J.

1.Perioada moderna(imagine)
Caracteristicile arhitecturii moderne: radicalitatea formala prin simplificarea volumetriei si a articularii
acestora, excluzand detaliile, dar folosind deseori materiale de foarte buna calitate, orizontalitatea
registrelor fatadelor, geometrizarea volumelor.

Cine este cel mai important arhitect urbanist al interbelicului?

(cred ca Duiliu Marcu….ca Cincinat Sfintescu e inginer )
Duiliu Marcu este probabil cel mai important arhitect urbanist al perioadei interbelice, acesta fiind implicat
atat in proiecte care privesc amenajarea generala a teritoriului, cat si in proiecte de arhitectura de mare
amploare. In domeniul urbanismului, acesta a facut parte din “Comitetul de lucru” care a intemeiat “Planul
Director de Sistematizare al Municipiului Bucuresti”, a contribuit la consolizarea teoriei urbanismului
alaturi de Cincinat Sfintescu si a realizat proiectul de amenajare pentru punerea in valoare a Scolii de razboi
din Cotroceni. Ca arhitect, Duiliu Marcu se remarca prin proiectarea Ministerului de externe, a Scolii de
razboi, a Directiei generale CFR si a Pavilionului Romaniei la Expozitia universala de la Paris, toate aceste
constructii incadrandu-se intr-un curent architectural clasicizant.

Eclectism
Eclectismul in Romania a avut perioada de maxima difuzare intre a doua jumatate a secolului 19 si primul
razboi mondial. Notiunea de “eclectism” are la baza un cuvant in graca veche, care inseamna “ a alege”.
Astfel, procedeul eclecitc presupune alegerea unor momente ale trecutului si demontarea lor in elemente
compozitionale, clasificarea acestora si apoi remontarea lor dupa principii istorice. Eclectismul este
considerat o atitudine a spiritului, deschisa catre dezbaterea libera a problemelor arhitecturii, a mijloacelor
ei de exprimare, a rolului pe care il poate avea in societatea moderna. Dintre arhitectii cu realizari
seminificative pot fi mentionati: I.D. Berdindei, Petre Antonescu, Paul Smarandescu, etc.
Existe doua categorii de incadrare a eclectismului. Eclectismul tipologic presupune alegerea unui singur
model al trecutului, care trece prin procesele enuntate anterior( ex. : Banca Nationala a Romaniei –
folosirea clasicismului francez; Palatul de Justitie – renasterea franceza). Pe de alta parte, eclectismul
sintentic presupune combinarea mai multor arhitecturi specifice unor epoci diferite(ex.: Ministerul
Agriculturii si Domeniilor – combinarea renasterii franceze cu clasicismul de curte; Castelul Peles –
arhitectura clasica germana este asociata arhitecturii fach-werk-ului german)
In ceea ce priveste urbanitatea eclectismului trebuie mentionat faptul ca patrunderea si difuzarea acestui
curent coincide cu perioada de dezvoltare economica relativ accelerata( in ambele parti ale Carpatilor).
Astfel eclectismul poate fi intalnit de la constructii administrative, pana la locuintele modeste de serie. Din
acest punct de vedere, trebuie subliniat caracterul urban al eclectismului. Axa est-vest a bulevardelor
bucurestene atesta importanta eclectismului in definirea orasului
Simultaneitatea prezentei eclectismului cu cristalizarea unor tipuri de cladiri caracteristice secolului 19 a
facut ca eclectismul sa confere o configuratie spatiala, volumetrica si decorativa particulara unui anumit
program. Se urmaresc simetria efectiva a organizarii planimetrice interioare, concordanta dintre
ierarhizarea functiunilor cladirii si expresia volumetrica generala.
Exemple de constructii eclectice: Ateneul Roman- arh. Albert Galeron; Palatul de justitie arh. Albert Ballu
K.
Apaca
Cladirea Fabricii de Confectii a Armatei(APACA) proiectata de arhitectul Mircea Alifanti este un exemplu
de constructie industriala realizata in perioada reconstructiei (anii ’40). Aceasta denota o arhitectura
functionalista, cu o expresie aparte, dintre caracteristicile specifice perioadei respective putand fi punctate
plastica arhitecturala marcata de contrastul intre caramida aparenta si suprafetele finisaje in tente deschide
de culoare.

Horia Creanga
Horia Creanga este cel mai desavarsit exponenet al arhitecturii moderne in Romania. Este absolvent al
Ecole des Beaux Arts, in parcursul sau ca arhitect putandu-se identifica trei etape principale. O scurta
perioada, cea a arhitecturii Art Deco(ex.: Vila Petru Groza Deva, Imobilul ARO ). Pana la mijlocul
deceniului 4, se descrie o perioada densa si unitara, perioada modernitatii poetice, care are ca principale
caracteristici: claritatea si rationalitatea organizarii spatial-functionale, conformarea cladirii sub forma unei
articulari de volume simple, intrepatrunse. ( ex. Vila Bunescu, Imobilul Malaxa –Burileanu). O a treia
perioada este reprezentata de perioada purismului radical, manifestat cu predilectie la programele
industriale si administrative. Se remarca o desavarsita organizare functional-spatiala a structurii si a
imaginii ( ex. Halele Obor, Uzinele Malaxa).

Neo-romanesc interbelic
Contextul politic existent in perioada interbelica si mai precis, Marea Unire a constituit un impuls
considerabil pentru afirmarea in continuare a arhitecturii neo-romanesti. Ea trebuia sa confirme prin
propriile mijloace unitatea realizata a statului si o noua identitate nationala. Aceasta a avut o aderenta
relativ scazuta in Transilvania si Banat( medii culturale mult diferite nucleului arhitecturii neo-romanesti).
Sunt intalnite situatii diverse si in cazul Vechiului Regat, astfel ca la Craiova, de exemplu, oras cu puternice
traditii ale spiritului national, arhitectura neo-romaneasca este prezenta, dar la Constanta, port important,
oras cosmopolit, exemplele de constructii incadrate in acest curent sunt reduse.
Singurul program prezent in aprope toate orasele mari si mijlocii a fost reprezentat de bisericile ortodoxe.
Astfel, Biserica din Alba Iulia( Biserica Incoronarii) are caracteristici ale arhitecturii religioase muntenesti,
la Cluj se regasesc puternici sugestii bizantine, iar la Timisoara referinte explicite ale arhitecturii
moldovenesti.
Privind evolutia generala a arhitecturii neo-romanesti exista doua directii principale.Prima preia formule si
modele decorative, utilizate de generatia lui Ion Mincu, fara a aduce contributii semnificative acestui
limbaj. ( ex. Statie Ciortan- Vama Postei -“recuperare arheologica”; Duiliu Marcu- Scoala Politehnica din
Timisoara – inspirat de arhitectura lui Nicolae Ghica Budesti, folosirea caramizii aparente, ancadramente
din piatra, acoperis cu invelitoare ceramica si pante accentuate).O a doua atitudine face referire la
exprimarea caracterului local, prin intelegerea aprofundata, desprinsa de pitoresc, a arhitecturii populare,
idee teoretizata de GM Cantacuzino in revista “Simetria”( ex. Octav Doicescu – restaurant padurea Baneasa
– inscrierea volumelor in orizontalitatea campiei; Henriette Delavrancea Gibory – vilele de la Balcic –
limbaj modern, cu referinte la traditia balcanica a locuintei).