Baltagul

de Mihail Sadoveanu

Tema si viziunea despre lume :

Introducere :
Inspirat în principal din Balada “Miorița” capodopera Baltagul a fost
publicată de Mihail Sadoveanu în anul 1930 ilustrând tipul de roman realist
tradițional obiectiv cu toate că se înscrie și in sfera romanelor mitice ,
romanelor de dragoste sau polițiste fiind în același timp un bildungsroman
prezentând drumul inițiatic al unui tanar.

Evidențierea a doua trăsături ce fac încadrarea în specie :

A ) Având în vedere complexitatea ei , capodopera lui Sadoveanu se înscrie în

specia literară a romanului fiind publicat în perioada interbelică adică în
perioada dintre cele două războaie. Caracterul epic este dat de faptul că
autorul își exprimă propriile sentimente prin intermediul personajelor prezența
unui narator care narează întâmplările petrecute într-un anumit timp și spațiu
de folosire a narațiunii ca principalul mod de expunere însoțită de descriere
dialog și monolog interior. Acțiunea complexă și complicată se întinde pe
parcursul a 16 capitole în care sunt narate acțiunile Vitoriei Lipan în căutarea și
cunoașterea adevărului despre soțul ei plecat de mult timp de acasă.
Personajele sunt numeroase specifice romanului cele principale sunt Vitoria
Nechifor Lipan și fiul lui Gheorghiță, conflictul precum și imaginea amplă și
profundă a vieții prin zugrăvirea modului patriarhal de existență a lui oamenilor
de la munte unde obiceiurile și tradițiile sunt respectate cu sfințenie sunt tot
atâtea trăsături care justifică încadrarea operei în specia literară a romanului.

B ) Reprezentativă pentru romanul tradiționalist interbelic opera a lui

Sadoveanu este monografia satului Moldovenesc de la munte din primele
decenii ale secolului 20 oferă o imagine amplă și profundă a existenței prin
zugrăvirea modului de viață al oamenilor de la munte care respectă
necondiționată obiceiurile și tradițiile străvechi. Acest lucru este din înfățișarea
rânduielilor legate de principalele evenimente din viața omului și anume:
botezul, nunta, moartea care a supraviețuit în societatea din vârful muntelui.
Limbajul accesibil tema patriarhală personajele provenind din mediul rural sau
alte trăsături ale romanului tradițional. De asemeni ca roman tradițional se
înscrie în categoria largă romanilor obiective având în vedere faptul că nararea
evenimentelor se face la persoana a treia de către un narator omniscient și
omniprezent dintr o perspectivă obiectivă cu viziune dindărăt și focalizare zero.

C ) Baltagul este totuși un roman realist mitic plecând de la ideea că autorul

valorifică mitul fundamental românesc al existenței pastorale ilustrând din
balada Miorița semnificativ în acest sens fiind chiar motourile cărții “stăpâne
stăpâne mai cheamă și un câine" . La aceasta se adaugă și mitul egiptean al
zeiței Isis plecat în căutarea soțului ei Osiris precum și mitul antic lui Orfeu
coborât în infern în căutarea iubitei sale. Dezvoltarea acestor mituri se
realizează prin cultivarea unor motive literare mitice precum comunicarea
omului cu natura concepția despre viață și moarte omului din popor , cel al
căutării adevărului și al călătoriei deci a labirintului în care eroina trece prin
numeroase încercări.

Prezentarea a 2 scene semnificative :

O prima scenă importantă pentru tema și viziunea despre lume
este evidențiată din inserarea unei credințe străvechi definitorii
pentru spiritualitatea românească. Dintre toate acestea visul prin
care Vitoria capătă convingerea că Nichifor Lipan este mort propune
simboluri mitice. Ia visează că Nechifor trece călare o apă neagră la
apusul soarelui cu spatele spre casă. Apusul calul cu spatele spre ea si
trecere a apei nefaste sunt semne ale morții cu rădăcini adânci în
credințele Românești străvechi. Vitoria se conduce după semnele
vremii de aceeasi cântatul cocoșului cu pliscul spre poartă culoarea
brazilor intensitatea luminii sunt semnele pentru popas dovezi că
Dumnezeu îi ghidează pașii pentru Găsirea lui Nichifor.

O a două scena semnificativa reiese din caracterul descriere

monografică surprinzând viața comunității rurale arhaice unde
bărbații își câștigă pâinea doborând brazii și trimititandui pe plute la
Galați iar cei mai vrednici se ocupă cu oieritul. Nevestele obișnuite cu
drumurile lungi ale bărbaților au grija a gospodăriei își cresc copiii
păstrează rânduiala sărbătorilor toate acestea punând în lumină
atașamentul față de valorile lumii în care trăiesc și devotamentul
pentru îndeplinirea rolului lor între o unitate de tip arhaic condusă de
legi precise.

Ilustrarea elementelor de structura ( tema titlu conflict )

Titlul este unul simbolic nu numai pentru că Baltagul este un alt a
specifica a meseriilor practicate de bărbații de la munte ci și pentru că el este
arma simbolică menită să îndeplinească dreptatea ca o unealta justițiară. În
acest roman Baltagul este o unealta crimei și a pedepsei satisfăcând În egală
măsură setea de îmbogățire și dorința de Justiție a lui Gheorghiță. Baltagul
Sfinții de preotul satului rămâne nepătat de sânge dar e si feciorul lui Lipan îi va
răzbuna moartea cu aceeași Armă cu care a fost ucis. Lovitura rămâne
simbolică actor răzbunării fiind înfăptuit de câinele credincios absolvind ulei
astfel pe tânăr de păcatul unui omor.

Perspectiva narativă este una obiectivă cu viziune dindărăt și focalizare

zero naratar a evenimentelor fiind făcută la persoana a treia de câte un narator
omniscient omniprezent și neutru. Cu toate acestea condiția obiectivității este
încărcată deoarece pe lângă vocea naratorului apar și alte voci narative iar în
multe situații Victoria preia rolul unui personaj reflector cu ajutorul căruia se
realizează portretul lui Nechifor.

Incipitul cuprinde o legendă despre naștere a popoarelor eveniment

petrecut la începuturile lumii când Dumnezeu a rânduit fiecare neam. Printre
cei chemați se aflau și locuitorii munților care se ocupă cu tăierea copacilor sau
cu pastoritul. Ajungând ultimii La împărțirea darurilor devine Muntenii No nu a
avut c prim iar Dumnezeu la sortitul inimă ușoară și putința de a se bucura
alături de cei apropiați de iubire de cântec și de dans.

Finalul este unul închis se află în raport de simetrie cu începutul prin

destinul Victoriei. O dată împlinite datinile de înmormântare ale soțului ei Și
după pedepsirea ucigașilor lui Vitoria poate să intre în timpul cronologică a
lumii Deci Viața poate să meargă înainte în familia Lipan ilor condusă acum de
Gheorghiță sugerând ideea continuității în sensul că existența umană și poate
relua cursul firesc.

În opinia mea tema centrală a romanului este reprezentată de lumea

patriarhală a satului Moldovenesc de la munte și de schimbările care încep să
se producă o dată cu pătrunderea noii civilizații. Sunt urmărite atât viața
comunității rurale arhaice cât și o istorie pastorală dramatică și anume uciderea
unui cioban din lăcomie de către boieri Găsirea ucigașilor și supunerea lor în
fața judecării umane și divine. Având în vedere complexitatea romanului apar și
alte teme precum dragostea călătoria inițierea și chiar o temă polițistă. Temele
sunt dezvoltate prin motive ca transhumanța femeia justițiară câinele
credincios coborârea în infern călătoria căutarea adevărului și comuniunea om
- natură.

Viziunea despre lume a autorului se evidențiază prin umanitatea creată

înzestrată cu o fidelitate absolută fată de rădăcinile ei. Lumea lui Sadoveanu
are ca singur sprijin credința în tradiție și Dumnezeu și de la ambele
convingerea că nici o faptă reală nu rămâne nedescoperită și nepedepsită. În
viziunea se această lume se caracterizează prin unitate prin legătură trainică
despre viață și moarte prin credință în pătrunderea noii civilizații. Sunt urmărite
atât viața comunității rurale arhaice cât și o istorie pastorală dramatică
uciderea unui cioban din lăcomie de către boieri Găsirea ucigașilor supunerea
lor în fața judecării umane și divine. Având în vedere complexitatea romanului
apar și alte teme precum dragostea călătoria inițierea și chiar o temă polițistă.
Temele sunt dezvoltate prin motive ca transhumanța femeia justițiară câinele
credincios coborârea în infern călătoria căutarea adevărului și comuniunea om
natură.

Viziunea despre lume a autorului se evidențiază prin umanitatea creat

înzestrată cu fidelitate absolută față de rădăcinile ei. Lumea lui Sadoveanu are
ca singur sprijin credința în tradiții și Dumnezeu și de la ambele convingerea că
nici o faptă rea nu rămâne nedescoperită Și nepedepsită. Xenos această lume
se caracterizează prin unitate Prin legătură a 3 Indică despre viață și moarte
prin credință am puterea binelui și admirația față de sufletele puternice și
curate.

Încheiere:
În concluzie Baltagul este un roman tradițional realist obiectiv pentru că
reconstituie imaginea unei societății arhaice pastorale a unei tradiții străvechi
pentru că are o acțiune complexă la care participă numeroase personaje
verosimile sunt prinse în mediul lor social și Economic pentru că nararea
faptelor se face la persoana a treia de către un narator omniscient dintre o
perspectivă obiectivă