CURS 10

1. Publicaţii ştiinţifice
2. Controlul activitatii de C-D-I
3. Finantarea activitatii de cercetare stiintifica
4. Progres tehnic: definiţie, clasificare, caracteristicile
progresului tehnic, factori care condiţionează progresul
tehnic

1. Performanţele ştiinţifice se regăsesc:

Granturi de cercetare câştigate prin competiţie
naţională
Contracte de cercetare internaţionale
Contracte naţionale
Teze de doctorat finalizate,
 Articole publicate în reviste
 Cărţi, manuale şi monografii publicate în edituri
naţionale şi internaţionale
 Brevete de invenţie sau alte produse cu drept de
proprietate intelectuală.
Revistele sunt clasificate dupa importanta lor
internationala , nationala si locala.
Există reviste consultate la nivel internaţional, cotate ISI
de către Institutul Pentru Informaţia Ştiinţifică din
Philadelphia (SUA) ; sunt cele mai citite de specialişti, iar
publicarea într-o astfel de revistă reprezintă garanţia
calităţii unei lucrări ştiinţifice.
Lista revistelor cotate numără 5762 de titluri. Revistele
ştiinţifice din lista aparţin la 55 de discipline grupate în 6
domenii. Distribuirea resurselo financiare pentru
cercetarea stiintifica, avansarile pe posture, prestigiul
institutiilor etc. depind de performanta oglindita in
revistele ISI.
In Romania CNCS recunoaste reviste de categoria A, B+,B
si C carora li se acorda un punctaj, utilizat pentru
evaluarea cercetatorilor si institutiilor (exista si reviste de
categoria D si reviste fara punctaj de recunoastere).

2. Controlul activitatii de C-D-I

Activitatea de C-D-I poate fi controlată cu ajutorul unor
criterii:
Modul de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul
de stat pentru cercetare si dezvoltare;
Contribuţia sectorului privat la activitatea de C-D;
Dezvoltarea calitativă a infrastructurii de C-D;
Stabilizarea structurilor de cercetare şi orientarea lor
spre competitivitate şi eficientă ;
Participarea tinerilor la proiecte de C-D;
Politica in domeniul cercetarii iin Romania urmareste
crearea unui cadru organizatoric si legislativ asemanator
tarilor avansate, ceea ce inseamna:
-sustinerea formarii centrelor de excelenta in domenii
considerate prioritare;
-evaluarea unitara a performantelor organizatiilor de C-D;
-programe de dotare a laboratoarelor de cercetare cu
echipamente, aparatura, software si de finantare a
instalatiilor de importanta nationala necesare cercetarii;
-dezvoltarea infrastructurii informationale si de
comunicatii in organizatiile de C-D-I;
-stimularea formarii retelelor nationale de cercetare (in
domenii relevante pentru spatiul European) si conectarea
acestora cu retelele din alte tari europene.
De asemenea sunt prevazute si o serie de masuri pentru :
1.dezvoltarea activitatilor de C-D-I in plan regional
(activitati de C-D-I la nivelul agentilor economici, crearea
de clustere tehnologice conform specificului fiecarei
regiuni precum si unitati cu profil de cercetare-dezvoltare
si transfer tehnologic
2. stimularea si dezvoltarea capacitatii de absorbtie si
difuzare a rezultatelor C-I in mediul economic si social
(stimularea colaborarii intre organizatii C-D-firme,
sustinerea cercetarii in IMM-uri pe domenii high-tech,
programe de realizare a retelei de informare-documentare
pentru IMM-uri, centre de informare tehnologica,
incubatoare tehnologice si de afaceri, parcuri tehnologice
si stiintifice, centre de formare pentru auditori, consilieri
in drept de proprietate intelectuala si brokeri in domeniul
tehnologiilor). De asemenea se urmareste si crearea de
societati de investitii pentru transfer tehnologic si
dezvoltare.
Finanţarea activităţii de cercetare prin AGENDA Lisabona,
U.E. a hotărât că sectorul privat să finanţeze 2/3 din C-D-I
şi 1/3 finanţată de la stat. Numai în Suedia se găseşte
această situaţie (67% finanţată de la privaţi). Media
finantarii private in UE este 44 %. In Romania aceasta
medie este relative ridicata prin comparative cu media
europeana datorita cofinantarii din mediul privat (capital
de risc, finantare bancara, resurse proprii ale firmelor).

3. Finantarea activitatii de cercetare stiintifica

Finanţarea de la buget
Nicio ţară nu îşi permite să dezvolte toate domeniile de
cercetare posibile. În general sursele de finanţare sunt
următoarele:
1. La nivel internaţional - programe ale băncii mondiale,
programe ale FMI, programe NATO şi programe ale unor
Fundaţii cunoscute (SOROS, ROCKEFELLER);
2. La nivel european - programe ale Băncii Europene
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), programe ale
Comunităţiii Economice Europene (CEE) privind
cercetarea (CORDIS, TQM etc.);
3. La nivel naţional - programe din planul naţional de C-D
şi Inovare, programe ale unor ministere sau departamente
şi programe ale unor agenţii naţionale de specialitate
(ARD, AND), programe ale unor societăţii pe acţiuni sau
ale unor fundaţii;
4. La nivel local- programe ale prefecturilor, primăriilor sau
ale unor grupuri de investitori.
Alte surse de finanţare (capitalul de risc, sector bancar şi
finanţarea IMM)
Capitalul de risc - înseamnă investiţia în acţiuni ale
companiilor care nu sunt cotate la bursă. Investiţia este pe
termen mediu şi presupune un risc înalt. În România exista
doar fonduri de investiţii generale, care finanţează doar în
mod ocazional întreprinderile inovatoare. În România nu
exista capital de risc alocat în mod declarat activităţii de C-
D-I. Capitalul de risc este esential pentru finatarea inovarii
si sprijinirea cercetarii inovative.
Sectorul bancar - joacă un rol important în facilitarea
transferului de tehnologie şi pregătirea terenului pentru
inovare; sprijina C-D-I prin finanţarea licenţelor,
francizelor şi a investiţiilor pentru noi tehnologii şi
tehnologiile informaţiei si comunicarii. Acest sector e
posibil sa concureze in viitor cu fondurile de capital de risc
in domeniul investitiilor de portofoliu.
Finanţarea IMM - fonduri - Agenţia Naţională pentru
IMM-uri şi Cooperaţie (ANIMMC) este principala
autoritate guvernamentală care coordonează politicile
destinate IMM-urilor şi un fond public de garantare
denumit Fondul Naţional de Garantare al Creditelor
pentru IMM-uri (FNGCIMM), fond care deţine doua
instrumente - Acordul de Împărţire a Riscului şi Acordul
de Garantare.
Acordul de Împărţire a Riscului permite băncilor să
recupereze imediat de la fondul de garantare 50% din
credit şi restul de 50% după executarea judecătorească a
debitorului.
Acordul de Garantare care presupune recuperarea 100% a
creditului la cerere. Este mai atractiv pentru bănci, dar în
acelaşi timp necesită provizioane de 100%.
Pentru alocarea de fonduri necesare cercetării, o idee
interesantă este crearea unor fonduri de garantare privată
care sunt gestionate de comunităţile de afaceri, care pot
avea credibilitate sporita in momentul solicitarii finantarii
bancare.
In afara garantiilor publice, un factor semnificativ pentru
facilitarea finantarii bancare este asistenta straina (BERD,
UE-PHARE, BEI, FEI), institutii care furnizeaza finantari
rambursabile si nerambursabile, la rate scazute ale
dobanzii si cu garantii, prin intermediul bancilor locale,
prin acorduri speciale. Acest tip de finantare este
conditionata de unele criterii de eligibilitate.
Programele cadru ale Uniunii Europene pentru cercetare
In noiembrie 2002 la Bruxelles Comisia Europeana a lansat
cel de al 6-lea program cadru al Uniunii Europene pentru
perioada 2002-2006 , care a devenit operational incepand
cu 1 ianuarie 2003. PC6 a reprezentat principalul
instrument pentru finantarea cercetarii si si-a propus sa
contribuie la crearea unui adevarat “Spatiu European al
Cercetarii” (SEC). Instrumentele noi folosite fata de
programele anterioare (1984 primul program) au fost :
-Proiecte integrate
-Retele de excelenta
PC7 (Programul Cadru de Cercetare si Dezvoltare
Tehnologica 7) a reprezentat instrumental principal al UE
pentru finantarea cercetarii in Europa si s-a desfasurat din
anul 2007 pana in2013.
PC7 a fost construit din 4 blocuri principale de activitate
ce formeaza 4 programe specifice, plus un al 5-lea
program special de cercetare nucleara :
1.Cooperare-cercetare colaborativa cu urmatoarele
obiective :
 Sanatate
 Alimentatie, agricultura si biotehnologie
 Informatica si tehnologii de comunicare
 Nanocunostinte, nanotehnologii, materiale si noi
tehnologii de productie
 Energie
 Mediu (inclusiv schimbari climatice)
 Transport (inclusiv aeronautica)
 Stiinte socio-economice si umaniste
 Securitate
 Spatiu
2. Idei-Consiliul European de Cercetare cu urmatoarele
obiective :
 Actiuni de cercetare de frontiera, oameni-potential
uman, actiuni Marie Curie
 Instruire initiala a cercetatorilor-retele Marie Curie
 Cercetare de lunga durata si dezvoltarea carierei-
burse individuale
 Directii si parteneriate intre industrie si academii
 Dimensiunea internationala-(trimiterea si primirea de
bursieri), burse de reintegrare
 Premii de excelenta
3. Capacitati-capacitati de cercetare cu urmatoarele
obiective :
 Infrastructuri de cercetare
 Cercetare in beneficial IMM-urilor
 Zone de cunoastere
 Potential de cercetare
 Stiinta in societate
 Sprijin pentru dezvoltarea coerenta de politici de
cercetare
 Activitati specifice de cooperare internationala
4. Cercetare nucleara si instruire cu urmatoarele obiective
:
 Energie de fuziune-ITER
 Fisiune nucleara si protectia impotriva radiatiilor
5. Centrul Comun de Cercetare cu urmatoarele obiective :
 Actiuni directe in EURATOM
 Actiuni non-nucleare
Bugetul pentru urmatorii 7 ani este de 50,5 miliarde
EURO, iar bugetul EURATOM pentru urmatorii 5 ani este
de 2,7 miliarde EURO.
Programul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) in
Romania
PND 2007-2013 cuprinde urmatoarele sectiuni principale :
1. Analiza situatiei curente socio-economice : privire
geografica de ansamblu, analiza situatiei demografice si a
situatiei macroeconomice, inclusiv perspectivele
macroeconomice pentru perioada 2007-2013 si analizele
socio-economice sectoriale si regionale
2. Analiza SWOT-detaliaza puncte tari, puncte slabe,
oportunitatile si riscurile identificate in capitolul de analiza
a situatiei curente
3. Strategia de dezvoltare a PND cuprinde 7 prioritati
nationale :
 cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea
economiei bazata pe cunoastere
 dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de
transport
 protejarea si imbunatatirea calitatii mediului
 dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si
a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative
 dezvoltarea economiei rurale si cresterea
productivitatii in sectorul agricol
 diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile
tarii
 dezvoltarea capacitatii administrative
PIB/locuitor/2004= 31 % din media UE
.PIB/locuitor/2013= 41 % din media UE (prin consens cu
agenda Lisabona si obiectivelor de la Goteborg)
4. Programarea financiara prezinta alocarile financiare
pe cele 7 prioritati si sursele de finantare. Structura pe
surse de finantare a PND 2007-2013 este :
 43 % fonduri comunitare
 48 % surse publice nationale (centrale si locale)
 9 % surse private (cofinantari private aferente
fondurilor comunitare)
5. Implementarea reprezinta sinteza Programelor
operationale si cadrul institutional necesar pentru
punerea PND in aplicare
6. Parteneriatul autoritatilor publice cu parteneri
neguvernamentali : organisme regionale, sindicate,
patronate, institutii de cercetare si invatamant superior,
organizatii neguvernamentale etc.
Exista cate un program operational pentru fiecare din
aceste prioritati, cu finalizare in 2013.
4. Progresul tehnic
Definiţii:
a. Progresul tehnic reprezintă aplicarea cuceririlor ştiinţei
şi tehnicii în practica economică fiind rezultatul unei
ample activităţi de C-D bazate pe creativitate şi inovare.
b. Progresul tehnic reprezintă ansamblul activităţilor de
inovare a sectorului productiv având ca suport cercetarea
ştiinţifică şi îndeosebi cercetarea aplicativă (data de
Schumpetter).
c. Progresul tehnic reprezintă ridicarea nivelului tehnic al
elementelor materiale ale procesului de muncă, a
proceselor tehnologice şi a produselor pornind de la C-D
ca o sumă de activităţi (concepţie, proiectare şi aplicare a
cunoştiinţelor ştiinţifice în producţie) (data de
economistul P.Jira).
Obiectivul progresului tehnic consta în perfecţionarea
proceselor de producţie în conformitate cu cerinţele
pieţei. Integrarea progresului tehnic în strategiile de
dezvoltare globală asigura o creştere economică durabila
pe o bază ştiinţifică:
Conservarea resurselor naturale.
Economii naţionale sănătoase şi competitive
Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa şi protecţia mediului;
Este recunoscut faptul că nivelul tehnologic reprezintă
principala cauză a decalajelor care separa ţările din punct
de vedere al dezvoltării economico-sociale.
Clasificarea Progresului Tehnic se face după tipul de efort
depus sau angajat. Conform acestui criteriu exista:
Progres tehnic intensiv (vertical)
Progres tehnic extensiv (orizontal)
Progresul tehnic intensiv denumit şi vertical cere eforturi
mari şi certitudine, implica riscuri şi dezvoltări de activităţi
conexe şi colaterale. Prin el se asigura dezvoltări de lungă
durată, potenţial uman, tehnic, material şi financiar.
Datorită eforturilor pe care le presupune se aplică în
domenii şi pentru produse de perspectivă.
Progresul tehnic extensiv sau orizontal are la baza
transferul de tehnologie. Are o pondere mare în economia
mondială datorită faptului că permite scurtarea timpului
de introducere şi difuzare a noilor produse şi tehnologii .
Caracteristicile progresului tehnic
Poartă numele de multilateralitatea:
Influenţează practic toate elementele forţelor de
producţie;
Factor de creştere economică - deoarece reduce forţa
de muncă şi cheltuielile, creşte productivitatea muncii şi a
producţiei, creşte eficienţa economică prin creşterea
profitului, creşte competitivitatea întreprinderii;
Caracterul dinamic reprezentat de creşterea vitezei de
aplicare şi de perimare a rezultatelor aplicării progresului
tehnic.
Progresul tehnic modelează economiile naţionale prin
orientarea acestora către domenii purtătoare de progres
(ex: Japonia care a dezvoltat ramuri industriale mari
purtătoare de progres cum ar fi optică, etc).
Instituţionalizarea şi planificarea progresului tehnic
Diferenţiază ţările în producătoare (ţările dezvoltate
deţinătoare de capital, ştiinţa şi tehnologii) şi
consumatoare de progres tehnic (ţările în curs de
dezvoltare)
Factori care condiţionează progresul tehnic
a. Factorul uman - a cărui acţiune este canalizata spre
creaţie şi inovare. Acesta determina progresul tehnic prin
următoarele aspecte:
- Numărul şi nivelul de pregătire a indivizilor
- Nivelul general de cultura al unei ţări
- Existenţa motivaţiei individuale şi colective pentru
creaţie;
b. Baza tehnico-materiala care se constituie din materiile
prime, materiale, energie şi echipamente;
c. Factorul managerial - adică cadrul structural al
desfăşurării activităţii specifice de C-D tehnologică;
d. Factorii economici care vizează sursele de finanţare,
fondurile alocate şi stimulentele individuale şi colective.