Masajul este constituit dintr-o serie de manevre numeroase, pe care practicienii le-

au clasat in functie de analogiile existente intre ele. Astfel, au fost stabilite 7

manevre fundamentale corespunzatoare modului caracteristi cin care se realizeaza
contactul cu corpul uman: efloraje, presiuni glisate, presiuni statice, petrisaje, batai
ritmice, vibratii sI frictiuni.

1. EFLORAJELE
Definitie:
Manevre care constau in alunecarea mainilor la nivelul tegumentelor, fara ca zona
respectiva sa fie miscata si nici apasata. Eflorajul este intotdeauna superficial (se
actioneaza doar asupra pielii si a tesutului celular sub-cutanat).
TEHNICI (FIG.1-2)
l Contactul intre suprafata palmei si piele este lejer si tangential, aproape imperceptibil. In
general, mana se pozitioneaza cu palma deschisa si, absolut relaxata si flexibila, trebuie
sa se adapteze perfect la relieful zonei respective.
l Deplasarea se realizeaza prin gesturi ample si suple, legate intre ele, continue,
efectuate pe o suprafata vasta, de jur imprejurul zonei tratate. Repetarea miscarilor este
necesara si trebuie sa se faca regulat. Gesturile se inlantuie fara nici o oprire.
l Sensul manevrei, pe plan pur teoretic, nu este unul fix. Eflorajul nu priveste decat
tesuturile cutanate si sub-cutanate in care directia anarhica a capilarelor sangvine si a
vaselor limfatice face inutila cautarea unei actiuni circulatorii directe. Practic, esteticiana
realizeaza aceasta manevra gandindu-se la celelalte si incercand sa evite o schimbare de
directie pentru a mentine inlantuirea miscarilor. Astfel, eflorajul la nivelul membrelor va fi
dirijat, in general, dupa un ax longitudinal, in timp ce, la nivelul trunchiului, deplasarea va
fi in special circulara.
l Observatie: mainile nu pierd niciodata contactul cu corpul clientei si revin la pozitia lor
initiala printr-o miscare rapida de revenire sau printr-o manevra de efloraj.

2. PRESIUNILE GLISATE
Presiuni glisate superficiale
Definitie:
Manevre care constau in alunecarea mainilor la nivelul tegumentelor, astfel incat sa se
comprime si sa se deplaseze doar pielea si tesutul celular subcutanat.
TEHNICI (FIG. 3-4)
l Contactul este tangential si foarte putin apasat. Mana se adapteaza la relieful tisular
subiacent, provocand o "infundare" a partilor moi vizate.
l Deplasarea este lenta.
l Sensul este intotdeauna centripet la nivelul membrelor, pentru a se respecta sensul
returului venos.
l Observatie: mainile nu pierd niciodata contactul cu corpul clientei si revin in pozitia
initiala printr-o miscare de revenire, efectuata prin efloraj.
Presiuni glisate profunde
Definitie:
Manevre care constau in alunecarea mainilor la nivelul tegumentelor, astfel incat sa se
comprime in mod special tesutul muscular striat.

l Contactul este tangential si apasat. In general, presiunea se

efectueaza cu o singura mana, cealalta servind drept sprijin sau pozitionandu-se
deasupra mainii cu care se maseaza, pentru a oferi mai multa forta manevrei.
l Deplasarea este foarte lenta, pentru a se putea aplica presiunea necesara asupra
tesuturilor profunde. Miscarea trebuie resimtita uniform.
l Sensul manevrei, in cadrul unui tratament muscular, este, in general, cel al axului
longitudinal al muschiului
/>

In toate cazurile, esteticiana trebuie sa tina seama, in tratamentul membrelor, de

circulatia de retur.
l Observatie: mana nu pierde niciodata contactul cu corpul clientei si revine in pozitia ei
initiala, printr-o miscare de revenire in efloraj.
3. PRESIUNILE STATICE
Presiun ... i statice superficiale
Definitie:
Manevre care constau in efectuarea unui sprijin manual local superficial, ce vizeaza doar pielea si tesutul subcutanat,
fara alunecare.
TEHNICI (FIG. 7-8)
l Contactul este direct. Mana trebuie sa se adapteze perfect la relieful morfologic al regiunii ce trebuie tratate.
Presiunea aplicata este relativ rapida, respectandu- se 3 timpi: o secunda de presiune, o secunda de mentinere, o
secunda de apasare.
l Nu exista deplasare, deci nu se efectueaza nici o miscare de alunecare a mainii pe pielea clientei. Cu toate acestea,
se poate efectua o serie de presiuni, prin schimbarea pozitiei mainilor pe regiunea ce trebuie tratata, intre fiecare
manevra. Se efectueaza presiuni numite "etajate". l Sensul este unul oarecare pentru o
manevra executata izolat. Totusi, aceste manevre sunt realizate, adesea, succesiv. Daca se efectueaza un astfel de
masaj al membrelor e necesar sa se respecte sensul circulatiei de retur.

Presiuni statice profunde

Definitie:
Manevre care constau in realizarea unei apasari manuale locale si profunde, fara miscarea de glisare, destinate, in
special, comprimarii tesutului muscular striat.
TEHNICI (FIG. 9-10)
l Contactul este direct. Mana trebuie sa se adapteze perfect la relieful morfologic al regiunii tratate. Aplicarea presiunii
respecta trei timpi: 6 secunde de presiune progresiva, 6 secunde de mentinere a acesteia si apoi 6 secunde de
relaxare progresiva.
l Nu exista deplasare si, deci, nici o miscare de alunecare manuala pe pielea clientei. Dar, la fel ca in cazul presiunilor
statice superficiale, se pot realiza presiuni "etajate".
l Sensul este oricare pentru o manevra efectuata izolat. Totusi, in general, aceste manevre sunt realizate succesiv.
Daca masajul se realizeaza la nivelul membrelor, este necesar sa se respecte sensul ... circulatiei de retur.

Petrisajele superficiale
Definitie
Manevre ce constau in ridicarea pielii, formarea unui pliu si mobilizarea acestuia in limita elasticitatii sale, printr-o
miscare regulata care asociaza intinderea longitudinala si intinderea transversala.
TEHNICI (FIG. 11-17)
Se disting, in principal, trei manevre diferite: petrisajul superficial tridigital, masare-rulare si palpare-rulare.
l Contactul se efectueaza, cel mai adesea, cu buricele degetelor. Pliul cutanat este "detasat" din planul subiacent.
Nivelul de actiune este limitat la piele si la tesutul subcutanat.
l Deplasarea este adesea lenta pentru a se putea lucra corect pliul cutanat.
l Nu conteaza sensul manevrei.
Petrisajele profunde
Definitie:
Manevre care constau in apucarea si ridicarea tesuturilor musculare si mobilizarea lor printr-o miscare regulata ce
asociaza presiunea, intinderea si torsiunea.

TEHNICI (FIG 18-21)

l Contactul este realizat la nivelul marelor mase musculare, prin apucari cu toata mana.
l Deplasarea: manevra progreseaza prin deplasarea imperceptibila a mainilor pe piele.
l Sensul este unul oarecare.
 Batai ritmice superficiale
Definitie:
Manevre ce constau in "lovirea", de o maniera intermitenta, a tesuturilor superficiale (piele si tesuturi celulare
subcutanate).
TEHNICI (FIG. 22-25)
l Contac ... tul intre pielea clientei si mana esteticienei este brusc si scurt.
l Deplasarea pe pielea clientei este nula, dar manevrele se pot efectua la nivelul unui segment intreg de membru, prin
deplasari succesive.
l Sensul este unul oarecare.
Batai ritmice profunde
Definitie:
Manevre care constau in "lovirea", de o maniera intermitenta, a unei parti a corpului pentru a se actiona, in special, la
nivelul tesuturilor musculare si, eventual, la cel al tesuturilor moi periarticulare si al unor viscere.

TEHNICI (FIG. 26-29)

l Contactul intre pielea clientei si mana esteticienei este brusc si scurt.
l Deplasarea este nula, dar manevrele se pot efectua la nivelul unui segment intreg de membru, prin deplasari
succesive. l Ritmul este, in general, rapid.
l Sensul este unul oarecare.
6. VIBRATIILE
Vibratiile superficiale
Definitie:
Manevre ce constau in generarea unei serii de "tremuraturi" rapide care vor fi transmise apoi tesuturilor superficiale,
fara a se pierde contactul cu tegumentele.
TEHNICI (FIG. 30)
l Contactul este direct si bland. Mana trebuie sa se adapteze perfect la relieful regiunii vizate.
l Deplasarea este foarte limitata. Este vorba, de fapt, de o deplasare manuala vibratorie transversala, tangentiala in
raport cu suprafata cutanata (un fel de tremuraturi), de slaba amplitudine. Mana nu se deplaseaza pe piele, ci o
"antreneaza" pe aceasta. Bineinteles, mana se poate deplasa la nivelul tegumentelor de o maniera succesiva, pentru
a trata o suprafata mai mare.
l Sensul vibratiei superficiale este unul oare ... care.
Vibratiile profunde
Definitie:
Manevre care constau in generarea unei serii de "tremuraturi" rapide care vor fi transmise apoi in special la nivelul
muschilor striati, fara a se pierde contactul cu tegumentele.

TEHNICI (FIG. 31)

l Contactul este direct si bland. Mana trebuie sa se adapteze perfect la relieful regiunii tratate.
l Deplasarea, pentru o manevra izolata, este inexistenta. Totusi, se poate vorbi de o "deplasare vibratorie" a mainii.
Aceste "tremuraturi" sunt aplicate perpendicular in raport cu suprafata tratata. Amplitudinea e slaba.
l Sensul vibratiei profunde este unul oarecare.
7. FRICTIUNILE
Frictiunile superficiale
Definitie:
Manevre ce constau in mobilizarea planului straturilor tisulare superficiale in raport cu straturile profunde.

TEHNICI (FIG. 32-36)

l Contactul se efectueaza cu toata mana sau doar cu o parte a ei, in functie de zona tratata sau de precizia impusa de
manevre.
l Nu are loc nici o deplasare glisata intre pielea clientei si mana esteticienei. Deplasarea se face intre diferitele straturi
tisulare, in limita elasticitatii acestora. Repetarea manevrelor este frecventa pentru a se putea obtine maximum de
eficacitate.
l Sensul este unul oarecare.
Frictiunile profunde
Definitie:
Manevre care constau in mobilizarea straturilor tisulare profunde, unele in raport cu altele.
TEHNICI (FIG. 37-41)
l Contactul se efectueaza cu toata mana sau doar cu o parte a ei, in functie de zona tratata sau de precizia impusa de
manevre.
l Deplasarea: nu are loc nici o deplasare glisata intre pielea clientei si ... mana esteticienei. Deplasarea se face intre
diferitele straturi tisulare, in limita elasticitatii acestora.
l Sensul este unul oarecare.
CONCLUZIE
Manevrele fundamentale constituie baza de lucru necesara pentru orice masaj. Dar nici una dintre aceste manevre nu
este unica si fixa. Toate se pot declina in diverse alte variante, numite "complementare", alcatuind, astfel, o paleta de
tehnici extrem de vasta. Esteticiana combina, dupa stilul propriu, diferite manevre de masaj pentru a le adapta
scopului urmarit, metodei utilizate, zonei tratate si reactiilor clientei.
FIG. 1-2 EFLORAJ
Simpla glisare a mainilor pe piele.
1.Pozitia de pornire
2.Pozitia terminus
FIG. 3-4 PRESIUNI GLISATE SUPERFICIALE
Glisare a mainilor pe piele, cu presiuni aplicate doar la nivelul tesuturilor cutanate si subcutanate.
3.Pozitia de pornire: presiuni slabe si mentinute (sageti rosii), cu antrenarea pielii (sageti albastre).
4.Pozitia terminus: tragere cutanata (sageata verde).
FIG. 5-6. PRESIUNI GLISATE PROFUNDE
5.Pozitia de pornire: presiune puternica si mentinuta (sageata rosie), cu tragerea muschilor (sageata albastra).
6.Pozitia terminus: tragerea muschilor (sageata verde).
FIG. 7-8 PRESIUNI STATICE SUPERFICIALE
7.Presiuni statice superficiale executate cu toata mana: mainile sunt plasate cu palma deschisa pe regiunea ce
trebuie masata.
8.Presiuni statice superficiale trans-tisulare: cele doua maini sunt pozitionate opus, fata in fata si comprima tesuturile
superficiale.
FIG. 9-10 PRESIUNI STATICE PROFUNDE
9.Presiuni statice profunde executate cu o mana (cealalta e pozitionata deasupra ei): mana este plasata cu palma
deschisa pe zona ce trebuie ... masata.
10.Presiuni statice profunde, cu mainile pozitionate in forma de "menghina": mainile, cu degetele incrucisate,
comprima tesuturile profunde musculare.
FIG. 11-13 PETRISAJ SUPERFICIAL TRIDIGITAL
11.Pozitia de pornire
12.Pielea este ridicata, apoi trasa longitudinal si transversal, intr-un singur sens...
13.... si apoi in celalalt.
FIG 14-15. MASARE-RULARE
Pielea este usor ciupita si apoi ridicata.
FIG. 16-17 PALPARE-RULARE
Pielea este usor ciupita, apoi ridicata si rulata pe buricele degetelor.
FIG. 18-19 PETRISAJ PROFUND, EXECUTAT CU TOATA PALMA
18.Pozitia de pornire
19.Mainile apuca masa musculara, o ridica, o trag longitudinal si transversal.
FIG. 20-21 PETRISAJ-CIUPIRE
Consta in prinderea alternativa a pliului muscular si apoi in relaxarea sa imediata.
FIG. 22-23 BATAI RITMICE SUPERFICIALE, EXECUTATE CU MUCHIA PALMELOR
"Loviturile" sunt efectuate alternativ, cu marginea cubitala a mainilor, prin deplasarea rapida a incheieturii mainii in
inclinatie cubitala.
FIG. 24-25 BATAI RITMICE SUPERFICIALE, PRIN "PLESNIRE"
"Lovitura" este efectuata alternativ, prin deplasarea rapida a incheieturilor aflate in flexie si cu palmele deschise.
FIG. 26-27 BATAI RITMICE PROFUNDE, EXECUTATE CU PUMNII
"Lovitura" este efectuata alternativ, cu marginea cubitala a pumnului.
FIG. 28-29 BATAI RITMICE PROFUNDE, EXECUTATE CU PALMELE TINUTE IN FORMA DE "VENTUZA"
"Lovitura" este efectuata alternativ cu palmele tinute caus.
FIG. 30 VIBRATII SUPERFICIALE
Forta deplasarii mainii este tangentiala in raport cu suprafata cutanata.
FIG. 31 VIBRATII PROFUNDE
Forta deplasarii mainii este perpendiculara in raport cu suprafata cutanata.
FIG. 32-33 FRICTIUNI SUPERFICIALE TRANSVERSALE
Mainile se deplaseaza cu sprijin pe tesuturile superficiale, dupa o miscare de du-te-vino in limitele elasticitatii
cutanate.
32.Poz ... itie de pornire.
33.Deplasari transversale succesive.
FIG. 34-36 MODELAJUL SUPERFICIAL
Mainile sunt pozitionate cu palma deschisa pe zona ce trebuie tratata. Doar cele doua degete mari participa la
manevra, realizand o miscare repetitiva alternativa, in forma de sfert de cerc, vizand tesuturile cutanate.
34.Pozitie de pornire
35.Timpul1: degetul mare de la mana dreapta realizeaza o miscare in forma de sfert de cerc, pastrand contactul cu
pielea, dar, in acelasi timp, executand un gest de impingere a ei.
36.Timpul 2: degetul mare de la mana dreapta revine in pozitia initiala; cel stang realizeaza, la randul sau, o miscare
in forma de sfert de cerc, pastrand contactul cu pielea si, in acelasi timp, executand un gest de impingere a ei.
FIG.37-38 FRICTIUNI PROFUNDE Mainile se deplaseaza, sprijinindu-se pe tesuturile musculare, dupa o miscare
transversala de du-te-vino, in limitele elasticitatii cutanate.
37.Pozitia de pornire
38.Pozitia terminus: intinderea tesuturilor profunde
FIG 39-41 MODELAJUL PROFUND
Ambele maini sunt plasate cu palmele deschise pe regiunea ce trebuie tratata. Doar cele doua degete mari participa
la manevra, realizand o miscare repetitiva, de semi-cerc, ce vizeaza tesuturile profunde.
39.Pozitie de pornire
40.Timpul1: degetul mainii drepte realizeaza o miscare in forma de sfert de cerc, pastrand contactul cu pielea si
"impingand" masele musculare.
41.Timpul 2: degetul mainii drepte revine in pozitia initiala; cel stang realizeaza, la randul sau, un sfert de cerc,
pastrand contactul cu pielea si "impingand" masele musculare.
...