce carcinomul
scuamocelular este mai slab diferentiat celulele tind sa fie din ce in ce mai mici cu mai multe atipii si mai dure.

12
 VII. PATOLOGIA ORALĂ

1. CHIST BRANHIAL

Definitie – tulburare de embriogeneza caracterizata prin prezenta unor resturi din arcurile branhiale.
Macro – formatiune elastica nodulara de cativa milimetri situata pe marginea SCM.
Micro – alcatuit din tesut limfoid care include resturi de epiteliu pavimentos mormal.

2. GRANULOM DE REPARATIE GIGANTO – CELULAR (EPULIS)

Definitie – proliferare a parodontiului de cauza de obicei iritativa. Apare pe marginea libera a gingiei in special la
femei tinere sau la pacienti cu lucrari dentare vicioase.
Macro – formatiune nodulara, acoperita de mucoasa normala sau ulcerata.
Micro – exista doua forme evolutive de epulisȘ
 Epulis granulomatos – alcatuit din tesut de granulatie cu proliferare fibroblasto – fibrocitara, infiltrat
inflamator polimorf, capilare de neoformatie si celule gigante multinucleate de corp strain.
 Epulis fibromatos – rezulta prin evolutia indelungata a primei variante si se caracterizeaza prin infiltrat
inflamator redus cantitativ intr-un tesut conjunctiv fibros.

3. LICHEN PLAN BUCAL

Definitie – tulburare de cheratinizare de cauza incomplet cunoscuta, probabil autoimuna.

Macro – leziune in placa sau retea, albicioasa, striata, care apare pe tegumente si mucoase. Mecanismul etio-
patogenic este reprezentat de distruferea cheratinocitelor de catre limfocite T activate.
Micro – lichenul asociaza urmatoarele leziuni:
 Hiperortocheratoza – ingrosarea stratului de cheratina
 Acantoza – ingrosarea stratului scuamos
 Vacuolizari ale celulelor stratului bazal prin lichid de edem.
 Stergerea limitei dermo – epidermice prin infiltrat inflamator cu limfocite, dispus in banda.
 Cheratinocite apoptotice numite corpi Civatte.

4. ADENOM PLEOMORF DE GLANDA PAROTIDA – tumora mixta de glanda parotida

Definitie – tumora benigna a glandelor salivare mari, cel mai frecvent parotide.
Macro – tomora nodulara aparent bine delimitata, prezinta o capsula care de cele mai multe ori include insule
tumorale ceea ce determina recidive frecvente.
Micro – tumora e alcatuita din insule si trabecule de celule mici, cubice, dispuse intr-o stroma fibroasa, cu zone
mixoide cartilaginoase sau chiar de osificare. Tumora are aspect polimorf, alternand zone dens celulare cu zone
sarace in celule.

5. CARCINOM APARUT IN CADRUL UNUI ADENOM DE GLANDA PAROTIDA

6. CARCINOM SPINOCELULAR DE LARINGE

7. PAROTIDITA EPIDEMICA – oreionul

Definitite – inflamatie acuta, specifica, a glandei parotide, data de virusul urlian

Macro – parotida e marita de volum, de obicei bilateral, de consistenta lemnoasa.
Micro – stroma glandulara prezinta infiltrat inflamator limfocitar si edem. Celulele ductelor salivare au leziuni
distrofice hidroprotidice reversibile.

13
8. GRANULOM DENTAR PIOGEN

Definitie – este o forma circumscrisa de parodontita cronica. Apare frecvent pe ramul mandibulei in jurul radacinii
unui dinte lezat si se poate transforma in abces periapical.
Macro – nu are.
Micro – exista doua forme
 Granulomul simplu – alcatuit din tesut de granulatie.
 Granulomul epitelial – include resturi de epiteliu odontogen.

9. ADAMANTINOM (AMELOBLASTOM)

Definitie – tumota benigna a epiteliului odontogen. Apare cel mai adesea la nivelul ramului mandibulei. Exista trei
forme de ameloblastom
 A. Polichistic – comun
 A. Unichistic
 A. Extraosos
Micro – tumora e alcatuita din insule de celule odontogene care dinspre centru spre periferia insulelor recapituleaza
odontogeneza. La periferia insulelor tumorale, celulele se dispun regulat cu aspect in palisadare sau polarizare
inversa. Exista o forma de a. Plexiform care nu recapituleaza odontogeneza.

10. CHISTUL DENTIGER

Definitie – o acumulare de apa in jurul coroanei unui dinte inclus.

Macro – se diagnosticheaza pe radiografie unde se identifica dintele inclus si o zona radio opaca in jurul coroanei
sale.
Micro – peretele chistului e tapetat de epiteliu scuamos necheratinizat asemanator cu mucoasa orala, care poate
prezenta ulceratie, displazie sau chiar carcinom scuamo – celular.

14