1.

ASPECTE TEORETICE PRIVIND REZERVELE VALUTARE

Rezerva valutară reprezintă activele de rezervă deţinute de autorităţile monetare centrale,

constituite din mijloace de plată internaţionale: valute, devize, EURO, DST, aur, poziţia creditoare
faţă de FMI şi sunt utilizate pentru echilibrarea balanţei de plăţi externe, susţinerea monedei
naţionale, garantarea solvabilităţii externe a ţării, stingerea obligaţiilor externe în anumite situaţii
deosebite şi nu pentru efectuarea plăţilor curente către străinătate.
Administrarea rezervelor internaţionale într-o bancă centrală este o funcţie operaţională foarte
importantă şi un domeniu în care erorile pot fi foarte costisitoare, încît să provoace pierderea
credibilităţii în banca centrală. Din acest motiv este important ca lanţul ierarhic şi luarea deciziilor să
fie clare, în special celor implicaţi. Administrarea rezervei valutare a Republicii Moldova este
efectuată de către Banca Naţională a Moldovei. Conform legii cu privire la Banca Naţională a
Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95, BNM gestionează rezervele valutare oficiale ale Republicii
Moldova şi este un organ de control valutar. În conformitate cu această lege BNM poate să procure,
să păstreze şi să vîndă valuta străină şi instrumente de plată exprimate în valută străină, propuse de
către băncile din Republica Moldova şi din străinătate; poate efectua operaţiuni cu hîrtii de valoare,
valută străină şi metale preţioase.
Activele de rezervă ale Băncii Centrale pot fi divizate în rezerve necondiţionate şi condiţionate.
Rezervele ce se află efectiv în proprietatea Băncii Centrale – aurul, EURO, DST, devizele – şi sunt
rezerve necondiţionate ale statului. Rezervele condiţionate sunt creditele prenegociate cu FMI,
organismele de credit regionale, pieţele de eurovalute, acordurile SWAP cu alte bănci centrale.
Rezerva oficială deţinută de banca naţională a unui stat are următoarea structură: depozite de
aur, valute, EURO, DST, poziţia creditoare faţă de FMI în condiţiile cînd virările proprii la FMI
depăşesc cota de participare.
Rezerva de aur ca component al rezervei oficiale constituie aurul ce aparţine organismelor
centrale de reglare monetar-creditară ale statului şi care serveşte în calitate de activ de rezervă.
Republica Moldova nu deţine aur în rezerva oficială.
Valutele ce intră în componenţa rezervei sunt exprimate prin monede naţionale ce au circulaţie
internaţionala, sunt liber convertibile şi au stabilitate pe termen lung. Valutele de rezervă se clasifică
în valută efectivă, prezentă prin bancnote şi monede, şi în valută în cont, ce se află sub formă de
disponibil la o bancă cu sediul în ţara deţinătorului sau în orice altă ţară. Valutele principale folosite
în calitate de rezervă sunt dolarul american, lira sterlină, yenul japonez. Republica Moldova
foloseşte dolarul american în calitate de rezervă.
Devizele sunt titluri de credit utilizate ca instrumente internaţionale de plată şi exprimate în
valută. Titlurile de credit sunt creanţe precis determinate după formă şi conţinut şi care permite

5
titularului, posesorului să le realizeze la scadenţă. Titlurile de credit de rezervă includ acţiuni,
obligaţiuni, trată, cecuri, bonuri de tezaur, etc.
DST reprezintă active de rezervă internaţionale emise de FMI cu scopul completării altor
componenţi ai activelor de rezervă. Valoarea unui DST se determină pe baza unui coş valutar, format
din dolarul SUA, lira sterlina, euro, yenul japonez.
Baza obţinerii şi creşterii rezervelor valutare se află în crearea unei stabilităţi economice şi
politice interne şi se realizează în procesul activităţii economice externe. Sursa principală de
obţinere şi creştere a rezervelor valutare este obţinerea unei balanţe de plăţi excedentare. Însă în
condiţiile contemporane astfel de rezultate obţin un număr redus de ţări, şi pentru echilibrarea
balanţei de plăţi, inclusiv şi pentru formarea rezervelor valutare, se recurge la piaţa financiară
internaţională. Crearea rezervelor valutare în acest mod permite crearea unui echilibru economic
temporar şi a unei echilibrări temporare a balanţei de plăţi externe, deoarece aceste rezerve sunt
create din împrumuturi externe care peste un anumit timp trebuie rambursate, fie din resursele
proprii sau prin atragerea de noi împrumuturi.
Rezerva valutară are un rol important în menţinerea stabilităţii în relaţiile economice externe ale
unui stat. Aceasta se exprimă prin utilizarea rezervelor valutare în anumite situaţii dificile şi de
urgenţă, cînd stingerea obligaţiunilor externe nu poate fi acoperită pe alte căi.
Scopul formării rezervei valutare este determinat de necesităţile specifice de utilizare a acestei
rezerve. Principalele direcţii de utilizare sunt echilibrarea balanţei de plăţi externe şi intervenţiile pe
piaţa valutară pentru susţinerea cursului de schimb al monedei naţionale. Este de menţionat că
rezerva valutară se foloseşte pentru stingerea obligaţiunilor externe în anumite situaţii deosebite şi
nu pentru efectuarea plăţilor curente către străinătate, de asemenea în cazuri de urgenţă ori
imprevizibile.1 Rezerva valutară poate servi drept garant al solvabilităţii externe a ţării în cazurile
cînd pentru acoperirea deficitului balanţei de plăţi nu sunt utilizate aceste rezerve, dar se recurge la
credite externe.2
Rezervele valutare servesc pentru asigurarea necorespunderii între cererea şi furnizarea de
valute străine. În regimul unui curs valutar fix şi cu o circulaţie liberă a capitalului, nivelul
rezervelor valutare este determinat în dependenţă de necesitatea echilibrării pieţii monetare interne.
Rezervele de asemenea sunt folosite pentru intervenţii pe piaţa valutară. Deoarece volumul şi timpul
de cerere de valute de rezervă nu sunt cunoscute, această necesitate de menţinere a rezervelor
corespunde necesităţii de preîntîmpinare a cererii de monedă. Pentru majoritatea ţărilor această
cerinţă de menţinere a rezervelor se consideră cea mai importantă, în special pentru ţările ce au pieţe
cu o circulaţie liberă a mărfurilor şi a capitalului, sau a ţărilor ce menţin cursul valutar fix.
1

6
 Rezervele valutare au o destinaţie specială şi bine definită în economie, ele îndeplinesc funcţia
de asigurare a unei stabilităţi în relaţiile economice internaţionale ale statului şi a inspirării unei
încrederi, pe plan internaţional, în capacitatea efectuării tranzacţiilor către stat. Rezervele valutare
finanţează dezechilibrul creat în relaţiile comerciale şi financiare internaţionale doar în condiţiile
cînd au fost epuizate toate celelalte resurse şi posibilităţi de finanţare.
Rezervele valutare pot fi menţinute pentru o finanţare viitoare a cererii de devize a sectorului
public sau privat. Această utilizare a rezervelor are o importanţă minoră pentru statele înalt
dezvoltate, care au acces liber la pieţele de credit internaţionale, însă pentru ţările în curs de
dezvoltare aceasta are o importanţă considerabilă.
Există trei motive distincte pentru a menţine rezervele valutare: motive de tranzacţii, motive de
precauţie şi motive de portofoliu.
Rezerva internaţională oficială reprezintă active de lichidităţi internaţionale retrase din circuitul
economic ce sunt păstrate în rezervă, pentru a fi disponibile de a fi utilizate după destinaţie, în cazuri
de urgenţă sau imprevizibile. Activele de rezervă pot deveni rentabile fiind capitalizate, concretizate
în depozite, titluri financiare internaţionale ce au o lichiditate imediată şi sunt exprimate în valute
liber convertibile. Se ştie însă că, în general, cu cît este mai lichid un plasament cu atît el este mai
puţin rentabil, şi invers.3
Componentele rezervei internaţionale au posibilităţi diferite pentru valorificare, inclusiv mai
puţin reduse pentru activele de aur ce implică cheltuieli de întreţinere şi păstrare, operaţiunile cu
DST sunt condiţionate şi supuse controlului FMI, poziţia creditoare nu poate fi obiectivul unei
tranzacţii de valorificare.
Partea cea mai mare a rezervei internaţionale oficiale, compusă din devize, poate fi plasată în
diverse tranzacţii pentru fructificare. Rezervele valutare sunt divizate în două părţi: o parte este
menţinută lichidă, pentru a se apela la ea ori de cîte ori apare necesitatea unei utilizări urgente, iar a
doua parte, considerată constantă, este plasată pe piaţa financiară internaţională, pentru obţinerea
unor venituri. Plasările de active de rezervă se efectuează prin obligaţiuni, certificate de depozit şi
alte hîrtii de valoare, a căror dobîndă este superioară celor plătite de bancă la depunerile în cont.
Plasările se pot efectua pe termen scurt, mediu sau lung, în funcţie de nevoile de lichiditate şi de
importanţa atribuită îmbunătăţirilor rezervelor.
Atragerea unor resurse valutare suplimentare în rezerva internaţională înseamnă imobilizarea
relativă a acestor resurse, prin obţinerea unor venituri mult mai scăzute în comparaţie cu
valorificarea lor eficientă în diferite tranzacţii economice internaţionale. De aceea obiectivul ce
trebuie urmărit în acest domeniu este un volum optim de active lichide şi nu un volum cît mai mare. 4
3

7
Un volum insuficient al rezervei internaţionale nu va face faţă cerinţelor de intervenţii valutare
pentru susţinerea monedei naţionale, de echilibrare a balanţei de plăţi externe şi va dăuna încrederii
internaţionale în solvabilitatea statului.
Administrarea eficientă a rezervelor valutare necesită menţinerea volumului rezervelor la un
nivel optim. Volumul optim al rezervei internaţionale oficiale constituie acel volum care va satisface
cerinţele de utilizare a rezervelor valutare după destinaţie, în orice moment, şi care nu va avea
imobilizate resurse suplimentare.
Optimizarea volumului rezervei internaţionale se efectuează în dependenţă de activitatea
economică externă şi situaţia economică internă care influenţează volumul rezervei, anume
echilibrarea balanţei de plăţi externe, mărimea importului de mărfuri şi servicii, datoria externă de
stat, menţinerea stabilităţii monedei naţionale, etc.
Determinarea nivelului optim al rezervelor valutare constă în maximizarea avantajelor de la
deţinerea rezervelor şi minimizarea probabilităţii de epuizare a rezervelor. Se consideră un nivel
corespunzător pentru rezerva valutară acel nivel care poate acoperi nivelul importului ţării respective
pe o perioadă de 3 – 4 luni. Fondul monetar recomandă Băncii Naţionale a Moldovei menţinerea
volumului rezervei internaţionale la nivelul de acoperire a 3,5 luni de import.5

2. ANALIZA EVOLUŢIEI REZERVELOR VALUTARE ÎN PERIOADA

ANILOR 2003 – 2008

8
 Activele de rezervă ale statului s-au majorat pe parcursul anului 2003 cu 14.07 mil. USD, în
valoare netă. Sursa principală de completare a rezervelor au fost cumpărările pe piaţa internă
valutară, care s-au ridicat la 92.49 mil. USD. Din rezerve s-a cheltuit pentru serviciul datoriei
externe, întreţinerea ambasadelor, plata cotizaţiilor în organizaţiile internaţionale, în total 79.98 mil.
USD.
Stocul activelor de rezervă la sfârşitul lunii decembrie 2003 se cifra la 302.26 mil. USD, nivel
suficient pentru asigurarea a 2.10 luni de importuri curente de bunuri şi servicii (fig.2.1). De
menţionat că, fluctuaţia ratei de schimb a altor devize faţă de dolarul SUA a contribuit la majorarea
activelor de rezervă cu 19.33 mil. USD.6

Sursa: Datele BNM

Fig.2.1 Activele de rezervă ale Moldovei în dinamică anuală

În 2004 s-a înregistrat creşterea brusca a rezervelor valutare ale RM. Acestea au crescut pe
parcursul anului de la 302,26 pîna la 470,26 mil SUA (fig.2.2). În a doua jumătate a anului 2004
creşterea rezervelor valutare in RM a depăşit cu 174 mil. dolari SUA sau 103,6% din creşterea
anuală totală (de la 295,8 pana la 470,2 mil. dolari SUA). Acest fapt a devenit un catalizator de
accelerare a inflaţiei in RM in trimestrul IV 2004. În 2004 BNM a diversificat rezervele valutare,
transferîndu-le parţial din dolari in valuta EURO (s-a anunţat – 40%), iar mai tîrziu si in lire sterline.
Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei erau estimate, la începutul lunii septembrie,
în valoare de 347 milioane USD. Sursa principală de creştere a rezervelor în valută convertibilă sînt
cumpărările efectuate de banca centrală de pe piaţa interbancară. În trimestrul doi 2004, BNM a
cumpărat de pe piaţa valutară internă 52,1 milioane USD, pentru completarea rezervelor valutare.
Cea mai mare parte din rezerve o constituie disponibilităţile şi plasările la termen - 268,7 milioane
USD, inclusiv în alte bănci centrale - 111,99 milioane USD şi în băncile cu oficiile în străinătate -
156,7 milioane USD. În hîrtii de valoare (HV) sînt păstrate rezerve în sumă de 77,6 milioane USD.
6

9
BNM mai dispunea în anul 2004 de drepturi speciale de tragere (DST) (Special Drawing Rights) în
sumă de 79,6 mii USD şi o poziţie de rezervă la FMI în valoare de 7,3 mii USD. 7

Sursa: Datele BNM

Fig.2.2 Activele de rezervă ale Moldovei în dinamică anuală

Pentru serviciul datoriei externe au fost orientate 127.68 mil. USD, pentru întreţinerea
ambasadelor – 3.05 mil. USD, pentru cotizaţii în organizaţiile internaţionale – 2.96 mil. USD. Sursa
principală de completare a rezervelor a rămas piaţa internă valutară, unde au fost cumpărate de către
BNM devize străine în sumă de 277.79 mil. USD. Stocul activelor de rezervă la sfârşitul lunii
decembrie 2004 s-a cifrat la 470.26 mil. USD, nivel suficient pentru asigurarea importului curent de
mărfuri şi servicii pe parcursul a 2.66 luni. Influenţa fluctuaţiei ratei de schimb a altor valute faţă de
dolarul SUA a contribuit la majorarea activelor de rezervă cu 19.77 mil. USD.
Activele de rezervă ale statului au crescut pe parcursul anului 2005 în valoare netă cu 128.62
mil. USD. Potrivit situaţiei de la sfîrşitul anului 2005, în structura rezervelor de valută convertibilă
cea mai mare cota revine disponibilităţilor şi plasărilor la termen - cca 394 milioane USD, dintre
care în băncile cu oficiile în străinătate - 289,24 milioane USD, în alte bănci centrale, la BRI şi FMI
- cca 105 milioane USD. O altă parte din rezervele valutare este ţinută sub formă de hîrtii de valoare
- 203,4 milioane USD. Banca Naţională a Moldovei mai completează rezervele valutare în mare
parte din procurările de valută de pe piaţa internă, ca urmare a intrărilor masive de valuta străină de
peste hotare, dar şi din profiturile obţinute ca urmare a plasamentelor făcute.
Pentru serviciul datoriei externe au fost îndreptate 76.37 mil. USD, pentru întreţinerea
ambasadelor – 10.03 mil. USD, pentru cotizaţii în organizaţiile internaţionale – 4.04 mil. USD.

10
 Sursa: Datele BNM
Fig.2.3 Activele de rezervă ale Moldovei în dinamică anuală

Sursa principală de completare a rezervelor a fost şi în 2005 piaţa internă valutară, de unde
BNM a cumpărat devize străine în sumă de 174.80 mil. USD. Stocul activelor de rezervă la sfârşitul
lunii decembrie 2005 s-a cifrat la 597.43 mil. USD (fig.2.3). Influenţa fluctuaţiei ratei de schimb a
altor valute faţă de dolarul SUA a contribuit la micşorarea stocului activelor de rezervă cu 35.33 mil.
USD.
Potrivit Programului cu FMI pînă la finele anului 2006 rezervele valutare ale statului urmau să
atingă 750 milioane USD, cu 152,5 milioane USD peste nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2005.
Obiectivul a fost atins, la sfârşitul anului 2006 activele oficiale de rezervă ale statului au însumat
775.29 mil. USD, nivel suficient pentru acoperirea importului curent de bunuri şi servicii pe
parcursul a 2.97 luni(fig.2.4).

Sursa: Datele BNM

Fig.2.4 Activele de rezervă ale Moldovei în dinamică anuală

Rezervele statului au crescut în urma tranzacţiilor efective reflectate în balanţa de plăţi cu 140.76
mil. USD, a schimbărilor de preţ – cu 0.20 mil. USD şi a fluctuaţiei ratei de schimb a altor valute
faţă de dolarul SUA – cu 36.90 mil. USD. Pe parcursul lunii decembrie BNM a intervenit masiv pe

11
piaţă prin procurări semnificative de valută străină (peste 70 milioane USD). De menţionat că, în
2006 BNM a cumpărat devize străine de pe piaţa internă valutară în sumă de 122.07 mil. USD.
Pentru serviciul datoriei externe au fost îndreptate 93.00 mil. USD, pentru întreţinerea ambasadelor
– 5.36 mil. USD, pentru cotizaţii în organizaţiile internaţionale – 3.92 mil. USD.8
În 2007 rezervele valutare ale Băncii Naţionale au înregistrat o creştere de 72%, pînă la 1,33
miliarde USD, ceea ce constituie 33% din PIB (2007). Acestea au fixat un record absolut după
volumul şi ritmul de creştere. Majorarea impunătoare a rezervelor a fost generată de intervenţiile de
băncii centrale rezultate din achiziţionarea lichidităţii excesive de valută de pe piaţă valutară locală,
determinate de intrările importante de valută străină de peste hotare.
La sfârşitul anului 2007 activele oficiale de rezervă ale statului au însumat 1333.69 mil. USD
(fig.2.5).

Sursa: Datele BNM

Fig.2.5 Activele de rezervă ale Moldovei în dinamică anuală

Rezervele statului au crescut ca rezultat al tranzacţiilor efective reflectate în balanţa de plăţi cu

528.86 mil. USD, al fluctuaţiei ratei de schimb a altor valute faţă de dolarul SUA – cu 31.62 mil.
USD şi s-au diminuat ca urmare a schimbărilor de preţ cu 2.08 mil. USD. Pe parcursul anului 2007
Banca Naţională a Moldovei a cumpărat de pe piaţa internă valutară devize străine în sumă de
367.28 mil. USD. Pentru serviciul datoriei externe din rezerve au fost îndreptate 77.37 mil. USD,
pentru întreţinerea ambasadelor – 12.00 mil. USD, pentru cotizaţii în organizaţiile internaţionale –
2.85 mil. USD.
Banca Naţională a Moldovei a anunţat pentru nouă luni 2008 pierderi în valoare de 862,6
milioane de lei, rezultate din întărirea cursului de schimb al monedei naţionale şi intrările masive de
valută de peste hotare. Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale au atins la sfârşitul lunii
septembrie cote maxime, 1,8 mld. dolari SUA, însă în luna octombrie s-au redus cu peste 150 mil.

12
de dolari SUA constituind la 24 octombrie 1,648 mld. dolari SUA. Reducerea a fost determinată de
vânzările de valută pe piaţa internă efectuate în septembrie şi octombrie de BNM, dar şi deprecierea
pronunţată a euro faţă de dolarul SUA.
La sfârşitul anului 2008 activele oficiale de rezervă ale statului au însumat 1672.41 mil.
USD(fig.2.6).

Sursa: Datele BNM

Fig.2.6 Activele de rezervă ale Moldovei în dinamică anuală

Rezervele statului au crescut ca rezultat al tranzacţiilor efective reflectate în balanţa de plăţi cu

452.01 mil. USD şi s-au diminuat ca urmare a fluctuaţiei ratei de schimb a altor valute faţă de
dolarul SUA cu 104.29 mil. USD, a schimbărilor de preţ – cu 9.01 mil. USD. Pe parcursul anului
2008 Banca Naţională a Moldovei a cumpărat de pe piaţa internă valutară devize străine în sumă
netă de 239.24 mil. USD. Pentru serviciul datoriei externe din rezerve au fost îndreptate 81.70 mil.
USD, pentru întreţinerea ambasadelor – 12.58 mil. USD, pentru cotizaţii în organizaţiile
internaţionale – 3.70 mil. USD.

3. POLITICA REZERVELOR VALUTARE ÎN PREZENT

Activele oficiale de rezerva la data de 31 ianuarie 2009 s-au cifrat la nivelul de 1504.39 mil.
dolari SUA, în descreştere cu cca 168.02 mil. dolari SUA în comparaţie cu 31 decembrie 2008, când

13
acestea au constituit 1672.41 mil. dolari SUA. De menţionat ca, micşorarea activelor oficiale de
rezerva în luna ianuarie 2009 este condiţionată de următorii factori:
 efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de vînzări în suma de –
88.65 mil. dolari SUA;
 deprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu
dolarul SUA – cca 59.64 mil. dolari SUA;
 plăţile ce ţin de rambursarea excedentului de valuta străină urmare diminuării rezervelor
obligatorii în valuta străină – 20.39 mil. dolari SUA;
 plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova – cca 4.10 mil. dolari
SUA;
 alte plăţi externe – 2.22 mil. dolari SUA.
Totodată, pe parcursul perioadei menţionate, la majorarea activelor oficiale de rezerva au contribuit:
veniturile de la gestionarea rezervelor valutare – 4.24 mil. dolari SUA; alte venituri – 2.74 mil.
dolari SUA.
Activele oficiale de rezerva la data de 27 februarie 2009 s-au cifrat la nivelul de 1365.00 mil.
dolari SUA, în descreştere cu cca 139.39 mil. dolari SUA în comparaţie cu 31 ianuarie 2009, când
acestea au constituit 1504.39 mil. dolari SUA. De menţionat ca, micşorarea activelor oficiale de
rezerva în aceasta perioada este condiţionata de următorii factori:
 efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de vînzări în suma de
124.71 mil. dolari SUA;
 plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova – cca 15.20 mil. dolari
SUA;
 alte plăţi externe – 4.48 mil. dolari SUA;
 deprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu
dolarul SUA – cca 2.39 mil. dolari SUA;
Pe parcursul perioadei menţionate, la majorarea activelor oficiale de rezerva au contribuit: veniturile
de la gestionarea rezervelor valutare – 3.61 mil. dolari SUA; încasări nete aferente majorării
rezervelor obligatorii în valuta străină –3.52 mil. dolari SUA; alte venituri – 0.26 mil. dolari SUA.
Activele oficiale de rezerva la data de 31 martie 2009 s-au cifrat la nivelul de 1132.34 mil.
dolari SUA, în descreştere cu cca 232.66 mil. dolari SUA în comparaţie cu 27 februarie 2009, când
acestea au constituit 1365.00 mil. dolari SUA. Luna martie a fost luna record de micşorare a
activelor oficiale de rezerva, condiţionată de următorii factori:
 efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de vânzări în suma de
251.04 mil. dolari SUA;

14
  plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova – cca 6.96 mil. dolari SUA;
 alte plăţi externe – 3.23 mil. dolari SUA.
Totodată, pe parcursul perioadei menţionate, la majorarea activelor oficiale de rezerva au
contribuit: aprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu
dolarul SUA – cca 15.00 mil. dolari SUA; încasări nete aferente majorării rezervelor obligatorii în
valuta străina – 8.85 mil. dolari SUA; veniturile de la gestionarea rezervelor valutare – 3.37 mil.
dolari SUA; alte venituri – 1.35 mil. dolari SUA.
La data de 30 aprilie 2009 rezerva valutară s-a cifrat la nivelul de 1102.03 mil. dolari SUA, în
descreştere cu cca 30.31 mil. dolari SUA în comparaţie cu 31 martie 2009, când acestea au constituit
1132.34 mil. dolari SUA. La micşorarea rezervelor valutare au contribuit următorii factori:
 efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de vânzări de valuta în suma
de 49.26 mil. dolari SUA; plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova
cca 10.08 mil. dolari SUA;
 plăţi nete aferente micşorării rezervelor obligatorii în valuta străină – 3.79 mil. dolari SUA;
 alte plăţi externe – 1.92 mil. dolari SUA.
Pe parcursul perioadei de raportare, la majorarea activelor oficiale de rezerva au contribuit
creditul acordat de către Comisia Europeana în suma de cca 15.89 mil. dolari SUA; aprecierea
cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA – cca
12.63 mil. dolari SUA; efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de procurări
de valuta în suma de 3.03 mil. dolari SUA; veniturile de la gestionarea rezervelor valutare – 2.58
mil. dolari SUA; alte venituri – 0.61 mil. dolari SUA.
Activele oficiale de rezerva la data de 29 mai 2009 s-au cifrat la nivelul de 1188.76 mil. dolari
SUA, în creştere cu cca 86.73 mil. dolari SUA în comparaţie cu 30 aprilie 2009, când acestea au
constituit 1102.03 mil. dolari SUA. Majorarea activelor oficiale de rezerva în aceasta perioada a fost
condiţionată de următorii factori:
 efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de procurări de valuta în
suma de 48.28 mil. dolari SUA;
 aprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu
dolarul SUA – cca 38.85 mil. dolari SUA;
 veniturile de la gestionarea rezervelor valutare – 2.58 mil. dolari SUA;
 alte venituri – 0.30 mil. dolari SUA.
În această perioadă din rezerva valutară s-au făcut următoarele plăţi: amortizarea primei si
reevaluarea valorilor mobiliare, finanţarea ambasadelor si alte plăţi externe – 1.61 mil. dolari SUA;

15
plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova – cca 1.03 mil. dolari SUA; plăţi
nete aferente micşorării rezervelor obligatorii în valuta străină –0.64 mil. dolari SUA.
În luna iunie activele oficiale de rezervă au fost în creştere cu cca 21.31 mil. dolari SUA în
comparaţie cu 29 mai 2009, când acestea au constituit 1188.76 mil. dolari SUA, însumînd 1210.07
mil. dolari SUA. Majorarea activelor oficiale de rezerva în aceasta perioada a fost condiţionată de
următorii factori:
 efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de procurări de valuta în
suma de 14.10 mil. dolari SUA;
 aprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu
dolarul SUA – cca 13.81 mil. dolari SUA;
 veniturile de la gestionarea rezervelor valutare – 2.54 mil. dolari SUA;
 alte venituri – 0.24 mil. dolari SUA.
Pe parcursul perioadei de raportare, la micşorarea activelor oficiale de rezerva au contribuit:
plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova, inclusiv datoria fata de FMI – cca
3.29 mil. dolari SUA; alte plăţi externe – 3.16 mil. dolari SUA. plăţi nete aferente micşorării
rezervelor obligatorii în valuta străină – 2.93 mil. dolari SUA.
Activele oficiale de rezerva la data de 31 iulie 2009 s-au cifrat la nivelul de 1182.60 mil. dolari
SUA, în descreştere cu 27.47 mil. dolari SUA în comparaţie cu 30 iunie 2009, când acestea au
constituit 1210.07 mil. dolari SUA. Micşorarea activelor oficiale de rezerva a fost determinata de:
 plăţile nete aferente micşorării rezervelor obligatorii în valuta străină – 26.93 mil. dolari
SUA;
 plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova, inclusiv datoria fata de
FMI – cca 13.52 mil. dolari SUA;
 alte plăţi externe – 4.02 mil. dolari SUA ;
 deprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu
dolarul SUA – cca 0.46 mil. dolari SUA.
Venituri la rezerva valutară au fost înregistrate din efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a
Moldovei sub forma de procurări de valuta în suma de 14.72 mil. dolari SUA; veniturile de la
gestionarea rezervelor valutare – 2.34 mil. dolari SUA; alte venituri – 0.40 mil. dolari SUA.
În luna august activele oficiale de rezervă s-au cifrat la nivelul de 1302.48 mil. dolari SUA, în
creştere cu 119.88 mil. dolari SUA în comparaţie cu 31 iulie 2009. Pe parcursul perioadei de
raportare, majorarea activelor oficiale de rezerva a fost determinata de:
 alocarea de către Fondul Monetar International (FMI) a sumei de 142.66 mil. USD
(echivalentul a 91.33 mil. DST) pentru asigurarea lichidităţii si majorarea rezervelor

16
 valutare în cadrul alocării generale de DST, aprobate de Consiliul Guvernatorilor al FMI pe
data de 7 august 2009;
 efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de procurări de valuta în
suma de 39.86 mil. dolari SUA;
 aprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu
dolarul SUA – cca 4.67 mil. dolari SUA;
 venituri de la gestionarea rezervelor valutare – 2.37 mil. dolari SUA;
 alte venituri – 0.73 mil. dolari SUA.
Din activelor oficiale de rezerva în aceasta perioada au fost efectuate următoarele plăţi: plăţi
nete aferente micşorării rezervelor obligatorii în valuta străină ale băncilor licenţiate – 61.38 mil.
dolari SUA; plăţi aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova, inclusiv datoria fata de
FMI – cca 7.33 mil. dolari SUA; alte plăţi externe – 1.70 mil. dolari SUA.
În luna septembrie rezerva valutară a scăzut cu 11.94 mil. dolari SUA în comparaţie cu 28
august 2009, însumînd 1290.54 mil. dolari SUA. Micşorarea a fost cauzată de plăţile nete aferente
micşorării rezervelor obligatorii în valuta străină ale băncilor licenţiate – 61.52 mil. dolari SUA;
plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova – cca 6.28 mil. dolari SUA; alte
plăţi externe – 2.31 mil. dolari SUA. Venituri în această perioadă s-au înregistrat din:
 alocarea speciala de către Fondul Monetar International (FMI) a sumei de 41.54 mil. USD
(echivalentul a 26.38 mil. DST) pentru asigurarea lichidităţii si majorarea rezervelor valutare
în cadrul alocării speciale de DST, aprobate de Consiliul Guvernatorilor al FMI pe data de 7
august 2009;
 efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de cumpărări nete de valuta
- 8.55 mil. dolari SUA;
 aprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu
dolarul SUA – cca 5.68 mil. dolari SUA;
 veniturile de la gestionarea rezervelor valutare – 2.06 mil. dolari SUA;
 alte venituri – 0.34 mil. dolari SUA.

17
(fig2.7)

Sursa: Datele BNM

Fig.2.7 Activele de rezervă ale Moldovei în dinamică anuală

18