REFERAT:

“Atribuțiile Președintelui Republicii Moldova comparativ cu alte state”

CHIȘINĂU 2017
CUPRINS:

Capitolul 1: Descrieri Generale

Capitolul 2 : Atribuțiile Președintelui

Republica Moldova

România

Italia

Franța

Federația Rusă

Ungaria

Statele Unite ale Americii

Japonia

Capitolul 3: Concluzie
OBIECTIVE:

 Sa analizez constitutiile tarilor alese;

 Sa identific Atributiilor Sefului de Stat;
 Sa compar Atributiile Sefului de Stat din RM cu alte tari;
 Sa expun parerea in raport cu tema data
Capitolul 1 : Atribuțiile Președintelui

 Republica Moldova

13 noiembrie 2016 este ales în funcția de Președinte al Republicii Moldova- Igor Dodon.

Preşedintele Republicii Moldova, în calitatea sa de şef al statului, reprezintă statul şi este garantul
suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării .1

În acest context, determinantul “şef al statului” desemnează persoana, care este chemată să reprezinte la
cel mai înalt nivel statul, personificînd întreaga naţiune şi teritoriul ţării.

Daca pina nu demult Preşedintele Republicii Moldova era ales de Parlament prin vot secret,astazi in
vederea evitării vidului legislativ, Curtea a declarat neconstituţională Legea cu privire la alegerea
Preşedintelui Republicii Moldova şi a revigorat prevederile Codului Electoral privind alegerea
Preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni.

Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii

jurămîntului. Şeful statului îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou
ales.

Mandatul Preşedintelui poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război sau catastrofă, însă nici o
persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două
mandate consecutive.2

Atribuţiile Preşedintelui Republicii Moldova:

1.Convocarea Parlamentului

Preşedintele Republicii Moldova, convoacă Parlamentul în cel mult 30 de zile de la alegeri.3

2.Dreptul la iniţiativă legislativă

Preşedintele Republicii Moldova are dreptul la iniţiativă legislativă.4

3.Mesaje Parlamentului

Preşedintele Republicii Moldova poate lua parte la lucrările Parlamentului. Preşedintele Republicii
Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale naţiunii.5

1
Constitutia RM-art.77.Presedintele Republicii Moldova,seful statului
2
Constituţia RM-art.80
3
Constituţia RM-art.63.al(2)
4
Constituţia RM-art.73
4.Dizolvarea Parlamentului

În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni,
Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve
Parlamentul (1) ,dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de
zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.(2)

Concomitent cu aceste posibilităţi, există şi anumite restricţii asupra dizolvării Legislativului. Astfel,
Parlamentul poate fi dizolvat numai o singură dată în cursul unui an. El nu poate fi dizolvat în ultimele 6
luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, cu excepţia cazului prevăzut la art. 78 alin. (5)
(dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu
dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament), şi nici în timpul stării de urgenţă, de
asediu sau de război(4).6

5.Atribuţii în domeniul politicii externe

Preşedintele Republicii Moldova, care personifică statul şi este chemat să-l reprezinte în relaţiile cu alte
state, la cel mai înalt nivel, îşi exercită funcţia de reprezentant oficial al statului în colaborare cu
Parlamentul şi Guvernul şi are următoarele atribuţii în domeniul politicii externe:

 poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova
şi le prezintă, în modul şi în termenul stabilit de lege, spre ratificare Parlamentului;(1)
 la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai Republicii
Moldova şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice; (2)
 primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state în
Republica Moldova (3)7

6.Atribuţii în domeniul apărării

Preşedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forţelor armate.(1) El poate declara, cu
aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală.(2) De asemenea, în caz de
agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea
agresiunii, declară starea de război şi le aduce, neîntîrziat, la cunoştinţa Parlamentului. Dacă Parlamentul
nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.(3)

Preşedintele Republicii Moldova poate lua şi alte măsuri pentru asigurarea securităţii naţionale şi a ordinii
publice, în limitele şi în condiţiile legii (4)8

5
Constituţia RM-art.843
6
Constituţia RM-art.85
7
Constituţia RM-art.86
7.Alte atribuţii

Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;

b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;
c) soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic;
d) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
e) acordă graţiere individuală;
f) poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor de interes naţional;
g) acordă ranguri diplomatice;
h) conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii şi altor categorii de
funcţionari, în condiţiile legii;
i) suspendează actele Guvernului, ce contravin legislaţiei, pînă la adoptarea hotărîrii definitive a Curţii
Constituţionale;
j) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege9.

8.Numirea judecătorilor

Preşedintele Republicii Moldova numeşte judecătorii, la propunerea Consiliului Superior al

Magistraturii.10

9.Promulgarea legilor:

Preşedintele Republicii Moldova promulgă legile şi este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei
legi să o trimită, în termen de cel mult două săptămîni, spre reexaminare, Parlamentului. În cazul în care
Parlamentul îşi menţine hotărîrea adoptată anterior, Preşedintele promulgă legea .11

10.Actele Preşedintelui Republicii Moldova:

În exercitarea atribuţiilor sale, şeful statului emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul
statului. Acestea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

De asemenea, decretele emise de Preşedinte în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 86

alineatul (2) , articolul 87 alineatele (2) , (3) şi (4) se contrasemnează de către Primul-ministru.12

8
Constituţia RM-art.87
9
Constituţia RM-art.88
10
Constituţia RM-art.116 al.2
11
Constituţia RM-art.93
12
Constituţia RM-art.94
11.Atribuţiile Preşedintelui la numirea Guvernului:

Învestitura

Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, desemnează un candidat

pentru funcţia de Prim-ministru, iar în baza votului de încredere acordat de Parlament, şeful statului
numeşte Guvernul. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii
Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.

Odată desemnat, candidatul pentru funcţia de Prim-ministru este liber să elaboreze programul de
activitate şi să desemneze componenţa nominală a Guvernului.13

Desemnarea Prim-ministrului interimar

Preşedintelui Republicii Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca Prim-ministru interimar, în

cazul imposibilităţii Prim-ministrului de a-şi exercita atribuţiile sale sau în cazul decesului acestuia, pînă
la formarea noului Guvern .14

 România

Din 21 decembrie 2014 îndeplineste fucţia de preşedinte al României- Klaus Iohannis.

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei nationale, al unităţii şi
al integrităţii teritoriale a ţării.(1) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna
funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile
statului, precum şi între stat şi societate.(2)15

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. [...] Nici o
persoana nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate.
Acestea pot fi succesive.16

Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea juramântului de Preşedintele nou ales.
Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

13
Constituţia RM-art.98
14
Constituţia RM-art.101
15
Constituţia României-art.80
16
Constituţia României-art.81
17
Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două
mandate. Acestea pot fi și succesive.18

Atribuţiile Preşedintelui României:

1.Mesaje Parlamentului

Președintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale
națiunii.19

2.Dizolvarea Parlamentului

După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele
României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea
Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două
solicitări de învestitură. (1)

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (2)

Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în
timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență. (3) 20

3. Atribuții în domeniul politicii externe

Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre
ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate și acorduri internaționale se încheie,
se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. (1)

Președintele, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României

și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. (2)

Reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă Președintele României. (3)21

4. Atribuții în domeniul apărării

Președintele României este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al

Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. (1)

17
Constituţia României-art.83
18
Constituţia României-art.81 al.4
19
Constituţia României-art.88
20
Constituţia României-art.89
21
Constituţia României-art.91
 El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor
armate. Numai în cazuri excepționale, hotărârea Președintelui se supune ulterior aprobării
Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. (2)

În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru
respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă
Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii. (3)

În caz de mobilizare sau de război Parlamentul își continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar
dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor. (4)22

5.Alte atribuții

Președintele României îndeplinește și următoarele atribuții:

a) conferă decorații și titluri de onoare;

b) acordă gradele de mareșal, de general și de amiral;

c) numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege;

d) acordă grațierea individuală.23

6.Numirea Judecatorilor

Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, în condițiile legii. (1)

Propunerile de numire, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de

competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice. (2)24

7. Actele Președintelui

În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial
al României. Nepublicarea atrage inexistența decretului. (1)

Decretele emise de Președintele României în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute în articolul 91

alineatele (1) și (2), articolul 92 alineatele (2) și (3), articolul 93 alineatul (1) și articolul 94 literele a),
b) și d) se contrasemnează de primul-ministru. (2)25

8.Atribuţiile Preşedintelui la numirea Guvernului:

Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul

pe baza votului de încredere acordat de Parlament. (1)

22
Constituţia României-art.92
23
Constituţia României-art.94
24
Constituţia României-art.125
25
Constituţia României-art.100
 În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, Președintele revocă și numește, la
propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. (2)

Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului,
Președintele României va putea exercita atribuția prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării
Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru. (3) 26

Consultarea Guvernului

Președintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță

deosebită.27

Participarea la ședințele Guvernului

Președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes
național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea primului-
ministru, în alte situații. (1)

Președintele României prezidează ședințele Guvernului la care participă. (2)28

9. Referendumul

Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin
referendum, voința cu privire la probleme de interes național.29

10.Măsuri excepționale

Președintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori
în unele unități administrativ-teritoriale și solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel
mult 5 zile de la luarea acesteia. (1)

Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea
stării de asediu sau a stării de urgență și funcționează pe toată durata acestora. (2)30

11.Indemnizația și celelalte drepturi

Indemnizația și celelalte drepturi ale Președintelui României se stabilesc prin lege.31

26
Constituţia României-art.85
27
Constituţia României-art.86
28
Constituţia României-art.87
29
Constituţia României-art.90
30
Constituţia României-art.93
31
Constituţia României-art.101
  Italia

31 ianuarie parlamentarii italieni reuniti in sedinta comuna si cei 58 de reprezentanti ai regiunilor, după ce
fostul preşedinte, Giorgio Napolitano, aflat deja la al doilea mandat, şi-a dat demisia in calitate de
Presedinte al Italiei este ales-Sergio Mattarella (3 februarie 2015)

Alegerea Președintelui Republicii are loc prin vot secret, cu o majoritate de două treimi din membrii
adunării.

După cel de-al treilea vot, este suficientă majoritatea absolută.32

Orice cetățean care a împlinit vârsta de 50 de ani și se bucură de plenitudinea drepturilor civile și
politice poate fi ales în funcția de Președinte al Republicii.

Funcția de Președinte al Republicii este incompatibilă cu orice altă funcție.

Remunerația și drepturile Președintelui Republicii sunt reglementate prin lege.33

Președintele Republicii este ales pentru un mandat de 7 ani.

Cu 30 de zile înainte de expirarea mandatului, Președintele Camerei Deputaților va convoca o sesiune

comună a Parlamentului și a delegaților regionali pentru a alege noul Președinte al Republicii.

Pe parcursul procedurii de dizolvare a Parlamentului sau în cele trei luni anterioare dizolvării, alegerile
vor avea loc în primele 15 zile de la prima ședință a noului Parlament.

În acest interval, vor fi prelungite prerogativele Președintelui în funcție.34

Atribuţiile Preşedintelui Italiei:

Președintele Republicii este șeful statului și reprezintă unitatea națională.

Președintele poate adresa mesaje Parlamentului.

Președintele:
– autorizează prezentarea în Parlament a proiectelor de lege inițiate de Guvern;

– promulgă legi și emite decrete cu putere de lege, precum și regulamente;

– convoacă un referendum general în situațiile prevăzute de Constituție;

– numește funcționarii de stat în situațiile prevăzute de lege;

32
Constituţia Italiei-art.83
33
Constituţia Italiei-art.84
34
Constituţia Italiei-art.85
– acreditează și primește reprezentanții diplomatici și ratifică tratatele internaționale autorizate, acolo
unde se impune, de către Parlament.

Președintele este Comandantul Suprem al Forțelor Armate, prezidează Consiliul Suprem de Apărare
înființat potrivit legii și declară război conform celor decise de Parlament.

Președintele prezidează Consiliul Superior al Magistraturii.

Președintele poate acorda grațieri individuale și poate comuta pedepse.

Președintele conferă decorații și alte distincții de onoare ale Republicii.35

După consultarea președinților Parlamentului, Președintele Republicii poate dizolva una sau ambele
Camere ale Parlamentului.

Președintele Republicii nu poate exercita acest drept în ultimele șase luni ale mandatului său, cu
excepția situației în care perioada respectivă coincide, integral sau parțial, cu ultimele șase luni ale
mandatului Parlamentului.36

Niciun act al Președintelui Republicii nu va fi valabil dacă nu este contrasemnat de ministrul care a
făcut propunerea respectivă și care își asumă răspunderea pentru aceasta. Un act cu putere de lege,
precum și alte acte prevăzute de lege se contrasemnează de Președintele Consiliului de Miniștri.37

Președintele Republicii nu răspunde pentru acțiunile întreprinse în exercițiul funcției sale, cu excepția
cazurilor de înaltă trădare sau de încălcare a Constituției. În aceste cazuri, Președintele poate fi pus sub
acuzare de Parlamentul întrunit în sesiune comună, cu majoritatea absolută a membrilor săi.38

Înainte de a-și prelua mandatul, Președintele Republicii depune jurământul de supunere față de Republică
și de respectare a Constituției, în fața Parlamentului întrunit în sesiune comună.39

Președintele Republicii numește Președintele Consiliului de Miniștri și, la propunerea acestuia,

miniștrii.40 Înainte de preluarea mandatului, Președintele Consiliului de Miniștri și miniștrii vor depune
jurământul în fața Președintelui Republicii.41

35
Constituţia Italiei-art.87
36
Constituţia Italiei-art.88
37
Constituţia Italiei-art.89
38
Constituţia Italiei-art.90
39
Constituţia Italiei-art.91
40
Constituţia Italiei-art.92
41
Constituţia Italiei-art.93
  Franța

Președintele Franței din 14 mai 2017 este Emmanuel Macron.

Președintele Republicii veghează la respectarea Constituției. Prin arbitrajul său, acesta asigură
funcționarea corespunzătoare a autorităților publice, precum și continuitatea statului.

Președintele este garantul independenței naționale, al integrității teritoriale și al respectării tratatelor.42

Președintele Republicii este ales pentru un mandat de 5 ani, prin sufragiu universal.43

Președintele Republicii este ales cu o majoritate absolută a voturilor exprimate. Dacă aceasta nu se obține
la primul vot, se organizează un al doilea vot, în a 14-a zi de la primul scrutin. La al doilea vot se pot
prezenta doar cei doi candidați care, după eventuala retragere a celor mai bine plasați candidați, au obținut
cel mai mare număr de voturi la primul tur.

Procesul de alegere a Președintelui începe prin convocarea acestor alegeri de către Guvern. 44

Atribuţiile Preşedintelui Franței:

Președintele Republicii numește Prim-ministrul. Președintele Republicii dispune încetarea mandatului

Primului ministru la prezentarea de către acesta a demisiei Guvernului. La propunerea Prim-ministrului,
Președintele îi numește în funcție și dispune încetarea mandatului celorlalți membri ai Guvernului.45
Președintele Republicii prezidează Consiliul de Miniștri.46

Președintele Republicii promulgă legile în termen de 15 zile de la transmiterea către Guvern a legii
definitiv adoptate. Înainte de expirarea acestui termen, Președintele poate cere Parlamentului să
redeschidă dezbaterile cu privire la lege sau cu privire la anumite articole din cuprinsul acesteia. Această
redeschidere a dezbaterilor nu poate fi refuzată.47

La propunerea Guvernului pe durata sesiunilor parlamentare sau la propunerea comună a celor două
Camere, publicată în Monitorul Oficial, Președintele Republicii poate supune referendumului orice
proiect de lege privind organizarea autorităților publice, reformele ce vizează politica economică, socială
sau privind mediul națiunii și serviciile publice care contribuie la acestea, sau care urmărește autorizarea
ratificării unui tratat care, fără a aduce atingere Constituției, ar afecta funcționarea instituțiilor. Când
referendumul este organizat la propunerea Guvernului, acesta va susține o declarație în fața fiecărei
Camere, această declarație fiind urmată de o dezbatere. Un referendum care vizează unul dintre subiectele
menționate la primul alineat poate fi organizat la inițiativa unei cincimi dintre membrii Parlamentului,

42
Constituţia Franței-art.5
43
Constituţia Franței-art.6
44
Constituţia Franței-art.7
45
Constituţia Franței-art.8
46
Constituţia Franței-art.9
47
Constituţia Franței-art.10
sprijinită de o zecime dintre alegătorii înscriși pe listele electorale. Această inițiativă va lua forma unui
proiect de lege și nu poate avea ca obiect abrogarea unei dispoziții legale promulgate de mai puțin de un
an. Condițiile în care aceasta este depusă și cele conform cărora Consiliul Constituțional controlează
respectarea prevederilor alineatului anterior sunt prevăzute de o lege organică. Dacă propunerea
legislativă nu a fost examinată de cele două Camere, într-o perioadă de timp stabilită de legea organică,
Președintele Republicii o va supune unui referendum. Atunci când propunerea de lege nu este adoptată de
poporul francez, nu poate fi supusă referendumului nicio nouă propunere pe aceeași temă în termen de doi
ani de la data scrutinului. Atunci când rezultatul referendumului constă în adoptarea proiectului de lege
sau a propunerii legislative, Președintele Republicii promulgă legea în termen de 15 zile de la anunțarea
rezultatelor votului.48

După consultarea Prim-ministrului și a președinților Camerelor Parlamentare, Președintele Republicii

poate pronunța dizolvarea Adunării Naționale. Alegerile generale sunt organizate cu cel puțin 20 și cel
mult 40 de zile de la dizolvare. Adunarea Națională se reunește de drept în cea de-a doua zi de joi de după
alegerea sa. Dacă această reuniune nu are loc în perioada prevăzută pentru sesiunea ordinară, se va
convoca de drept o sesiune cu durata de 15 zile. În anul următor acestor alegeri nu se poate proceda la o
nouă dizolvare.49

Președintele Republicii semnează ordonanțele și decretele cu privire la care s-a deliberat în cadrul
Consiliului de Miniștri. Acesta dispune numirile în funcțiile civile și militare ale statului. Consilierii de
Stat, Marele Cancelar al Legiunii de Onoare, ambasadorii și trimișii extraordinari, consilierii
superiori ai Curții de Conturi, prefecții, reprezentanții de stat din teritoriile de peste mări al căror statut
este reglementat de articolul 74 și din Noua Caledonie, ofițerii de rang înalt, rectorii academiilor și
directorii administrațiilor centrale sunt numiți în cadrul Consiliului de Miniștri.

O lege organică stabilește celelalte funcții pentru care numirile se fac în cadrul Consiliului de Miniștri,
precum și condițiile în care puterea de a numi a Președintelui Republicii poate fi delegată de acesta pentru
a fi exercitată în numele său.

O lege organică stabilește posturile sau funcțiile, altele decât cele menționate la alineatul 3, pentru care,
dată fiind importanța lor în garantarea drepturilor și libertăților sau a vieții economice și sociale a
Națiunii, puterea de a numi a Președintelui Republicii este exercitată după avizul public al comisiei
permanente competente a fiecărei Camere. Președintele Republicii nu poate face o numire atunci când
suma voturilor negative în fiecare comisie reprezintă cel puțin trei cincimi dintre voturile exprimate în
cadrul celor două comisii. Legea stabilește comitetele permanente competente în funcție de posturile sau
funcțiile în cauză.50

48
Constituţia Franței-art.11
49
Constituţia Franței-art.12
50
Constituţia Franței-art.13
Președintele Republicii acreditează ambasadorii și trimișii extraordinari ai puterilor străine; ambasadorii
și trimișii extraordinari străini sunt acreditați pe lângă Președintele Republicii.51

Președintele Republicii este Comandantul Suprem al Forțelor Armate. Acesta prezidează consiliile și
comitetele superioare de apărare națională.52

Atunci când instituțiile Republicii, independența națiunii, integritatea sa teritorială sau îndeplinirea
angajamentelor internaționale sunt amenințate în mod grav și imediat, funcționarea obișnuită a
autorităților publice constituționale fiind întreruptă, Președintele Republicii ia măsurile impuse de
asemenea circumstanțe, după consultarea oficială a Prim-ministrului, a președinților Adunărilor
Parlamentare, precum și a Consiliului Constituțional. Președintele Republicii se adresează națiunii,
informând-o cu privire la aceste măsuri. Măsurile sunt menite a le asigura autorităților publice
constituționale, cu celeritate, mijloacele necesare pentru a-și îndeplini misiunea. Consiliul Constituțional
este consultat cu privire la aceste măsuri. Parlamentul se reunește de drept. Adunarea Națională nu poate
fi dizolvată pe durata exercitării acestor măsuri excepționale. După 30 de zile de exercitare a măsurilor
excepționale, Consiliul Constituțional poate fi sesizat de către Președintele Adunării Naționale,
Președintele Senatului, 60 de deputați, sau 60 de senatori, pentru a stabili dacă sunt în continuare
îndeplinite condițiile prevăzute la primul alineat. Consiliul își face cunoscută poziția de îndatăm, printr-un
anunț public. Acesta efectuează de drept această examinare și se pronunță în acelea și condiții, după 60 de
zile de la instituirea măsurilor excepționale și în orice moment după această perioadă.53

Președintele Republicii are dreptul să acorde grațierea individuală.54

Președintele Republicii comunică cu cele două Camere ale Parlamentului prin mesaje care sunt citite în
mod public și care nu sunt urmate de nicio dezbatere. Președintele poate lua cuvântul în fața
Parlamentului întrunit, în acest scop, în Congres. Declarația sa poate fi urmată, fără ca Președintele să fie
prezent, de o dezbatere care nu face obiectul unui vot. Dacă nu sunt în sesiune, Camerele Parlamentului
se întrunesc special, în acest scop.55

Actele Președintelui Republicii, altele decât cele prevăzute la articolele 8 (alineatul 1), 11, 12, 16, 18, 54,
56 și 61, sunt contrasemnate de Prim-ministru și, dacă este cazul, de miniștrii care au obligația punerii lor
în executare.56

51
Constituţia Franței-art.14
52
Constituţia Franței-art.15
53
Constituţia Franței-art.16
54
Constituţia Franței-art.17
55
Constituţia Franței-art.18
56
Constituţia Franței-art.19
  Federația Rusă

Vladimir Putin a devenit președinte interimar al Rusiei la data de 31 decembrie 1999, după ce
președintele Boris Elțîn își dăduse demisia, iar apoi a câștigat alegerile prezidențiale din anul 2000. În
2004, el a fost reales pentru un al doilea mandat, care a durat până în 7 mai 2008.

Din cauza limitei prevăzute de Constituție, Putin nu a mai putut candida pentru un al treilea mandat
prezidențial consecutiv în 2008, dar după victoria succesorului sprijinit de el, Dmitri Medvedev în
alegerile prezidențiale, Putin a fost numit de acesta prim-ministru al Rusiei. Putin a ocupat această funcție
în intervalul 8 mai 2008 – 4 martie 2012. În 2012 a devenit pentru alți 6 ani președinte al Federației Ruse.

Atribuţiile Preşedintelui Rusiei:

Preşedintele Rusiei este şeful statului. Preşedintele este ales pentru un mandat de 6 ani, prin vot direct de
toţi cetăţenii ruşi cu drept de vot. Președintele Federației Ruse va defini directivele de bază ale politicii
interne și externe ale statului în conformitate cu Constituția Federației Ruse și cu legile federale. 57

- este şeful statului, avându-şi biroul la Kremlin.

- este comandantul forţelor armate şi controlează arsenalul nuclear al ţării.

- fixează direcţia politicii externe şi interne.

- este garant al Constituţiei, drepturilor cetăţenilor şi suveranităţii ţării.

- numeşte, împreună cu Duma, şi demite premierul, care îi raportează direct; numeşte şi demite alţi
miniştri federali, care sunt aprobaţi de Parlament.

- poate dizolva Duma

- toate serviciile de informaţii îi sunt subordonate direct.

- miniştrii de externe, al apărării, de interne, pentru situaţii de urgenţă şi de justiţie îi sunt subordonaţi
direct preşedintelui.

- este şeful administraţiei prezidenţiale de la Kremlin.

- are dreptul să prezideze şedinţe de guvern, dar în mod obişnuit acestea sunt prezidate de premier.

- preşedintele controlează şi numeşte Consiliul de Securitate, care supraveghează politicile de apărare şi

securitate.

- aprobă doctrina militară a ţării.

- numeşte şi demite Înaltul Comandament al Forţelor Armate.

57
Constituția Federației Ruse-art.80
- îl numeşte pe şeful băncii centrale.

- poate declara stare de urgenţă sau instaura legea marţială în caz de ameninţare la adresa securităţii
naţionale.

- nu poate fi destituit de Consilul Federaţiei - camera superioară a Parlamentului - decât pe baza unor
acuzaţii de înaltă trădare sau alte infracţiuni grave, prezentate de Duma de Stat, confirmate de Curtea
Supremă, după consultarea Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte respectarea procedurii stabilite
pentru punerea sub acuzare.58

 Ungaria

Din 10 mai 2012 președinte al Ungariei este János Áder

Șeful statului ungar este Președintele Republicii, care întruchipează unitatea națiunii și este apărătorul
funcționării democratice a organizării de stat.Președintele Republicii este Comandantul Suprem al
Forțelor Armate de Apărare ale Ungariei.

Președintele Republicii:

a. reprezintă Ungaria;

b. poate participa la ședințele Adunării Naționale și se poate adresa în cadrul acestora;

c. poate iniția legi;

d. poate iniția referendumuri naționale;

e. stabilește data alegerilor generale pentru membrii Adunării Naționale, reprezentanții administrației
locale și primari, și, în plus, pentru alegerile pentru Parlamentul European și pentru referendumurile
naționale;

f. ia decizii cu privire la ordinea juridică specială;

g. convocă ședința de constituire a Adunării Naționale;

58
Constituția Federației Ruse-art.80-93
 h. poate dizolva Adunarea Națională;

i. poate trimite Legea fundamentală adoptată sau modificarea adusă acesteia către Curtea
Constituțională în vederea examinării conformității acesteia cu cerințele procedurale stipulate în Legea
fundamentală cu privire la adoptarea sa și poate trimite legile adoptate către Curtea Constituțională în
vederea examinării conformității acestora cu Legea fundamentală sau le poate returna Adunării
Naționale în vederea reexaminării;

j. propune persoane pentru ocuparea funcției de Prim-ministru, Președinte al Curia, Președinte al

Oficiului Național pentru Sistemul Judiciar, Procuror General și Comisar pentru Drepturile
Fundamentale ale Omului;

k. numește judecătorii de profesie și Președintele Consiliului pentru Buget;

l. îl confirmă în funcție pe Președintele Academiei Ungare de Științe și pe Președintele Academiei

Ungare de Artă;

m. se ocupă de organizarea biroului său.

Președintele Republicii:

1. pe baza autorizării emise de Adunarea Națională, își exprimă consimțământul cu privire la

asumarea caracterului obligatoriu al tratatelor internaționale;

b. acreditează și primește ambasadori și trimi și speciali;

c. numește miniștri, Guvernatorul și guvernatorii adjuncți ai Băncii Naționale a Ungariei, șefii

organelor de reglementare autonome și profesori universitari;

d. numește rectori universitari;

e. numește și promovează generali;

f. acordă decorațiile, premiile și titlurile specificate prin lege și autorizează folosirea decorațiilor străine
de stat;

g. își exercită dreptul de a acorda grațieri individuale;

h. decide cu privire la aspecte legate de organizarea teritorială care țin de îndatoririle și prerogativele
sale;

i. decide cu privire la chestiunile legate de dobândirea și pierderea cetățeniei;

j. decide cu privire la toate chestiunile care țin de prerogativele conferite lui printr-o lege.

Toate măsurile și deciziile Președintelui Republicii în temeiul alineatului 4 trebuie contrasemnate de un

membru al Guvernului. Se poate prevedea prin lege că deciziile luate în baza prerogativelor conferite prin
lege Președintelui Republicii nu necesită nicio contrasemnătură. Președintele Republicii refuză să
acționeze potrivit prevederilor stipulate la alineatul 4, literele b – e, în cazul în care condițiile impuse de
reglementările juridice nu sunt îndeplinite sau dacă acesta are motive întemeiate să concluzioneze că acest
lucru va duce la o perturbare gravă a funcționării democratice a organizării statului. Președintele
Republicii refuză să acționeze potrivit prevederilor stipulate la alineatul 4, litera f, dacă prin aceasta se
încalcă valorile înscrise în Legea fundamentală.59

Președintele Republicii este ales de către membrii Adunării Naționale pentru un mandat de 5 ani. Orice
cetățean maghiar care a împlinit vârsta de 35 de ani poate fi ales în funcția de Președinte al
Republicii.Președintele Republicii poate fi reales o singură dată.60

Persoana Președintelui Republicii este inviolabilă. Funcția de Președinte al Republicii este incompatibilă
cu orice alte funcții sau activități sociale, economice, politice sau de stat. Președintele Republicii nu poate
avea nicio altă ocupație din care să scoată un profit și nu poate primi plăți pentru nicio altă activitate, cu
excepția activităților supuse legilor de protejare a drepturilor de autor.

 Statele Unite ale Americii

Din 20 ianuarie 2017 în funcția de Președinte al Statelor Unite ale Americii vine
Donald Trump

Atribuţiile Preşedintelui Statelor Unite ale Americii:

Mandatul Presedintelui este de 4 ani.

1.Puteri militare, suspendarea executării pedepselor şi graţieri

Preşedintele va fi comandantul şef al armatei şi marinei militare a Statelor Unite şi al miliţiei diferitelor
state atunci când sunt chemate în serviciul activ al Statelor Unite. El poate cere, în scris, părerea
funcţionarului principal al fiecărui departament executiv asupra oricărui subiect privind îndatoririle
funcţiilor respective; el va avea puterea de a acorda suspendarea executării şi graţierea pentru infracţiunile
comise împotriva Statelor Unite, cu excepţia cazurilor de punere sub acuzare a membrilor Congresului.

2. Tratate, numiri

El va avea puterea, prin şi cu avizul şi acordul Senatului, să încheie tratate cu condiţia ca 2/3 din senatorii
prezenţi să fie de acord; şi, prin şi cu avizul şi cu acordul Senatului, el va numi ambasadori, alţi
funcţionari publici şi consuli, judecători la Curtea Supremă, precum şi alţi funcţionari ai Statelor Unite ale
căror numiri nu sunt prevăzute a fi făcute altfel de prezenta Constituţie şi care vor fi stabilite prin 64 lege;

59
Constituţia Ungariei-art.9
60
Constituţia Ungariei-art.10
dar Congresul poate acorda prin lege când consideră oportun doar Preşedintelui, Curţilor de Justiţie sau
şefilor de departamente dreptul de a efectua numirile de funcţionari inferiori.

3.Completarea locurilor vacante

Preşedintele are puterea de a completa toate locurile vacante care pot apărea în intervalul de timp dintre
sesiunile Senatului, prin delegarea autorităţii de a exercita această putere, care expiră la sfârşitul sesiunii
viitoare.61

Alte puteri şi îndatoriri ale Preşedintelui

Mesaje, sesiuni extraordinare, primirea ambasadorilor; executarea legilor

Din când în când, Preşedintele va informa Congresul asupra stării uniunii şi îi va recomanda spre
considerare măsurile pe care el le apreciază necesare şi oportune; el poate, în cazuri extraordinare, să
convoace ambele Camere sau una dintre ele şi, în caz de dezacord între ele cu privire la data suspendării
sesiunii, el le poate suspenda până la data pe care o apreciază corespunzătoare; el primeşte ambasadorii şi
alţi miniştri publici; el veghează la aplicarea corectă a legilor şi acordă autoritate să-şi exercite puterile
tuturor persoanelor cu înalte funcţii oficiale în Statele Unite.62

Punerea sub acuzare

Revocarea funcţionarilor cu funcţii înalte

Preşedintele, vicepreşedintele şi toţi funcţionarii civili ai Statelor Unite vor fi destituiţi din funcţie în caz
de punere sub acuzare şi condamnare pentru trădare, corupţie şi alte crime şi delicte majore.63

 Japonia

Al 125-lea împărat al Japoniei este Akihito:

Atribuţiile Împăratul Japoniei :

Împăratul este simbolul Statului Japonez si al unităţii poporului japonez, iar acest statut se bazează pe
voinţa unanimă a poporului japonez, care este deţinătorul suveranităţii.64
Tronul imperial este dinastic şi se moşteneşte după cum se prevede în Statutul Casei Imperiale adoptat
de Dietă.65

61
Constituţia SUA-art.2,sectiunea 2
62
Constituţia SUA-art.2,sectiunea 3
63
Constituţia SUA-art.2,sectiunea 4
64
Constituţia Japoniei-art.1
65
Constituţia Japoniei-art.2
Toate actele împăratului care se referă la chestiuni de Stat au nevoie de avizul şi aprobarea Cabinetului,
iar Cabinetul îşi asumă responsabilitatea acestora.66
Împăratul îndeplineşte numai actele referitoare la chestiunile de Stat stabilite prin această Constituţie şi nu
are prerogative referitoare la guvernare.Împăratul, după cum se hotărăşte prin lege, poate să delege aceste
acte referitoare la chestiuni de stat.67
Când se instituie o regenţă în conformitateul meu cu Statutul Casei Imperiale, Regentul îndeplineşte în
numele împăratului actele acestuia referitoare la chestiunile de stat. În acest caz, se aplică dispoziţiunile
paragrafului 1 din articolul precedent. Împăratul, pe baza desemnării Cabinetului, numeşte un judecător în
funcţia de Şef al Curţii Supreme. 68
Împăratul, în urma avizului şi aprobării Cabinetului, îndeplineşte, în interesul poporului, următoarele acte
referitoare la chestiunile de Stat:

I. Promulgarea revizuirii constituţionale, a legilor, a ordonanţelor Cabinetului şi a tratatelor.

II. Convocarea Dietei.
III. Dizolvarea Camerei Reprezentanţilor.
IV. Convocarea electoratului în vederea alegerilor
generale ale membrilor Dietei.
V. Confirmarea numirii şi revocării qgpiştrilor de
Stat şi, în cazurile prevăzute de lege, a celorlalţi funcţionari publici, precum şi confirmarea scrisorilor de
acreditare a ambasadorilor şi a miniştrilor plenipotenţiari.
VI.Acordarea amnistiei, graţierii, reducerii de pedepse, scutirii de executare a pedepsei şi reabilitării.
VII. Confirmarea instrumentelor de ratificare şi a celorlalte documente diplomatice, în cazurile prevăzute
de lege.
IX. Primirea ambasadorilor şi a miniştrilor plenipotenţiari străini.
X. Efectuarea ceremoniilor.69
Transferarea unei proprietăţi a Casei Imperiale sau primirea unei proprietăţi de către Casa Imperială
trebuie să aibă la bază o hotărâre a Dietei.70

Capitolul 3: Concluzie
Institutia sefului statului a aparut odata cu statul, si a avut o evolutie continua, atat in ceea ce priveste
forma, structura, cat si preorgativele si atributiile. Orice colectivitate, indiferent de marimea ei, de nivelul

66
Constituţia Japoniei-art.3
67
Constituţia Japoniei-art.4
68
Constituţia Japoniei-art.5
69
Constituţia Japoniei-art.7
70
Constituţia Japoniei-art.8
sau de organizare si dezvoltare, a avut in fruntea sa un sef, fie ales, fie impus, care să poată reprezenta şi
conduce acea colectivitate.
Astazi insa aceasta institutie, sub diferite forme, structuri, atribute si prerogative este prezenta in
societate.
Rolul unui sef de stat difera de un stat la altul. Functiile si atributiile acestuia sunt precizate in constitutia
statului respectiv.
La o simpla analiza a Constitutiei Republicii Moldova,Romaniei,Italiei,Frantei,Federatiei Ruse,
Ungariei,Statelor Unite ale Americii si a Japoniei putem observa o serie de asemanari si deosebiri cu
privire la rolul pe care seful statului il are, in cadrul acestor state.
Asemanari:
In urma analizei determinantul ,,sef al statului’’ reprezinta persoana care este chemata sa reprezinte la cel
mai inalt nivel statul,personificind intreaga natiune si teritoriul natiunii,este garantul
suveranitatii,independentei nationale,al unitatii si integritatii teritoriale a tarii.
In toate statele,seful statului este :
 comandantul suprem al fortelor armate;
 declara mobilizare partiala sau generala,in caz de agresiune indeptata impotriva tarii;
 confera decoratii si titluri de onoare;
 acorda grade militare supreme prevazute de lege;
 numeste in fuctii publice,in conditiile prevazute de lege;
 poate initia referendumul,in privinta problemelor de interes national;
 acorda ranguri diplomatice;
 promulga legi,emit decrete;
 mandatul se exercita de la data depunerii juramintului si se exercita pina la depunerea
juramintului de catre Presedintele nou ales,poate fi prelungit mandatul prin lege organica ,in
caz de razboi sau catastrofa;
 nu poate indeplini functii mai mult de 2 mandate consecutive;
 pot dizolva Parlamentul-Republica Modova,Romania(Italia-Camera,Ungaria,Franta-
Adunarea Nationala,Federatia Rusa-Duma,Japonia-Camera Reprezentantilor),el nu poate fi
dizolvat in ultimele luni ale mandatului,in timpul starii de urgenta,de asediu sau de razboi;
 acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici si aproba infiintarea,desfiintarea sau
schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
 decretele se contrasemneaza de catre Prim-Ministru si alti ministri responsabili;
 desemneaza un candidat pentru fuctia de Prim-Ministru dupa consultarea fractiunilor
parlamentare
 incheie tratate internationale;
 acorda gratiere individuala;
  poate adresa mesaje Parlamentului
 vegheaza asupra aplicarii corecte a legilor

Deosebiri:
 durata mandatului-Moldova,SUA-4 ani,Romania,Franta,Ungaria-5 ani,Federatia Rusa-6 ani,Italia-
7 ani,Japonia-distinct si se mosteneste;
 daca in aceste tari enumerate mai sus Seful Statului este ales,pai in Japonia se mosteneste;
 seful statului Republicii Moldova,Romania,Ungaria numesc judecatorii,si Imparatul Japoniei
numeste un judecator in functia de Sef al Curtii Supreme;
 Doar Presedintele Romaniei :
indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
acorda grade de maresal,de general si de maresal;
 Doar Presedintele Federatiei Ruse:
controleaza arsenalul nuclear al tarii;
este seful administratiei prezidentiale de la Kremlin;
controleaza si numeste Consiuliul de Securitate care supravegheaza politicile de aparare si securitate;
aproba doctrina militara a tarii;
numeste si demite Inaltul Comandament al Fortelor Armate;
numeste seful bancii central;
 Doar Presedintele Ungariei:
stabilește data alegerilor generale pentru membrii Adunării Naționale, reprezentanții administrației
locale și primari, și, în plus, pentru alegerile pentru Parlamentul European și pentru referendumurile
naționale;

ia decizii cu privire la ordinea juridică specială;

convocă ședința de constituire a Adunării Naționale;

poate dizolva Adunarea Națională;

îl confirmă în funcție pe Președintele Academiei Ungare de Științe și pe Președintele Academiei

Ungare de Artă;

numeste profesori universitari;

numește rectori universitari;

 Presedintele Republicii Moldova,Ungariei decid chestiunile legate de dobindire si pierderea

cetateniei.

 Doar Presedintele SUA:

cu avizul şi cu acordul Senatului, el va numi ambasadori, alţi funcţionari publici şi consuli, judecători
la Curtea Supremă, precum şi alţi funcţionari ai Statelor Unite

 Doar Imparatul Japoniei:

Convoaca electoratul in vederea alegerilor generale ale membrilor Dietei

Confirma numiri si revocari ai qgpistilor.

In urma efectuarii acestui studiu comparativ am ajuns la concluzia ca seful statului are o multime de
atributii.In pofida acestor atributii cu care este insarcinata aceasta functia inalta a statului,putin dintre
sefii statului se folosesc de ele.

De exemplu Presedintele Republicii Moldova are o multime de atributii dar cu parere de rau putine le
implimenteaza,pe cind Presedintele SUA este foarte restrins in atributiile sale,dar cu totii stim de
puterea si imagine ape care o are in toata lumea.

La fel si Presedintele Rusiei este inglobat cu atributii multe si importante ceea ce si ii acorda aceasta
prioritate de a fi unul dintre cei mai influenti oameni-politici ai lumii,m-as contrazice pe
mine,deoarece cred ca Vladimir Putin nu este omul care se conduce doar de atributiile scrise.

Intr-un final as dori sa zic ca pe linga atributiile pe care le are un sef de stat trebuie sa stie sa le
foloseasca la timpul potrivit si in momentul potrivit.
Bibliografie:

Carti:

1) Ion Creanga “Curs de Drept Administrativ”,Editura EPIGRAF,Chisinau 2004;

2) Mircea Preda”Drept Administrativ”,Editura LUMINALEX,Bucuresti 2001;
3) Teodor Carnat’’Drept Constitutional’’Chisinau 2010;
4) Ion Guceac’’Curs Elementar de Drept Constitutional’’Volumul II,Chisinau 2004;

Constitutii:

5) Constitutia Republicii Moldova;

6) Constitutia Romaniei;
7) Constitutia Italiei;
8) Constitutia Frantei;
9) Constitutia Federatiei Ruse;
10) Constitutia Ungariei;
11) Constitutia SUA ;
12) Constitutia Japoniei;

Pagini web:

13) http://codex.just.ro/Tari
14) https://ro.wikipedia.org
15) https://constitutii.wordpress.com/
16) www.historia.ro/.../ideea-constitutionalitate-federatia-rusa/
17) www.forumulconstitutional.ro