Un ceas p�n? la Steiul Griphargului, ?ase ceasuri de scobor�t pov�rni?

ul, printre
bolovani urie?e?ti ?i pr?p?stii, apoi �nc? zece de drum �ntins p�n? la tab?ra din
Valea Seac?. De data asta am s? reu?esc! Vin Tala, a?teapt?-m? Andru, de ast? dat?
am s? v? salvez!

Se strecoar? precum un ?arpe printre st�ncile ro?ietice, z?bovind doar atunci c�nd
g�ndurile i se �nv?lm??esc ?i nu mai izbute?te s? p?trund? cu limpezime, calea ce-o
are a?ezat? �nainte. Dinspre r?s?rit, piscurile Hogwarului �i umbresc chipul ?i-l
�ndeamn? �n fiecare clip? s? iu?easc? pasul. �ntreaga mea lume se-nv�rte �n jurul
inelului cu rubin. De ce oare mi-a a?ezat Taumaturgul aceast? povar? pe umeri?

�?i aminte?te coroanele arborilor zbucium�ndu-se-n v�nt ?i zgomotul copitelor

izbind p?m�ntul �nverzit, pres?rat de margarete ?i l?cr?mioare; �i apar dinainte
p�n? ?i fe?ele celor doi o?teni ce-i aduser? depe?a de la Grindul Novacului�
Glasurile lor �i sunt �ntip?rite-n minte, c?ci le-a auzit de prea multe ori, la fel
precum a v?zut ?i chipurile arse� Iar clipa-n care �l �nt�lnise pe b?tr�n ?i se
str�nser?-n bra?e precum un fiu �?i �mbr??i?eaz? p?rintele �l r?scole?te ?i ea.
Taumaturgul �l trimisese-n acea �ncercare nebuneasc?. Pecetea s-a pierdut acum
c�teva zile �n Codrii Arginta?i. Oamenii ce i-am trimes s-o p?zeasc? sunt ori mor?
i, ori captura?i de du?man; iscoadele noastre spun c-a trecut deja mun?ii, spre r?
s?rit. Inelul trebuie s? ajung? �napoi, la semin?ia c?reia i-a fost d?ruit de c?tre
�ns??i P?rin?ii Cerului. �mi pun speran?ele-n tine� Pecetea regilor pelandri[2]� ce
n-ar fi dat s? nu-i fi auzit numele vreodat?.

Treisprezece pa?i p�n? la ascunz?toarea iscoadei. Ultima dat? a apucat s?-?i

sloboad? ?oimul ?i-a?a a izbutit s?-?i �n?tiin?eze f�rta?ii de pe Tannerok. Mai
departe� sf�r?itul pare s? fie mereu acela?i, oric�t m-a? chinui� Lama pumnalului
ce-l are prins la cing?toare sclipe?te rece, pe c�nd spintec? grumazul ar?t?rii
pitite �ntre dou? capete de st�nc?. Pas?rea se afl? la locul s?u, �n colivia
acoperit? de mantia soioas? a molokhului.

-La drum, spre Valea Seac?! Murmurul ce-i p?r?se?te buzele �i d? �ncredere ?i
putere, se salt? peste marginea de piatr? ?i o porne?te la goan? spre culmea
muntelui, f?c�ndu-se nev?zut cu repeziciune printre st�nci.

Soarele apune pe c�nd se opre?te s?-?i trag? sufletul, la ad?postul chipului

cioplit �n piatr?. Sfinxul �l prive?te �ncruntat, dojenitor ?i rece. Acolo jos, la
poalele Steiului Griphargului m-au atacat prima oar?, pe c�nd m?-ntorceam cu
pecetea ?i sufletu-mi era u?or ca o b?taie de aripi.

�?i adun? puterile ?i se smulge din vedenia hidoas? ce �ncearc? s? i se-arate, ca

de fiecare dat?, dup? ce dihania cu f?lci �ns�ngerate se pierde-n negura
timpurilor. Stejarul ce arde e-acolo, mereu acolo, ?i dintre ramurile sale-l
�nt�mpin? acelea?i chipuri prea-iubite. De data asta �?i porunce?te s? vad? mai
departe. A aflat, �n timp, c? n?lucile care-i pr?p?desc sufletul, �i dau �n schimb
putere ?i din ura pe care-o str�nge pic?tur? cu pic?tur? �ntr-�nsul, poate s?
mearg? mai departe, s? spere c? odat? ?i-odat? sf�r?itul va fi altul. Dar p�n?
atunci trebuie s-o porneasc? din nou la drum, c?ci iat?, stele �ncep s? apar? ?i la
o arunc?tur? de s?geat? devale, se afl? cerceta?ii molokhi pe care-i urmeaz?
avangarda de c�teva mii de r?zboinici cr?c?na?i, �nvesm�nta?i �n armuri de fier,
negre ca s? nu-i dea de gol �n lumina lunii, ce-n ast? sear? se va ar?ta �n plin?
tatea sa. Aceia au s? atace la Gr?di?te ?i vor face una cu p?m�ntul �ntreaga a?
ezare. Dac? s-ar fi gr?bit ?i ar fi fost mai chibzuit pe c�nd �?i alese drumul de
�ntoarcere� poate-ar fi reu?it s? p?trund? �n cetate, s?-i previn?� �?i alung? din
minte g�ndul ce-l otr?ve?te pe din?untru, precum mu?c?tura de viper?.

La Fort?rea?a B?ii nu trebuie s? se mai g�ndeasc? defel, a �ncetat s? se zbuciume,

s? spere c? Grindul Novacului ?i Fort?rea?a B?ii, chiar ?i Myrul cel dep?rtat, ar
putea fi m�ntuite de amenin?area ce va s? vie odat? cu zorii. Oricum a? face ?i-a?
drege, pelandrii ce s?l??luiesc pe creasta Hogwarului vor pieri.. O vreme s-a str?
duit s? le-mpace pe toate, a ucis nenum?ra?i arm?sari sub el, gonind de la miaz?
noapte la miaz?zi de-a lungul piscurilor, de la Cudai ?i p�n? la Quadesh, prevenind
locuitorii fiec?rei a?ez?ri �n parte. Cet??ile n-au c?zut la fel de u?or, unele ?i-
au trimis departe, spre C�mpia Regilor, b?tr�nii, femeile ?i copii, �ns? hoarda s?
lbaticilor a lovit ?i-acolo, r?zboiul a cuprins �ntreaga �mp?r??ie Nerithean?.

La �nceputuri nu pricepuse pe deplin ce i se �nt�mpl? ?i cum anume ar putea s? se

foloseasc? de blestemul care-l lovise la fel de n?praznic precum un tr?znet, l?
s�ndu-l n?ucit ?i �nfrico?at, pe jum?tate nebun, retr?ind la nesf�r?it aceea?i
�nt�mplare doar ca s-ajung? �napoi, la stejarul din Poiana B?l?at?. Acum vrea doar
s?-?i mai str�ng? odat? �n bra?e nevasta ?i feti?a.