Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- epidemiologie
- istorie naturală
- clasificare TNM si histopatologica,
- simptomatologie,
- diagnostic
- evoluţie
- indicaţie terapeutică
- principalele asocieri de chimioterapie
EPIDEMIOLOGIE
Cancerele colo-rectale (CCR) reprezintă 15% din toate cancerele umane
(locul doi în lume, al treilea în România la ambele sexe), cu rate crescute
de morbiditate (aproximativ 3.5 milioane cazuri anual) şi mortalitate
(circa 400000 pe an).
Incidenţa CCR în Europa este 58/100000 locuitori/an, iar
mortalitatea de 30/100000 locuitori/an. În România, frecvenţa CCR este
în creştere rapidă (dublarea incidenţei şi mortalităţii în ultimii 20 de ani!),
atingând în 2000 o incidenţă de 17.74/100000 locuitori/an, care situează
România printre ţările cu frecvenţă medie a acestui neoplasm. CCR au
devenit a doua cauză de deces prin cancer (după cele bronho-pulmonar,
dar devansând cancerul gastric), cu un număr de 4150 decese în 2002
(19.05/100000 locuitori) [1]. În anul 2006, în Europa s-au înregistrat
412.000 cazuri noi de cancer colorectal, ceea ce reprezintă 12,9% din
totalul neoplaziilor. Cancerul colorectal a fost responsabil pentru 217.400
decese, reprezentând 12,2% din decesele prin cancer.
• Circa 50% din pacienţii cu CCR mor datorită acestei neoplazii; boala
este operabilă în 80% din cazuri, dar 35% dintre aceştia se prezintă cu
recidive la distanţă [2].
ETIOLOGIE
Factorii de risc ai CCR sunt multipli [3]:
• Vârsta: riscul creşte cu vârsta: mai mult de 90% din CCR survin la
pacienţii cu vârste de peste 50 ani, dar 3% dintre acestea survin la
pacienţii mai tineri de 40 ani.
• Sexul: incidenţa cancerului de colon este mai crescută la femei, iar
cancerele rectale sunt mai frecvente la bărbaţi.
Cancerul colo-rectal 2
HISTOLOGIE
Tipurile histologice de cancer de colon includ:
• Adenocarcinoamele (majoritatea CCR)
Cancerul colo-rectal 3
DIAGNOSTIC
A. Examen clinic
Elementele sugestive pentru diagnosticul CCR sunt:
• colonul drept: durere abdominală, melenă, masă abdominală palpabilă
• colonul stâng: tulburări de tranzit, dureri, modificări ale calibrului
materiilor fecale
• rect: rectoragii, tenesme, dureri abdominale, masa rectală palpabilă.
• stadii avansate: pierdere ponderală, hepatomegalie, icter, anemie.
Examenul fizic va include obligatoriu: tuşeul rectal, aprecierea stării
generale, a prezenţei adenopatiilor periferice şi a hepatomegaliei [5].
B. Investigaţii paraclinice
• Evaluarea generală: bilanţ hematologic, biochimic; radiografie
toracică.
• Rectoscopia şi colonoscopia: vizualizarea tumorii, biopsia şi examenul
histologic, precum şi căutarea unei a doua leziuni (polip).
• Clisma baritată: lacune neregulate, ulceraţii, stenoze; examenul în
dublu contrast este important pentru diagnosticul leziunilor mici şi al
polipilor.
• Examenul computer tomografic (CT) abdomino-pelvin: prezenţa
metastazelor hepatice sau peritoneale şi evaluarea nivelului de
penetraţie a peretelui colic.
• Echografia endoscopică (EUS): evaluarea preoperatorie a tumorilor
mari, în special rectale (combinaţia dintre tuşeul rectal şi echografia
endorectală poate preciza indicaţia de operabilitate şi defini grupul de
pacienţi ce beneficiază de chimio-radioterapie preoperatorie) [6]
• Markerii tumorali: rol diagnostic redus, dar valoroşi în monitorizarea
recidivei.
♦ Antigenul carcinoembrionar (CEA) este cel mai utilizat pentru urmărirea evoluţiei CCR şi
detecţia precoce a recidivei locale şi a metastazelor hepatice, dar este prea puţin sensibil şi
specific pentru a fi utilizat în depistarea precoce. Creşterea CEA seric este corelată cu
diferenţierea histologică, stadiul şi gradul de afectare viscerală. Alţi markeri (CA19.9 şi
TAG-72) sunt utilizaţi în monitorizarea recidivelor, în completarea dozării CEA [7]
Cancerul colo-rectal 4
Standard:
- Anamneza; antecedentele familiale şi personale
- Examen clinic general
- tuşeu rectal (la femei: examen ginecologic prin examen cu valve şi tuşeu vaginal)
- colon: colonoscopie (confirmare prin biopsie, verificarea tumorilor sincrone)
- rect: rectoscopie (confirmare prin biopsie), completată cu colonoscopie (tumori sincrone)
- Echografie abdomino-pelvină
- Examen CT abdomino-pelvin
- rect: echografie endorectală / CT / IRM pelvin (aprecierea necesităţii RT preoperatorii)
- Radiografie toracică
- Markeri tumorali: antigen carcinoembrionar (CEA)
- Hemoleucograma completă, testele de coagulare
- Probe hepatice şi renale
Opţional:
- Clisma baritată cu dublu contrast (în caz de dificultăţi la colonoscopie)
- IRM abdomino-pelvin (în caz de alergie la substanţa de contrast)
- Dozarea CA19.9 (dacă CEA este negativ)
STADIALIZARE
Se recomandă utilizarea cu prioritate a ediţiei a 6-a (2002) a sistemului
de stadializare TNM AJCC/UICC [9].
T (tumora primară)
Tx tumora primară nu poate fi definită
To fără evidenţa tumorii primare
Tis carcinom in situ
T1 tumora ce invadează submucoasa
T2 tumora ce invadează muscularis propria
T3 tumora ce invadează peretele muscular până la subseroasă
T4 tumoră ce invadează direct alte organe sau structuri de vecinătate şi/sau perforează
peritoneul visceral
N (adenopatiile loco-regionale)
Nx starea ganglionilor regionali nu poate fi definită
No fără metastaze în ganglionii regionali
N1 metastaze în 1-3 ganglioni pericolici sau perirectali
N2 metastaze în > 4 ganglioni limfatici pericolici sau perirectali
N3 metastază în oricare dintre ganglionii situaţi în lungul arterelor ileo-colice, colică dreaptă,
colică medie, colică stângă, mezenterică inferioară şi rectală superioară
M (metastazele la distanţă)
Mx prezenţa metastazelor la distanţă nu poate fi dovedită
Mo fără prezenţa metastazelor la distanţă
M1 metastaze la distanţă prezente
* stadiul Dukes B este compus din 2 subgrupe prognostice: mai bun (T3NoMo) şi mai puţin favorabil (T4NoMo)
Tabelul 1. Clasificarea TNM 2002
Cancerul colo-rectal 6
PRINCIPII DE TRATAMENT
De Gramont
Acid folinic 200 mg/m² I.V. (perfuzie 2 ore) zilele 1,2
5-FU 400 mg/m² I.V. (bolus) zilele 1-2
5-FU 600 mg/m² I.V. (perfuzie 46h) zilele 1-2
Se repetă la fiecare 2 săptămâni.
RR crescute (32.6 vs. 14.4%), DFS mai lungă (27.6 luni vs. 14,4 luni), dar OS nemodificată comparativ cu 5-FU.
Irinotecan monoterapie
Irinotecan 125 mg/m² I.V. (perfuzie 90´) zilele 1,8,15,22
Se repetă la fiecare 6 săptămâni.
IFL (Saltz)
Irinotecan 125 mg/m² I.V. (perfuzie 90´) zilele 1,8,15,22(,29,36)
Leucovorin 20 mg/m² I.V. (bolus) zilele 1,8,15,22(,29,36)
5-FU 400-500 mg/m² I.V. (bolus) zilele 1,8,15,22(,29,36)
Se repetă la fiecare 6-8 săptămâni.
RR crescute (49% vs. 31%), supravieţuire mediană mai lungă (7.0 vs. 4.3 luni), OS mai lungă (17.4 vs. 14.1 luni)
comparativ cu 5-FU/AF.
FOLFIRI
Irinotecan 180 mg/m² I.V. (perfuzie 90´) ziua 1
Leucovorin 200 mg/m² I.V. (perfuzie 2h) ziua 1
5-FU 400 mg/m² I.V. (bolus) ziua 1 apoi
2400-3000 mg/m² I.V. (perfuzie continuă 46h) zilele 1-2
Se repetă la fiecare 2 săptămâni.
FOLFOX4
Oxaliplatin 85 mg/m² I.V. (perfuzie 120´) ziua 1
Cancerul colo-rectal 12
FOLFOX6
Oxaliplatin 100 mg/m² I.V. (perfuzie 2h) ziua 1
Leucovorin 400 mg/m² I.V. (perfuzie 2h) ziua 1
5-FU 400 mg/m² I.V. (bolus) ziua 1 apoi
2400-3000 mg/m² I.V. (perfuzie 46h) zilele 1-2
Se repetă la fiecare 2 săptămâni.
Capecitabină monoterapie
Capecitabină 2000-2500 mg/m² P.O. (2 prize/zi) zilele 1-14
Se repetă la fiecare 3 săptămâni.
Se preferă dozele mai reduse, datorită toxicităţii secundare (eritrodisestezia şi mucozita) prezente, deşi limitate.
CAPOX (XELOX)
Oxaliplatin 130 mg/m² I.V. ziua 1
Capecitabină 2000 mg/m2 P.O. (2 prize/zi) zilele 1-15
Se repetă la fiecare 3 săptămâni.
UFT + AF
UFT* 100 mg/m² P.O. (3 prize/zi) zilele 1-28
Acid folinic 30 mg/m² P.O. (3 prize/zi) zilele 1-28
Se repetă la fiecare 5 săptămâni.
*Doza de UFT se referă la componentul tegafur (D max 600 mg/zi).
IROX
Oxaliplatin 85 mg/m² I.V. (perfuzie 2h) zilele 1,2
Irinotecan 80 (200mg)/m² I.V. (perfuzie 30´) ziua 1(,8,15)
Se repetă la fiecare 4 săptămâni (cu G-CSF).
AIO
Irinotecan 80-100 mg/m² I.V. (perfuzie 90´) zilele 1,8,15,22(,29,36)
Leucovorin 500 mg/m² I.V. (perfuzie 2h) zilele 1,8,15,22(,29,36)
5-FU 2300 mg/m² I.V. (perfuzie 24h) zilele 1,8,15,22(,29,36)
Se repetă la fiecare 6-8 săptămâni.
Douillard
Irinotecan 180 mg/m2 I.V. (perfuzie 2h) ziua 1
Leucovorin 200 mg/m2 I.V. (perfuzie 2h) zilele 1-2
5-FU 400 mg/m2 I.V. (bolus) zilele 1-2
600 mg/m2 I.V. (perfuzie 22h) zilele 1-2
Se repetă la fiecare 2 săptămâni.
5-FU/LV + bevacizumab
Acid folinic 500mg/m2 I.V. zilele 1,8,15,22,29,36
5-Fluorouracil 500 mg/m2 I.V. (bolus) zilele 1,8,15,22,29,36
Bevacizumab 5 mg/kg I.V. (perfuzie 90’) zilele 1,15,29
Se repetă săptămânal până în săptămâna 6, ulterior (din ziua 43) la fiecare 2 săptămâni.
Cancerul colo-rectal 13
Criterii de includere
- pacienţi cu CCR metastazat, ca linia I de tratament
- în asociere cu scheme de chimioterapie: FOLFOX, FOLFIRI, XELOX
- în unităţi sanitare a căror dotare permite administrarea, şi unde boala poate fi corect urmărită
(criterii RECIST)
- pacienţi cu speranţă de viaţă >6 luni, funcţie renală şi hepatică adecvată, rezervă medulară
corespunzătoare, metastaze inoperabile
Criterii de excludere
- cardiopatie ischemică, HTA necontrolată, terapie zilnică cu aspirină (>300mg/zi) sau anticoagulant
- intervenţie chirurgicală majoră la < 1 lună de la începutul tratamentului
- ulcer gastric/duodenal activ
- tumora colonică neoperată
- pacienţii necomplianţi
- metastaze cerebrale
Dozare
- bevacizumab 5 mg/kg la 2 săptămâni, în asociere cu FOLFOX4/FOLFIRI
- bevacizumab 7.5 mg/kg la 3 săptămâni, în asociere cu oxaliplatin 130 mg/m2, ziua 1, şi
capecitabină 1000 mg/m2 x 2/zi, zilele 1-14, repetat la fiecare 3 săptămâni.
STRATEGIE TERAPEUTICĂ
STADIUL 0
• Excizia locală sau polipectomia simplă cu margini libere sau rezecţia
segmentară de colon (pentru leziunile mari ce nu sunt abordabile prin
excizia locală).
STADIUL I
• Rezecţie largă chirurgicală şi anastomoză colo-colică.
STADIUL II
• Rezecţie chirurgicală largă şi anastomoză.
• CHT adjuvantă, RT sau imunoterapia se pot administra numai în
cadrul unor trialuri.
Deşi unele subgrupe de pacienţi cu stadiul II de boală (obstrucţie
completă, perforaţie) prezintă un risc crescut de metastazare
postoperator, nu există argumente conform cărora chimioterapia s-ar
asocia cu o ameliorare evidentă a supravieţuirii [26].
STADIUL III
Stadiul III de cancer de colon presupune invazia ganglionară regională; numărul ganglionilor
implicaţi afectează prognosticul: pacienţii cu 1-3 ganglioni invadaţi prezintă o supravieţuire mai
lungă faţă de cei cu ≥ 4 ganglioni cu metastaze.
Opţiunile terapeutice sunt:
• Rezecţia chirurgicală largă şi anastomoza
Cancerul colo-rectal 16
Linia I
FOLFOX4, FOLFOX6 sau CAPOX
FOLFIRI
5-FU/AF, IFL, FOLFIRI sau FOLFOX în asociaţie cu bevacizumab
Alte regimuri
Capecitabina (Xeloda®) monoterapie
Irinotecan monoterapie (350 mg/m2) sau IFL
XELOX (oxaliplatin şi capecitabină)
XELIRI (Irinotecan şi capecitabina)
5-FU monoterapie, perfuzie continuă
Linia a II-a
Orice regim care nu a fost utilizat în prima linie de tratament (ex. FOLFOX urmat de FOLFIRI)
Cetuximab monoterapie sau în asociaţie cu irinotecan
BOALA RECIDIVATĂ
Tratamentul depinde de sediul recidivei. Opţiunile terapeutice includ
[26]:
• Rezecţia chirurgicală a recidivei locale
Cancerul colo-rectal 18
Bibliografie
1. Alberts RS, Goldberg RM. Gastrointestinal tract cancers. În: Casciato DA, ed. Manual of clinical
oncology. 5th ed. Philadelphia: Lippincott, Williams & Wilkins, 2004:195-201.
2. Miron L. Cancerele colo-rectale. În Miron L, Miron I, eds. Chimioterapia cancerului - principii şi
practică. Iaşi: Editura Kolos 2005:269-288.
3. Kim GP, Takimoto Ch, Allegra CJ. Colorectal cancer. În: Abraham J, Allegra CJ, Gulley J, eds. Bethesda
Handbook of clinical oncology. 2nd ed. Philadelphia: Lippincott, Williams & Wilkins, 2005: 107-122.
4. Niederhuber JE, Cole CE, Grochou L. Colon cancer. În: Abeloff MD, ed. Clinical oncology. 3rd ed. New
York: Elsevier Churchill Livingstone, 2004:1977-1942
5. Libutti SK, Saltz LB, Rustgi AK, et al. Cancer of the colon. În: DeVita VT JR, Hellman S, Rosenberg
SA, eds. Cancer: principles and practice of oncology. 7th ed. Philadelphia: Lippincott, Williams &
Wilkins, 2005:1061-1109.
6. Robustelli della Cuna G, Gennari L. Neoplasie dell’ aparecchio dirigente. În: Bonadonna G, ed. Medicina
oncologica. 7ma ed. Milano: Masson, 2003:907-913.
7. Skibber JM, Minsky BD, Hohh PM. Cancer of the colon and of the rectum. În: DeVita VT Jr. Hellman S,
Rosenberg SA, eds. Cancer: principles and practice of oncology. 6th ed. Philadelphia: Lippincott,
Williams & Wilkins, 2001:1216-1319.
8. Ellernhorn JDI, Cullinane CA, Coia LR, et al. Colorectal and anal cancers. În: Pazdur R, Coia LR,
Hoskins WJ, eds. Cancer management: a multidisciplinarry approach. 8th ed. New York: CMP
Oncology, 2004:323-357.
9. UICC/AJCC – Cancerele de colon şi rect. În: Robin LH, Wittekind Ch, eds. TNM - clasificarea tumorilor
maligne. Ed. a 6-a (2002). Editura Ministerului Sănătăţii, 2005:72-77.
10. Taal BG, Van Tinteren H, Zoetmulder FA. Adjuvant 5-FU plus levamisole in colonic or rectal cancer:
Improven survival in stage II and III. Br J Cancer 2001;85:1437-1443.
11. Skibber JM, Eng C. Colon, rectal, and anal cancer management. În: Chang AE, Ganz PA, Hayes DF, eds.
Oncology - an evidence based approach. New York: Springer, 2006: 704-732.
12. Sobrero A, Gugliemi A. Current controversis in the adjuvant therapy of colon cancer. Ann Oncol 2004;
15(suppl.4):iv39-iv41.
13. Cassidy J. Adjuvant chemotherapy for colon cancer. În: Perry CM, ed. Educational book of the American
Society of Clinical Oncology 41st annual meeting, 2005:260-263.
14. Tabernero J, Salazar R, Casado E. Targeted therapy in advanced colon cancer: the role of new therapies.
Ann Oncol 2004;15(suppl.4):iv55-iv62.
15. Miron L. Chimioterapia cancerelor colo-rectale. În: Stanciu C, ed. Cancerul colo-rectal: epidemiologie,
clinică, prevenţie. Iaşi: Editura „Gr.T.Popa”, 2003:262-294.
16. Miron L. Tratamentul sistemic al cancerelor colo-rectale. Standarde actuale şi perspective. Rev Med Chir
2003;107(4):752-775.
17. van Custem EJD, Oliveira J, Kataja VV. ESMO Minimum clinical recomandation for diagnosis, adjuvant
treatment and follow-up of colon cancer. Ann Oncol 2005;16(suppl.1):i16-i17.
18. Labianca R, Garassimo MC. Adjuvant chemotherapy for colon cancer. În: Proceedings Book of 17th
International Congress on Anti-Cancer Treatment, Paris 2006:51-54.
19. Benson Al. Carcinomas of the gastro-intestinal tract. În: Skeel RT, ed. Handbook of cancer
chemotherapy. Philadelphia: Lippincott, Williams & Wilkins, 2003:231-293.
20. de Gramont A. Management of different lines of treatment in metastatic colorectal cancer. În:
Proceedings Book of the 17th International Congress on Anti-Cancer Treatment, Paris 2006:147-152.
Cancerul colo-rectal 19
21. de Gramont A. Overview on the management of advanced colorectal cancer. În: Proceedings Book of the
15th International Congress on Anti-Cancer Treatment, Paris 2004:35-38.
22. Mass RD, Fyfe G, Hambleton J et al. Bevacizumab in combination with 5-FU/leucovorin improves
survival in patients with metastatic colorectal cancer: a combined analysis. J Clin Oncol 2004;22:274.
23. de Gramont A, Figer A, Seymour M, et al. Leucovorin and fluorouracil with or without oxaliplatin as
first-line treatment in advanced colorectal cancer. J Clin Oncol 2000;18(16):2938-2947
24. Miron L, Marinca M, Clement D. Tratamentul sistemic al cancerului colo-rectal metastatic: opţiuni şi
standarde actuale. Rev Ed Med Cont Gastroenterol 2006;1(5):53-61.
25. National Comprehensive Cancer Network. Colon cancer. În: Clinical practice guidelines in oncology.
2007, www.nccn.org
26. Ellenhorn JDI, Culliane CA, Coia LR, et al. Colon, rectal, and anal cancers. In: Pazdur R, Coia LR,
Hoskins WJ, eds. Cancer management: a multidisciplinary approach. 10th ed. New York: CMP Medica
Oncology 2007:339-365.
27. Grothey A. The continuum of care in colo-rectal cancer: eliminanting the concept of distinct lines of
treatment. In Govindan R, ed. American Society of Clinical Oncology Education Book 43rd Annual
Meeting 2007:224-228.
28. Hermann R. Colon cancer: ESMO Clinical recommendations for diagnosis, adjuvant treatment and
follow-up. Ann Oncol 2007;18(suppl.2):ii21-ii22.
29. Van Cutsem EJD. Advanced colo-rectal cancer: ESMO Clinical recommendations for diagnosis,
treatment and follow-up. Ann Oncol 2007;18(suppl.2):ii25-ii26.
Cancerul colo-rectal 20
Cancerul colo-rectal 21
1
Digestive Oncology Unit, University Hospital Gasthuisberg, Leuven, Belgium;
2
Service of Medical Oncology, Portuguese Institute of Oncology, Lisbon, Portugal
Incidenţa
În anul 2006, în Europa s-au înregistrat 412.000 cazuri noi de cancer colorectal, ceea
ce reprezintă 12,9% din totalul neoplaziilor. Cancerul colorectal a fost responsabil pentru
217.400 decese, reprezentând 12,2% din decesele prin cancer. Aproximativ 25% din pacienţi
se prezintă de la debut cu metastaze şi aproximativ 50% din pacienţii cu neoplasm de colon
vor dezvolta ulterior metastaze.
Diagnostic
Suspiciunea clinică de boală metastatică trebuie întotdeauna confirmată prin examene
radiologice imagistice adecvate (de obicei prin CT abdomen) si/sau ecografie hepatică şi
radiografie toracică.
În general, prima apariţie a unei metastaze trebuie confirmată citologic sau
histopatologic. Acest examen poate fi omis doar în cazul în care originea leziunilor este clară
(imaginea este compatibilă cu metastaze hepatice sau pulmonare, a apărut după 2-3 ani de la
diagnosticarea tumorii primare, la pacienţi cu risc crescut). Evaluarea stării generale, a
funcţiei diferitelor organe şi a patologiei asociate sunt factori determinanţi ai strategiei
terapeutice la pacienţii cu neoplasm de colon, stadiul metastatic.
Tratament
Intervenţia chirurgicală trebuie luată în considerare la pacienţii cu metastaze unice
hepatice sau pulmonare.
După rezecţia completă a metastazelor hepatice sau pulmonare (R0) supravieţuirea la 5
ani este în jur de 25-35% [II,A]. Rezecţia parţială paliativă a leziunilor nu pare a aduce
beneficii. Este în curs de evaluare utilitatea ablaţia cu radiofrecvenţă în asociere cu
tratamentul sistemic, ca o terapie alternativă sau complementară rezecţiei chirurgicale a
metastazelor hepatice, în cazul în care aceasta nu este posibilă sau completă.
În cazul pacienţilor cu metastaze hepatice rezecabile, chimioterapia preoperatorie cu 5-
Fluorouracil(5FU)/Leucovorin(LV)/oxaliplatin (regimul FOLFOX) prelungeşte supravieţuirea
fără progresie (DFS) cu 7-8% la 3 ani [I, B]. Chimioterapia perioperatorie trebuie administrată
3 luni (şase cicluri) înainte şi 3 luni după rezecţia chirurgicală a metastazelor.
Metastazele hepatice iniţial nerezecabile pot fi convertite la rezecabilitate după
chimioterapie, iar în această situaţie trebuie luată în discuţie intervenţia chirurgicală de către o
echipă multidisciplinară (diminuarea doar a numărului de metastaze nu poate fi luată în
considerare, deoarece majoritatea metastazelor care apar imagistic în remisiune completă
conţin încă celule tumorale viabile). Combinaţiile de chimioterapice sunt recomandate la
pacienţii cu metastaze potenţial rezecabile. Există puţine date referitoare la combinaţia de trei
medicamente citotoxice, dar acestea susţin o creştere a ratei de rezecabilitate după utilizarea
combinaţiei 5-FU, oxaliplatin, irinotecan, deşi preocuparea privind toxicităţile limitează
utilizarea acestui regim la cazuri atent selecţionate. Combinaţia dintre doua medicamente
citotoxice asociate cu cetuximab la pacienţii fără mutaţii KRAS (wild-type) sau cu
bevacizumab pare să crească rata de rezecabilitate a metastazelor hepatice iniţial nerezecabile.
Chimioterapia paliativă de linia I trebuie aplicată precoce şi constă din
fluoropirimidine (5-Fluorouracil administrat intravenos sau fluoropirimidine orale) în variate
combinaţii si regimuri terapeutice. Fluoropirimidinele orale, capecitabină şi uracil-tegafur
(UFT)/LV în monochimioterapie reprezintă o alternativă la administrarea intravenoasă de 5-
FU/leucovorin, dar nu se cunoaşte încă profilul lor de siguranţă şi eficienţa faţă de 5-FU.
Combinaţia chimioterapică dintre 5-FU/LV/oxaliplatin (regimul FOLFOX) sau
5FU/LV/irinotecan (regimul FOLFIRI) determină rate de supravieţuire superioară faţă de
5FU/LV(I, B). FOLFOX si FOLFIRI au eficienţă similara, dar diferă în ceea ce priveşte
profilul de toxicitate: alopecia şi neutropenia apar mai frecvent la pacienţii trataţi cu
irinotecan, în schimb neuropatia apare mai frecvent după oxaliplatin (I, B). Doua studii
(FOCUS şi CAIRO) au arătat că combinaţia de chimioterapice nu a fost superioară
tratamentului secvenţial, astfel încât iniţierea cu fluoropirimidine monoterapie rămâne un
tratament viabil la pacienţi selecţionaţi, cu status de performanţă modificat (I, B). Cu toate
acestea, atunci când se doreşte obţinerea unui răspuns obiectiv (ca de exemplu atunci când se
are în vedere rezecţia chirurgicală a metastazelor) combinaţia de agenţi chimioterapici rămâne
opţiunea terapeutică cea mai bună (IV). Expunerea la toate cele trei medicamente
(fluoropirimidine, oxaliplatin, irinotecan) în diferite secvenţe, conduce la cea mai lungă
supravieţuire.
Combinaţia capecitabina+oxaliplatin (CAPOX) este o alternativă cu eficienţă
echivalentă la regimul 5FU/LV/oxaliplatin (FOLFOX) [I, A]. Combinaţia
capecitabina/irinotecan (2000mg/m2/zi şi 250 mg/m2 administrată la 3 săptămâni) este mai
toxică decât 5FU/LV/irinotecan. Din acest motiv acest regim este mai rar utilizat în forma sa
originală. Un regim cu doze mai mici, pare a fi mai puţin toxic, menţinându-şi totuşi eficienţa.
Durata optimă a chimioterapiei în cancerul colorectal metastatic rămâne controversată.
Există două opţiuni: chimioterapia se administrează o durată fixă de timp, fie se administrează
până la progresie sau până la toxicităţi intolerabile. Dacă apar toxicităţii cumulative sau dacă
s-a obţinut controlul bolii, combinaţiile de chimioterapice se pot întrerupe, sau se pot ajusta
Cancerul colo-rectal 23
Evaluarea răspunsului
Bibliografie
1. Douillard JY, Cunningham D, Roth AD et al. Irinotecan combined with fluorouracil compared with
fluorouracil alone as first-line treatment for metastatic colorectal cancer: a multicentre randomised
trial. Lancet 2000; 355:
1041–1047.
Cancerul colo-rectal 24
2. de Gramont A, Figer A, Seymour M et al. Leucovorin and fluorouracil with or without oxaliplatin
as first-line treatment in advanced colorectal cancer. J ClinOncol 2000; 18: 2938–2947.
3. Tournigand C, Andre T, Achille E et al. FOLFIRI followed by FOLFOX6 or the reverse sequence
in advanced colorectal cancer: a randomized GERCOR study.J Clin Oncol 2004; 22: 229–237.
4. Van Cutsem E, Hoff PM, Harper P et al. Oral capecitabine vs intravenous 5-fluorouracil and
leucovorin: integrated efficacy data and novel analyses from two large, randomised phase III trials. Br
J Cancer 2004; 90: 1190–1197.
5. Rougier P, Van Cutsem E, Bajetta E et al. Randomised trial of irinotecan versus fluorouracil by
continuous infusion after fluorouracil failure in patients with metastatic colorectal cancer. Lancet
1998; 352: 1407–1412.
8. Van Cutsem E, Nordlinger B, Adam R et al. Towards a pan-European consensus on the treatment of
patients with colorectal liver metastases. Eur J Cancer 2006; 42: 2212–2221.
9. Hurwitz H, Fehrenbacher L, Novotny W et al. Bevacizumab plus irinotecan, fluorouracil, and
leucovorin for metastatic colorectal cancer. N Engl J Med 2004; 350: 2335–2342.
10. Cunningham D, Humblet Y, Siena S et al. Cetuximab monotherapy and cetuximab plus irinotecan
in irinotecan refractory metastatic colorectal cancer. N Engl J Med 2004; 351: 337–345.
11. Tournigand C, Cervantes A, Figer A et al. FOLFOX4 or FOLFOX7 with oxaliplatin stop-and-go
in advanced colorectal cancer. Optimox1, a randomised GERCOR study. J Clin Oncol 2006; 24: 394–
400.
12. Cassidy Clarke S, Diaz-Rubio E et al. Randomized phase III study of capecitabina plus oxaliplatin
compared with fluorouracil/folinic acid plus oxaliplatin as first-line therapy for metastatic colorectal
cancer. J Clin Oncol 2008; 26: 2006–2012.
13. Arkenau H-T, Arnold D, Cassidy J et al. Efficacy of oxaliplatin plus capecitabina or infusional
fluorouracil/leucovorin in patients with metastatic colorectal cancer: a pooled analysis of randomized
trials. Clin Oncol 2008; 26: 5910–5917.
14. Saltz LB, Clarke S, Dı´az-Rubio E et al. Bevacizumab in combination with oxaliplatin-based
chemotherapy as first-line therapy in metastatic colorectal cancer: a randomized phase III study. J Clin
Oncol 2008; 26: 2013–2019.
15. Cunningham D, Humblet Y, Siena S et al. Cetuximab monotherapy and cetuximab plus irinotecan
in irinotecan refractory metastatic colorectal cancer. N Engl J Med 2004; 351: 337–345.
16. Jonker D, O’Callaghan C, Karapetis C et al. Cetuximab for the treatment of colorectal cancer. N
Engl J Med 2007; 357: 2040–2048.
17. Van Cutsem E, Peeters M, Siena S et al. Open-label phase III trial of panitumumab plus best
supportive care compared with best supportive carealone in patients with chemotherapy-refractory
metastatic colorectal cancer. J
Clin Oncol 2007; 25: 1658–1664.
18. Amado RG, Wolf M, Peeters M, Van Cutsem E et al. Wild-type KRAS is required for
panitumumab efficacy in patients with metastatic colorectal cancer. J ClinOncol 2008; 26: 1626–1634.
Cancerul colo-rectal 25