Prezentare orala – tema liber aleasa

Aspecte vizate: orientarea spre receptor şi principiul cooperării

Prezentare orala – tema liber aleasa

Aspecte vizate: comunicarea nonverbală – proxemica

Prezentare orala – tema liber aleasa

Aspecte vizate: elemente de retorica. Persuasiunea

Prezentare orala– tema liber aleasa

Aspecte vizate: bariere şi surse de perturbare în interacţiune

Prezentare orala PE ECHIPE– tema impusa

Aspecte vizate: comunicarea în cadrul grupului
(ex. Kitsch-ul in Arhitectura – expunere teoretica, exemple, argumente, opinii
personale etc.)

Prezentare orala PE ECHIPE – tema impusa

Aspecte vizate: Modelul rolurilor în echipă. Tehnica treptelor

Prezentare orala PE ECHIPE– tema liber aleasa

Aspecte vizate: normele de grup şi conformarea membrilor

Prezentare orala– tema liber aleasa

Aspecte vizate: variabile şi stiluri de comunicare

Prezentare orala– tema liber aleasa

Aspecte vizate: limbaj comun vs. limbaj specializat
(susţinere în faţa unui public avizat)
(aceeasi tema, prezentata nespecialistilor)

Comunicare interculturala: fenomenele ce se produc în ariile de contact dintre

culturi

Bibliografie:
1. Abric, J-C., 1996. Psychologie de la communication : théories et méthodes. Éditions A.
Colin, Paris. ( si in lb. romana 2002. Psihologia comunicării Teorii şi metode,
Polirom, Iaşi.)
2. Beamer, L. şi Varner, I., 2001. Intercultural communication in the global workplace.
New-York: McGraw-Hill.
3. Cabin, P., Dortier, J.F. (coord.), Comunicarea. Perspective actuale, Iaşi, Ed. Polirom,
2010, p.34 (trad. L. Roşca şi R. Surugiu).
4 Cialdini R., 2009, Psihologia persuasiunii, Ed. Business Tech, București
Collet, P., Cartea gesturilor europene Bucureşti, Ed.TREI, 2012 (trad. A. Răsuceanu);
5. Gudykunst, W.B. şi Kim Y.Y., 2003. Communicating with strangers. New York:
McGraw-Hill.
6. Mucchielli, A.,. 2002 Arta de a influenţa, Polirom, Iaşi.
7. Mehrabian, A., 2009.Silent Messages" – A Wealth of Information About Nonverbal
Communication (Body Language) . Personality & Emotion Tests & Software:
Psychological Books & Articles of Popular Interest. Los Angeles: self-published.
Retrieved April 6, 2010.
8. Rybacki, K. Rybacki, D., 2004. Introducere în arta argumentării, Polirom, Iaşi.
9. West, M.A., 2005. Lucrul in echipa. Lectii practice Editura Polirom, Iasi.

Si arhitecţii comunică, nu-i aşa?

Comunicarea poate fi o meserie în sine. Și totuși, orice profesie trebuie să aibă, implicit,
darul de a ști cum să comunice.
De prea puține ori ne întrebăm cât este de important, pe lângă ”a ști face”, ”a face știut”.

Comunicarea înseamnă cunoașterea câtorva reguli fundamentale: cui comunicăm și care

este obiectivul acestei comunicări. Pentru a eficientiza comunicarea intră în joc alți
factori, precum limbajul și modalitățile pe care le folosim pentru a ajunge la interlocutor.
A comunica este cu totul altceva decât a informa, implică un raport, o relație pe care
trebuie să o stabilim cu un public. În acest caz, devine fundamental să avem câteva
competențe de bază de marketing în propria profesie. Definirea obiectivelor și crearea
planurilor pentru a le atinge sunt esentiale. Buna comunicare nu este un scop in sine,
aceasta fiind orientată spre atingerea obiectivelor.

Trebuie să comunicăm altora proiectele noastre, valorile și aspectele care ne fac unici?

De la Congresul Mondial de Arhitectură de la Torino din 2008, “Transmitting

Architecture”, la Convențiile de la MAXXI și până la Convenția Institutului American al
Arhitecților (American Institute of Architects - AIA), tema legată de felul în care trebuie
comunicată arhitectura societății și cum trebuie stabilit un dialog între arhitecți și
societate a devenit o constantă.
Cunoașterea și aprecierea nu trebuie să se bazeze doar pe ceea ce arhitectura produce, ci
si pe valorile pe care aceasta le comunică.
Trebuie să ne preocupe publicul nostru, să-l cunoaștem și să-i spunem o poveste.
Nu putem să povestim brusc despre proiecte, realizări și să nu ne gândim că trebuie să-l
implicăm pe interlocutorul nostru, să-l facem să se simtă parte activă a poveștii noastre.
Rem Koolhaas, în timpul discursului din cadrul convenției anuale a Institutului American
al Arhitecților (AIA) din 2016, a subliniat faptul că până și în zilele noastre comunicarea
reprezintă o problemă pentru mulți arhitecți.
Arhitecții împărtășesc limbaje și utilizează amănunte tehnice care exclud publicul larg,
adresându-se, deseori, doar specialisilor din domeniu. Astfel, arhitectura riscă să piardă
oportunități și să nu comunice în mod corect restului lumii propriile valori.
O abordare integrată între arhitectură și comunicare este cea a lui Koolhaas, care a
influențat numeroși arhitecți, precum Zaha Hadid, Winy Maas din cadrul MVRDV, Kunlé
Adeyemi și Bjarke Ingels,
Pentru acestia, comunicarea a devenit un instrument utilizat în paralel cu proiectarea.
În timpul Conferinței TED din 2011, Bjarke Ingels și-a prezentat viziunea cu privire la
felul în care arhitectura poate ajunge la persoane.
Acesta le vorbește colegilor, sugerându-le să nu fie prea academici. Clienții vor de la
arhitecti, nu doar detaliile legate de construcție sau de proiectare, nu doar fotografiile
splendide ale realizărilor, ci gândurile, emoțiile și capacitățile de rezolvare prin
arhitectură.
Pentru Alejandro Aravena, comunicarea în arhitectură este parte fundamentală a
procesului de proiectare, de împărtășit cu comunitatea. Printre motivațiile pe baza cărora
Juriul l-a premiat cu Premiul Pritzker 2016, cu Premiul Nobel pentru Arhitectură, pe
lângă operele sale de excelență arhitectonică, se numără marea sa capacitate de a
transfera persoanelor “ puterea pe care o are arhitectura de a comunica la multe niveluri”.
Să comunici arhitectura înseamnă să-i povestești clientului tau calea de proiectare, să-l
convingi, să-i explici. Sa comunici!