Gospodăria de combustibil

Necesarul teoretic de combustibil orar Bh se calculează cu relaţia :

3600
Bh    QI  QV  QTH  Q ACCM ;
Pci
unde :
  CZ  T  E  produsul randamentelor parţiale : cazan, transport,
eficienţa ;
Pci  puterea calorifică inferioară;

Necesarul de combustibil zilnic

3600
BZI   nI QI  nV QV  n ACCM QACCM  nTH QTH ;
Pci
unde :
n  numărul de ore de încălzire pentru un anumit consumator;
Q  sarcina termică a consumatorului respectiv;

Consumul din luna de vârf

3600  t t ' 
BLV   QI nI  QV nV   mi e  QACCM n ACCM  QTH nTH ;
Pci  t mi  t e 
unde :
t mi  temperatura medie a aerului din încăperile încălzite ;
t e ' temperatura exterioară medie minimă pentru localitatea respectivă ;
t e  temperatura exterioară convenţională de calcul ;

Consumul în perioada de încălzire

3600  t mi 
Biarna    QI nI  QV nV  
Pci  t mi 
unde :
t " 
 t e
 temperatura medie
e
6
exterioară a perioadei de încălzire ;
z  numărul de zile de încălzire în funcţie de zona climatică ;
Zona climatică I II III IV
z 150 160 170 180

Consumul în perioada de vară

 3600  t mi 
Bvar a    QI nI  QV nV  
Pci  t mi 
unde toţi termenii sunt cunoscuţi.

Consumul anual :

Banual  Bvar a  Biarna ;

DIMENSIONAREA PRINCIPALELOR ELEMENTE ALE

INSTALAŢIEI DE ARDERE

Arzătoare

Deoarece cazanele alese sunt de tip moderne şi au încorporate arzătoarele

în ele nu mai este necesară dimensionarea acestora ci doar determinarea
debitului maxim Ba al arzătorului.
Qcz
Ba  (1.1..1.3) * [kg / h]
 * Pci
unde :
Qcz  puterea termică a unui cazan
  cunoscut de la capitolul anterior
Pci  puterea calorifică inferioară a combustibilului utilizat

Rezervorul de depozitare

Volumul rezervorului de depozitare se determină în funcţie de consumul lunii

de vârf, BLV de posibilităţile de aprovizionare cu combustibil destinaţia şi
importanţa clădirilor.
Astfel, dacă aprovizionarea se face pentru o perioadă Z ,mai mare sau mai
mică de 30 zile, volumul rezervorului de depozitare este :
BLV * Z
VRD  ; [m 3 ]
30 * 
unde:
Z  (10  30)zile;
  930; [kg / m 3 ];

Varianta constructivă se adoptă din tab.2.15 pag66,”Îndrumator..”,iar numărul

de rezervoare se stabileşte în funcţie de posibilităţile de amplasare în teren, din
condiţiile NPCI şi de varianta constructivă aleasă.
 Rezervorul de depozitare va fi echipat cu dispozitive de măsurare a nivelului,
conducte de aerisire prevăzute cu opritoare de flăcări la capete, conductă de
golire, gură de vizitare şi conductă de umplere.

Rezervorul de consum zilnic

Volumul rezervorului de consum zilnic se determină în funcţie de consumul

zilnic maxim de combustibil, cu respectarea capacităţilor maxime admise in spaţiul
Bzi
centralei termice de către NPSI. Astfel : Vzi  [m 3 ] unde n este numărul de
n*
umpleri zilnic a rezervorului ; n  2  4[umpleri / zi ]

Alegerea soluţiei constructive se face pe baza tab2.15 pag66 din

”Îndrumător..” unde sunt indicate dimensiunile rezervoarelor paralelipipedice
tipizate de IPCT. Rezervorul de consum zilnic poate fi amplasat la nivelul
pardoselii centralei iar în cazul în care depozitul exterior se află suficient de
aproape se va prevede posibilitatea golirii rapide a rezervorului de depozitare
zilnic.

CALCULUL ELEMENTELOR DE EVACUARE A GAZELOR DE ARDERE

a. Calculul volumului de gaze arse şi al volumului de aer necesar arderii

Volumul de gaze arse real Vgr cât şi volumul de aer real Var necesar
arderii se determină cu relaţiile :
Vgr  Vgt * 
Var  Vat * 
unde :
- Vgr ; Var sunt volumele teoretice de gaze şi aer calculate cu relaţiile din
tab.7.22 pag460 din ”Îndrumător..” pentru combustibil lichid :
1.11 3
V  gr * P ; [mN / kg ]
ci
4180
0.85 3
Var  Pci  2; [mN / kg ]
4180
 coeficient exces de aer cu valorile din tab.7.23 pag 461 din
„Îndrumător..”
Dar gazele de ardere aflându-se la o temperatură
Tg  T0  (150  200 )[K ];T0  273K iar aerul arde la o temperatură Ta  T0  20[K ]
rezultă :
 Tg
Vgr  Vgr * [mN3 / kg ]
T0
Ta
Var  Var * [mN3 / kg ]
T0
 Dimensionarea coşului şi canalului de fum în cazul tirajului natural

Înălţimea coşului se determină în trei etape :

Pasul1

Se dimensionează coşul cu formula hcos  himobil  1m

Se calculează tirajul :
H  hg; [Pa ]
unde :
   a   g : densitatea aerului la temperaturile
a ,  g în funcţie de h din tab7.25 pag 462

Pasul2

Se calculează tirajul în funcţie de pierderile de sarcină de pe traseu

H *  H cos  H canal  H cz
Se consideră că ( H cos  H canal ) reprezintă o cotă parte a din H  iar H cz
reprezintă (1  a)H  ; H cz se află din caracteristicile tehnice ale cazanului, altfel
se consideră că : H cz =(30..40) Pa
H
Deci H *  cz ; [Pa]
1 a

Pasul3

Se calculează o nouă înălţime a coşului hcos in funcţie de H 
H
*
hcos 
g * 

Dacă hcos  hcos atunci am determinat bine înălţimea coşului de fum iar
aceasta este hcos
 Dimensionarea secţiunilor coşului şi canalului de fum

Se alege atât pentru coş cât şi pentru canal secţiune circulară.

Secţiunea se determină din ecuaţia de continuitate astfel:
Vgr * Bh
Scos  ; [m] unde v g cos  3  5[m / s ]
3600 * v g cos
Vgr * Bh
Scanal  ; [m] unde v gcanal  2  3[m / s ]
3600 * v gcanal
iar diametrele se determină cu relaţia :
S
D  2* [m]


CALCULUL ŞI ALEGEREA POMPEI DE CIRCULAŢIE PENTRU APĂ

CALDĂ

Pompa de circulaţie apă caldă pentru consumatorii sezonieri

Pentru a alege pompa trebuie să determinăm debitul de pompare GCS şi

înălţimea de pompare HCS
Apa caldă circulată de pompă are o putere termică QCS , ce se determină cu
formula:
QCS  QI  QTH  QV ; [kW ]
unde:
QI -puterea termică necesară încălzirii
QTH - puterea termică necesară tehnologicului
QV - puterea termică necesară ventilaţiei
Debitul de pompare se determină cu relaţia :
QCS 3600
GCS   ; [m 3 / h]
c p * t  m
iar :
c p -căldura specifică a apei
t  t tur  t ret ,
t tur  95C
t ret  75C
t  15C
 m - densitatea medie a apei pe tur/retur
 Înălţimea de pompare se determină cu relaţia :
HCS  (R * l  Z )BEP D / C BEP  (R * l  Z )ret _ ext ret _ int [m ] ;
unde :
(Rl  Z )BEP D / C BEP - pierderile totale(distribuite + locale) pe traseul :
baterie de egalizare a presiunii, distribuitor/colector şi iar baterie ;
(Rl  Z )BEP D / C BEP  2...4[m ];
(R * l  Z )ret _ ext  ret _ int - pierderile totale pe traseul reţelei de distribuţie către
consumatorul cel mai dezavantajat.
(R * l  Z )ret _ ext  ret _ int  1.25    R  l   Hint unde H int este sarcina hidraulică a
apei la racordul la bloc determinată anterior la echilibrarea reţelei de distribuţie
interioare. Pentru reţeaua exterioară se consideră Z=0.25*R*l

Pompe de circulaţie apă caldă pentru consumatorii permanenţi

Metodologia de determinare a pompei este asemănătoare :

QCP 3600
GCP  * ; [m 3 / h];
c p * t m
unde:
QCP -puterea termică necesară încălzirii apei calde de consum menajer(
Q ACCM ) [kW ]
c p , t ,  m - au semnificaţiile cunoscute
H cp  (R * l  Z )BEP SCP BEP [m ]
Se consideră că HCP =(5..7 [m]
Se intră cu HCP , GCP în catalogul de pompe şi se alege o pompă.

CALCULUL ELEMENTELOR INSTALAŢIEI DE ALIMENTARE CU APĂ

CALDĂ DE CONSUM MENAJER

Alegerea schimbătorului de căldură

Cu debitul GCP ,calculat anterior se intră într-un catalog de schimbătoare de

căldură şi se alege un schimbător cu plăci

Alegerea vasului de acumulare

Vasul de acumulare se alege astfel :

-se transformă QCP din [kW ] în [KCal / h] ; 1Cal  0.86W ;
-se intră cu în nomograma pentru calculul capacităţii boilerelor şi
rezervoarelor de acumulare din fig.10.6 pag 460 din „Îndrumătorul de proiectare a
instalaţiilor sanitare”, până intersectează curba 0.8 * Qorar max
-se coboară pe abscisa Vacum si ce determină volumul de acumulare
-se intră cu volumul de acumulare în tabelul 4.9 de la pagina 440 din acelaşi
îndrumător alegându-se un vas de acumulare